17 A U G U S T 1938

Prin mahalalele oraşelor de provincie

fi la ţa ra , se crede câ se pot tâmâdui
durerile reumatice ale şalelor, daca
pacientul se lasâ „ c ă l c a t " de urs.
COM EM ORAREA
LUPTELOR
— ■ ■
M ĂRĂŞEŞTI

Am publicat, în săptămâna trecută, două fo to g ra fii, înfăţişând

aspecte de la pelerinajul făcut Ia Mărăşeşti, cu prilejul
îm plinirii a 21 de ani, dela luptele care au hotărît soarta
războiului nostru. Publicăm astăzi o nouă serie de fo to g ra fii.

1. Printre ceilalţi oaspeţi, trebue să remarcăm

delegaţia de ofiţeri polonezi, care a participat la
comemorarea luptelor dela Mărăşeşti.
2. Serviciul religios, oficiat înaintea mausoleului
ridicat „In tru Slava Eroilor N eam ului".
3. Mulţimea care a participat la comemorarea
pioasă, dela Mărăşeşti.
4. Un aspect al comemorării.
5. Văduvele de războiu au adus pomeni, in faţa
mausoleului.
 F I I C A U N U I RAJAH S'A DESGROPAT CEL MAI VECHI Z ID DE CETATE, DIN LUME

SE C Ă S Ă T O R E Ş T E O expedifie a institutului oriental, al universităfii din Chicago, a izbutit,

cu multă caznă, să desgroape zidurile fi întăriturile oraşului ante-biblic
CU UN L U P T Ă T O R Megiddo, din Palestina. Zidurile datează depe la anul 3000— 2500 înainte
de Christos şi de unde la început aveau patru metri grosime, într'o
Fiica rajahului alb de perioadă ulterioară au fost dublate.
Sarawak, din India
britanică, p rin f esa Baba,
care conform ho tă rîrii
ta tă lu i ei, p o a rtă numele
de Valerie Brooke, s'a
c ă s ă to rit cu luptătorul
a t le t Bob G re g o ry . In
fo to g ra fie , Bob G re g o ry
şi sofia sa V a l e r i e
B r o o k e , se stabilesc,
la Hollyw ood.

In ir'o expoziţie de unelte preistorice din D etroit, s’a prezentat un

0 APRINZĂTOARE model de aprinzătoare, de prin anul 5000— 2000 înainte de Christos,
I _ _» ■ car® a găsită într'un lac elveţian. O bucată de lemn tare era
JJ j Pj L K A ^ â t a vreme ro tită în tr'o adâncitură, dintr'un alt lemn, până când se
w producea suficientă căldură, ca iasca pusă acolo, să ia foc. In
N F fi ! I T I P A fo to SrafIa noastra' profesorul G eorge Lechler, de la universitatea
II k b l d ;n W ayne, cu aprinzătoarea, din tim purile neolitice.

£ ji . c la .m â n a s ’& ţa c â

liiiitlc il p la c e !
Ea îşi dă seama, ca un ciorap de
fase cu cât se mulează mai bine, c«
afât accentuează frumuseţea picio­
rului, Deaceea acorda ea Joaîâ a-
tenfia pentru îngrijirea ciorapilor ei»
spă!ândg*i exclusiv cu

A M U R I T
CHARLIE CHAN
W arner Oland, starul de cinema, suedez-american, faimos
prin caracterizarea lui C harlie Chan, detectivul chinez,
a murit, săptămâna trecută, în azilul naţional Beckomberga
»
din Suedia. A fost bolnav mai multă vreme şi s'a înapoiat
dela Hollywood, în ţin utu l său natal, spre a-şi în g riji de
sănătate. Soţia sa se afla tocm ai în drum, dela Hollywood A fe e e
spre Suedia, când el a m urit.

Pag. 3

(S) No. 604

 1 i IS A I P L 0 M A T IC i l
g J E ţărm urile fe ric ite ale M ării financiare fo t mai grave. Din intervenţia armată
ţ"^ Negre, ale T a m i s a i , ale
W anjeei, sau pa celelalte plaje
ale mării şi ale oceanelor, oamenii, cari
Unde mocneşte războiul în Spania, a câştigat lauri greu de cules, şi
o agravare aproape de neîndurat a sarcinelor
financiare. Preţul acestei „gran do ri ita lie ne "
nu se gândesc la zîua tţe mâine, fac plaje, se sbenguie în apă, se bucură este autarhia şi rassismui, im portate direct dels Berlin. E lipsă de grâu; şi nu se
de odihnă şi dè soare... Ziarele vorbesc despre destindere, de perspective fe ­ poate aduce din afară, pentrucă lipsesc mijloace. Se adaugă fă inii 50% mălai,
ricite de pace... iac vocea populară re p e tă : „Ducele şi-a schimbat politica. îngăduie acum
Şj_ totuşi, mai pretutindeni, oamenii sub gloanţe, sub uneltele moderne, publicarka unui ziar antifascist, pe care-l citesc in fiecare dimineaţă
născocite de cele mai ascuţite inteligenţe, cad ca m uştele: bărbaţi, fem ei 40 de milioane de italieni : se numeşte ,,Pane“.*)
şi copii. D. Chamberlain vorbeşte cu Mussolini, li propune un aranjament general. împreună
in Spania, războiul cîvil, devenit o întreprindere internaţională criminală, du­ cu el, se ocupa de toate. Totul e prevăzut, inclusiv împrumutul din Londra. Dar
rează de mai bine de doi ani. Rezistenţa înverşunată a republicanilor, ura după ce s'a întocm it împreună to t menu-ul, singur d. Chamberlain fixează condiţiile,
neîmpăcată, care desparte cele două tabere, încetineala progresului în care îi va perm ite şi celuilait sa ia loc, la masă. E chinul lui Tantal. Cu cât
generalului Franco — care se lămureşte prin greutăţile de neînvins ale te re ­ trece timpul, cu atat aceste condîţlunî devin mai draconice. Acum nu maî e vorba
nului şi prin potolirea intervenţiei germano-italîene —- to ţi aceşti fa cto ri la de o retragere „substanţială" a voluntarilor din Spania, ci de plecarea corpului
un loc, nu îngăduie să se prevadă un sfârşit apropiat, al m artiriului spaniol. expediţîonar italian în întregim e, de evacuarea insulei Majorca, evacuare controlată
Insfârşit, în Chîna, deasemenea de mai bine de un an, războiul, inundaţiile,- conştiincios, de o comîsiune britanica...
boalele, fac sute de mii de victim e.
Japonia urmăreşte cu încăpăţânare noua campanie a Rusiei. MISTERIOSUL C ĂP ITAN W IED EM AN N
Realismul european a! oamenilor de afaceri — maî ales britanici — urmăreşte
cu nelinişte, fazele luptei. Dacă Japonia şi m ilita rii săi, hotărîţi să meargă n tim P ce Italia se oţăreşte îm potriva „şantajului b rita n ic", ocărând Franţa, d.
„până la ca pă t", se'ndreaptă spre un dezastru final, ora atât de aşteptată Chamberlain îşi îndreaptă atenţia spre un focar maî ameninţător de războiu :
a unei Chine unificate, va l i sunat. Va fi deasemenea sfârşitul intervenţiei Cehoslovacia şi Germania. E paradoxal ca d, E d e n să fi fost sacrificat, pentru
economice străine şi echilibrul mondial se va răsturna. Dacă dim potrivă, J a p o - -----------------------------------------‘ 1 - • ■intransigenţa sa, atunci
■ - ' d.
când 1 C - h■a m b e r -
nia realizează, în beneficiul ei, această unificare a Chinei, negustorii şi capi­ l a i n , prin forţa lucrurilor, îşi angajează ţara
talurile japoneze vor lua, în mod neîndoios, locul negustorilor şi capitalurilor pe continent, maî mult decât a fost vreodată,
internaţionale. Cine va izbuti : O rientul sau Occidentul? „Frontierea Angliei e la R in il — spunea
Pentru ca Anglia, Statele-Unîte şi Franţa, să-şî menţie poziţiile lor in Pacific, d. B a l d w i n . 0, Chamberlain va spune
trebue ca şi China şi Japonia să rămâie despărţite. A jutorul decisiv, pe care oare, că e la Dunăre ? “ Desigur că nu. dar
Lh R, S, S. îl poate aduce Chinei, este — în această ordine de idei — un o gândeşte, fără îndoială. Trim iţând la Praga
element esenţial al problemei. pe lordul R u n c i m a n, ca ,,mediator in ­
H otarul care desparte Mandciuko de Rusîa, n'a fost niciodată prea bine d e p e n d e n t însoţit de experţî ai lui Foreign
hotărît. Arm ata roşie a O rientului, sub ordinele generalului B I ü c h e r, urmă­ O ffic e , d. Chamberlain îa asupră-şî garanţia
rind politica de expansiune, care a pus sub influenţa sovietică, Mongolia neîndoioasă a s ta tu lu i-q u o european şi se
exterioară, p ro fită de împrejurare, spre a ocupa, pe rând, punctele strategice găseşte, mai leg at încă, decât prin acordurile
cele mai de seamă, fără să se ocupe prea mult, pe cât se pare, <1© linîa sale, cu Franţa, pentru care vizita suveranilor
exactă a hotarelor. Aşa se explică b ritanici la Paris a fost o confirm are a tâ t de
incidentele japono-sovietice succesiv® strălucită.
şi din ce în ce mai violente. E adevărat că Anglia n‘a apucat această cale,
Se poate spune că ruşii umblă cu decât după ce căpitanul W i e d e m a n n ,
paşi tîp tilî. Eî ştiu că japonezii sunt
ocupaţi şi îi văd cum se afundă, to t * ) Pâine. £ vorba de pâinea de toate :ile! « pe care
mai mult, în China de sud. Ştiu o cumpără fiecare.
deasemenea că Japonia nu este în
stare sa d u jă un războîu, pe două Lordul R u i t c i m a n , m e d ia to r v o lu n tar (sus) şi m isteriosul c ă p ita n
fronturi deodată. W i e d e m a n n , văzu ţi de G ra m b e rt.
Guvernul din Tokio se găseşte astfel
în tr'o situaţie fo arte d ificilă, pe care Submarinul francez „ H e n r y P a i n e a r é", în timpul unar exerciţii.
n'o poate ascunde tonul violent al
notelor, pe care le adresează la
Moscova. Iar printre m ilita rii niponi,
unii au şi început să preconizeze
oprirea ofensivei din China, spre a
trim ite îm potriva Sovietelor o fulgeră­
toare expediţie preventivă.

C H IN U L LUI TANTAL

intre tim p, in Europa, această

peninsulă a continentului asiatic pe­
ziţiunile se modifică cu grabă.
După „clasarea" Anschluss-ului, după ce a trecut şi alarma
dela 21 Mai (Cehoslovacia), to t Interesul se îndreaptă
asupra jocului britanic, jocul d-luî C h a m b e r l a i n , care
a d at naştere la atâtea discuţii, dela demisia d-luî E d e n .
Anglia a, făcut, un serviciu a tâ t de evident păciî, când
cu criza provocată de ameninţările germane, in ajunul - ' .

alegerilor cantonale-cehe, încât obiecţiuriile tăcute, in ce

priveşte realismul d-lui Chamberlain, au căzut dela sine.
M ulţi francezi, adesea prea tem ători, o şi vedeau pe JJsJL
Anglia izolându-se şi lăsând Franţa în părăsire. In reali­
tate, d. Chamberlain fabrică mai întâiu tunuri, muniţii, MP*
avioane. Şi ca să ie poată fabrica, vrea să câştige tim p.
Cine câştigă 15 zile, — spune el — lucrează pentru
pace. Trebue deci să stai de vorba cu acei cari ameninţa
această pace : Italia şi Germania,
Politică de slăbiciune ? De fel.
Italia maî întâiu :
Dîn alianţa eî cu H i t l e r , M u s s o l i n i a câştigat
Anschluss-ui, ceea ce înseamnă că a p ierdut aproape to t
beneficiul victo rie i italiene, alături de alia ţi, Dîn cucerirea
Abîsîniei, a câştigat un imperiu, un prestigiu poate mărit,
dar to to d a tă o stilitatea britanică şi g riji economice şi
confidentul Führer-ului, a adus la Londra faimosul mesagiu ger­
man. După Italia, d. C h a m b e r l a i n vorbeşte cu Germania.
Oare aceste negocieri vor duce la rezultate generale mai
palpabile, decât cu Italia ? Nu prea e de aşteptat. D. Cham­
berlain are o conştiinţă prea precisă de legătura necesară în
ansamblul problem elor europene, ca să înceapă acorduri sepa­
rate, cu oricine ar voi sa-l atragă. Dar premierul britanic, şi
de data aceasta, câştigă tim p.

