Licenta 2011roxi

“Mă angajez în fata lui Dumnezeu și în prezența acestei adunări să
duc o viața integră și să-mi îndeplinesc cu credință îndatoririle

profesiei mele.
Nu voi lua și nu voi administra nici un remediu periculos. Voi face
totul pentru creșterea nivelului profesiunii mele și voi păstra cu o
totala discreție lucrurile private care îmi vor fi încredințate. Voi ajuta
din toate puterile mele și în mod cinstit medicul în munca sa și mă voi
dedica bunăstării celor care sunt lăsați în grija mea.”
Jurământul lui Florance Nightingale
Lucrarea de faţă, reprezintă un studiu efectuat asupra fracturilor antebraţului şi

în principal asupra principiilor de tratament ale acestora, fiind concepută în mod
clasic în două părţi: una teoretică şi una practică.
1
CAP. I. INTRODUCERE
Concepția modernă privind îngrijirea sănătății vizează deopotrivă omul sănătos

și omul bolnav, iar politicile de promovare a sănătății vizează monitorizarea omului
sănătos printr-un proces amplu de prevenire și de evitare a îmbolnăvirilor.
Este nevoie de autocorectare în îngrijirea pacientului? Da! Este nevoie de o
permanentă autocorectare mai mult ca în oricare alt domeniu.
Trecerea de la rutină la practică bazată pe evidența clinică și dovezi științifice
presupune informarea continuă și cunoașterea raționamentelor activității de zi cu zi.
Astfel practicienii își pot pune probleme legate de calitatea îngrijirilor acordate.
Aceste probleme se pot controla în timp ca teme de cercetare.
Cercetare în medicina și nursing au anumite caracteristici care le diferențiază de
alte domenii.
Cercetarea în nursing are în vedere aspectele activității profesionale care ține de
atribuțiile și responsabilitățile asistentelor medicale și are ca scop îmbunătățirea
practicii, educației și administrării serviciilor nursing.
Pentru aceasta se aplică metodele științifice și reguli specifice.
Clamp (1994) descrie cercetarea în nursing ca pe ,,o legătură între practică,
educație și teorie”.
În codul de Conduita Profesionala al Consiliului Central de Nursing al Marii
Britanii se stipulează : ,,Să se acționeze întotdeauna de asemenea maniera încât să se
promoveze și să se asigure bunăstarea pacienților […] să se mențină și
îmbunătățească cunoștințele profesionale și competența asistentelor medicale''.
Asistentele care se mulțumesc sa învețe și să continue aplicarea unei proceduri
,,pentru ca așa s-a făcut dintotdeauna '', nu vor reuși niciodată să atingă acest nivel de
excelență, iar îngrijirea pe care o acordă poate fi chiar dăunătoare.
2
PARTEA TEORETICĂ
1.Consideraţii generale
Fracturile reprezintă o întrerupere a continuităţii osoase, produsă printr-
un dezechilibru între rezistenţa intrinsecă a osului şi solicitările la care este
supus osul.
De cele mai multe ori fractura se produce pe un os cu structură normală
dar în anumite situaţii fractura poate să se producă pe un os în prealabil
fragilizat printr-o suferinţă anterioară. În această din urmă situaţie
simptomatologia este mai puţin zgomotoasă iar fracturile sunt numite
impropriu fracturi patologice.
Sub denumirea de fracturi ale oaselor antebraţului sunt încadrate acele
întreruperi ale continuităţii celor două oase care formează antebraţul, radiusul
și ulna, ca urmare a acţiunii unui agent vulnerant. Acest agent vulnerant are o forţă
mai mare decât rezistenţa osului .(21)
Fracturile antebraţului pot fi încadrate astfel:
- fracturi ale epifizei proximale ale radiusului
- fracturi ale epifizei distale ale radiusului
- fracturi ale cranului
- fracturi ale coronoidei
- fracturi diafizare ale ambelor oase ale antebraţului
Simplelor fracturi se adaugă uneori luxaţiile articulaţiilor proximală şi
distală ale antebraţului ce necesită un protocol particular şi implică în plus
unele riscuri. Aceste fracturi luxaţii sunt considerate cazuri particulare şi sunt
reprezentate de:
- fractura luxaţie Monteggia-Stănciulescu.
- fractura luxaţie Galeazzi.
DATE DESPRE ANATOMIA ANTEBRAȚULUI

2. Noţiuni de anatomie şi biomecanică
Antebraţul, a doua pârghie importantă a membrului superior, prezintă un

schelet alcătuit din două oase lungi dispuse paralel în axul lung al
segmentului: radiusul, situat extern, în prelungirea policelui, pârghia mobilă,
profundă, cu o curbură pronatorie pronunţată şi alta minimă, curbura supinatorie
şi ulna, situată intern în prelungirea degetului V, pârghie rectilinie, puţin
mobilă, cu rol de susținere. Ambele oase sunt solidarizate prin articulaţiile
radiocubitale proximală și distală, cât şi prin membrana interosoasă, realizând
astfel un sistem precis, a cărui integritate asigură condiţia mişcării de
pronaţie-supinaţie, indispensabilă funcţiei mâinii(3).
3
2.1. Noţiuni de anatomie
Radiusul şi ulna sunt două oase lungi, pereche alcătuite din două epifize,
superioară şi inferioară, şi un corp care asigură inserţia grupelor musculare ale
antebraţului. La nivelul corpului, pe marginea medială a radiusului şi cea
laterală a ulnei, îşi are inserţia membrana interosoasă care condiţionează sediul şi
traiectul fracturii, întrucât ea preia forţele transmise în timpul căderii.(fig. 1)
Un detaliu anatomic important este localizarea subcutanată a ulnei pe
toată lungimea sa şi a radiusului care este situat superficial la nivelul
extremităţilor proximală şi distală, motiv pentru care cele două oase sunt
expuse traumatismelor directe, cu lezarea uşoară a pielii şi producerea de
fracturi deschise. Totodată, această localizare superficială a oaselor antebraţului
oferă avantajul unui abord chirurgical uşor.(19).
4
Aceste două oase se articulează prin epifizele lor, formând două articulaţii radio-
ulnare: una proximală şi una distală. În afară de cele două articulaţii radio-ulnare,
oasele antebraţului sunt unite şi printr-un ligament interosos cubito-radial, care se
întinde de la marginea laterală a corpului cubitusului la marginea medială a corpului
radiusului.
Articulaţia proximală are ca suprafeţe articulare faţa cilindrică a capului
radial şi cavitatea sigmoidă a extremităţii superioare a ulnei, ambele fiind
acoperite cu cartilaj hialin. Cele două suprafeţe articulare sunt menţinute în
contact de ligamentul inelar, care are şi rolul de a mări suprafaţa articulară a ulnei
şi de ligamentul pătrat.
Articulaţia distală prezintă ca suprafeţe articulare cavitatea sigmoidă a
radiusului şi feţele supero-externe şi inferioare ale capului ulnei unite prin ligamentul
triunghiular şi o capsulă fibroasă, aceasta din urmă având ca inserţie suprafeţele
articulare ale celor două oase iar în jos discul articular. Acesta completează suprafeţele
articulare, le menţine în contact şi limitează mişcările de pronaţie şi supinaţie (3,19).
Vascularizaţia antebraţului este asigurată de două artere principale, artera
radială şi artera ulnară, precum şi de două ramuri colaterale ale arterei brahiale:
artera colaterală ulnară superioară şi artera colaterală ulnară inferioară.(1)
În ceea ce priveşte inervaţia antebraţului aceasta este realizată de nervii radial şi
ulnar precum şi ramuri terminale ale plexului brahial.
5
1. Ramura superficială (senzitivă) a nervului radial
2. Nervul median
3. Nervul interosos anterior
4. Nervul ulnar
5. Tendoanele flexorii (superficial şi profund) ale degetelor
6. Muşchiul flexor ulnar al carpului
7. Pachetul vasculo-nervos al carpului
8. Artera radială
9. Retinaculul flexorilor
Din punct de vedere topografic, antebraţul este împărţit într-o regiune superioară
şi una posterioară printr-un plan frontal ce trece prin două linii verticale unind
epicondilii cu cele două procese stiloide şi trecând prin membrana interosoasa.(2)
Dinspre superficial spre profund se evidenţiază patru straturi anatomice :
 Planul cutanat, subţire în regiunea anterioară, gros şi mai puţin mobil în cea
posterioară.
 Planul subcutanat, la nivelul căruia se găsesc venele, nervii şi vasele limfatice
superficiale.
 Fascia antebrahială, mai groasă în regiunea posterioară datorită inserţiilor
musculare.
 Planul profund, muscular, este diferit în cele două regiuni ale antebraţului.
Regiunea anterioară cuprinde 11 muşchi dispuşi într-un grup lateral şi un grup
anterior.
Grupul lateral : brahioradialul, lungul extensor radial al carpului, scurtul
extensor radial al carpului.
Grupul anterior : stratul I – rotundul pronator, flexorul radial al carpului,
palmarul lung, flexorul ulnar al carpului.
stratul II- flexorul superficial al degetelor
stratul III- flexorul lung al policelui, flexorul profund al degetelor, pătratul
pronator.
Printre aceste elemente musculare trec elemente vasculo-nervoase
importante: nervul median, m ă n u n c h i u l v a s c u l o - n e r v o s u l n a r ş i c e l
r a d i a l , mănunchi v a s c u l o - n e r v o s interosos anterior.
Regiunea posterioară conţine 7 muşchi dispuşi în două straturi:
stratul I- extensorul degetelor, extensorul degetului mic,extensorul ulnar
al carpului
stratul II- lungul abductor şi scurtul extensor al policelui, lungul
extensor al policelui şi extensorul indexului, printre care trece
mănunchiul vasculo-nervos interosos posterior (fig.2)
6
Fig.2-Muşchii anteriori şi posteriori ai antebraţului După F.H Netter-
Musculoskeletal System
7
2.2 Noţiuni de biomecanică
Antebraţul prin particularităţile sale anatomo-fiziologice pune probleme
deosebite din punct de vedere biomecanic.(14)
Forma oaselor joacă un rol important. Radiusul fiind mai lung în jos decât
cubitusul permite ca extremitatea lui inferioară să efectueze în jurul extremităţii
inferioare a cubitusului o mişcare de învăluire.
Antebraţul este astfel structurat încât să permită efectuarea mişcării de pronaţie-
supinaţie, mişcare care reprezintă o importantă componenta a mişcărilor membrelor
superioare. În supinaţie antebraţul se răsuceşte în afară iar în pronaţie antebraţul se
răsuceşte înăuntru.
Articulaţiile radio-ulnare acţionează concomitent, formând din punct de vedere

funcţional o singură articulaţie. Membrana interosoasă are un rol important în
mişcările de pronaţie şi supinaţie. Structura sa cu fibre orientate oblic de sus în jos şi
8
de la radius spre cubitus în partea superioară şi în sens invers în partea inferioară,
face ca diferitele forţe de tracţiune şi compresiune directă să poată fii repartizate
uniform asupra celor două oase, în diferite poziţii şi mişcări ale antebraţului.(1)
Un alt element anatomic important în mişcările de pronaţie-supinaţie, este
reprezentat de lanţul muscular. Acesta formează un cuplu de forţe antagoniste
reprezentat pe de o parte de muşchii pronatori şi pe de altă parte de cei supinatori.
Pronaţia se efectuează prin acţiunea a doi mușchi principali, rotundul şi pătratul
pronator, iar supinaţia se realizează prin intermediul scurtului supinator şi biceps
brahial. Aceşti muşchi participă atât la realizarea mişcărilor cât şi la limitarea lor.
Amplitudinea medie normală a pronaţiei-supinaţiei active este de 180, iar a celei
pasive de 190.(5)
Muşchii implicaţii în mişcările de pronaţie şi supinaţie.(15)
9
FRACTURILE DIAFIZARE ALE OASELOR ANTEBRAŢULUI
Sunt încadrate sub această denumire soluţiile de continuitate ale radiusului şi
cubitusului, situate între două planuri ce trec unul prin tuberozitatea bicipitală şi altul
la patru centimetrii deasupra interliniului articular radio-carpian.
Sunt fracturi frecvente ce apar cu precădere la adulţi.
MECANISMUL DE PRODUCERE ŞI ANATOMIE PATOLOGICĂ

Mecanismul de producere al fracturilor antebrațului este complex.
Se admite ca mecanism de producere cel indirect (cădere cu sprijin pe
mână), situaţie în care oasele antebraţului sunt solicitate între greutatea corpului şi
impactul cu solul (fig. 25,a). Mai rar, fracturile apar prin mecanism direct, atunci
când oasele sunt lovite cu un corp dur sau când, în cădere antebraţul întâlneşte un
obstacol (fig. 25,b). Prin aceste mecanisme pot apărea leziuni osoase fie la nivelul
ambelor oase (50%), fie la nivelul unui singur os (44%): radiusul (25%) sau
cubitusul (19%).
Fig.25 a,b (după McRae)
10
FRACTURILE DIAFIZARE ALE ANTEBRAȚULUI
Generalități
Antebrațul reprezintă pentru membrul superior o unitate anatomică esențială,

ce permite organului efector al acestui membru –mana, să se plaseze în orice poziție
pentru a putea apuca sau susține un obiect. Așa cum a subliniata Kapandji, în cele 7
grade care se regăsesc în articulațiile membrului superior - de la umăr la mana -
pronosupinatia reprezintă una dintre cele mai importante mișcări în controlul
orientării mâinii. Libertatea de rotație a antebrațului s-a dovedit a fi printre cele mai
importante adaptări umane revoluționare la mediul sau,permițând folosirea uneltelor
și dezvoltarea civilizației, așa cum o știm noi astăzi.
Antebrațul menține o legătura stabila între cot și pumn și servește în același
timp drept origine pentru majoritatea mușchilor care se inseră la nivelul mâinii.
Complexul antebrahial este format din cele două oase,unul rotindu-se în jurul
celuilalt, legate proximal și distal prin articulațiile radiocubitale stabile și unite la
mijloc prin membrana interosoasa.
Între supinația completa și pronația completa ,epifiza distală radiala parcurge un
arc de cerc de 180 de grade ,încrucișând ulna în X și datorită acestor mișcări, mâna
poate realiza cele mai importante mișcări ale vieții de zi cu zi .
În consecința orice, leziune a segmentelor osoase antebrahiale ce afectează
mișcarea de pronosupinatie va scădea implicit valoarea funcțională a mâinii.
În tratamentul fracturilor de antebraț trebuie respectat riguros și realizate în
condițiile pronosupinației corecte:
1. păstrarea curburilor normale ale radiusului și cubitusului;
2. păstrarea raporturilor normale de lungime între cele două pârghii osoase;
3. păstrarea axului de rotație a antebrațului;
4. păstrarea omologiei celor două articulații radioulnare, astfel încât aceste
două articulații să ocupe în orice moment al mișcării de rotație o poziție angulară
identică în raport cu semicercul pronosupinației.
Îndeplinirea tuturor acestor deziderate nu se pot realiza decât prin realizarea unei
reduceri perfecte și stabile a oaselor antebrațului ,condiție indispensabilă pentru
recuperarea integrala a mișcării de Pronosupinației.
11
ETIOLOGIE
FRACTURILE IZOLATE ALE RADIUSULUI
În ceea ce privește etologia cea mai frecventa este lovirea. Osul se fracturează la
locul de impact, cu un traiect transversal sau oblic scurt, eventual cu un fragment
intermediar. Restul fracturilor se produc prin cădere simplă pe mână ,fie în cadrul
unui accident de circulație sau al unui accident sportiv.
Clasificare
Fracturile izolate ale radiusului pot fi împărțite, din punct de vedere topografic ,
în fracturi ale 1/3 proximale, medii și distale ale diafizei.
1.Fractura Galeazzi
Aceasta leziune neobișnuită a antebrațului cuprinde:
O fractură a diafizei radiale , situată în joncțiunea 1/3 medii cu 1/3 distale și
dislocația articulației radio -cubitale distale.
Mecanism
Două sunt mecanismele incriminate în producerea fracturii Galeazzi: lovire
directa pe fata dorso -radială a antebrațului sau încărcare axiala pe antebrațul
hiperpronat. Dacă deplasarea continuă, forțele se vor transmite prin membrana
interosoasa cubitusului, producând luxația capului ulnar și ruperea complexului
fibro-cartilaginos triunghiular, ceea ce duce la instabilitatea articulației radiocubitale
distale.
FRACTURILE 1/3 DISTALE ALE DIAFIZEI RADIALE
Sunt reprezentate de acele fracturi situate la limita dintre diafiza și metafiza ,și
de aceea ,pot fi ușor catalogate ca fracturi Pouteau-Colles. Sunt în mod frecvent
instabile, oferă o zonă osoasă distală limitata pentru osteosinteza și se asociază
deseori cu dislocația radiocubitala distală. Din aceste motive,de multe ori ,tratamentul
chirurgical necesită osteosinteză pe abord anterior cu o plăcuta în ,T'' lungă și
șuruburi de 3,5 mm, și dacă este cazul, rezolvarea instabilității radiocubitale distale .
FRACTURILE 1//3 PROXIMALE ALE RADIUSULUI
O fractura radială situată în aceasta zonă poate fi însoțită fie de o dislocație
radiocubitala distală ,caz în care tratamentul este același cu cel de la fractură
Galeazzi ,fie de o fractura a cubitusului la același nivel, fiind deci vorba de o fractura
a ambelor oase, fie de o leziune a articulației radiocubitale proximale.
12
FRACTURILE IZOLATE ALE DIAFIZEI CUBITALE
a)Fracturi izolate ale cubitusului în care capul radial nu este luxat.
Mecanism de producere
Mecanismul obișnuit de producere al acestor leziuni este cel prin lovitura
directa, așa cum se întâmpla când subiectul se apără cu mâna ridicată împotriva unui
atacator,cel mai adesea fractura fiind situată la jumătatea distală a osului.
Clasificare
Pot fi cubitale cu sau fără deplasare.
a) deplasate mai puțin de 50% din lățimea osului
b) deplasate mai mult de 50 % din lățimea osului
Tratament
Fracturile cubitale puțin deplasate sunt considerate stabile și, la fel ca fracturile
fără deplasare, sunt tratate ortopedic, prin imobilizare într-un aparat gipsat
brahiopalmar al membrului superior pentru 4 săptămâni.
Fracturile cu deplasare mai mare de 50% sau cu angularea fragmentelor mai
mare de 10 grade pe orice incidenta sunt considerate instabile și necesită reducere
sângerândă și osteosinteza .
Osteosinteza poate fi făcuta cu broșa groasă centromedulară când traiectul este
relativ simplu, stabil și nu necesită compactare a fragmentelor după reducere.
În cazul fracturilor foarte instabile, cominutive, este necesară osteosinteza cu
13
placa cu autocompacatre și șuruburi de 3.5 mm diametru.
Fractura -luxatie Monteggia(fracturi izolate ale cubitusului în care capul radial

