Bilanţul termoenergetic al arderii

a)Ecuaţia de bilanţ temoenergetic Ecuaţia de bilanţ temoenergetic al arderii unei mase m 1 kg de

combustibil, în care termenii sunt exprimaţi în (kJ/kg combustibil) sau (kJ/ 3 mN combustibil), are
următoarea formă:

În această relaţie, Hi este puterea calorică inferioară, deci căldura dezvoltată prin arderea combustibilului;
h aer ,hcomb - entalpia aerului, respectiv entalpia combustibilului la intrare în spaţiul de ardere; h ga -
entalpia gazelor de ardere; 3 q - căldura disipată din cauza arderii incomplete din motive chimice
(evidenţiată atunci când în gazele de ardere sunt substanţe combustibile, de exemplu funingine sau
monoxid de carbon); 4 q - căldura disipată din cauza arderii mecanic incomplete (rămân substanţe
combustibile nearse din cauza unor imperfecţiuni sau defecţiuni ale instalaţiei de ardere); 5 q - căldura
disipată prin pereţii spaţiului de ardere, către mediul ambient necesare calculului elementelor care
intervin în ecuaţia de bilanţ termoenergetic

În calculul a entalpiei combustibilului, intervin mărimile: p m t comb c , ,0 , - capacitatea calorică masică

izobară medie, în intervalul de temperatură 0 şi comb t ( 0C), cu unitatea de măsură kJ/(kg K); comb t -
temperatura combustibilului la intrare în spaţiul de ardere; se introduce în relaţia (7.3.3) în grade Celsius,
din considerentele de mai sus.

b)Diagrama h-t a gazelor de ardere Diagrama h-t a gazelor de ardere se obţine prin reprezentarea variaţiei
entalpiei gazelor de ardere cu temperatura. Pentru trasarea ei se admit următoarele ipoteze: arderea este
completă, decurge izobar, într-o incintă izolată temic faţă de exterior (incintă adiabată), se neglijează
disipările de căldură, se neglijează entalpia aerului şi a combustibilului la admisia în spaţiul de ardere, se
arde o unitate de cantitate de combustibil.

Etapele parcurse la construirea diagramei sunt:

- pentru un anumit combustibil, a cărui compoziţie este cunoscută, se efectuează calculul arderii şi se
obţin termenii mi , referitori la masa fiecărui component din gazele de ardere;

- pentru o anumită valoare a coeficientului de exces de aer, α , egal cu unitatea sau supraunitar şi diferite
valori ale temperaturii t (în general, pasul de 100, în intervalul 0…2000 0C) se calculează entalpia gazelor
de ardere (pentru capacitatea calorică masică izobară medie a fiecărui component al gazelor de ardere se
iau valorile corespunzătoare intervalului de temperatură în care se lucrează) ;

- se reiau calculele pentru alte valori ale lui α ;

- pe diagrama h-t se trasează punctele corespunzătoare perechilor de valori entalpie-temperatură şi se

unesc prin linii, din punct în punct, pentru fiecare valoare a coeficientului de exces de aer considerat

c)Temperatura teoretică şi reală de ardere Prin definiţie, temperatura teoretică de ardere este
temperatura maximă pe care o ating gazele rezultate din ardere, atunci când arderea este completă, se
desfăşoară cu aerul minim necesar, α 1 , şi nu au loc disipări de căldură. Pentru o ardere care are loc în
aceste ipoteze, ecuaţia de bilanţ termoenergetic, (7.3.1), în care entalpia gazelor de ardere se exprimă cu
ecuaţia (7.3.4), capătă forma:

d) Temperatura de rouă a gazelor de ardere, r ga t , , reprezintă temperatura de saturaţie corespunzătoare

presiunii parţiale a vaporilor de apă din gazele de ardere pH2O , dată de relaţia: