Capitolul I
Exercitarea profesiunii de kinetoterapeut
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
1
http://www.senat.ro/legis/PDF%5C2009%5C09L288FG.pdf
b) diplomă, certificat, sau alt titlu de kinetoterapeut, eliberat conform normelor unui stat din
cele prevăzute la art.2(1) lit.b)
e) diplomă, certificat, sau alt titlu de kinetoterapeut dobȃndite ȋntr-un stat terţ, recunoscute ori
echivalate ȋn Romȃnia.
Sunt asimilaţi kinetoterapeuţilor absolvenţii Facultăţilor de Educaţie Fizică şi Sport
din Romȃnia care au obţinut specializare de cultură fizică medicală.
(2) Monitorizarea şi controlul exercitării profesiei de kinetoterapeut se realizează de
Ordinul Kinetoterapeuţilor din Romȃnia, denumit ȋn continuare Ordin şi de Ministerul
Sănătăţii Publice, ambele find denumite ȋn continuare autorităţi competente romȃne.
2
aplicare de contenţii elastice/adezive/orteze, prin mecanoterapie, scripetoterapie,
electroterapie, hidroterapie, termoterapie, balneo-climatoterapie.
(4) Sub prescripţia medicală, şi cu condiţia asistentei medicale permanente,
kinetoterapeut este abilitat să practice elongaţii vertebrale prin tracţiune mecanică (realizat
manual sau electric), să participe la reeducarea cardiovasculară după infarct miocardic recent
şi să monitorizeze parametrii clinic ȋn timpul reeducării cardiovasculare.
(5) Ȋn cadrul tratamentelor prescrise de medic şi ȋn timpul reeducării, kinetoterapeut
este abilitat să practice aspiraţii rinofaringiene şi traheale la un bolnav traheotomizat sau
intubat, să administreze aerosoli ȋnaintea aplicării tehnicilor de posturare pentru drenaj, să
realizeze o ventilaţie prin mască.
(6) Ȋn caz de urgenţă şi ȋn absenţa unui medic de specialitate, kinetoterapeutul este
abilitat să acorde primul ajutor pȃnă la intervenţia medicului.
Art.5 Kinetoterapeutul ȋşi desfăşoară activitatea ȋn unităţi sanitare şi de recuperare, indiferent
de structura acestora, instituţii de ocrotire, complexe pentru sport şi sănătate, şcoli şi şcoli
speciale, case şi centre de sănătate, dispensare, ȋn instituţiile de stat, ȋn sistemul privat, ori ȋn
sistemul neguvemamental.
Art.6. Activităţile de formare iniţială a kinetoterapeuţilor revin facultăţilor de profil, iar
perfecţionarea acestuia se realizează ȋn conformitate cu prevederile statului
kinetoterapeutului.
Art.7. Ȋn activitatea sa, kinetoterapeutul comunică echipei de recuperare toate informaţiile
despre boală şi contraindicaţiile ei, pentru stabilirea sau modificarea diagnosticului funcţional,
al obiectivelor şi mijloacelor de intervenţie.
Art.8 Ordinul kinetoterapeuţilor ȋn colaborare cu Ministerul Sănătăţii va stabili procedurile
terapeutice care se vor deconta prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Art.9 Profesia de kinetoterapeut are ca scop:
a) asigurarea potenţialului maximal al funcţiilor motrice.
b) promovarea sănătăţii şi a stării de bine a individului;
c) prevenirea şi limitarea incapacităţilor şi a dizabilităţilor la indivizii cu risc de alterare a
comportamentului motor datorită unor factori de stres biomecanic, socio-economic, sau a
stilului de viaţă şi la persoanele cu deficienţe senzo-motorii congenitale, sau dobȃndite;
d) furnizarea mijloacelor pentru tratarea şi recuperarea funcţională a aparatelor şi sistemelor
corpului, esenţiale pentru mişcare;
Art.10 Pe tot timpul exercitării profesiei, kinetoterapeutul trebuie să dovedească
disponibilitate, corectitudine, loialitate şi respect faţă de beneficiarul prestaţiei sale.
3
Art.11 Ȋn exercitarea profesiei sale, kinetoterapeutul lucrează individual sau ȋn echipă ȋn
strȃnsă colaborare cu medicii specialişti, cu psihologii, cu asistenţii sociali, cu logopezii, cu
specialiştii ȋn ortezare-protezare, cu alţi specialişti ȋn domenii conexe, cu profesorii de
educaţie fizică şi sport şi cu antrenorii.
Art.12 - (1) Nici un kinetoterapeut nu-şi poate exercita profesia permanent ȋn Romȃnia dacă
nu este membru al Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia.