este luxat).
Este o fractură a diafizei cubitale, indiferent de sediu, însoțită de luxația capului
radial..
FRACTURILE AMBELOR OASE ALE ANTEBRAȚULUI

Clasificare leziunilor osoase
Cea mai cuprinzătoare clasificare publicată până acum este clasificarea AO a
fracturilor oaselor lungi (Muller) conceputa ca o clasificare sistematica a fracturilor
întregului schelet.
Localizarea fracturii pe un os lung este specificată printr-un număr de la 1 la
3,1 reprezentând segmentul proximal ,2- diafiza , iar 3- segmentul distal. La nivelul
fiecărui segment fracturile sunt apoi clasificate ca A,B,C.
La nivelul diafizei, fractura tip, A este o fractură simpla cu două fragmente.
Fractura tip B este o fractură cu un fragment intermediar ” în fluture'' iar fractura tip
C este o fractura cominutivă la care, după reducere, nu există contact între cele
două fragmente principale.
Aspect clinic
Diagnostic clinic:
În fracturile cu deplasare diagnosticul clinic se stabilește relativ ușor. Durerea
intensa în punct fix însoțită de deformarea, vizibilă în cazurile cu fragmente
angulate sau încălecate impun diagnosticul.
Lipsa continuității dintre planul anterior al cotului și cel al pumnului sugerează
rotația fragmentelor fracturate, cotul poziționându-se în supinație iar mâna în
pronație sau în poziție intermediară.
În cazul fracturilor fără deplasarea diagnosticul este sugerat de examenul
radiologic.
Daca bolnavul nu este examinat în primele ore de la accident, apariția edemului
maschează deformația inițială și îngreunează diagnosticul.
Trebuie efectuat examenul sistematic vascular și neurologic al membrului și, în
același timp, trebuie apreciată cu atenție starea pârtilor moi, mai ales edemul și
posibilitate apariției unui sindrom de compartiment, pentru a decide momentul
operator.
14
EXAMEN RADIOLOGIC
Suspiciunea de factura este dată de examenul clinic va fi confirmată de
examenul radiologic al antebrațului,executată în două planuri –față și profil și care
trebuie să includă obligatoriu articulațiile cotului și pumnului. Acesta va preciza
traiectele fracturare, modul de deplasare a fragmentelor osoase, va indica situația
fragmentelor învecinate (subluxații sau luxații radiocubitale, fracturi de epifiza distală
de radius, de scafoid carpian, de paleta humerală etc.)
Odată examenul radiografic obținut, fractura se poate clasifica în detaliu și
astfel este apreciată în întregime, se poate discuta planul de tratament și se poate
formula un prognostic pentru pacient.
EXAMEN CLINIC
Variază în funcție de severitatea traumatismului și de gradul deplasărilor.
Durere în punct fix, edemul, deformarea regiunii, eventuale leziuni tegumentare,
echimoze situate în examen radiovecinatatea focarului de fractura se asociază cu
angularea dorsala a radiusului și scurtarea acestuia. Deformarea pumnului și durere
la acest nivel, sugerând și lezarea articulației radiocubitale distale.
Tratamentul acestei leziuni este eminamente chirurgical și constă în reducerea
sângerândă a fracturi radiusului și osteosinteza stabilă cu placă de autocompacatre
tip AO și contact limitat și minim 3 șuruburi (3,5 mm) în fiecare fragment principal.
Se controlează radiologic (de fața și profil) reducerea luxației radiocubitale distale și
se testează clinic stabilitatea articulara, executând mișcări de rotație pasivă a
antebrațului.
DIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza examenului clinic şi radiografic .
Înaintea radiografiei se poate vorbi despre o entorsă a cotului sau o fractură
parţială a condilului humeral extern în cazul fracturilor izolate.
EVOLUŢIE, ŞI PROGNOSTIC
Evoluţia şi prognosticul sunt în legătură cu tipul fracturii, dar şi cu prezenţa sau
absenţa leziunilor asociate. Evoluţia este constant favorabilă în fracturile de tip I şi
grevată de complicaţii în fracturile mai complexe sau atunci când fractura apare în
contextul unor aspecte traumatice particulare. Evoluția favorabila a fracturilor de
diafiza de antebraț este cea cu o consolidare în 6-8 săptămâni.
15
COMPLICAȚII
COMPLICAȚII MAJORE ÎN TRAUMATISMELE ANTEBRAȚULUI
Referitor la fracturile de antebraț au fost făcute numeroase descrieri ale