In tre F ro nfa
ţi Italia *‘o
i s c ă l i t . Io
P a r i s , #*
a c o r d co­
mercial.

MANEVRELE ARMATEI ITALIENE LA A B R U Z Z O

In fo to g r a fia n o astră tru p e le în m a n evră tr a g un tun, pe un munte.

A V IO A N E Şl POSTURI DE PAZĂ AŞEZATE PE ACOPERIŞ. PĂZESC H AIFFA

Tovarăşii de
Palestina a to st teatru! a numeroase acte de terorism , în ultim ele săptămâni. Un număr mare de evrei şi arabi au
arme oi lui
fost om orîţi în oraşul H a iffa şi în îm prejurim i. A u to rită ţile au hotărît. să păzească oraşui, prin posturi de observaţie,
H i t l e r ou
aşezate pe acoperiş— aşa cum se vede în fo to g ra fia noastră-—şJ prin avioane m ilitare, care ia c sboruri deasupra H aiffe-,
făcut hn
pele rin a j In
F r a n ţ a ; io
P a r i * ou
p a r tic ip a t la
ua b an chet.

In orice ca i, personalitatea căpitanului Wiedemann şi

misterul care înconjoară că lătoriile sale, aduc un element
romantic şi secret, care încântă şi to to d a tă neliniştesc publicul.
Ce influenţă exercită oare, asupra bărbatului dela Berchtesgaden,
fostul său superior, căpitanul din tim pul războiului, care, precum
se spune, î-ar fî salvat viaţa ? Acest nou R i b b e n t r o p , omul
misiunilor secrete şi de încredere, un călăreţ excelent, un
scrîmeur merituos, e, pe cât se pare, un moderat.
Şi, gata să se agaţe de orîce speranţă, unii au şi început să
vorbească despre o oprire a întrecerei de înarmări, car» înă­
buşă lumea... p ^

IA Î NGRI J I REA COPIILOR

IN D IS P E N S A B IL

, PÜDRE ptPIELE
P iiaira dentara e primejdioasa:
V

%
ea p ro v o a c ă pierderea şi a
dinţilor celor m a i sândioşi.
Feriţi-vă de piatra dentară!

Se gotcşte in farmacii»

Citiţi :
porfiim erii.
KALODONT C O N T R A PIETRE* DE PE D I N Ţ I
„MAGAZINUL iI
revista publicului select

Pag. 5

(H) No, 6(H

 D I S P A
Tôt mai rar întâlnim pitorescul grup
alcătuit din ţiganul îmblânzitor şi ursul
său.
Prins de mic, ursul, cu preţul unei
îndelungi răbdări, era deprins să joace
în sunetele dairalei, să salute, să întindă
laba şi... să „ca lce " oamenii.
In tr’adevăr, există pe la sate şi prin
mahalalele oraşelor de provincie, con­
vingerea că omul care suferă de dureri
reumatice, scapă de ele dacă se lasă

„c ă lc a t" de urs. E o scenă comică să 1. Ursul îţ i d a to re ş te desigur succesul său de ila r ita te ,
a titu d in e i fo a r te a s e m ă n ă to a re cu a omului, pe c are
vezi pe urs, acest animal greoîu, păşind
o a re , când stă pe două lab e şi se mişcă greoi,
cu luare aminte şi cât poate el mai la îndem nul ursarului.
„d e lic a t", pe trupul pacientului întins la
2. O r ic â t a r fi de blând, Moş M a rtin treb u e să p o a rte
pământ. b o tn iţă şi să fie le g a t cu la n ţ.
Uneori, ursarul e însoţit de orchestră,
3. Ursul dansează cu „ g r a ţie " la sunetele d a ira le i.
ursul face o : serie de giumbuşlucuri,
marele haz al gloatei de copii,
în jurul ursarului.

No. 604
 u R S A R 1 1
7. R ă s p l a t a u r s a r u l u i sunt cei câţiva
gologani, pe c a ri publicul îi dă, la sfârşitul
re p re z e n ta ţie i.

8. Bietul animal a cârui lib e r ta te a fost,

pentru totdeauna, r ă p ită , a re adesea priviri
de duioasa nostalgie în ochii sâi.

4. Uneori, ursarul e însofit de o orchestră

în tre a g ă .

5. M işcările comice ale ursului d e s f â t e a z â

gloata de copii adunată în jurul ursarului.

6. Ursul e silit de dresorul său să a r a te to t

ce-a în v ă ta t.

Pag. 7

0) No. 604
D I N
T O A T Ă
L U M ÇA
GRECIA SĂRBĂTOREŞTE
aniversarea noului stat
Cea de a doua aniversare a fondării
G reciei nouî, s'a celebrat, printr'o
mare dem onstraţie în Panathenaica, IPIKKEPIi
la A t e n a , în fa ţa a zece miî de
oameni. Au p a rticip a t Ia s e r b a r e
d eleg aţii reprezentative dîn to a te
p ă rţile ţă rii, care s'au produs prin
dansuri şi coruri.
In fo to grafia noastră, o v e d s r ®
generală a serbării.

5 A.AA/'-vC

R e c o ltă d e c e r e a le p e fu n d u l m a r ii
Proectul guvernului olandez de a seca uriaşul golf Zuidersee,
devine fa p t şi în multe locuri, unde altădată erau talazuri,
ţăranii olandezi recoltează azi cereale. In fotografia noastră,
recolta dîntr'o regiune secată a golfului oiandez Zuidersee.

^ ] întăriri pentru
naţionaliştii spanioli
Trupe marocane au fost
aduse din A fric a , spre
jjj a întări posturile naţio­
naliste, la Sagunto. Sol­
datul din fa ţă duce cu
el o capră.

Trupele japoneze popo­

sesc, în timpul ofensivei
la Hankeu, pe ţărmul
fluviului Y a n g-T s 3 .
In fund, nouri de fum
trădează activitatea ar­
tileriei japoneze.

No. 604
 C a so nu se ră tă c e a s c ă , ţ i să nu ii se
întâm p le ceva, p ro p r ie ta ra 1er din Londra
îşi p ăs tre a ză c ă ţ e l u ş i i t e m e r i de
M an chester, în v â rs tă de o tună. I»
NU E ATÂT DE PERICULOS, acest chip o rig in a l.
C EI MAI MAkE
PE C Â T PARE m &
C A D R A N DE
D-ra D o r o t h y B i d d e n nu se C E A S O R N I C
înspăimântă deloc, chiar când un DI N EUROPA
roiu întreg de albine fo eşte în jurul este cel din tu rn u l b is e ricii _
său. Veţi înţelege uşor aceasta, când Sfântu Petru, din Zürich (E lv e ţie ) .
A fo s t f o t o g r a f i a t cu p rile ju l
veţi afio că aceste albine a p a rţin c u r ă ţir ii lui. D ia m e tru l c a d ra n u lu i M
unui soiu lipsit de ac. ( N orris-Town, e de 9 ţnetri, ie r m inutorul e lung £#
de 4 m e tri. JP

Marele aquarium din M arineland (F lo rid a -U . S. A .) a fost inaugurat de

curând. In f o t o g r a f ia noastră, doi porci de m are se bat, pentru prado
ad em en itoare, ce pluteşte în f a ţ a lor.

(ti

UN C O P IL DE ŞASE A N I IŞI D îf f W E A Z Ă MAMA

In luna tre c u tă , s’a deschis la Londra, în sala C ounty, dir
W e s tm in s ter, o exp o ziţie, cu desene de copii, o rg a n iz a tă dc
Sir K e n n e t h Clark, d ire c to ru l muzeului N a ţîo n a l-G a ile rie
In fo to g r a fia n o astră „p o rtre tu l mamei mele“, de Derricl
S t u b b s , în v â rs tă de 6 ani.

Pag. 9 No. 604

O CĂLĂTORIE IN LUN
O N A — a s tfe l îi s p u n e a u v e c h ii S axon D eşi n ic iu n om — în a fa ră de

M
re *ru
si He »ci se tr a g e d e n u m ir e a d e „ m o o n “ ,

pe care englezii o dau acestui astru,

Komafii ea era L una; iar pentru G reci, —
e ro u l
. . . .

fa n ta s ie , lu i
n 'a pus până
. . .

acum
.