(2) Este ȋnscris, pe perioadă determinată, ȋn tabelul unic al Ordinului:
a) kinetoterapeutul care prestează ocazional sau temporar un serviciu pe teritoriul Romȃniei,
b) kinetoterapeutul cetăţean romȃn stabilit ȋn străinătate şi care doreşte să-şi exercite,
ocazional sau temporar, profesia ȋn Romȃnia;
Art.13 - (1) Kinetoterapeutul ȋşi desfăşoară activitatea ȋn baza unui contract de muncă, sau a
unui contract de prestări de servicii kinetoterapeutice ȋncheiat după obţinerea autorizaţiei de
liberă practică.
(2) Exercitarea profesiunii de kinetoterapeut independent, posesor al autorizaţiei de liberă
practică, se face numai după ȋnregistrarea sa ȋn Registrul Comerţului şi la administraţia
financiară de la domiciliul, sau a locului de rezidenţă.
Art.14 - (1) Certificatul eliberat de autorităţile competente ale unui stat membru al Uniunii
Europene, ale unui stat aparţinȃnd Spaţiului Economic European sau ale Confederaţiei
Elveţiene, WCPT care atestă că kinetoterapeutul este titular de drept cȃştigat, este recunoscut
de autorităţi1e competente romȃne, permiţȃnd exercitarea activităţilor de kinetoterapeut,
inclusiv ȋn cadrul sistemului naţional de asigurări sociale de sanatate, cu respectarea prezentei
legi.
Prin drept cȃştigat se ȋnţelege dreptul kinetoterapeutului prevăzut la art.2 (1) lit. a)-e)
de a exercita profesiunea de kinetoterapeut, inclusiv ȋn cadrul sistemului de protecţie socială
al statului membru de origine sau de provenienţă, ȋn cazul ȋn care acesta beneficia de drept de
liberă practică a profesiunii.
(2) Ȋn mod exclusiv, prin termenul stat membru de origine sau de provenienţă, se ȋnţelege un
stat membru al Uniunii Europene, un stat aparţinȃnd Spaţiului Economic European, sau
Confederaţia Elveţiană, WCPT.
Art.15 Profesiunea de kinetoterapeut se exercită pe teritoriul Romȃniei de persoanele
prevăzute la art.2 (1) lit.a)-e) care ȋndeplinesc următoarele condiţii:
a) deţin un titlu oficial din cele prevăzute la art.2 pct.1;
b) sunt membrii ai Ordinului;
c) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de kinetoterapeut;
d) nu sunt nedemni sau incompatibili, conform prezentei legi.
4
Secţiunea a 2 a
Nedemnităti şi incompatibilităţi
Art.16 Este nedemn de a exercita profesia de kinetoterapeut, pe teritoriul Romȃniei:
a) Kinetoterapeutul care a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni contra umanităţii sau
vieţii;
b) Kinetoterapeutul care a fost dovedit de către Ordinul Kinetoterapeuţilor din România că
şi-a folosit cunoştinţele producȃnd, cu intenţie, o deteriorare a stării de sănătate a
persoanei asistate.
c) Kinetoterapeutul ȋmpotriva căruia instanţa judecatorească civilă sau penală a pronunţat o
hotărȃre definitivă de sancţionare cu privire la fapte exercitate ȋn tirnpul şi ȋn legătură cu
profesia acestuia pe teritoriul Romȃniei.
Art.17 - (1) Este incompatibil kinetoterapeutul care:
a) a fost condamnat prin hotărȃre judecătorească sau disciplinară, cu interdicţia de a profesa,
pe durata stabilită prin hotărȃre judecătorească sau disciplinară.
b) refuză să se supună unei testări de atestare a pregătirii sale profesionale ȋn faţa unei cornisii
desemnată de Ordin, ȋn cazul ȋn care a ȋntrerupt activitatea profesională mai mult de cinci ani.
c) are calitatea de angajat sau colaborator al unităţilor de producţie ori distribuţie ale
produselor farmaceutice şi/sau ale materialelor sanitare.
Art.18 Sesizarea despre apariţia stării de incompatibilitate a kinetoterapeutului poate fi făcută
de oricare persoană fizică sau juridică şi se adresează consiliului judeţean al Ordinului.
Art.19 Legal sesizat, sau din oficiu, preşedintele colegiului judeţean desemnează o comisie,
formată din trei kinetoterapeuţi, care se pronunţă asupra sesizării.
Art.20 Pe perioada stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei.
Secţiunea a 3-a
Autorizarea de liberă practică a profesiunii de kinetoterapeut
Art.21 (1) Kinetoterapeutul ȋşi exercită profesia pe baza autorizaţiei de liberă practică
acordată de Ministerul Sănătăţii Publice.
(2) Pentru prestaţii ocazionale sau temporare, kinetoterapeuţii prevăzuţi la art.2 (1) lit.b)-e)
sunt obligaţi să declare Ordinului intenţia de efectuare a prestaţiei pentru a fi ȋnscrişi
temporar, ȋn tabloul unic al membrilor Ordinului.