particularităților anatomice și au fost concepute numeroase metode de reducere
(Magnuson 1922, Evans 1945, Voinea și Gorun 1976). Cu toate aceste fracturile de
antebraț continuă să rămână încă o problemă.
Dezvoltarea în ultimele decenii a materialelor de osteosinteza cu o mare
biocompatibilitate a făcut posibilă realizarea unei osteosinteze ferme care a permis la
rândul său o mobilizare precoce a antebrațului. În acest fel osteosinteza cu placă a
fracturilor antebrațului a devenit tratamentul principal. Osteosinteza centromedulară
antrenează așa cum bine se știe dificultăți în menținerea stabilității rotaționale și a
curburii pronatorii a radiusului ceea ce antrenează o rata mare de pseudartroze și
calusuri vicioase.
1.Sindromul de compartiment și sindromul Volkmann.
Sindromul compartimental este expresia unei situații conflictuale între un
conținător și puțin extensibil (loja sau compartiment) și un conținut extensibil
(mușchi). Creșterea presiunii în acest spațiu produce leziuni nervoase care sunt
reversibile până la un anumit stadiu.
Reacția ischemica Volkmann și sindromul Volkmann reprezintă stadiul ultim și
ireversibil al necrozei musculare și a ischemiei nervoase consecutive unui sindrom de
loja acut.
2.Redoarea de cot: pierderea mobilității cotului după fracturi,luxații, zdrobiri
ale membrului superior, infecții, arsuri, etc. poate produce o alterare a funcționalității
articulare cu afectarea activității ocupaționale sau recreative.
3.Complicații neuro-vasculare
Antebrațul este străbătut de două magistrale vasculare importante (artera radiala
și artera ulnară) care realizează la nivelul mâinii două arcade palmare (superficială și
profundă).
În practica majoritatea traumatismelor antebrațului asociate cu leziuni
vasculare, interesează un singur ax vascular astfel încât viabilitatea mâinii este
păstrată.
Leziunile nervoase asociate traumatismelor antebrațului pot interesa nervul
median, radial, sau ulnar.
-Repararea vasculara trebuie să fie în mod obligatoriu precedată de osteosinteza
segmentului fracturat. Dacă este o fractură deschisă stabilizarea se poate face cu
fixator extern.
4. Infecția
-În situația în care apare aceasta complicație, nu trebuie în mod obligatoriu
16
extras implantul. Se impune reluarea precoce cu toaletă minuțioasa, debridare și
spălare abundența cu soluții antiseptice, urmată de sutura plăgii, antibioterapie țintită
conform antibiogramei.
Când infecția este cronică este necesară ablația materialului de osteosinteza și
înlocuirea lui cu fixator extern.
5.Pseudartroza:este una din complicațiile cele mai frecvente și mai redutabile și
poate să apară atât după tratament ortopedic cât și după tratament chirurgical.
Ca localizarea avem:
-pseudartroza ambelor oase
-pseudartroza pe un os și consolidare pe celălalt
-pseudartroza pe un os și calus vicios pe celălalt.
Apare mai frecvent după tratament chirurgical imperfect executat. Tratamentul
pseudartrozei constă în stabilirea armoniei de lungime între cele două oase, avivarea
riguroasa a focarului de pseudartroza cu rezecția capetelor osoase devitalizate,
dezobstrucția canalelor osoase și osteosinteza cu placă și șuruburi. În concepția
actuală tratamentul pseudartrozei include osteosinteza cu compresiune dinamica 6-8
șuruburi de 3,5 mm. În situația în care trebuie făcută osteoplastie, aceasta se face cu
autogrefon spongios recoltat din aripa iliaca iar osteosinteza se face cu placa de 10-12
găuri.
Fractură izolată de radius complicată cu pseudartroză aseptică
6.Calusul vicios-acesta survine frecvent după tratamentul ortopedic și are drept