J u le s
x.
Vem e
p ic io r u l
à elene* Astronom ii spun că este un satelit, cuvân-
tu ’ .acesta însemnând „un s e r v i t o r în latineşte. în lu n ă , a s tro n o m ii vă pot
T ’’ d intre bizarele efecte care î-ar spune# jn m o<j p re c js, c a re
uimi oe vmtatorii. veniţi de pe pământ, în luna,
s ar oatori lipsei to ta le a aerului. Niciun sgomot sunt C O n d i ţ i u n i le d e pe SU-
n a r rupe tacerea, deşi călătorii noştri ar putea p ra fa ţ a sa D upè £e y e ţ.
lansa semnale ciocănind în stânci şi apropiându-şi
urerhia de Diatra lovită. Ucigâtoarea lumină ultra- fi C Îtit a rtic o lu l de m ai
vtoieta. oe care atmosfera pământului o absoarbe, . „ „ __
. , . . . ,r ,, - - os. v e ti p u te a s p u n e
ar arae. umDland os ram, orice epiderma omeneasca, i r - r-
De c a re ar a tm a e -o direct, tim p de câteva secunde, că a fi vizitat luna.
M e te o rii sDatmor in te rste lare s'ar
prăbuşi cu mm e, pe su p rafaţa lunei;
(meteori pe cari atmosfera pămân­
tu lu i i i arae. prefăcându-î în pul­
bere) dar căderea lor n'ar produce
nici cel mai mic sgomot.
Stâncile s'ar prezenta ascuţite, iar
pantele râpoase, căci nici vânturile
şi nici apele nu le-au atins vreo­
dată.
Părţile um brite al s+?nrilor vor fi
ae o rsceaia ae gn.aţă, îar cele
însoriie rieroinri, ca fierul înroşit
in toc, deoarece lipseşte o atmos­
feră, care să distribue căldura în H a r t a lunii fă c u tă de un astronom e n g le i. L u n ^S e a ra tă
mod eqal. Răsăritul soarelui ar în- în to td e a u n a aceeaşi f a f ă şi nimeni nu cunoaşte ce se
tieroanta stâncile, în câteva se- găseşte de p a r te a c e a la ltă .
ci'nae, iar apusul le-ar îngheţa to t
o ia t oe nrnm nt, neexistând pătura
ceva dincolo de aceasta fa ţă a sa, spre Vest m momen­
ae a e r c a r » să conserve căldura,
tu l când răsare şi apoi mici porţiuni, a tâ t dedesubt cât şi
in iurul sferei. Răsăritul şi apusul
deasupra, atunci când satelitul se ridică sau coboară, pe
soareiui s ar produce brusc, fără
firm am entul din Sud. M ai m ult de jum ătate — 59 la sută,
'-'-eouscul, fără co lo ritu ri şi fără
spre a fi exacţi —- din suprafaţa totală a lunii a fost
nouri. A tâ t ziua cât şi noaptea,
cercetată de ochiul astronomilor. Restul de 41 la sută va
în loc de albastru
rămâne vecinic o taină, pentru noi.
şi semanat cu îte ie , pe care călă­
Epocile iuneî pline nu sunt cele maî propice cercetărilor
to rii noştri le»ar vedea de jur îm­
telescopice. In momentele acelea razele soareiui cad per-
prejurul soarelui.
pedicular pe suprafaţa sa, iar umbrele nu mai conturează
iar printre acestea, o lumină stra­
a tâ t de bîne proem inenţele, cum sunt munţii, asupra cărora
nie, schimbându-şi p eriodic forma
şi privirii® noastre to t perpendicular cad. M unţii şi v iile pă­
(acestea fiind fazele) ar apărea
mântului par a se tu rti într'un chip uluitor, atunci când sbu-
suspendate vecinic într'un acelaş
râm pe deasupra lor. la o mars înălţim e — iar noi stăm
toc, şi n'ar putea fi văzută din
partea opusă a lunei. E planeta
pământului şi după mişcarea nouri­ O fo to g r a fie a lunii p rin telesco p .
lor în jurul său, tim pul ro ta ţie i sale
jo zi) ar putea fi cu precizie mă­
surat. C el m ai m are o b s e rv a to r din lume de pe m untele
Stelele ar da impresia unei evo­ P a lo m a r din C a lifo rn ia , v ă iu t din avion.
luţii circulare, spre Vest evoluţie
ce s'ar completa în 27 1/3 zile pă­
mânteşti.
Arzătorul soare ar răsări, înaintând
încet spre Vest, în 14 3/4 zile pă­
mânteşti, de călduri nim icitoare,
atingând tem peratura de 120° cen­
tig ra de la amiază, (după şapte zile
pământeşti). La capătul acestei pe­
rioade, astrul ar apune, lăsând în
urmă-i 14 3/4 zile de ger, în car®
tem peratura ar coborî până la— 130° Celsius, !a miezul nopţii lunare.
Primul om care a văzut bine suprafaţa lunei a fost italianul G a l i l e o
G a l i l e i p o 5 4 — 1642), care auzise de experienţa făcută de către
un olandez, cu len tile de ochelari şi care, făcându-şi singur lentilele,
inventă telescopul (cuvânt grec care înseamnă vedere la distanţă),
în 1610. Nu mică-i fu surpriza şi încântarea când descoperi că supra­
faţa lunii — socotita de o perfectă netezime — era accidentată de
munţi înalţi şi văi adânci.
C ei cari veniră după G a I i I e u, desenară hărţi lunare şi cu roman­
tică im aginaţie, văzură mări, lacurţ, mlăştini, golfuri, insule şi multe
alte accidente de acest soiu, cărora le dădură d ife rite denum iri.
Lanţurile fnuntoase fură botezate după marile massive din Europa şi
Vestul A siei; iar ciudatele cavităţi, ce se observau pe suprafaţa sate­
litului, iuară numele celor mai de seamă savanţi şi filosofi.
Selenografia, un studiu al caracteristicilor lunii, se poate compara cu
qeografia, studiu al caracteristicilor pământului, văzute dela mari
înălţim i. Luna se arată vecînic o aceeaşi parte; se mai poate zări
•v *
foarte, Toarte sus, deasupra m unfilor lunii !
Observaţi arcul de lumină ce apare sub numele
de „lună nouă“ im ediat după apusul soarelui, cel
puţin odată pe lună. Este marginea dinspre Vest
a lunei. Pe zi ce trece, satelitul 'se urcă to t mai
sus pe firm am entul nopţii, linia dintre lumină şi
intunerec, numită terminator înaintează spre
Est. Pîscuri şi lanţuri muntoase se conturează
atunci, între luminile dinspre Vest şi umbrele
dinspre Est. E o privelişte extraordinară să vezi
soarele răsărind, pe majestuoasele cratere C o-
p e r n i c şi T y c h o , atunci când luna are zece
zile şi e ceva maî mult de jum ătate plină.
Observând-o cu atenţie, prin telescoape, şi folo-
sindu-se de sistemele de calcul ale trigonom e­
trie!, matematicîeniî-astronomî au obţinut, în
selenografîe, măsurători aproape to t atât de
precise ca şi acelea ale geografiei.
Regiunile maî întunecate ale luni! sunt văile pe
care Galileu şt succesorii săi le-au luat drept
mari. Un studiu al lumineî cenuşii-verzui, pe care
o reflectă, a dus la concluzia că acestea ar fi
aşternute cu lavă,
in unele porţiuni, suprafaţa lunîî prezintă văluriri
puternice. Acestea au fost probabil produse de
către o strângere a sferei, pe vremea când sate­
litul se răcia. Apeninii sunt cel mai lung lanţ
muntos al lunîî, măsurând cam vreo 760 kilom etri
deia un capăt la celălalt. M ai încolo, deacurme-
jişul unei „s trâ m to ri" înguste, dintre două ,,m ări“ ,
se ridică m unţii Caucazuluî. Piscurile acestor două
lanţuri muntoase ating cam la 5.700 m. înălţime.
Aceste vârfuri sclipesc în lumina soarelui, tim p
de mai multe zîle, maî înainte ca umbreîe să pă’-
răsească poalele lor râpoase.
Dar ceea ce-î mai ciudat, un maximum de înălţime
a fost găsit în cele două lanţuri muntoase, situate
pe curba lunii ieşind aproape din raza noastră
vizuală. M unţii Doerfel trec, în genere, de 6.000
metri, iar lanţul Leîbnitz ajung până la 9000
rpetri înălţime. Pe pământ, doar Piscul Everest
din Himalaia (8.800 m etri) se ridică atât de sus.
Şi poate că pe cealaltă faţă a lunii înălţim ile sunt
maî fabuloase — dar aceasta n‘o vom şti nicio­
dată.
Peste 30.000 depresiuni rotunde, ca nişte căldări
au fost fo to g ra fia te pe suprafaţa lunii. Acestea
sunt de d ife rite mărimi, începând dela câţiva
metri în diam etru, când nu pot fi văzute decât
cu cele mai puternice telescoape şi până la
marile cercuri de munţi, cuprinzând văi ce mă­
soară peste 240 km., dela un capăt la altul.
Unele dintre acestea au fundul plin de asperităţi
şi e sclipitor, pe când altele sunt netede şi mate.
In centrul multora d intre cratere se vede câte
un pîsc ascuţit, ce se ridică aproape to t a tâ t de
sus ca şi p e re ţii depresiunei.
Aceste cratere sunt cel maî bizar spectacol,
pentru acela care observă luna, printr'un binoclu,
mai cu seamă atunci când satelitul este numai
parţial luminat.
Punctul cel mai luminos de pe faţa lunei pline
este fundul plin de asperităţi a l l u i A r i s t a r ­
chus, care sclipeşte asemeni unei b iju te rii, în
fotografiile astrului. El sclipeşte chiar şi dincolo
de terminator, În partea neluminată şi cauza
acestui fenomen este un mister, in schimb, cea
mai întunecată regiune este fundul neted al lui
*
Expozifia şcoalei de fe te
Nr. 2 din Roşiori de Vede
(jud. T e le o rm a n ), clasa
de m b conducerea d -rei
Aspasia H o gi.
G r i m a l d i , care apare maî negru chîar şi de­
cât „m ă rite ".
C el mai frumos crater şi mai lesne de văzut cu PENTRU
binoclul mai cu seamă atunci când avem lună
plină, este T y c h o . G a l i l e u a fost fo arte
in trig a t de acesta şi a căutat să-l măsoare, cu
ajutorul m atem aticilor sale. A re 90 km. în dia-
metru şi 3.600 m etri adâncime. Piscul său cen-
trai se ridică până la 1.800 m etri şi este fo arte
*K < \ '
ascuţit.
M ulte dintre craterele lunii se suprapun, p ereţii
celor mai vechi fiind străbătuţi de p e re ţii celor
mai noui, sub acţiunea fo rţe lo r care i-au form at,
1 ŞTRAND ’
Ointr'unele cratere pornesc nişte fâşii albe, întln-
zându-se pe mari distanţe. Acestea se numesc
raze. Au în lăţim e cam la vreo 18 km. şi merg
în linie absolut dreaptă, pe distanţe de câteva
sute de km. străbătând cratere, văi şi munţi, fără
cea mai mică sinuozitate. Aceste raze sunt fo r­
mate din nîşte m ateriale de o mare putere de
re fle cţie, a căror substanţă astronomii n'o cunosc
însă. Este probabil minereul alb şi sclipitor al
vreunui metal pur, ce s‘a revărsat prin crăpături,
atunci când luna se răcea. Acestea se văd mai
bîne în epocile când satelitul este deplin luminat.
Numeroase crăpături lungi şi înguste străbat faţa
lunii — aceste sunt văi adânci, evoluând sinuos
şi cu ram ificări pe distanţe de câte 500 km. Se
văd maî bine atunci când luna e pe jum ătate
plînă şî razele soarelui cad pieziş.
Acelora cărora ştim că le-ar face plăcere un
desert de cifre, la capătul unuî festin de obser­
vaţii, le oferim o serie de date, dintre cele mat
interesante, - cu privire la această apropiată vecină
a pământului:
Dimensiuni: Diametrul lunii măsoară 3.480 km.,
iar cîrcom ferînţa eî este deci de 1.090 km. şi
volumul, 22.055.460.000 km. cubicî.
Distanţa : Punctul cel mai în de pă rtat în care
evoluează luna faţa de pământ se sîtuază la 404.350
km. cel mai apropiat, la 374.340 km, distanţa
m ijlocie este de 382.172 km. Lumina lunii ajunge
pe pământ în 1,5 secunde.
Rotaţia : Luna evoluează cu ceva mai mult decât
proprîu-î diametru spre Est, printre stele. Ea face
în acest tim p 3.660 km. In raport cu stelele, luna
îşi descrie orbita în 27 zile, 7 ore, 43 de minute
I 1,47 secunde ; aceasta este revoluţia sa siderală.
Ea tace înconjurul pământului, dela o lună noua
Ia alta în 29 de zile, 12 ore 44 minute, 2,8 se­
cunde, aceasta fiin d perioada synodîcă.
M assa: Luna are 0,0203 — sau cu ceva mat
mult decât 1/50 din volumul pământului. Ea are
0,605 din densitatea pământului, m aterialele sale
solide cântărind de 3,34 de ori maî mult decât
apa, pe când m aterialele pământului cântăresc
de 5,52 de ori mai mult decât apa. Cu această
densitate luna reprezintă 0,0123 (cam 1/80) din
greutatea pământului.
L u m in a : întreaga lumină a lunii este prim ită
din soare şi refle ctată. Radiaţiile stelelor sunt
prea slabe a risipi întunerecul de pe suprafaţa
sa, iar lumina pe care i-o trim ite pământul, în
regiunile întunecate ale lunii noui este slabă şi
fantom atică. în m ijlociu, luna reflectă doar 0,073
(cam 1/14) dîn lumina pe care o prim eşte; a-
ceasta se chiamă albedo {pe latineşte ,,albeaţă")
şî ea reprezintă puterea de reflecţie m ijlocie a
stâncilor închise.
Theo*rAfan«iut(?ii
STRBAZACÂÎJ S T R.C A R O L 7 6 * 7 8 * 8 0 * 8 2 ^ . halelor
Programele tuturor posturilor europene pe toate gamele
de undă sunt redate amănuntit în excelenta revistă
R A D I O - A DEVERU
C I T I T I
ADEVERUL LITERAR Şi ARTISTIC
 Era pe atunci un turist ca to ţi ceilalţi turişti. Hofe

FIINDCĂ ERA SĂRAC

Era hărţuit, urm ărit şi obsedat de ghizi, de negu
certau ca să-l aibă de client. Sub soarele arzător,
canică, îl urmăriau cu neobositul lo r : „Sir, Sir,
' I -a» k descărnate şi rănile lor sângerânde. Europenii, în

LANZfl g VASTO.
erau aceeaşi englezi, din suburbiile londoneze. Avi
avut-o în vilele lor. Această ţară părea lui Lanza
Am erică. Se simţea un străin printre străin! şi înt
ani, India îi rămânea străină.
Străbătea cu groază drumurile p răfuite al acestui i

GEN; ITALIAN, la marginea unei tântâni şi desbrăcâfidu-.*e, se şeilor;

hainele sale nu mai erau aşezate una peste alt.,, ti
chini care se numeşte „punian“. Işi scotoci reotty
afla la o depărtare de 15 zile de Franţa, patria st*

A F O S T Z E U, Nu-i mai rămâneau decât 300 franci, puşi în cenil

India adevărată avea să se deschidă in faţa sa, ’i i
DESCOPERIREA ill
- . -.r te ..»