(3) Certificatul de membru al Ordinului kinetoterapeuţilor, se eliberează ȋn baza următoarelor
acte:
5
a) actul care atestă pregătirea de kinetoterapeut;
b) certificatul de sănătate;
c) certificatul de cazier judiciar;
d) declaraţie pe proprie răspundere că nu se află ȋn situaţiile prevăzute la art. 16-17.
e) asigurarea de răspundere civilă.
Art.22 Autorizaţia de liberă practică a profesiunii de kinetoterapeut se acordă de Ministerul
Sănătăţii Publice ȋn baza următoarelor acte:
a) certificatul de membru al Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia;
b) actul care atestă profesiunea de kinetoterapeut;
c) dovada domiciliului sau a reşedintei.
Art.23 Kinetoterapeutul nu este funcţionar public ȋn timpul exercitării profesiei.
Art.24 Ȋn cazul ȋn care kinetoterapeutul ȋşi ȋntrerupe activitatea profesională mai mult de cinci
ani, el este obligat să se supuna unei testări scrise şi practice, susţinută ȋn faţa unei cornisii
desemnată de Colegiul naţional al Ordinului ȋn vederea evaluării.
Art.25 - (1) Kinetoterapeutul se pensionează conform legii.
(2) Kinetoterapeutul care a depăşit limita de vȃrstă prevăzută la alin. (1) poate profesa ȋn
continuare ȋn unităţi sanitare private.
Desfăşurarea activităţii se face ȋn baza certificatului de membru şi a avizului anual al
Ordinului, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă, pentru
greşeli ȋn activitatea profesională, ȋncheiată pentru anul respectiv.
(3) Kinetoterapeuţii care au ȋmplinit vȃrsta de pensionare nu mai pot face parte din
conducerea colegiului judeţean sau naţional al Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia.
Art.26 Profesiunea de kinetoterapeut se ȋnscrie distinct ȋn Clasificarea activităţilor din
economia naţională - CAEN şi ȋn Codul Ocupaţiilor din Romȃnia – COR.
Art.27 Prin hotărȃre a Guvernului Romȃniei se poate stabili o durată zilnică a timpului de
muncă mai mică de 8 ore. (Norme prevăzute ȋn Statutul Kinetoterapeutului)
6
Capitolul II
Dispoziţii privind exercitarea profesiei de kinetoterapeut ȋn Romȃnia de către
kinetoterapeuţi, cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinȃnd Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi de
către cetăţeni ai Statelor membre ale Confederaţiei Mondiale de Kinetoterapie
(W.C.P.T.) care domiciliază ȋn Romȃnia.
Secţiunea 1
Dispoziţii privind facilitarea dreptului de stabilire
Capitolul III
Constituirea Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
8
de stat, ȋn domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de kinetoterapeut ca
profesie liberală, de practică publică autorizată.
(2) Ordinul Kinetoterapeuţilor din Romȃnia are autonomie instituţională ȋn domeniul sau de
competenţă şi ȋşi exercită atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.
(3) Sunt membri ai Ordinul Kinetoterapeuţilor din Romȃnia kinetoterapeuţii, cetăţenii romȃni,
domiciliaţi ȋn Romȃnia.
(4) Sunt asimilaţi kinetoterapeuţilor absolvenţii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din
Romȃnia care s-au specializat ȋn cultură fizică medicală şi desfăşoară activitatea ȋn unităţi
sanitare sau cabinete private.
(5) Sunt, de asemenea, membrii ai Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia cetăţenii străini,
prevăzuţi la art. 2 (1) lit b )-e) dacă au solicitat şi au obtinut autorizaţia de liberă practică cu
caracter permanent pe teritoriul Romȃniei.
Secţiunea a 2-a
A. Constituirea Colegiului judeţean al Ordinului Kinetoterapeuţilor
din Romȃnia
Art.33 (1) Ȋn judeţele unde sunt constituite asociaţii profesionale ale kinetoterapeuţilor,
adunarea generală de constituire a colegiilor judeţene cade ȋn sarcina acestora.
Art.34 Kinetoterapeuţii care la data intrării ȋn vigoare a prezentei legi ȋşi desfăşoară
activitatea ca salariaţi sau independent sunt membrii ai Ordinului Kinetoterapeuţilor din
Romȃnia, urmȃnd ca, după constituirea colegiilor judeţene sau al municipiului Bucureşti, să
solicite certificatul de membru, ȋn condiţiile legii.
Art.35 Pe data constituirii colegiului judeţean al Ordinului, Asociaţia profesională teritorială
ȋşi ȋncetează activitatea.