consecință funcționala alterarea într-o măsura variabila a Pronosupinației și a
prehensiunii. Cele mai grave sunt calusurile cu decalaj care au ca principala
consecința alterarea severă a pronosupinației.
Componentele anatomica ale calusului vicios a radiusului sunt scurtarea,
unghiularea și decalajul. Calusul vicios ulnar este un calus unghiular cu scurtarea
moderata și cu consecințe funcționale mai reduse.
17
Tratament
În calusurile vicioase cu deviere minima și tulburări funcționale discrete există
o adaptare funcțională și nu se impune un tratament chirurgical.
Când calusul este grav și tulburările funcționale sunt grave se impune tratament
chirurgical care constă în osteotomia calusului, reaxare sau derotare urmată de
osteosinteza ferma cu placa cu 6-8 găuri, cu sau fără osteoplastie cu grefon iliac.
7. Fracturile deschise ale oaselor antebrațului: incidenta fracturilor deschise la
nivelul antebrațului este foarte ridicată datorită poziției superficiale, sub piele, a
acestor oase și a expunerii lor particulare în cadrul traumatismelor de înaltă energie ,
situație în care apar cel mai frecvent.
Tratamentul fracturilor deschise ale oaselor antebrațului se supune regulilor
generale de tratament ale unei fracturi deschise. Antibioterapie intravenoasă care se
începe încă din departamentul de gardă. În sala de operație este necesar lavaj
abundent al plăgii cu soluții antiseptice și toaletă chirurgicală extensiva, cu
înlăturarea tuturor țesuturilor devitalizate.
Metoda de osteosinteza se alege de la pacient la pacient (plăci și șuruburi, broșe
K fixator extern)
8. Sinostoza radio-ulnară apare după fracturi ale ambelor oase tratate ortopedic
și deplasate sub aparat gipsat, după manevre repetate de reducere ortopedica, după
osteosinteza imperfectă, manevre intraoperatorii excesive, delabrante care interesează
și membrana interosoasă, după infectarea focarului de fractura.
Clinic bolnavul își pierde capacitatea mișcării de pronosupinație.
Radiografic se evidențiază o punte osoasă între radius și cubitus.
Tratamentul cel mai eficient este cel profilactic. Osteosinteza trebuie să fie
fermă cu refacerea curburii radiusului și a spațiului interosos, membrana interosoasă
trebuie respectată cu grijă iar dacă este necesar se va aplica grefa.
18
TRATAMENT
Tratamentul ortopedic
Tratamentul ortopedic pentru fracturile oaselor antebrațului la adult ocupă un
loc restrâns în arsenalul terapeutic, fiind rezervat cazurilor rare de fracturi incomplete
sau fracturi complete fără deplasare.
Tratamentul recuperator al fracturilor și luxațiilor antebrațului
Fracturile diafizei oaselor antebrațului.
Tratamentul de recuperare medicală se refera la:
Asuplizarea articulară sau recâștigarea gradului de mobilitate pe mișcările de
flexie-extensie la nivelul cotului iar la nivelul antebrațului pe mișcarea de
pronosupinatie și pe mișcările articulației pumnului de flexie-extensie, înclinare
cubitala și radială (lateralitate) și circumducție.
Mișcările se realizează inițial pasiv și apoi activ asistat de către kinetoterapeut
sau de dispozitive adaptate și ulterior, pe măsura ce forța musculară permite,
mișcările devin active libere și, în final active contrarezistive (scripeți de
contragreutate, arcuri, benzi elastice, roata de mână 0.
De menționat faptul că mobilizarea articulară începe după consolidarea ,
dovedită radiologic, a fracturii.
2. Recâștigarea forței musculare se obține prin contracțiile izometrice și
mișcările active contrarezistive, aplicate ulterior, în faza de creștere a rezistenței
musculare la efort.
3.Mobilizarile articulațiilor interfalangiene ale degetelor mâinii, cât și a celor
metacarpofalangiene sunt indicate încă din perioada de imobilizare. Scopul este atât
de a întreține o funcționalitate articulară cât mai aproape de normal dar și de
combatere a edemului.
4.Masajul locoregional antiedem, de drenaj limfatic, se indică a fi efectuat cu
blândețe, înainte de degipsare (la nivelul degetelor mâinii) cât și postdegipsare
(locoregional: mâna, antebraț, braț)
5.Termoterapia superficială cu valori moderate, alături de aplicațiile de rece și
/sau crioterapia și hidrotermoterapia pot preceda tehnicile de kinetoterapie .
6. Electriterapia, terapia cu înaltă frecvență, fototerapia își găsesc aplicabilitate
și eficacitate doar în situația în care nu există osteosinteza metalică sau evident după
extragerea acesteia.
Durata tratamentului de recuperare medicală început pentru anumite segmenta
încă din perioada imobilizării gipsate, se continuă după degipsare (cele 4-6
săptămâni) de imobilizare progresiv, incluzând în program și articulațiile anterior
imobilizate. Se începe cu mișcări pasive, de câștigare a gradului de mobilitate la