VREME DE DOI ANI,

^ 'z/Zjtàst Izc&gs.
-«v -4
i lj
Câteva zile în urmă, în seara unei zile obositoare, stir­
-
ia poarta unui sat, care se află pe marginea lui irc
Lanza dei Vasto se întinsese pe pământ. De fa p t*
Muşcat la gleznă de o muscă rea, şi-a văzut pîcionr

IN TARA RAJAHILOR
devenit a tâ t de greu şi a tâ t de dureros, încât sw
căci de două zile n'a mai mâncat şî îi e atât dee
se crapă, ca pământul lipsit de apă. Dar iată câ'<
clipa în care obrazul va atinge nisipul, el vedei
şi o cană de apă. Se ridică cu vioiciune, din mijloj
Cu 300 fronci, el a s tră b ă tu t. luni în tregi umbra şî intră în sat. Dar L a n z a d e l V a s t o n'i
îndia plină de secte misterioase...
Si a devenit discipolul p r e fe r a t al lui Gondhh

D
E doi ani nu-l mai văzusem pe L a n z a d e I V a s t o,
poetul italian, pe care-l ştiam plecat să descopere
India. Acesl bărbat, care pare că a coborât d in tr un
tablou de El G reco, mă făcea iă mă gândesc, de câte on îl
întâiniam, la contele d ’Orgaz. L a n z a d e i V a s t o e atât de
subţiro, încât pare un suflu. Simţi c i apasă asupra lui __
un destin dram atic, iar în ochii săi se citeşte o neli­
nişte, pe care n’o p o ţi uita.
Nu înţelegeam tăcerea sa.
Dar a revenit. Işi povesteşte aventurile extrao-dinare,
cu accentul pătruns, al unui om care şi-a găsit fericirea
E îm păcat cu sine. In clipa în care apare o carte a sa,
asupra lui luda, discipolul lui Christ, el îşî isprăveşte
călătoria. Şî a dus, vreme de doî ani, vîaţa unui a-
postol, existenţa pe care o predică evanghelia, care
ne prescrie să trăim ca rătă citori şi pelerini, cu o sin-

Tem plul în M e d u ra .

mănâncă, cu lăcomie. N ici n'c Isprăvi!

vine, întovărăşit de data aceasta de t
ce au sosit în faţa nefericitului, se piei
grijă, îl ridică dela pământ şi-l duc i
răcoroasă. Del Vasto simte, aşa, ameţi
instalat la umbra unui cocotier şi frui
alături de dânsul. In mijlocul cetăţii, fn
p ieptul său, pe care cămaşa ruptă îl is
pe care o poartă, din copilărie. Hii*
cercetează, cu atenţie drăgăstoasă. I;
— din fericire — are câteva noţiuni «
mai bine.
Vreme de zece zile a rămas în mijlocult
l-au îmbrăcat cu roba albă, pe c^ret,
va mai lipsi nimic. India, care respinjti
vagabondului.

SPRE MAHATÆ

Lanza del Vasto începe să suie scara flu viilo r. El vrti

mant
fără un ban în pungă.
H O Ţ I I
Când a sosit în India, L a n z a d e i V a s t o avea ceva
bani. Debarcase la Ceylan, insula cu p ie tre preţioase,
care a devenit engleză în 1795, S'a amestecat printre
scufundătorii pescuitori, printre negustorii cari vând
topaze, safire, rubine precum şi ceai şi cauciuc, lumîi
întregi. S'a dus ia nespus de bogatul templu din Kandy,
al cărui tezaur, cel mai preţios, este un dinte al lui
Budhd, păzit zi şi noapte de oameni bronzaţi, cu p ri­
virea nepăsătoare. A p o i a străbătut strâmtoarea Palk
„ t lJ â S S K Ü ! şî a pătruns în India propriu zisă.
ridicându-se spre Krishna, străbate jungla peninsula
Madura, W artha, care se găsesc cam la 5 km. de Iţ
de lut. A ci e p rim it în seminarul unde Mahatma ir
deprind cu iucrul manual, cu rugăciunea. Un soi dti
bilească în micile sate, unde vor da pildă de viat'
răsplată zilnică de 5 lei.
Mahatma dă el însuşi exemplu şî e o revelaţie importanti
— Casa sa de lut — spune d e l V a s t o — edj
de ierburi uscate.
A sosit dimineaţa, pe când dormea încă. Femei îmll
în fund şi se auzia cântecul surd al vârtelniţelor. In i|
mi-au dat lacrim ile. H»r m'am stăpânit şî am răspunsj
sale. Jm i vorbia ca si când ar fi continuat oj
primă zi, întreagă, lângă dânsul. L-am văzut dictândf
fiece om trebue să toarcă şi să ţeasă propria sa kţ
conducătorii mari, violenţi ai Europei, dânsul îmi spui
— Şi ce vei spune mai târziu, daca üumnrà
Itjrile erau 'murdare şi dărăpănate,
f j, de purtători de bagaje, cari se
ţsetorii, cu insistenţă aproape me-
^‘ şi întindeau spre dânsul mâinile
ra cărora se mai amestecă încă,
aceeaşi conversaţie, pe care ar fi
Si Vjsto mai aspră, dacât aspra
(«a ca şi de-ar -fi stat acolo 10
I duşmănos, când în tr’o zi se opri
jj; apa limpede. C and aşi văzu că
-, 1«lăsase, sub unul din acei smo-
aiiiunarele I se furaseră banii. Se
'[optivă, p e rdut în jungla arzătoare
i. Se simţ>a d ?snădăjduit. Şi totuşi
vi din pricina acestei sărăcii.
té—cu hainele care se şi rtapseseră—
wry şi era înconjurat de munţi.
1,ai era în stare să facă un pas.
wtflându-se şi învineţindu-se. A poi,
ssjt la pământ. Foamea ii chinue,
fo incât îi pare că gâtlejul uscat
toropeala sa işi întoarce capul şi
ituri de dânsul o strachină de orez
Un chip se îndepărtează în pen-
»vrerne să-l urmărească, el bea şi
II forma care se depărtase, re­
ţinu şase oameni, care de îndată
I grav înaintea lui; apoi. cu multă
iflf, unde e culcat într'o colibă
» este îngrijit. A doua zi. va fi
Şi satului vor veni să se aşeze
:ie il întâmpină cu veneraţie. Pe
i*desgolit, străluceşte crucea mică
ii o privesc cu respect. A p oi îl
uza, care vorbeşte englezeşte şi
wanscrită, le răspunde cum poate
«tonilor sai. Aceştia l-au vindecat,
poartă laicii şi de aci încolo nu-i
ipe turist, deschide comorile sale
i GANDHI.
i u întâlnească pe G a n d h i şi
fekkan. Trece prin Sprirangham,
■iude Gandhi şi-a înălţat coliba
ţregăteş+e discipolii. Aceştia se
fonari, ei vor merge să se sta-
I lunde vor primi, pentru trai, o
litru Lanza, întâlnirea cu acesta.
i m spre câmpia întinsă,
'il le in alb, se duceau şi veniau
«cândm'arn apropiat de dânsul,
» n putut mai bîne, la întrebările
ersaţie. Am petrecut această
icurile şi torcând bumbacul, căci
Ini Cum îi vorbiam cu mânie de
&jablândeţe :
aii va lua la dreapta Sa .şi
le vu spune; „M’aţi slujit bine, in calitatea
voastră de pedepse ale om enirii?“
Căcî G a n d h i , părintele, nu-şi recunoaşte dreptul
de a judeca pe a lţii, şi nici nu îngăduie să fie
judecat. Vechiul voluntar în războiul burilor şî
care a fost decorat de către Anglia, vrea ca
violenţei, care poate că este o pedeapsă, să se
răspundă nu to t cu violenţă ( căci atunci unde
s‘ar isprăvi măcelul? ) ci pur şî simplu prin re­
zistenţa nevioientă. A stfe l se lămureşte spectacolul
impresionant al acestor m ulţim i, pe care arm atele
nu le p o t n iii împrăştia, nici da înapoi.
CU MAESTRUL Y O G H i
L a n z a d e ! V a s t e , rătăcitorul, urca spre nord.
Se duce să găsească un maestru Yoghi, care î-a
*ost recomandat, străbate A gra, oraşul musulman,
apoi ajunge- >a Delhi, p rîn tr’o câmpie întinsă,
unde oamenii seamănă cu copacii şi unde agri­
cultorii înhamă cămilele ia plug şi unde se văd
păunii regali, infundându-se în câmpurile de bumbac
şi de porumb. Maestrul său, în tr'o colibă sin­
guratecă din câmpie, îl va învăţa, vreme de
câteva luni, scrierile, :! va perfecţiona în san­
scrită, îl va iniţia în practicele yoghi. A poî îi va
duce să viziteze pe propriul său maestru, un sfânt
renumit : K a s h a n a n d a . Acesta *rSeşte ia ţară,
sub un smochin uriaş, Ssacru. £ un arbore cu 50
de tulpini, sub- frunzişul căruia se adăpostesc
vreo Î0 sate.
Sfântul stă intins in mijloc, pe un fel de pat.
Meditează. Şi fără încetare, bărbaţi, femei şi
copii ii aauc ofrande, pe care e! le îm parte la
cei nevoiaşi.
ADORAT C A UN ZEU
După o convorbire cu sfântul, dei Vasto, fu pre­
zentat ds câtre acesta, m ulţim ". Oamenii şi-au
părăsit casele lor fără co ş'şi s’au adunat în jurul
patului. Pe străinul rătă cito r ei îi socotesc ca o
întrupare ad«varată a unuî zeu. El n’a venit cu
camioane şi cu maşini, ca să pustiască ţinutul.
A venit cu mâinile goale, dar cu inima plînă de
credinţă. Cineva î!
suie pe un fe l de
movilă şî mulţimea,
dupăce l-a p rivit, sa
închină ia picioarele
sale. Ceasuri dearân-
dul îl ţin astfel ne­
mişcat. E t ă m. ă i a t
penă ia sufocare. E
îm po do b it cu ghir­
AGR A
lande de flo ri, ca o
statue; oamenii de­ Drumul pe c a re l-a Benares: ia m a rg in ea
pun alături de dansul s tră b ă tu t poetul G an g elu i.
to t felul de daruri : ♦» ita lia n .
ulcele de lapte, de
untdelemn, apoi înal­ peste 700 de kilom etri, pe un drum muntos
ţă rugăciuni melan­ W AROHA
colice. HAft .IPURA C R Ă C IU N U L IN H IM A L A IA SAU DANSUL FOCULUI
El va trăi ceasuri
lungî, la umbra smo­ in noaptea de Crăciun, dei Vasto se afla în H i­
chinului uriaş. Apoi malaia, cu maestrul său. Se opreşte într'un sat mic,
seva duce la Bengal p ierdut unde va aştepta naşterea Domnului, în mijlocul
şi străbătând pădurile O OK,F zăpezilor eterne şi apoî, odată cu ivirea zorilor, se
cu lemn de teck, se BEN G ALE! aşterne din nou la drum. Yoghi l-a înştiinţat că
va duce la şcoala iui fruntaşi! satului voiau să dea o serbare în onoarea
Rabi ndranath străinului, mai ales că era şi Crăciun, ziua mare
T a g o r e , depărtare cum o numesc ei.
de tre i ceasuri, cu SHRIMNGHĂn — Ne-am adunat deci pe un vârf —
trenul, Calcuta. povesteşte d e i V a s t o — la picioarele unui
ilustrul poet hindus, mic altar al lu i Shiva, zeul dănţuitor al
care a fost maestrul • V / " \ c k j j A N :. distrugerii. Rugul aprins alcătuia un munte
lui Gandhi, e azi în iv c o æ s » de foc, deasupra muntelui. Fum ul întuneca
vârstă de 77 anî. \OLOMB C
stelele. Se auziao orchestră, alcătuită numai
Mag. el trăeşte în- din tobe.
tr'un palat, înconjurat
de discipoli, pe care-i
Paria — acei din ultimele caste — închipuiau
în ju ru l focului grămezi de lână cenuşie.
iniţiază în cunoştiinţele spirituale, prin muzică; ri Mai sus în munte se întrezăreau chipuri de femei exaltate, la strălucirea
învaţă pictura şi dansul. C ălătorul nostru n'a rămas flăcării. Tobele băteau de două ore, întretăiate de invocaţiuni monotone.
decât câteva zile cu T a g o r e , apoî a revenit Aţipeam, când deodată un ţipăt sfâşietor m ă smulse din toropeală şi văzui
la maestrul său Yoghi, în tovărăşia căruia s‘a dus un bărbat, cu picioarele ţepene, cu ochii şi dinţii albi, cu mâinile întoarse,
să facă pelerinajul le izvoarele sacre, adică ia aruncându-se, în m ijlocul flăcărilor. Cei cari vor să-l scoată din ele au mult
izvoarele Gangelui şi aie Djamnei, în Himalaia. de furcă, căci iată şi alţi bărbaţi, cari se aruncă în foc. Deodată se vede
Străbate Patna, Benares, oraşul sfânt între toate unul care nu i-a urmat, îngenunchind la marginea flăcărilor, băgând mâna
oraşele, şi unde se văd, în fiece zi, chiar când în foc şi frecându-şi apoi faţa cu jăratec roşu. Beţia colectivă a durat până
fluviul e îngheţat, oameni cari se scaldă, cu mare la stingerea focului.
seriozitate, în Gange, spre a se p urifica. Pătrunde VIZITA LA PRINCIPII EXILAŢI DIN NEPAL
până la marginea Tibetului şi străbate, pe jos, L a n z a a vizitat apoi Nepalul, care e cel mai curios din principatele lumiî. înconjurat de
munţi, această ţară mică e cu to tu l izolată. Tatăl celor tre i tin eri
p rinţi exilaţi astăzi în Himalaia, a fost detronat de unui d intre fra ţii
săi. A murit. Iar m oştenitorii săi locuiesc în tr’un p a la tb o g a t, in
această ţară, unde m unţii desemnează o serie de ianţuri, în formă
de arcuri paralele şi sunt încolonaţi cu numeroşi g h e ţa ri:!// imalaia.
Pelerinul vine pe jos pană in acest ţin u t uim itor şi înfricoşător,
unde trăesc cei tre i tin eri, îm brăcaţi după moda engleză. Lu­
xul lor ar pune pe gânduri pe occidentali. Sunt serviţi de UN A V IO N ATERISEAZĂ PE UN
hinduşi bronzaţi, îm brăcaţi în purpură şî aur. Sălile palatului A U T O M O B IL IN M ERSI
lor sclipesc de pietre preţioase. Nu se aude nîciun sgomot. Cunoscutul pilot american ţi artist
Slujitorii înaintează ca umbrele. M obila e un amestec curios de aviator ,.,Kokomo", Mike Murphy,
stil hindus şi g otic 1900. După o scurtă aşteptare Lanza del ateriseaiă cu avionul său pe un
Vasto a fost introdus într'un fe l de sală a tronului, în mijlocul automobil în mers, cu o viteiă de
100 km,, pe aeroportul din Oakland.
căreia odihnia o statuă uriaşă a trin ită ţii hinduse : trei zei California.
într’o singură fiinţă : S h i v a, B r a h m a , zeu al morţii.
V i s h n u , divinitate binefăcătoare. Gazdele au fost prim i­
toare, au cercetat pe călător, cu multă luare aminte şi i-au
o fe rit ceaî, după moda europeană, instalaţi confortabil în fo ­
to lii englezeşti, care le-au fost aduse, de îndată ce sa rupt
ghiaţa dintre ei. In acest decor amestecat, Lanza înţelege
acum ceea ce numeşte Gandhi „stră in ".