Art.36 Ȋn judeţele unde nu fiinţează asociaţii profesionale ale kinetoterapeuţilor, adunarea
generală de constituire se convoacă de către un comitet de iniţiativă, format din trei
kinetoterapeuţi, ȋnscrişi ȋn tabloul unic al Ordinului din judeţ.
Art.37 Ȋn judeţele unde numărul kinetoterapeuţilor permite constituirea colegiului judeţean,
adunarea generală de constituire se convoacă ȋn termen de trei luni de la data intrării ȋn
vigoare a prezentei legi.
Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de două treimi din numărul
kinetoterapeuţilor ȋnscrişi ȋn tabloul unic din judeţul respectiv, ȋn a 12-a zi se organizează o
nouă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărȃri cu majoritate simplă, indiferent
de numărul membrilor prezenţi.
9
Art.38 Adunarea generală de constituire ȋşi desfăşoară lucrările ȋn strictă conformitate cu
procedura obligatorie emisă de Federaţia romȃnă a asociaţiilor de kinetoterapie.
Art.39 Adunarea generală de constituire
a) alege, prin vot secret, cu majoritate simplă, consiliul colegiului judeţean, respectiv al
municipiului Bucureşti;
b) alege, prin vot secret, cu majoritate simplă, cenzorul, sau după caz, comisia de cenzori a
consiliului, respectiv comisia de cenzori a municipiului Bucureşti;
c) stabileşte numărul comisiilor de specialitate;
d) alege membrii comisiilor de specialitate;
e) alege comisia de disciplină şi stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor acesteia;
t) alege reprezentantul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti ȋn adunarea
generală naţională;
g) aprobă proiectul de buget al colegiului;
h) hotărăşte ȋn orice problemă care interesează bunul mers al colegiului.
Art.40 Consiliul colegiului alege ȋn şedinţa de constituire, biroul consiliului, format din trei
membri: un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.
Art.41 Preşedintele biroului consiliului este şi preşedintele colegiului judeţean.
Art.42 Mandatul consiliului judeţean, al cenzorului şi a comisiei de disciplină ȋncetează la doi
ani de la adunarea generală de constituire.
Secţiunea a 3-a
Organizarea şi funcţionarea
Secţiunea a 4-a
Atribuţiile Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia
Art.51 Ordinul Kinetoterapeuţilor din Romȃnia are următoarele atribuţii:
a) apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a profesiunii de kinetoterapeut;
b) promovează drepturile şi asigură respectarea de către kinetoterapeuţi a obligaţiilor ce le
revin faţă de pacienţi şi de sănătatea publică;
c) asigură aplicarea legilor şi a regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul
profesiunii;
d) eliberează certificatul de membru al ordinului kinetoterapeuţilor;
11
e) promovează profesiunea şi activităţile de kinetoterapie prin relaţiile publice, sub orice
formă;
f) susţine activitatea de cercetare ştiinţifică şi organizează manifestări ştiinţifice;
g) iniţiază, completează şi ţine la zi tabloul unic al kinetoterapeuţilor din Romȃnia, atȃt pentru
cei ȋnscrişi cu caracter permanent, cȃt şi pentru cei care ȋşi exercita profesia ocazional pe
teritoriul Romȃniei.
h) stabileşte criteriile şi standardele de dotare care trebuie ȋndeplinite pentru evaluarea unui
cabinet de kinetoterapie care solicită să ȋncheie un contract de prestări de servicii de
kinetoterapie cu casele de asigurări de sănătate.
i) promovează şi asigură cadrul necesar desfăşurării unei concurenţe loiale bazate exclusiv pe
criteriile competenţei profesionale;
j) prin preşedintele colegiului judeţean, sau al municipiului Bucureşti este ȋn drept să exercite
acţiunea civilă sau să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală, ori autorităţile
competente, pentru urmărirea şi trimiterea ȋn judecată a persoanelor care ȋşi atribuie sau care
ȋntrebuinţează fără drept titlul ori calitatea de kinetoterapeut sau care practică ȋn mod nelegal
kinetoterapia.
k) primeşte şi se pronunţă, prin comisia de disciplină, asupra reclamaţiilor formulate
ȋmpotriva kinetoterapeuţilor ȋnvinuiţi de malpraxis, ȋn calitate de organ de jurisdicţie
profesională.
1) judecă abaterile kinetoterapeuţilor de la normele de etică şi de deontologie profesională.
m) reprezintă Ordinul ȋn relaţiile cu organizaţiile similare din ȋntreaga lume.
n) elaborează, adoptă şi monitorizează Statutul şi Codul Deontologic al profesiei de
kinetoterapeut.
o) avizează anual dreptul de liberă practică.
p) se preocupă de perfecţionarea profesională a kinetoterapeuţilor, conform Statului
kinetoterapeutului.
Secţiunea a 5-a
Membrii Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia
Art.52 Membrii Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia sunt ȋnscrişi ȋn tabloul unic al
kinetoterapeuţilor din Romȃnia, tablou care se publică pe pagina de Internet a Ordinului.