nivelul pumnului și antebrațului, apoi se continuă cu mișcări active, până la cele
contrarezistive, pe parcursul săptămânilor 6-8 de la momentul traumatismului soldat
19
cu fractură. Acest program complex de recuperare se desfășoară progresiv conform
celor arătate anterior timp de 3 luni.
Existența fixatorului extern crește durata recuperării către săptămânile 8- 10.
Tratamentul chirurgical
Odată tabloul clinic definit și fractura clasificată, intervenția chirurgicală trebuie
atent planificată pentru a anticipa surprizele intraoperatorii ,,planningul'' trebuie să
includă : stabilirea momentului operator, alegerea abordului și a poziției pe masa de
operație, a pacientului, alegerea tehnicii de reducere și selectarea implantului
metalic.
Intervenția chirurgicală de urgență
Indicațiile absolute pentru o intervenție chirurgicala de urgență sunt: fractura
deschisă, sindrom de compartiment iminent, fractura luxație.
Tratamentul fracturii deschise de antebraț se impune regulilor de tratament
pentru fracturile deschise ale oricărui os lung: excizia chirurgicala atenta a tuturor
țesuturilor devitalizate, spălarea abundența a plăgii cu soluții antiseptice, stabilizarea
osoasă, tratament cu antibiotice și, dacă este posibil nefolosirea mansetei pneumatice.
Fracturile închise
Pentru fracturile închise se recomandă efectuarea interventiei chirurgicale în
primele 24-48 de ore de la traumatism, osteosinteza precoce având câteva avantaje :
manevre de reducere mai ușoare și mai blânde, adaptare mai precisă a fragmentelor
osoase, evacuarea mai bună a hematomului.
Pacientul este așezat pe masa de operație în poziție e decubitus dorsal pe o masă
de operație eventual radiotransparenta, cu antebrațul asezat pe o măsuță chirurgicală.
Abordul chirurgical:
Abordul chirurgical este diferit în funcție de nivelul focarului de fractură, în
special pentru radius. Fiecare abord trebuie să ofere o expunere suficientă a zonei
fracturate fără să interfere cu elemente vasculonervoase importante și, în același timp
să poată fi extins în funcție de nevoie.
În cazul fracturilor diafizare ale ambelor oase este nevoie, în general de două
aborduri separate pentru radius și cubitus.
Abordul cubitusului este relativ simplu datorită poziției sale anatomice
superficiale, subcutanate.
Pericolele acestui abord sunt: posibilitatea lezării nervului cubital și posibilitatea
lezării arterei cubitale.
Abordul radiusului este un abord volar sau anterior care expune perfect osul pe
toata lungimea sa, de la cot până la pumn. Pericolele acestui abord sunt: posibilitatea
lezării arterei radiale a nervului radial.
Osteosinteza se realizează cu materiale de osteosinteză construite din materiale
20
compatibile cu organismul uman. Implantul ales poate fi: cu broșe Kirschner, plăci de
autocompactare și contact limitat AO (LC-DCP) în combinație cu șuruburi de 3,5
mm și cu minim 3 găuri de fiecare parte a focarului de fractură.
21
22
23
PARTEA SPECIALĂ
MATERIAL ȘI METODĂ
- studiu personal -
Lucrarea de față este rezultatul unui studiu efectuat pe cazuri tratate în perioada
01.07.2010-01.07.2011, în Clinica de Ortopedie și Traumatologie din Craiova cu
diagnosticul de fracturi diafizare ale antebrațului.
Am urmărit în acest studiu mijloacele de tratament aplicate pacienților cu
fracturi diafizare ambe oase antebraț.
Pentru studiul lotului amutilizat metoda de observare directă (interviu,
anamneză, examen clinic, explorări de laborator și examinări paraclinice – examen
sânge, urină și radiografii).
În acest scop am întocmit pentru fiecare pacient o fișă de lucru. Voi prezenta în
continuare 10 cazuri clinice din 70 de pacienți care au format lotul luat în studiu,
aceștia având diagnostic de fractură ambe oase antebraț.
Am urmărit o serie de corelații ale acestor leziuni, cele mai importante fiind:
1. legătura între aceste leziuni și datele personale ale bolnavului mediul de
proveniența, vârsta, sexul)
2. mecanismul de producere
3. tipul de tratament efectuat
4. evoluția pe timpul internării
5. evoluția la externare.
Fracturile diafizare ale antebrațului reprezintă 20% din totalitatea fracturilor la
adult.
Frecvența fracturilor diafizare fiind de 4 ori mai mare la sexul masculin..
Se produc în mod frecvent între vârsta de 20-40 de ani.
INCIDENȚA
Ca mod de producere cel mai frecvente sunt:
-56%fracturi diafizare ale ambelor oase antebraț.
-25% fracturi izolate ale diafizei radiale
-19%fracturi izolate ale diafizei cubitale.
24
Serie 1
3
Serie 1
2
0
fracturi diafizare ale fracturi izolate ale fracturi izolate ale
ambelor oase diafizei radiale diafizei cubitale.
antebrat
Repartiție pe vârste a incidenței producerii fracturilor de ambe oase antebraț.
Total 70 pacienți
60 ani -70 ani 20 ani -30 ani