R A M A S BUN INDIEI

Terminându-şi pelerinajul, adică sosind la zidul de gheaţă şi la

30 km. de frontiera Tibetului, dei Vasto se pregăteşte ^ să ia
drumul înapoi. Şî-a găsit pacea şi vrea s o răspândească. To­
tuşi, mai înainte de a porni în Europa, se va duce să salute
pe 6 a n d h î. PRINCIPESA ELISABETA A
Când pătrunse în coliba Tatălui, acesta stătea întins pe o sal­ J U G O S L A V i E i , LA
tea mică, înconjurat de o albeaţă m a r e de rufărie. Ingenunchiat G R A D I N A Z O O L O G IC A
alături de dânsul, dei Vasto îi spuse că se înapoiază în Europa.
A tunci, cu vocea lui aproape stinsă şi care are totuşi tăria să iat-o, în fo to g ra fia noastră,
ridice popoarele, Gandhi spuse lui Lanza : pe micuţa Prinţesă Elisabeta,
— îm i vei lipsi. Atâta vreme cât te ştiam undeva în vârstă de doi ani, fiica
prin India, nu simţiam lipsa ta. Scrie-mi. Prinţului regent P a u l şi a
A poi, după un răstimp de tăcere : _ Prinţesei O l g a , în grădina
— Acum ora a sosit. Du-te ! zoologică din Belgrad,
— M'am furişat, fără să m ă întorc şi fără să vorbesc
nim ănui — spune Lanza. Nu voi m ai vedea, chipul său ulât
de scump, ochii de căprioară vioaie, nasul său, care se
încreţeşte când e gata să râdă . nici. această albeaţă
care-i înconjoară şi emană dela el.
Acum, prin Bombay are loc întoarcerea. Lanza, părăsind ma­
rele oraş comercial, trece în tr'o câmpie, unde pretutindeni e-
rozîunile au descompus partea superficială a stâncilor cristaline,
în tr'o argilă pământie. M erge de-alungul mării Oman si se
îndrepta spre G oa. Dar deabia a ajuns in câmpie, ii e dat să
vadă unul dintre cele mai impresionante spectacole, din toată
călătoria sa: vulturi cari vin să sfâşie trupurile, pe vârful
unui „Turn al Tăcerii". Se află pe culmea unei coiine, nu­
mită Malaban H ill. Turnul e clădire destul de ridicată Ş« _ fără
acoperiş. O poartă grea de bronz închide această clădire.
C adavrele sunt aşezate pe pământ. — De afară se văd pă­ UN M ONSTRU A N TID E LU V IA N
sările de pradă coborînd spre turn, oprindu-se o clipa pe zid, FACE R A V A G II, IN A N G L IA ...
IN G L U M Ă !
cufundându-se şi apoi ieşind din nou şî sburând cu aripile in-
tinse, ţinând în ghiare, fâşii de trupuri omeneşti. In Aston Porck din Birminghom
(A n g lia ) o a v u t Ioc o m are
serb are p o p u la ră , cu piese is to ­
INTOARCEREA ric e . F o to g ra fia n oastră în f ă ţ i­
şează un monstru p re is to ric
Printr'o junglă plină de tig ri, de flo ri, şî de cerbi, rătăcitorul pleacă a ta c â n d pe o am enii, din epoca
de p ia tră . (U n a d in tre scenele
singur. Trece pela marginea satelor şî ajunge, în cele din urmă,
re p re z e n ta ţie i din B irm ing ham ).
la Madras, lî e inima strânsă, pentrucâ în adâncul său ej îşî ia
rămas bun, în tăcere, dela India, ţara care î-a dat atât de
mult. A p o i, la Madras, are o ultim ă bucurie:
— M'am oprit la o poartă — spuse dânsul — la o ci-
dresă care mi se dăduse. Sunt in haină de călugăr,
cu picioarele goale. Se deschide o casa, întocmai ca.
atâtea altele, pe care le cunosc. Mă întâm pină o doamnă,
atât de asemenea cu toate celelalte doamne. O baie
caldă, pantaloni de flanelă, o cămaşă de mătase. Un
dejun pe o masă încărcată de cristale, de argintarie,
şi ceea ce m'a uim it m ai mult încă, prezenţa, neobici­
nuită în această ţără, a unei franzeluţe. lată-mă deja S A C Ă S Ă T O R I T FIIC A
în Europa. Trupul meu a recăzut în cutele vechiului PREŞEDINTELUI BRAZILIEI
vestmânt.
Fiica preşedintelui Braziliei.
G e t u l l i o V a r g a s , care
A A PARU T l-a susţinut vitejeşte pe ta tă l
ei, în mişcarea pentru re p ri­
marea răscoalei sindicaliştilor,
s‘a căsătorit de curând. In
Pe lu n a August 160 pagini 25 iei. fo to grafia noastră : d-şoara
J a n d y r a V a r g a s cu soţul
ei, R u y d e C o s t a G a m a
la căsătoria lor, care a avut
O LECTURA P A S IO N A N T Ă :
loc la Rio.
ROMANELE CAPTI VANTE
In fie c a re luna un nou roman.
 •i-£?fjÿs3"itZÆz:’tk t jàf
■ 'i i y f ’ f'* ih /F & i ^ s
S erb o re p o n t î f ^ c 4 ï â / î * '
b is e ric a Sf. P etru dfb ioma,
p rile ju l c e le i de1 o 80*6
.a ^ lv e r ia r e a P a p e i.

f-:>4C > v

CUM A AJUNS CAMPIONUL DE

BILIARD PE SCAUNUL PAPAL
'I T ROI

(SINGURA ARMATĂ DECORATIVĂ DIN LUME)