Art.53 La cerere, kinetoterapeuţii pensionabili rămȃn ȋnscrişi ȋn tabloul unic al
kinetoterapeuţilor; kinetoterapeuţii pensionari pot solicita ȋnscrierea ȋn tabloul unic, cu
ȋndeplinirea condiţiilor legale.
12
Art.54 Calitatea de membru este dovedită prin certificatul de membru al Ordinului, care se
eliberează la ȋnscrierea ȋn corpul profesional şi se revizueşte anual.
Art.55 Ȋntreruperea exercitării profesiei mai mult de cinci ani atrage, de drept, pierderea
calităţii de membru.
Secţiunea a 6-a
Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului kinetoterapeuţilor din Romȃnia
Art.56 Membrii Ordinului au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi ȋn organele de conducere ale structurilor judeţene sau naţionale ale
Ordinului;
b) să solicite informaţii care privesc exercitarea ȋn condiţii optime a profesiei.
c) să participe la acţiunile organizate de Ordin;
d) să folosească, ȋmpreună cu membrii lor de familie, toate dotările sociale, profesionale,
culturale şi sportive ale colegiilor judeţene;
e) să conteste sancţiunile primite;
f) să respecte Statutul Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romănia.
h) să participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi;
i) să execute cu bună-credinţă atribuţiile ce le revin ȋn calitate de reprezentant sau membru ȋn
organele de conducere ale Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia.
j) să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din hotărȃrile organelor de conducere ale
Ordinul Kinetoterapeuţilor din Romȃnia;
k) să acţioneze, ȋn vederea creşterii gradului de pregătire profesională prin efectuarea unui
număr stabilit de cursuri de pregătire şi alte forme de educaţie profesională;
Art.57 Membrii Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romănia au următoarele obligaţii:
a) să respecte Statutul Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia şi Codul de deontologie a
profesiunii de kinetoterapeut;
b) să rezolve sarcinile ce le-au fost ȋncredinţate ȋn calitate de membru sau de reprezentant al
corpului profesional;
c) să participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi;
e) să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din hotărȃrile organelor de conducere ale
Ordinul Kinetoterapeutilor din Romȃnia;
f) să păstreze secretul profesional;
g) să păstreze confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate ȋn
organele de conducere;
h) să respecte normele, principiile şi ȋndatoririle deontologiei profesionale;
13
i) să aibă un comportament demn ȋn exercitarea profesiunii;
j) să achite, ȋn termenul stabilit, cotizaţia datorată ȋn calitate de membru al Ordinului
Kinetoterapeuţilor din Romȃnia;
k) să acţioneze, ȋn vederea creşterii gradului de pregătire profesională prin efectuarea unui
număr de cursuri de pregătire şi alte forme de educaţie profesională;
1) să respecte drepturile pacienţilor.
Art.58 Organele de conducere ale colegiului judeţean sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul colegiului judeţean;
c) biroul consiliului;
d) preşedintele.
Art.59 (1) Adunarea generală a colegiului judeţean poate fi: ordinară şi extraordinară şi este
formată din toţi kinetoterapeuţii ȋnscrişi ȋn colegiul judeţean.
(2) Adunarea generală ordinară se ȋntruneşte anual, ȋn primul trimestru al anului.
Art.60 Adunarea generală extraordinară se convoacă:
a) la apariţia unui act normativ prin care se dispune modificarea organizării, sau a
competenţelor Ordinului Kinetoterapeuţilor, sau se stabilesc drepturi şi obligatii noi
kinetoterapeuţilor;
b) la solicitarea unei treimi dintre membrii colegiului;
c) din iniţiativa preşedintelui pentru dezbaterea unor probleme organizatorice.
Art.61 Adunarea generală ordinară este legal constituită ȋn prezenţa a cel puţin două treimi din
numărul kinetoterapeuţilor ȋnscrişi ȋn colegiul judeţean, sau al municipiului Bucureşti şi are
următoarele atribuţii:
a) aprobă proiectul de buget al colegiului şi, ȋn baza raportului cenzorilor, descarcă de
gestiune consiliul pentru anul fiscal ȋncheiat;
b) alege, prin vot secret, cu majoritate simplă, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi
reprezentanţii ȋn Adunarea generală naţională a Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia;
c) stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină;
d) alege cenzorul, sau după caz, comisia de cenzori a colegiului;
e) hotărăşte ȋn tot ce priveşte buna desfăşurare a activităţii kinetoterapeuţilor din judeţul
respectiv; hotărȃrile colegiului sunt obligatorii pentru kinetoterapeuţi.
