Facultatea de Drept Mirica Irina

Anul I
DESFASURAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE
Organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare constau într-o serie de operaţiuni electorale,
concretizate în proceduri, acte juridice şi materiale, care au ca scop, în principal, desemnarea
reprezentanţilor de către naţiune. Romania are o formă de organizare și de conducere politică a
societății bazată pe principiul exercitării puterii de către popor. Statul român se organizează potrivit
principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul
democrației constituționale.Parlamentul Romaniei este bicameral, fiind format din Camera
Deputaților cu 329 de membri și Senat cu 136 de membri. Cei 329 de membri ai Camerei
Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din
cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru
sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora
română.Partidele trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin
raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin
calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții
electorale. Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în
alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 17 minorități etnice sunt reprezentate
în Parlament.Alegerile legislative din Romania au loc la fiecare patru ani, când se aleg
membrii Parlamentului din Camera Deputaților și Senat. Mandatul acestora durează patru ani. Ei se
aleg conform Legii nr. 208/2015 prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.Stabilirea
datei alegerilor este operaţiunea electorală cu care începe desfăşurarea alegerilor şi se face conform
art.73 alin.(3) din Constituţie şi a Legii Electorale. Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor
se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării prin publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a Hotărârii Guvernului privind data alegerilor.Campania electorală începe cu 30
de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii
votării.Alegerile se desfășoară într-o singură zi care poate fi numai duminica. Senatorii și deputații
se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare
pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori. Norma de
reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori. Numărul
locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul
Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.
Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral. Acestea sunt
permanente și suplimentare.Cartea de alegător este actul de identitate electorală permanent şi
valabil pentru toate consultările cu caracter naţional, motiv pentru care prezintă importante avantaje,
cum ar fi: evitarea folosirii altor acte de identitate în cadrul procedurii electorale; ordonarea şi
simplificarea operaţiilor electorale. Natura juridică a cărţii de alegător este de act administrativ de
atestare a calităţii de alegător. Întocmirea cărţilor de alegător se face de primarul localităţii în care
domiciliază alegătorul.
Întreaga organizare şi desfăşurare a operaţiunilor electorale trebuie să se realizeze sub controlul
cetăţenilor, partidelor politice, formaţiunile şi coaliţiilor politice într-un climat de ordine asigurată
de Guvern şi primari. În acest scop, legea a creat forme organizatorice care sunt autorităţi legale si
au ca sarcină asigurarea desfăşurării corecte a operaţiunilor electorale. În funcţie de ierarhia lor,
sunt: Biroul Electoral Central, Biroul electoral de circumscripţie şi Biroul electoral al secţiei de
votare.Biroul Electoral Central are rolul de a urmări şi de a asigura respectarea şi aplicarea corectă a
dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării.Birourile electorale ale secţiilor de
votare din țară au fost alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 7 membri
(reprezentanți ai competitorilor electorali). Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate
au fost constituie dintr-un preşedinte şi cel mult 8 membri (reprezentanți ai competitorilor
electorali).
Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora sunt desemnați prin
tragere la sorți, în ședință publică.Desfăşurarea alegerilor presupune gruparea alegătorilor şi
organizarea unor locuri unde aceştia să poate să-şi exercite efectiv şi civilizat dreptul de vot. Secţiile
de votare sunt sediile birourilor secţiilor de votare. În aceste sedii se amenajează cabine de votare,
se introduc buletinele în urne, sunt prezenţi reprezentanţi politici, ai presei, observatori
etc.Propunerile de candidaţi sunt legal clasificate, în funcţie de cine le face, în două
categorii:propunerile facute de partide politice si candidati independenti.Modelul, dimensiunile și
condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale
Permanente.Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se
încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00. În campania electorală
candidații, partidele politice, alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând
minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să își exprime opiniile
în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului,
presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.
Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător
pentru alegerea Senatului,Camerei Deputaților, urnă specială, cabine, ștampile cu mențiunea
"VOTAT", având în vedere numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral și respectarea duratei
votării prevăzute de lege. Buletinul de vot introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare
tipului de alegere este luat în calcul dacă votul este valabil exprimat. În ziua alegerilor, activitatea
biroului electoral al secției de votare începe la ora 6,00. Președintele Biroului electoral al secției de
votare, în prezența celorlalți membri și, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele
electorale, buletinele de vot și ștampilele, consemnând, în procesul-verbal prevăzut la art. 93,
numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, numărul pachetelor de buletine de vot,
separat pentru Senat și Camera Deputaților, precum și numărul ștampilelor cu mențiunea
"VOTAT". După încheierea acestei operații închide și sigilează urnele, aplicând ștampila de control
a secției de votare.  Votarea începe la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00. La toate operațiunile
efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, a
operatorilor de calculator și a personalului de pază, candidații, persoanele acreditate în condițiile
prezentei legi, reprezentanții Autorității Electorale Permanente, membrii birourilor electorale de
circumscripție, ai oficiilor electorale și ai Biroului Electoral Central.
Procedura electorală de stabilire a rezultatelor alegerilor începută la secţiile de votare este
continuată, în ordine, de biroul de circumscripţie şi apoi la Biroul Electoral Central. În vederea
acestei procedurii în cadrul acestor două birouri, Legea electorală prevede câteva reguli prealabile.
În primul rând, birourile secţiilor de votare comunică procesele - verbale încheiate în legătură cu
operaţiunile de votare către birourile circumscripţiilor electorale. Primind aceste procese-verbale,
birourile circumscripţiilor electorale vor încheia, la rândul lor, separat pentru Camera Deputaţilor şi
Senat, câte un proces -verbal cuprinzând voturile valabil exprimate pentru fiecare partid, formaţiune
politică sau coaliţie, pe care le vor înainta, Biroului Electoral Central. Repartizarea şi atribuirea
mandatelor se face, conform legii, în două etape: prima la nivel de circumscripţie, iar a doua la nivel
de ţară.
Concluzii:
Evoluția legislației electorale românești din ultimii ani reflectă, deopotrivă, nevoia unui plus de
transparență în cadrul procesului decizional la nivelul birourilor electorale, importanța acordată
facilitării exercitării dreptului de vot de către cetățenii români din străinătate - prin introducerea
unei metode alternative de vot, precum și intenția sporirii nivelului de încredere a cetățenilor în
corectitudinea procesului electoral. Prin urmare, evoluția pozitivă a sistemului electoral românesc s-
a tradus în beneficii concrete pentru alegători, partide politice și candidați.
Este necesară asigurarea din timp a resurselor necesare organizării procesului electoral. Parlamentul
ar trebui să asigure în mod regulat fonduri suficiente din bugetul statului faţă de fondurile alocate
suplimentar pentru fiecare proces electoral, prevăzute în Legea Electorală. Se recomandă creşterea
capacităţii de control financiar, prin asigurarea personalului și fondurilor necesare pentru
monitorizarea și raportarea aspectelor financiare din timpul campaniilor electorale