JÊ U tre cu t de atunci mai .bine de şase decenii. Arhiepiscopul
/1 Milanului, monsignorul F e r r a r i îşi inspecta eparhia. Apusul soa-
relui l-a prins în tr’un mic sat dîn Lombardia şi cardinalul fu nevoit
i
să rămâie peste noapte la preotul satului. Preotul R a t t i , încă fo a rte tânăr,
abia terminase seminarul. Cardinalul fu m irat de vasta cultură şi de apro­
fundatele cunoştinţe ale tânărului păstor duhovnicesc. Discuţia se prelungi
dincolo de miezul n o p ţii şi cu acest p rilej, cardinalul îşi ream inti biografia
subalternului său: era fiu l unui fa brican t de te xtile dîn Dezzio, un om extrem
d» evlavios, care hotăra să dea m oştenitorului său posibilitatea de a deveni
preot. A h i i l e R a t t i absolvi cu succes seminarul dîn Milano, unde sau
e vid en ţiat a ptitudinele sale alese. Profesorul său de filoso fie îşi amintia,
maî târziu, că trebuia să-şi prepare atent prelegerile, din cauza celor mai
neaşteptate în treb ări pe care i le punea elevul.
Monseniorul F e r r a r i află deasemenea că seminaristul R a t t i a fost un PS
cercetător pasionat al m unţilor şî că m ult tîm p era un jucător invincibil de
biliard. Cu prilejul aceleeaşi dîscuţiuni, arhiepiscopul M ilanului se convinse
^ e cunoştiînţele filo so fice extraordinare ale tânărului preot, de serioasele
sale studii istorice şi de linguistică. A doua zi, înainte de a părăsi casa
ospitalieră a tânărului preot, cardinalul l-a sfă tu it să-şi continue studiile,
căci „te aşteaptă o altă carieră “ /
Şi cardinalul n'a greşit: cariera tânărului preot, din micul sat al Lombar-
diei, a fost strălucită. R a t t i se mută la Milano, obţinu cu brio titlu l de
doctor în filosofie şi fu prezentat Papei. Peste câţiva ani, el devine pro­
fesor la Academ ia pe care o absolvise; din însărcinarea Papei făcu câteva
călătorii în d ife rite ţă ri; a fo st custodele ce'e maî mari b ib lio te ci catolice; a
ocupat dem nitatea de nunţiu papal ia
P io fa S it. P etru din Romo,
Varşovia şi în cele din urmă obţinu ran­ a ţ a eum a fo * t a m e n a ja tă
gul de cardinal şi fu numit arhiepiscop de c u rân d . *
al M ilanului. D ar cu această numire
nu s’a sfârşit cariera strălucită a p re o ­
tului R a t t î . Peste o p t luni, mai precis,
în Ianuarie i 922, muri Papa B e n e d i c t
a l XV - j e a, iar peste alte 10 zile
conclavul cardinalilor se întruni, spre
a alege pe urmaşul celui decedat.
După patru zile, de post, în chilii şi Lupta p a p a lită ţii pentru putere a durat până în zilele noastre.
după 14 tu re de vot, ceî 53 p re la ţi Statui papal, cu un te rito riu mai m ult sau maî puţin im portant,
ai bisericii catolice s'au pronunţat. In există încă din 1870, când regele V î c t o r - E m a n u e i al Ita­
celebra capelă a Vaticanului, balda- liei a cucerit Roma. In 1871, p rin tr'o lege specială, s’a precizat
hinele tu tu ro r cardinalilor au fost co­ noua situaţie a Papei, lăsându-i-se numaî Vaticanul şî vila
borâte, afară de unul singur. Era Castello Gandoifo. Pentru întreţinerea lor, statui a
baldahînul cardinalului R atti. fixat Papei douăzeci milioane de lei de an. Papa refuză însă
C e nume îţi vei lua pe tron? întrebă această sumă şi de atunci nu mai părăsi Vaticanul, considerându-se
cel mai bătrân cardinal pe noul Papă. prizonier al p ute rii po-
Am intrat in sânul bisericii sub litic e . A b ia în 1929,
Papa P iu al IX-lea, iar Piu al Pr 'n *ra^a*ul la Late-
X-lea m ă chemă pentru prim a ... * mT ran a fost resta bilit te-
oară la el. In memoria lor, eu k \ t * -ir ill ‘r a i l î l .
fito rîu l statului papal,
iau numele de P iu al Xl-lea. r 1 »
cel mai mic stat din lume,
■* k^!V'
însemnătatea culturală
a p a p a lită ţii, în special
... 'fS iw S p B în Evul Mediu, a fost
Istoria p a p a lită ţii cunoaşte până'n pre­ ^ l e x t r a o r d i n a r ă . Papalita­
zent un număr de 270 urmaşi aî A p o ­ tea a a prop iat popoa­
stolului Petre. Aceşti 270 de papi rele apusului şi a educat
formează verigele acelui uriaş proces, societatea din Evul M e­
care este istoria creştinismului, în ge­ diu, însăşi Vaticanul este
nerai şi istoria catolicismului, în spe­ un monument de artă,
cial. unic în lume.
Primul d in tre papii cu a u to rita te şi inform a ţiile precise des­
prestigiu a fo st Papa L e o n I c e l pre începuturile cons­
M a r e (440-461). El a fost acela care tru c ţie i Vaticanului şî
a decretat p rio rita te a bisericei de la despre prim ul a rhitect al
Roma, ia r to ţi acei carî au refuzat să supue acestei reguli, au fost acestui orăşel, lipsesc.
considerati ca iesiti din sânul bisericii. O p o a rtă r e la t iv nouă, in
Se ştîe doar că atunci
După cum se ştie, papalitatea a jucat mai târziu un rol fo a rte im portant, oroşul V a tic a n u lu i. Ea a f o i t când Carol cel M are a
nu numai în viaţa religioasă, dar şi în viaţa politică a lumii. In lupta lo r cf * * t r u i t ă in aşa fe l. în c â t fo st la Roma, pentru
cu îm părăţii, papii ieşiau deseori învingători. Trebue oare să maî amintim *° ormo" ueie cu o rh ite e tu ro încoronare, reşedinţa
q e n e ra lâ .
de exemplui Canossei, când îm păratul H e n r i c a l I V - le a, desculţ şi cu Papei a fost ia palatul
ştreangul de gât, tim p de tre i zile, a stat la poarta palatului papal, ce­ de pe culmea Vatica­
rând ierta re Papei G r i g o r i e V I I ? Papalitatea a suferit însă şi înfrân­ Popa Piu al X l-le a nului. A p o i reşedinţa a
geri: tim p de mulţi ani, tronul apostolic a stat mutat în orăşelul fran'.ez fo s t mutată în tr’un alt
Avignon, iar papii erau în totală dependenţă de regele F i I i p IV . palat şi abia după

Pa a. 15 I N I No. 604
 Comandantul arr.iatei Vaticanului hotărî să ia măsurile d ictate
de îm prejurări şi raportă Papei planul său de apărarea cetăfii.
— La intrarea din str. Pellegrino uoiu pune 4 ja n ­
darmi, in piaţa Propim ăriti voiu pune 6 elveţian ,
dincolo, in grădină, se va afla „garda nobilă “ iar la
intrarea principală voiu aşeza tunul...
— Cum avem şi un tun. noi? — se miră Papa. Şi
se poate trage cu lunul nostru?
— Sigur că se poate, declară mândru comandantul gardei
— Atunci să rămăe in magazie — zise categoric P a p a . —
Puterea Vaticanului nu este bazată pe tunuri şi nici
nu le va utiliza, pentru apărarea sa!
Papa a rostit astfel o idee simplă, al cărei înfeles este mult mai adânc
mai ales azi, când popoarele lumii se întrec in inarmari...
L. BiCEAt

Papa Piu al X l-le a la maso de lucru.

Pentru prim o d a ta Papa a in tro d u * fo ­
losirea a p a ra tu lu i de ra d io , în scopuri
b is e rice ş ti.

Papa Piu al X l-le a în onul 1933, p entru

p rim a d a tă a d a t din nou b in e c u v â n ta re a
urbi e t o rb i, delo 1870. El se a fla în
lo ja e x te rio a ră o b is e ric ii Sf. Petru , ie r
cred in cio şii sunt a d u n a fi în p ia ţa ocestei
b is e rici.

V edere g e n e ra lă a cas te lu lu i G o n t l o l f o u
m inunatele sale g ră d in i.

întoarcerea din Avignon, Papa s'a sta b ilit d e fin itiv In

Vatican. De atunci şi până azi reşedinţa papală a su­
fe rit nenumărate transform ări şi i s'au făcut multe adă­
ogiri, astfel încât azi Vaticanul nu reprezintă un singur papale se află aşa zisă ..garda nobilă ", urmează
grup arhitectonic, ci un conglom erat de construcţii cu apoi „ garda p a l a t i n ă care face do serviciu
d ife rite destinaţii: palate, muzee, biserici şî locuinţe
cu prilejul d ife rite lo r solem nităţi. Dar cea mai
de to t felul, din d ife rite epoci şî de stiluri d ife rite .
Astăzi, Vaticanul are 20 de curţi, 200 scări, şi peste vechs armată din reşedinţa papală este ,, garda
12.000 de camere. e l v e ţ i a n ă ce se recrutează din fa m ilii catolice
Dar dacă în exterior Vaticanul nu reprezintă nim ic din din Elveţia. Toată armata Vaticanului poartă
punct de vedere arhitectonic, în schimb în in te rio r el costume din Evul M ediu şi această tra d iţie este
este unicul muzeu de cele mai scumpe şî mai rare
respectată cu stricteţe.
creaţiunî artistice.
Există muzee cari posedă mai multe picturi decât Va­ Vaticanul are şî drapel propriu. Pe acest drapel,
ticanul, dar ca lita tiv nîci un muzeu din lume nu posedă în cadrul uneî deosebite solemnităţi, depun jură­
mai multe opere, de cei mai marî artişti ai lum ii, o mântul, odată pe an, recruţii ‘ ‘ arm atei papale
bună parte a cărora face parte integrantă din reşe­ Funcţiunile acestei armate sui-generis sunt pur
dinţa papală, fiin d p ictate direct pe pereţi. Decorarea
decorative. Ea este elementul indispensabil al t u ­
locuinţei papilor a fost făcută de M î h e l A n g e l o ,
Raphael S a m i o , B o t i c e 11i, P i n t u r r i c i o , turor solemnităţilor, al re c e p ţiilo r oficiale, etc.
R o s s e l i , P e r u g i n o şi a lţii. Dar perla Vaticanului Arm ele soldaţilor din Vatican, nu vor fi
este fără îndoială capela sixtină, construită în 1473, niciodată întrebuinţate pentru apărarea
de B a c c i o P i n t o l i . A ci se găsesc portretele unui papal In această privinţă se povesteşte următo
număr de 28 papi, to a te lucrate de B o t î c e l l i . In
rea iie c d o tă interesantă, ce datează de pe vrem
sfârşit cea mai gradioasă operă a p ictu rii este plafo­
nul capelei, p icta t în întregim e de M i h e I A n g e l o . papei P iu al X-lea. M uncitorim ea italiană
G alerii speriale adăpostesc capodoperile celor mai în fierbere şi a u to rită ţile se temeau dedezordi
geniali p icto ri. Biblioteca Vaticanului este înzestrată
cu peste 50.000 de volume şi 24.000 manuscrise.
* * *
Toate aceste bogăţii sunt adm inistrate şî păzite de un
personal extrem de numeros. Curtea papală este —
după părerea oamenilor com petenţi — un model de
organizare, căci Vaticanul -tiu este numai reşedinţa
papală, dar şi centrul şî organul conducător al ca to li­
cismului mondial. A ci se găseşte nu numai „guvernul"
central al papei, dar şî aşa zisele congregaţiuni în
număr de 12, adică ministere, şi cele I 5 comisiuni spe­
ciale. Tot aci se află câteva academii catolice, scoale
de misionari şi ateliere, cari produc decoraţii, medalii
şi diplome. Deasemenea, la Vatican, îşi are reşedinţă
comisiunea specială însărcinată cu alcătuirea listei de
cărţi interzise ; membrii acestei comisiuni trebue să
citească to t ce apare pe lume. în orice limbă. In­
stanţa judecătorească, care pronunţă divorţurile dintre
ca tolici, se află to t la Vatican,
Dealtfel tribunalul nu pronunţă divorţul, care după le­
gile catolice nu există, ci constată doar că unele căsă­
to rii sunt inexistente, din cauza d ife rite lo r vicii de
formă.
Pitorescul Vaticanului îl formează însă garda sa. Această
gardă se compune din câteva arme. In fruntea armatei

G a rd e V a tica n u lu i, a lc ă tu ită din e lv e ţie n i,

p re zin tă în fie c a re an, la C ră c iu n , om agiui ei
p ă rin te lu i s p iritu a l.

Pag. J6 N o. 60*
 M U N C A DE POLOS OBŞTESC
IN JUDEŢUL IA Ş I
P re fe c tu ra judeţului la ş i, de
comun a c o rd cit C a m e ra de
A g ric u ltu ră a în trep rin s o more
cam panie de lucru, in folosul
ţă ră n im ii din regiune.
In fo to g ra fie , c a ra v a n a ru ra lă ,
fn comuna U ric a n i, judeţul laşi
In fo tă , domni* colonel C a ra c a s ,
p re fe c tu l jud eţu lui şi M irceo
B ădârâu, p re ş e d in te le C am erei
de A g ric u ltu ră .

In ta b ă r a delo G him eş-P atanca.

s tr ă je rii ieşeni şi soroceni, la
^ ^ r u g ă c iu n e . (F o to g r a fie lu a tă
" 'p e n t r u „ R e a lita te a Ilu s tra tă " ,
de d. a v o c a t O c to v C ă d e re ,
com and antul s tr ă je r ilo r , la ş i).

p ro fe s o r d r. H a z e m a n n , d ire c to ru l d e p a rta m e n tu lu i
s ă n ă tă ţii, la M in is te ru l S ă n ă t ă ţ i i din F ra n ţa şi e xp ert
perm an e n t al F ra n ţe i, la Liga N a ţiu n ilo r, a fă c u t o v izită
în jud, laşi. In fo to g r a fia n o as tră, o a s p e l e se găseşte,
îm preună cu domnii p ro feso r d r. I. B ă 11 e a n u, p ro f. dr.
I. A lexa, d r. Rugină, d r. S tetin , d r. H ris tu , d-na R ad ia n o ff,
d-no dr, B alteanu, d. dr. N. Bulescu, d r. T algeanu , dr. Pascu,
la re ş e d in ţa p lăşii Porneşti.

C o ru l s o c ie tă ţii c u ltu ra le „A . D. X enopol", al fu n c ţio n a rilo r

P. T. T. din reg iu nea M o ld o v e i, este unul d in tre cele mai
bune. In fo to g r a fia n o as tră, corul fu n c ţio n a rilo r P. T. T.
şi c o n d u că to rii săi, In fru n te cu domnii in specto r g en eral
Ô roveanu Cxx) şi Titus A lexandrescu ( x) , d irig in te le poştei
ieşene.