Art.62 Consiliul colegiului are un număr de membri proporţional cu numărul
kinetoterapeuţilor ȋnscrişi ȋn evidenţa colegiului la data organizării alegerilor, astfel:
a) 3-5 membri, dacă colegiul are ȋnscrişi pȃnă la 30 de membri;
b) 5-7 membri, dacă colegiul are ȋnscrişi peste 30 de membri.
14
Proporţional cu numărul membrilor ȋnscrişi, se aleg şi membrii supleanţi, la
propunerea adunării.
Art.63 Consiliul colegiului judeţean exercită atribuţiile prevăzute de lege şi date ȋn
competenţa sa prin Statutul organizaţiei şi hotărȃrile colegiului naţional.
Art. 64 Bugetul colegiului judeţean se formează din contribuţia membrilor săi a cărei cuantum
este stabilit de Adunarea generală a Ordinului, din donaţii, legate, sponsorizări, taxe de
ȋnscriere, inclusiv din organizarea de cursuri şi alte forme de perfecţionare continuă, drepturi
editoriale, ȋncasări din vȃnzarea publicaţiilor proprii, din fonduri rezultate din manifestările
culturale şi ştiinţifice, precum şi din alte surse.
Patrimoniul poate fi folosit şi ȋn activităţi producătoare de venituri, ȋn condiţiile legii,
venituri folosite exclusiv pentru organizarea perfecţionării kinetoterapeuţilor şi dotarea
sediilor Ordinului.
Art. 65 Organele de conducere ale Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia sunt:
a) Adunarea generală naţională;
b) Colegiul naţional;
c) Biroul executiv;
d) preşedintele.
Art.66 Adunarea generală naţională se convoacă o dată pe an, ȋn primul trimestru al anului.
Art.67 Ȋntre adunările generale naţionale, colegiul naţional coordonează activitatea Ordinului
Kinetoterapeuţilor din Romȃnia.
Art.68 Colegiul naţional se convoacă trimestrial, ȋn prima lună a trimestrului de către
preşedintele biroului executiv.
Art.69 Adunarea generală ordinară este legal constituită ȋn prezenţa a cel puţin două treimi din
numărul membrilor prevăzuţi la art.45, ia hotărȃri cu majoritate simplă şi are următoarele
atribuţii:
a) aprobă proiectul de buget al colegiului naţional şi, ȋn baza raportului comisiei de cenzori,
descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal ȋncheiat;
b) adoptă Statutul Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia;
c) adoptă Codul deontologic al profesiunii de kinetoterapeut;
d) hotărăşte numărul şi denumirea comisiilor de specialitate;
e) alege comisiile de specialitate;
f) alege membrii comisiei superioare de disciplină şi stabileşte indemnizaţia de şedinţă a
membrilor acestei comisii;
g) alege comisia de cenzori a colegiului naţional;
15
h) hotărăşte ȋn toate problemele privitoare la bună desfăşurare a activităţii kinetoterapeuţilor, a
intereselor, atribuţiilor şi obligaţiilor acestora legate de exercitarea profesiei.
Art.70 Colegiul naţional este format din:
- preşedinţii colegiilor judeţene;
- preşedintele colegiului Bucureşti;
- decanii facultăţilor de kinetoterapie sau, după caz, conducătorii secţiilor de profil din cadrul
facultăţilor de educaţie fizică şi sport.
Art.71 Colegiul naţional are următoarele atribuţii:
a) alege, dintre membrii săi, Biroul executiv al Colegiului naţional;
b) propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al
Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia;
c) alege comisiile de lucru;
d) stabileşte indemnizaţiile membrilor Biroului executiv şi indemnizaţia de şedinţă a
membrilor Comisiei superioare de disciplină;
e) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea Nomenclatorului privind
tratamentele de reeducare, tehnicile, precum şi activităţile de specialitate pe care le efectuează
kinetoterapeutul ȋn echipa de recuperare;
f) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea tematicilor, metodologiilor,
concursurilor şi examenelor pentru kinetoterapeuţi;
g) stabileşte sistemul de perfecţionare, pe baza căruia se evaluează activitatea profesională a
kinetoterapeuţilor;
h) colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea normelor privind decontarea
procedurilor utilizate prin Casa de Asigurări de Sănătate;
i) gestionează bunurile Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia;
j) soluţionează, prin comisiile de specialitate, ȋn termen de 30 de zile de la ȋnregistrare,
contestaţiile formulate ȋmpotriva hotărȃrilor date de colegiile judeţene, respectiv al
municipiului Bucureşti;
k) avizeaza reȋnscrierea kinetoterapeuţilor care au pierdut calitatea de membru;
1) stabileşte cuantumul indemnizaţiei membrilor biroului executiv;
m) stabileşte grila de salarizare a personalului ȋncadrat de biroul executiv;
n) hotărăşte ȋn toate problemele privitoare la buna desfăşurare a activităţii kinetoterapeuţilor, a
intereselor acestora legate de exercitarea profesiei;
o) judecă recursurile declarate ȋmpotriva soluţiei comisiei superioare de disciplină.
Art.72 Bugetul colegiului naţional se formează din contribuţia colegiilor judeţene a cărei
cuantum este stabilit de Adunarea generală a Ordinului, din donaţii, legate, sponsorizări, taxe
16
de ȋnscriere, inclusiv din organizarea de cursuri şi alte forme de perfecţionare continuă,
drepturi editoriale, ȋncasări din vȃnzarea publicaţiilor proprii, din fonduri rezultate din
manifestările culturale şi ştiinţifice, precum şi din alte surse.
Art.73 Colegiul naţional alege, prin vot secret, cu majoritate simplă, biroul executiv al
colegiului.
Art. 74 Biroul executiv al colegiulu naţional este format dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi
şi un secretar.
Art.75 Preşedintele biroului executiv al colegiului naţional este şi preşedintele Ordinului
Kinetoterapeuţilor din Romȃnia.
Art.76 Atribuţiile Biroului executiv sunt următoarele:
a) asigură activitatea permanentă a Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia ȋntre şedinţele
acestuia;
b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Ordinului Kinetoterapeuţilor din
Romȃnia;
c) ȋntocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care ȋl supune aprobării Adunării
generale naţionale şi solicită acesteia descărcarea de gestiune;
d) elaborează şi supune spre avizare Adunării generale naţionale proiectul bugetului de
venituri şi cheltuieli;
e) coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional;
f) acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Ordinului Kinetoterapeuţilor din
Romȃnia;
g) execută hotărȃrile Adunării generale naţionale şi ale Colegiului naţional;
h) ȋndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional.
Art.77 Atribuţiile preşedintelui colegiului naţional din Romȃnia sunt următoarele:
a) reprezintă Ordinul Kinetoterapeuţilor din Romȃnia ȋn relaţiile cu persoanele fizice şi
juridice din ţară şi din străinătate;
b) ȋncheie contracte ȋn numele Ordinului Kinetoterapeuţilor din Romȃnia, cu aprobarea
Biroului executiv;
c) convoacă şi conduce şedintele Adunării generale naţionale;
d) aduce la ȋndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărȃrile Consiliului naţional date ȋn
sarcina sa şi rezolvă problemele şi lucrările curente;
e) angajează personalul de specialitate şi administrativ;
f) ȋndeplineşte orice alte sarcini ȋncredinţate de Consiliul naţional ori de Biroul executiv.
17
Secţiunea a 7-a
Răspunderea disciplinară
Art.78 (l) Kinetoterapeutul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi, a actelor
normative care cuprind obligaţii şi ȋndatoriri profesionale emise de Guvernul Romȃniei, a
Codului de deontologie profesională, a hotărȃrilor cu caracter obligatoriu, emise de colegiile
judeţene şi de colegiul naţional, precum şi de cele ale Adunării generale naţionale, precum şi
pentru oricare fapte săvȃrşite ȋn legătura cu profesiunea sau ȋn afara acesteia, dar care sunt de
natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul acesteia.
Art.79 Comisiile de disciplină judeţene ȋşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiului
egalităţii, al dreptului de apărare, precum şi al principiului contradictorialităţii.
Art.80 Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu oricare funcţie din
cadrul colegiului.
Art.81 Acţiunea disciplinară poate fi iniţiată ȋn termen de trei luni de la data săvȃrşirii faptei
reclamate, sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile, dovedite cu acte medicale.
Art.82 Plȃngerea ȋmpotriva unui kinetoterapeut se depune la colegiul al cărui membru este.
Art.83 Biroul consiliului dispune efectuarea anchetei disciplinare de către comisia de
disciplină.
Art.84 (1) Comisia de disciplină a colegiului judeţean judecă toate abaterile disciplinare
săvȃrşite de kinetoterapeuţi.
(2) Comisia este formată din trei membri şi lucrează pe toată perioada pentru care a fost
aleasă.
(3) Comisia de disciplină este independentă faţă de conducerea colegiului.
Art.85 (1) Ȋn funcţie de gravitatea abaterii disciplinare săvȃrşite, comisia de disciplină poate
aplica următoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) suspendare pe o perioadă de 6-12 luni, a calităţii de membru al Ordinului Kinoterapeuţilor
din Romȃnia;
e) retragerea calităţii de membru al Ordinului Kinoterapeuţtilor din Romȃnia;
(2) Sancţiunile prevăzute la alin.l lit. d)-e) se confirmă de catre comisia superioară de
disciplină, ca urmare a expertizei de specialitate ordonată de aceasta ȋn speţă.
(3) Hotărȃrile comisiei de disciplină nerecurate, precum şi hotărȃrile comisiei superioare de
disciplină la contestaţiile depuse sunt definitive şi executorii.