O-na Dr. M. Rabinovici

S P EC IA LIZA TA LA PARIS
B O L I DE P I E L I
C O S M E T I C A
îngrijirea tenului
rid uri negi, p istru i, coşuri etc.
d istru gerea d e fin itiv ă o p ăru lu i de
prisos fă r ă c ic a tr ic e .
Bulev. C a ro l 57. T elefon 3.52.73.
Consult. 8 — 12 şi 3 — 7,

FUMĂTORII...
se recunosc de multe ori numai prin
dinfii lor îngălbenifi. Acest neajuns se
poate preveni, spălând dinfii regulat Numai prin i(Nivea*' pielea Dvs. obfine acea nuanţă
atât dimineaţa cât şi seara cu Pasta
de dinfi NIVEA.
frumoasa, bronzată, sportivă atât de mult dorita» fi
Totodată Pasta de dinfi NIVEA, datorită micşoraţi totodată pericolul arsurilor solare,
gustului ei aromat, îndepărtează cu
uşurinfă mirosul neplăcut al tutunului

Pag. 17

(3) No. 604

 NOILE IINÜTURI ADMINISTRATIVE şi REZIDENŢII REGALI
H a r ta R om âniei, în noua sa îm p ă r ţir e
a d m in is tra tiv a .

U T**»
RtOV» \
uoroji>1/
'Â H P tJD H C \
j i POf MM

saoul
irmui'

Wynn
KMlOOi*
MUSC! ,

3tvtir

a Bun/ms,>
tOUifttjrtT*1 ttGENOA
niHtum
... Umn* ItoWor
l c#auj{î!wt
• . . focf*f
In f a ţ a M. Sale Regelui ■PtM AM U, — lişiM jnW
si
■

în prezenţa înaltului guvern

O N FO R M nouîi legi adm inistrative România se îm parte în zece

C finuturi, fiecare ţin u t având în fruntea sa câte un rezident regal.

C ele zece ţin utu ri şî rezidenţii numiţi de M . S. Regele sunt:
Ţinutul Someşului cu d. general de corp de armata în rezervă Alexandru
Hanzu, fost inspector general de armată.
Ţinutul Alba-Iulia cu d. general de divizie in retragere D ănilă Papp,
fost comandant al corpului VI armată (Cluj).
Ţinutul Olt cu d. general de divizie în retragere Iiomulus Scărişoreanu,
fost inspector gl. de armată.
Ţinutul Bucegi cu d. Alexandru Gane, fost prim -preşedînte al Consiliului
Legislativ.
Ţinutul Timiş cu d. Alexandru Marta . fost prim -preşedînte al C u rţii de
Apel dîn Timişoara.
Ţinutul Prut cu d. general de rezervă Mkhail Negruzzi.
Ţinutul Marea cu d. Nicolae I. Otescu, fost subsecretar de stat.
Ţinutul Dunărea cu d. Victor Cădere, ministru plenipotenţiar.
Ţinutul Nistru cu d. Dinu Simian, fost subsecretar de stat.
Ţinutul Suceava cu d. George Alexianu , profesor universitar

Cei zece rezidenţi regali de ţinuturi au depus, Sâmbătă la amiază,

jurământul de credinţă.

Un in stan tan eu al re z id e n ţilo r re g a li, ieşind d ela p a la t, după d ep un erea jurăm ân tu lui.
In f a f â , m ijloc d. A rm and Câlinescu, m inistru de in te rn e .

No. 604
 1000 de cetăţeni au venit sa vada C apitala Ţârii
IECARE r o m â n ar trebui să vadă m-icar

F odată în viaţa sa, C apitala Ţării.

M inierii din M unţii Apuseni sunt şi ei de
această părere, iată pentru ce to ţi acei cari n'au
avut incă această p osibilitate — şi s'au găsit 1000 la 20 August crf., împ|inindu-se
de inşi — au hotărît să vină la Bucureşti. un an de când M aria M argareta
impresionant defilarea celor 1000 Arghirescu (cunoscută in cercu­
Capitalei, rile artistice sub numele de
iu fost luate : G reta Pop), a m urit în floarea
tin e re ţii răpusă de boala M ar­
garetei Gauthier, se va oficia
un parastas în comuna Chîojdu.
jud Buzău, la moşia f a m i l i e i
Popescu, (Pop).

D efilâ n d , în costum ele lo r p ito re ş ti şî cu lă m p ile de m âna, în m âini, pe B-dul B rătîan u .

PE S T O M A C U l G O I D I M I N E A Ţ A
$1 I N T I M P U L M E S E L O R

VICHY-CELESTINS
n o r m a l iz e a z a
f VÎCMÎ NUTRIŢIA

DI ABET I CI — ARTRI TI CI
REUMATICI

ANTINEVRALGIC
D'NANU MUSCEL
ÎN T R E B U IN Ţ A Ţ I c o n t r a

G R I P E I , M I G R E N E I , N E V R A L G I I , etc.
Se vinde numai în cutii originale, confinând 2 buline şi cu
semnătura doctorului.
Depozit: FARMACIA N. POPOVICl, Bucureşti, C alţa Rahoves 26S
La M o rm â n tu l Eroului N ecu n oscu t din P arcul C a ro l.

Pag. 19 No. 604

UN GENERAL CU 4 0 DE COPII W hampoo. După împlinirea studiilor
m ilitare, ta tă l său i-a d ăruit o
armată, compusă din câteva sute
de oameni; apoi pe măsură ce
capitalul său bănesc sporia, gene­
ralul Y a n g-S e n îşi înmulţia şi
numărul oamenilor de sub comanda
sa, până când ajunse să formeze
cea mai puternică armată din
nordul Chinei.
Y a n g-S e n n'a atacat niciodată
guvernul; dar acum şapte ani, a
uim it întreaga republică Cerească,
prin vitejia cu care a apărat oraşul
C iapei şi de atunci el şi-a câştigat
încrederea şi bunăvoinţa obştească.
Asemeni tuturor celorlalţi generali
chinezi, Y a n g - S e n are dreptul
de a tră i în concubinaj cu nevestele
soldaţilor săi; adică el poate cere
oricăruia dintre oamenii iui să-i
împrumute soţia, astfel cum i-ar
cere să-i împrumute centironul. In
chipul acesta în câţiva ani, generalul Y a n g - S e n a devenit părintele e
patruzeci de fii, deşi abia a îm plinit vârsta de patruzeci de ani. Pentru
aceşti copii, Y a n g-S e n a construit o mică şcoală, unde li se dă o
educaţie pur militărească. Dar fa ptul că această excepţională progenitură l-a
făcut celebru, nu trebue p riv it ca o curiozitate, deoarece în China nume­
roşi alţi colegi ai săi au fiecare, câte cel puţin douăzeci de fiî.
Un alt general destul de cunoscut este C i a n g-T i n g-K a i, comandantul
armatei a nouăsprezecea, inainte de a deveni general, el exercita profesi­
unea de medic; într'o zi, cumpără o armată, dar condîţiunile sale finan­
ciare nu-i îngăduiau să întreţină decât o trupă de cel mult o mie două-
sute de oameni, o adevărată sărăcie ! Pe semne deaceea a şi pus-o la
dispoziţia guvernului, în cursul războiului contra M anciuriei ; şî întrucât
afacerile sale nu prea erau strălucite, el plecă să exercite medicina, in
Statele Unite, de unde se întoarse
bogat. A tunci cumpără o altă ar-
mată şi anul trecut, el repurtă o
victo rie răsunătoare, la frontiera
nipono-manciuriană. In urma acestui
fa p t, guvernul din Nanking l-a înăl­
ţa t la gradul de general. In gu­
vernul actual C î a i-T î n g-K a i a
devenit o personalitate înaltă şi
un consilier fo arte apreciat al lui
Ciang-Kai-Shek.
Generalul F e n g, libe ra t în vremea
din urmă, de către guvern, pentru
cerinţele cauzei naţionale, pe lângă
averea-i fabuloasă, a mai moş+enit
H IN A este singura ţara dela părintele său o armată de

C de pe suprafaţa globu­
lui, unde generalii au ■
putinţa să cumpere, sau să
moştenească, armatele lor. Pe
80.000 oameni. Deşi are o putere
de muncă fără pereche, el doarme
uneori câte optsprezece ore pe zi !
Dealtm interi, aproape to ţi generalii
lângă aceasta, generalii chinezi chinezi fac la fe l. In fiecare călă­
se deosebesc de to ţi ceilalţi, to rie , generalul F e n g duce cu
chiar şi prîn purtarea lor în sine întregu-i tezaur, închis în o
viaţa particulară, care ar putea sută de lădiţe, încărcate în două­
o fe ri subiecte celor mai fan­ zeci de căruţe şi păzit de către
tastice şi de necrezut romane. garda sa de onoare.
Unul dintre generalii chinezi cei A lţi generali, ca S u n g - J e n ,
mai s t i m a ţ i este generalul Pai-Chung, Hoi-Li-Chai-
Yang- Sen, fiul unui bogat S u m, sunt deasemenea milionari,
negustor din Peking şi eminent sau fii de milionari, ajunşi gene­
elev al Academ iei m ilitare din rali, de dragul prestigiului. Deobi-
ceiu, ei sunt adm irabili capi de
fam ilie şi numeroasele lor proge­
n ituri sunt educate, după moda
europeană. Generalul cel ma! po­
pular din China este fără îndoială
S u n g - C e - H u a n , cunoscut sub
numele de „Tigrul". In toate
ţinuturile Imperiului, se întâlneşte
efigia lui, sculptată în lemn. El a
pornit din rândurile poporului, câşti-
gându-şî adm iraţia şi faima de care