18
(4) Ȋmpotriva hotărȃrilor comisiei de disciplină definitive şi executorii partea nemulţumită se
poate adresa judecătoriei, conform dispoziţiilor codului de procedură civilă.
Art.86 Ȋmpotriva deciziei de respingere a plȃngerii, reclamanta poate formula contestaţie la
comisia superioară a colegiului naţional, ȋn termen de 15 de zile de la comunicare. Contestaţia
se depune la comisia de disciplină care a judecat reclamaţia.
Comisia colegiului judeţean trimite dosarul reclamaţiei ȋn termen de cinci zile
lucrătoare comisiei superioare de disciplină.
Art.87 Ȋn cadrul Colegiului naţional se alege şi funcţionează comisia superioară de disciplină.
Art.88 Comisia superioară de disciplină judecă abaterile disciplinare ale membrilor colegiului
naţional şi contestaţiile declarate ȋmpotriva soluţiilor comisiilor de judecată judeţene.
Art.89 Kinetoterapeutul care a fost sancţionat cu suspendarea calităţii de membru al Ordinului
Kinoterapeuţilor din Romȃnia poate solicita ridicarea sancţiunii numai după trecerea perioadei
prevăzute ȋn hotărȃrea comisiei de disciplină.
Art. 90 Practicarea profesiei, fără a avea calitatea de membru al Ordinului Kinoterapeuţilor
din Romȃnia se sancţionează conform legii penale.
Capitolul IV
Dispoziţii finale
Art.91 Ministerul Sănătăăţii Publice, prin serviciile specializate, are obligaţia de a pune la
dispoziţia Federaţiei Romȃne a Asociaţiilor de Kinetoterapie lista kinetoterapeuţilor din
Romȃnia cu datele de identificare şi locul desfăşurării activităţii, ȋn vederea organizării
adunărilor de constituire a colegiilor judeţene, ȋn termen de 30 de zile de la data intrării ȋn
vigoare a prezentei legi.
Art. 92 Spitalele, societăţile comerciale şi aşezămintele spitaliceşti, indiferent de denumirea
lor, care au angajaţi kinetoterapeuţi sau au ȋncheiate contracte de prestări de servicii
kinetoterapeutice sunt obligate ca ȋn termen de şase luni de la intrarea ȋn vigoare a prezentei
legi să solicite kinetoterapeuţilor angajaţi sau prestatori, certificatul de membru al Ordinului.
După trecerea termenului de la alin.l personalul Inspecţiei Teritoriale de Muncă
verifică legalitatea angajării kinetoterapeuţilor şi contractele de prestări de servicii
kinetoterapeutice şi sancţionează lipsa certificatului de membru al Ordinului din dosar ca fiind
prestaţie fără forme legale.
Art.93 Se ȋmputerniceşte Federaţia Romȃnă a Asociaţiilor de Kinetoterapie să emită
procedura obligatorie de desfăşurare a adunărilor de constituire a colegiilor judeţene, a
municipiului Bucureşti, precum şi a Adunării generale naţionale.
19
Art. 94 Asociaţiile profesionale ale kinetoterapeuţilor, care fiinţează la data intrării ȋn vigoare
a prezentei legi, sunt ȋmputemicite să organizeze adunările generale de constituire la nivel
judeţean şi al municipiului Bucureşti, conform procedurii obligatorie.
Art.95 Administraţia publică locală sprijină colegiile judeţene şi respectiv al municipiului
Bucureşti ȋn obţinerea unor spaţii pentru desfăşurarea activităţii.
Art.96 Atribuţiile Ordinului Kinoterapeuţilor din Romȃnia nu pot fi exercitate de nici o altă
asociaţie profesională. Membrii Ordinului Kinoterapeuţilor din Romȃnia pot face parte şi din
alte asociaţii profesionale.
Art.97 Prezenta lege este ȋn acord cu dispoziţiile Regulamentului (CEE) nr. 1408171 privind
aplicarea regimurilor de securitate socială ȋn raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii
independenţi şi cu familiile acestora care se deplasează ȋn cadrul Comunităţii, cu
Regulamentul (CEE) nr. 574172 de stabilire a procedurii de aplicare a Regulamentului (CEE)
nr. 1408171, cu Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 privind libera circulaţie a lucrătorilor ȋn
cadrul Comunităţii, astfel cum a fost modificat prin Directiva nr. 2004/38/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 şi cu Directiva 2005/36/CE.
Art.98 Prezenta lege intră ȋn vigoare la 30 de zile de la publicarea ei ȋn Monitorul Oficial al
Romȃniei, Partea I.
Această propunere legislativă a fost adoptată de Senat ȋn şedinţa din data de .....
Preşedintele Senatului
Dan Mircea Geoană
Această propunere legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor ȋn şedinţa din data de .....
20