1. Generalul Lien-Hsi-Shan.
2. G ene ra lu l C iang-Ciung-
C iang.
3. Generalul C i a n g-K a i -
Shek.
4. G e n e r a l u l F a n g-Y u-
H si a ng.
5. Trupe c h i n e z e a ş tep ­
tând sâ plece pe fr o n t.
 se bucură, p rin tr'o muncă tita ­
nică, neobosită. Şi-a fă cut stu­
d iile la Peking şi în Japonia
luând diplom a de profesor, apo
cunoscu pe C î a n g-K a i - S h e
C om andant al arm atei 29-a, e
este, ca să s p u n e m
„ Chinezul No. 2“. Nu e greu
de clasificat gradul personali­
tă ţilo r chineze : cetăţeanul care,
în ziua aniversării sale, primeşte
în dar, cea mai mare sumă de
bani, este acela pe care com­
p a trio ţii îl iubesc şi stimează
mai presus decât oricine. Sub
acest aspect, mareşalul C i a n g-
K a i-S h e k ocupă primul loc,
întrucât, Ia începutul verii, îm­
plinind 50 de ani, el a p rim it
120 milioane de franci, colectaţi
printre cei mal bogaţi negustori
chinezi. S u n g-C e-H u a n a p ri­
m it însă numai cincizeci.
G e n e ra lu l K iang -C iu-L ian g .
In ciuda acestor metode, cari
europenilor li se p o t părea des­
tul de stranii, armata chineză
nu e lipsită de valoare ; iar prin
războiul pe care-l duce astăzi,
îm potriva duşmanului co tro p i­
tor, China, această ţară haotică
şî streină oricărui sp irit de disci­
plină, Înscrie, în paginile istoriei
contimporane, acte de înălţătoare
jertfă şi v ite jie fără seamăn...
G. R.
D. 1o n R à ţ i u, ceasornicar şi
bijutier din Cluj, a publicat prima
lucrare în limba r o m â n ă , în
specialitatea ceasornicăriei, giu-
yaergeriei şi o pticei, în care sunt
cuprinse toată experienţa unui
meseriaş, câştigată în tim p de
30 de ani.
OASPEŢI CARI NE SOSESC...
GRUPURI CARE PLEACĂ
IN EXCURSIE...
S ăp tă m â n a tre c u tă , au sosit in Bucureşti, com an­
d a n ţii o rg a n iz a ţie i fas cis te „ B a lilla " . In fo to g r a fia
n o as tră, c o m an d an ţii ita lie n i, în drum spre M o rm ân tu l
Eroului Necunoscut. C â t de mândră ţi plină de siguranţă e femela
care zâmbind poate arăt® un splendid şirag-
de dinţi albi. Ş i D vs. puteţi fi astfel. încercaţi
deci de a întrebuinţa pasta de dinţi Chlorodont
fi vâ veţi convinge e it de surprinzător e
su ccesu l Şi totu|î» CElorodont-uî nu conţine
nici o substanţă dăunătoare. CKlorodont-ui nu
acţionează în alt mod, decât scoţând la iveala
strălucirea naturală & dinţilor D vs. A s ta e to tu l
T u rişti ita lie n i au sosit, săp tăm â n a tre c u tă , în
Chlorodont
B ucureşti. In fo to g r a fia n o as tră, grupul ita lia n în
G a ra M o g o ş o aia . ÿ tu tc c d i/ d i u i ţ i
Q ta ţju A n e
LNEARÂ
CLc&iâ
oricine e dispus să'-şî pără-
domiciliul, să suporte
ăţile drumului şi să umble
Un grup de stu d en ţi şi in te le c tu a li polonezi au v e n it în căutarea unei locuinţe,
să v iziteze ţ a r a n o a s tră . F o to g ra fia n o as tră în fă ­ n staţiunea de cură impusă de
ţişe ază o p a rte din grup, în G a ra de N o rd . medici ori de modă. Reuma­
tismul şi scrofuloza, durerile de
încheieturi şi oase, d ife rite boli
de piele, ori afecţiunile speci­
fice ale femeilor, sunt tratate
prin renumitele b ă i cu s a r e
naturală de (OD DE BAZNA.
C ondiţiile de tratam ent sunt
atât de simple şi atrăgătoare,
încât to ţi acei cari au făcut
o singură experienţă, nu se mai p ot
dispensa de această b in e fa c e re .
Sarea naturală de Iod de Bazna se
găseşte de vânzare în pachete o rig i­
nale a I, 4 şi iO kgr. După baie este
bine să fricţion aţi părţile dureroase
cu alifia antîreumatică de S a z n a :
R H E U M A T O N IN DR. O B E R T H
care a cc e le re a z ă în s ă n ă to ş ire a .
DE VANZARE
LA FARMACII $1 DROGUERII
S trâ je re le rom âne, c a re au fă c u t o excursie în Polonia,
s'au în a p o ia t săp tăm ân a tre c u tă , in C a p ita lă . de C T œ t cCe
No. 604
CĂUTĂTORI DE COMORI IN
..STRADA MOUFFETARD
In campania de dărâmare a cartierelor m izere
din Paris, târnăcopul prim ăriei a găsit,
nu de mult, comoara lui Louis Nivelle,
t r e z o r i e r u l lui L u d o v i c al X V - l e a
JTTfc ĂZB O IU îm potriva ca rtie re lo r insalubre — aceasta e
lozinca actuală a Parisului. C apitala Franţei, c a re c u m -
pără to a te barăcile dărăpănate, din cartiere vechi,
toate acele clădiri mizere, care în afară de însemnătatea lor
pitorească, nu au aproape nîcio valoare practică, le dărămă
fără cruţare, spre a pune în locul lor e d ific ii noui, decente şi
în care să poată locui oameni.
De această soartă n'au fo st scutite nici unele case din Rue
M ouffetard, una d intre cele mai vechi şi mai interesante străzi
ale Parisului. De câteva săptămâni, această stradă, care dealt-
minferî e caracteristică pentru vechiul ca rtie r latin, alcătueşte A t e n f i „ n e ! A d e v ă ra ta
com oară • a ic i i R ă s c o liţi-,
o v e ţi găsi !

iarăşi centrul de interes negustorul de haine vechi arată că

al fiecărui parisian. preţurile lui sunt eftine, prin de­
In această stradă, care viza :„Attention ! Le vrai
este şi strada de piaţă Trésor est ici ! ! Fouillez...
— fiecare ca rtie r din vous le t r o u v e r e z — „A te n ­
Paris îşi are o stradă, ţiune 1 adevărata «omoară e aici I 1
în care se instalează căutaţi... O veţi găsi" ,, Prochaine­
zilnic piaţa — şî unde ment, la mine d’or sera
de dim ineaţă până seara découverte ici !“ — Rândul v ii­
târziu, se frăm ântă o to r, mina de aur se va găsi aici !"
viaţă comercială activă, — aşa scrie unul, pe uşa unei
unde pe trotuarele în ­ case, care aşteaptă să fie dărâ­
guste circulă un curent mată. Nu e scris de mâna unui
neîntrerupt de oameni, copil, e scrisul unui glum eţ şi cine
ce slăbeşte numai la ar putea trece pe lângă această
amiază, câteva ore, în casă, fără să zâmbească ?
această stradă, au venit Rue M ou ffe tard , cu senzaţia ei şi
căutători de comori, cu cu răsunetul „lite ra r" al acesteia,
P recu p eaţă din s tra d a sape şî târnăcoape. pe uşi şî pe magazine : iată un
M o u ffe ta rd .
Zece lucrători, care erau lucru fo a rte parisian.
ocupaţi să dărăme casa din Rue M ouffetard
Nr. 53, au găsit aci, comoara de aur a
vistiernicului lui Ludovic al XV-lea, L o u i s
N i v e l l e , în valoare de peste două m i­
lioane franci. După legea franceză, jum ătate
din comoară aparţine proprietarului terenului
— deci oraşului Paris — iar cealaltă ju­
m ătate găsitorului. Deocamdată, comoara a
fost sechestrata de stat, iar asupra îm păr­
ţe lii ya hotărî justiţia.
Această senzaţie a străzii M ou ffe tard , care
şi a ltm interi e o adevărată mină de aur,
căci negustorii, ce-şî laudă marfa, tra fic a n ţii,
haimanalele, b e ţiv ii şi tip u rile de to t felul,
îi dau o înfăţişare caracteristică şî fac o
atracţie a Parisului — această senzaţie e
folosită, cu dibăcie, pentru o reclama
atractivă, de c 't r e to ţi negustorii străzii.
Pe maşfni-vechi <e g ă tit, care deabîa se
mai p ot întrebuinţa, se găseşte inscripţia •
„M in e d’or“ — „m ina de aur" — sau

Pe uţo unei case, un

In Rue M o u ffe to rd este
g lu m eţ a «cris: „ D a ta
o v ia ţă a c tiv ă ,
v iito a r e mina de aur
c o m e rc ia lă .
va fi g ăs ită a ic i" I

Pag. 22

0) No. 604
 D U M I N I C A
S P O R T I V A
Prima finala a campionatului naţional
Ripensia — F. C. Rapid: 2 :0 ( 1 : 0 )
E stadionul Gîuleşti, în faţa a zece m ii de spectatori, a avut

P Ioc, în cadrul finalelor pentru campionatul naţional, matchul

de fo ot-b all d intre echipele Ripensia şi F. C . Rapid.
Lupta a fost înverşunată şi s'a term inat în favoarea Ripensiei, nu fără
dese protestări din partea publicului, îm potriva arbitrului,
înfăţişăm câteva instantanee dela acest match :
1. Publicul ia trib u n ă .
2. Panică la p o a rta fe r o v ia r ilo r . V
3. O lu p tă pen tru balon, în tre M a rc u şi W e tz e r.

KHASANA
Irto n i d e i oate
Noua şi interesanta nu­
anţă a roşului de buie
şi fardului KHASANA,
armonizează in mod fe­
ricit cu tenul Ov. bronzat
de soarele verii, care
va părea intotdeouna
îngrijit şi estetic. Contra
iritaţiunilor buzelor, de
către razele solure, bron­
zul de soare KHASANA
este cel mai bun mijloc
de prevenţie. Rezistă
intemperiilor, apei şi

C O N C U R S U R I sărutărilor.

N A T I O N A L E
DE ATLETISM
LA PREDEAL
Sâmbătă au început pe sta­
dionul clubului sportiv din
Predeal, concursurile naţionale
de atletism. înfăţişăm câteva
i n s t a n t a n e e dela aceste
concursuri :
'I.. P u b l i c u l c a re u rm ăreşte
întrecerile.
2. D-niî col. Nonu, p rim a ru l
oraşului Braşov, genera I Bălă-
«eseu, colonel G rig o riu ţ i Noe
Mănescu In Cofa c u p e lo r ce v o r
fi di «tribuite.
3. Plecarea fn 800 m e tri p la t.
4. Eilchardt ta r e cu p ră jin a .

D IR E C TO t
„REALITATEA ILU STR A TĂ ", revistă de actualităţi şi cultură ge TUDOR T E O D O R E S C U - B R A N IŞ T E Editura „Ziarul" S. A. R., Bucureşti. Redacţia şi administraţia :
uerală. Apare săptămânal, in 24 pagini mari, tipărite la heliogravură, în s c r i s ă sub N r . 239, R e g ls t. P n b lic a ţln n tlo r P e riod ice str. Const. M ille 5 — 7 — 9. Telefon 3-84-30. Cec. postai: 4083
şi un supliment: „D e to a te p en tra t o f i '1, în 24 pagini tipar obicinuit. la Trib. Ilf o y . S. I . C o m . Preţul abonamentelor : în fără : pe un an 400 lei; şase luni : 200
lei; trei luni: 100 lei. In Albania, Anglia, Danemarca, Finlanda, Italia, Norvegia, Suedia, precum lei; pe 3 luni 150 lei. In toate celelalte ţări din Europa, pe un an 550 lei; pe 6 luni 280 lei;
şi in statele din America de Nord şi Sud, Asia, Africa, Oceania, pe un an lei 700; pe 6 luni 350 pe 3 luni 150. Tariful de publicitate: Lei 15 linia c. 5 ; pagina Lei 12.000 ; 1/2 pagină. Lei
6000 ; 114 pagină, Lei 3000. Anunciurile se primesc la ad-fia revistei.
L o r d u l N u f f i e l d , cunoscutul m agnol 1
englez de autom obile, o fin o n fa t con structio
unui nou autom obil de curse, cu core m aiorul I
G c r d n e r, renum itul au to m o b ilis t e n g le i, vo I
in c e rc a să b a tă to a te re c o rd u rile , până Io ţ
1100 c e n tim e tri cubici.
M aşina, c a re se a flă în fa b ric a lordu lui N u ffie ld , j
are o c a ro s erie de curse pentru un loc. C a p a - ’
c ita te a c ilin d re lo r sale, e de 1087 cm. cubici
şi eu a ju to ru l unui com presor, m otorul p oate
produce 170 HP. M aio ru l G a rd n e r n ăd ăjdu eşte
să-şi b o tă p ro p riu l său re c o rd de 238 km. pe o ră .

Sir M a I c o I m Ca m p b e ll, cunoscutul

recordm an, auto m o bilist şi n au tic, fa c e p rim ele L
Jn c e rcă ri eu b a rc a sa eu m o tor, „ B l u e B i r d ” ,
pe lacul G eneva, şi a s ta b ilit, cu acest p rile j, j
că are mult de fu rc ă , cu p u te rn ic ii cure n fi oi 1
apei. In fo to g ra fie , S ir M alc o lm C o m p b e ll, Io
volanul b ă rc ii sale eu m otor.

V a-'lîrig hton , In Sussex, ou a v u t loc s e rb ă rile

anuale şi cu acest p rile j s'o o rg o n ix a t un »>{
concurs, de cei mai frum oşi genunchi. In fo to ­
g ra fia pe c a re o în fă ţiş ă m , cele tr e i concurente
din fin a lă . Io acest concurs.

REGINA FRUMUSEŢII CANADIENE

A POST I N V I T A T A LA NEW-YORK
Miss M arion E i l e e n T H o m p » o n ,„ c a r e o
fo s t p ro c la m a tă reg ină a fru m u sefii, Io congresul C I N C I L A OL AL T Ă .
c lu b u rilo r in te rn a tio n a le de ra d io , fin u t Io
PE O S C Â N D U R Ă -R E M O R C A
H a lifa x (C a n a d a ) o p rim it o in v ita fie , să
v iz ite ze N e w -Y o rk -u l, unde va fi p rim ită personal C in ci c a lifo rn ie n e d ră g u ţe gonesc pe
de c ă tre p rim a ru l g en e ra l, L o G u a r d i a. In v a lu ri, la re m o rc a unei b ă rc i cu m o to r;
tim pul şederii ei, în S ta te le U n ite, v a fi o asp etele
e greu să-si tin ă e c h ilib ru l!
oraşului N ew -Y o rk. In fo to g r a fia n o astră, d-ro
M ario n Thompson,