12% 15%
50 ani -60 ani
13%
30 ani -40 ani
25%
40 ani -50 ani

35%
25
Incidența în funcție de mediul din care provin. Rural / Urban
Total 70 pacienți
60% Rural 40% Urban
Statistica în funcție de materialul de osteosinteză folosit.
Total 70 pacienti
10% reducere ortopedică și

imobilizare gipsată
60% placa de autocompactare
cu 6 șuruburi
30% broșe K
26
REZULTATE
PLANURILE DE NURSING
PREZENTARE DE CAZ
CAZUL CLINIC NR. 1
PACIENT:
POPESCU VICTOR
Vârsta:70 ani
Naționalitate:roman
Religie:ortodoxa
Domiciliul:mediul rural
Condiții de viață:corespunzătoare
Data internării:10.02.2011
Data externării:14.02.2011
Diagnosticul medical la internare:Fractura cominutiva 1/3 distala ambe oase
antebraț stâng, veche de 24 de ore.
Diagnostic la 72 de ore: același.
Diagnostic la externare:același.
Diagnostice secundare:Cardiopatie ischemică.
Hipertensiune arteriala esențială gr 3
Antecedente personale fiziologice:neagă.
Antecedente personale patologice :neagă.
Antecedente heredocolaterale:fără importanță.
Motivele internării:
- durere;
- impotenta funcțională totală antebraț stâng;
Istoricul bolii:Pacient în vârstă de 70 de ani s-a prezentat în serviciul de urgență
cu simptomele de mai sus, simptome ce au survenit în urma unui traumatism
casnic. Se internează în clinica de ortopedie pentru conduita terapeutica de
specialist.
Examen clinic obiectiv
Starea pacientului la internare:
- stare generală bună;
- tegumente și mucoase normal colorate;
- țesut conjunctiv adipos - normal reprezentat;
- sistem ganglionar:ganglioni periferici nepalpalbil;
- aparat respirator:MV prezent, ampliații pulmonare prezente la vârf și baze,CRS
permeabile,VV normal transmise;
27
- aparat cardio-vascular: arie precordiala aspect normal, zg cardiace bine bătute,
șoc apexian prezent in sp 5 I.c pe lmc.
Frecventa puls 80p/min.TA=190/100mm Hg;
- abdomen suplu nedureros, tranzit intestinal păstrat.
Investigații paraclinice
Analize de laborator:
– hemoglobinaHb=13g%
– TQ=90%
– TH=18”
– ureea=26mg/dl
– creatinina=0,76mg/dl
– glicemia=110 mg/dl
– GPT=20u/i
– GOT=30U/I
– examen sumar de urină
Radiografii în planuri (fața și profil).
Pregătirea pacientului pentru operație.
Pregătirea psihică-asistenta încurajează bolnavul, îi oferă informații despre
intervenția chirurgicală.
Pregătirea fizică: asistenta efectuează clisma evacuatorie, testează tegumentul
pacientului la sol antiseptice (Iod, Clorhexin).
OPERAȚIA
Pacientul este așezat pe masa de operație în poziție de decubitus dorsal. Sub
anestezie generală intravenoasă se practică incizie longitudinală pe fața anterioara a
antebrațului, centrată pe focarul de fractura radial. Se descoperă focarul de fractura și
se evidențiază fragmentele osoase. Se face toaleta plăgii cu soluții antiseptice. Se
practică reducerea sângerândă și osteosinteza cu placă de autocompactare cu 6
șuruburi. Control hemostază. Sutura în planuri anatomice.
Se face o incizie pe fața int. a antebrațului centrată pe focarul de fractură cubital.
Se practică reducere sângerândă și osteosinteză cu placa și șuruburi de cca 3,5 mm..
INTERVENȚII NURSING POSTOPERATOR
După operație pacientul este adus în salonul postoperator unde asistenta îi va
urmări funcțiile vitale: puls, tensiune arterială, respirație, temperatura, diureza.
Reechilibrare hidroelectrolitica prin perfuzie endovenoasă.
Asistenta administrează tratamentul antibiotic, antiinflamator și antialgic
prescris de medic în F.O
Transmite medicului toate modificările ce apar pe perioada șederii pacientului în
acest salon.
28
PLAN NURSING
La internare-10.02.2011
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Problema:de a menține tensiunea arterială în limite normale.
Manifestări de dependență: hipertaensiune arterială, modificări ale valorilor
tensiunii arteriale dispnee, tahicardie.
Sursa de dificultate:hipertensiunea arterială .
Obiective: sa își păstreze valorile tensiunii arteriale in limite normale.
Intervenții:ii explic pacientului necesitatea continuării tratamnetuli
antihipertensiv pe durata internării,urmăresc ca pacientul sa facă control cardiologic,
mă asigur ca urmează tratamentul antihipertensiv. Măsor tensiunea arterială și notez
valorile în foaia de temperatura.
Grad de dependență :2
2.Nevoia de a bea și a mânca
Problema:impotenta funcțională totală membru superior stg, durere.
Manifestări de dependență: dificultatea de a mânca și a bea, de a se mobiliza,
imposibilitatea efectuării mișcării mâinii în acest scop.
Surse de dificultate: diminuarea durerii.
Obiective: să își exprime diminuarea durerii.
Intervenții: ajut pacientul să se alimenteze. Mă asigur că acesta este alimentat și
hidratat.
Grad de dependență:3
3.Nevoia de a elimina
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi.
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
Problema: durere, impotenta funcțională totală membru superior stg,
Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, de a avea o postura
comodă, antebraț stg tumefiat, edem limitat.
Surse de dificultate: diminuarea durerii, alinierea fragmentelor osoase fracturare.
Obiective: să își exprime diminuarea durerii, să mențină imobilizarea.
Intervenții: administrez medicația antialgică, antiinflamatoare prescrisa de
medic, imobilizez antebrațul bolnavului încerc să redau încrederea bolnavului ca
imobilitatea este o stare trecătoare.
Grad de dependenta:3
5.Nevoia de a dormii și a se odihnii
Problema :durere, tumefacție locală.
Manifestări de dependență: dificultatea de a dormii și a se odihni, impotența
funcțională totală cu mișcări imposibil de realizat, imposibilitatea de ași găsi o
29
poziție confortabilă în pat.
Surse de dificultate:diminuarea durerii,
Obiective:sa își exprime diminuarea durerii, să se poată odihni.
Intervenții:administrez medicație antialgica, antiinflamatoare, și dacă este cazul
un sedativ, respectând prescripția medicală din FO.
Grad de dependență 3
6.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.
Problema:impotența funcțională totală antebraț stg, întreruperea continuității
osoase - fractură, durere.
Manifestări de dependența: dificultatea de a efectua mișcări de pronație,
supinație, abducție și aducție, rotație interna și externa flexie și extensie membru
superior stg.
Surse de dificultate:diminuarea durerii, reducerea focarului de fractură,
Obiective: să participe la executarea tehnicii.
Intervenții: ajut bolnavul să se îmbrace, dezbrace, atunci când este nevoie, discut
cu aparținătorii să contribuie la realizarea acestei nevoi a bolnavului, pacientul să
poarte haine comode și lejere astfel încât să nu îngreuneze realizarea tehnicii.
Grad de dependență-3
7.Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de ași proteja tegumentele și mucoasele.
Problema:impotența funcțională totală cauzată de fractura de antebraț.
Manifestări de dependență:imposibilitatea de a efectua mișcări cu membrul
superior afectat, durere.
Surse de dificultate:durere, lipsa mobilității membrului superior afectat.
Obiective: să exprime diminuarea durerii, să fie cooperant.
Intervenții:asistenta efectuează toaleta bolnavului pe regiuni la planul patului
daca nu este posibilă deplasarea la baie și îl încurajează să participe la efectuarea
tehnicii.
9.Nevoia de a evita pericolele.
Problema :pierdere imaginii de sine, teama de intervenția chirurgicală,
Manifestări de dependență:lipsa încrederii în sine,
Surse de dificultate:durere,teama pentru operație.
Obiective:să își recapete încrederea, să înțeleagă necesitatea și importanța
intervenției chirurgicale.
Intervenții:asigur legătura bolnavului cu familia, încurajez bolnavul.
30
Grad de dependență: 2
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a
practica religia.
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării.
Grad de dependență 1.
13.Nevoia de a se recrea.
14.Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea.
Prima zi după operație:11.02.2011

1.Nevoia de a respira și a avea o buna circulație.
Problema:hipertensiune arterială
Manifestări de dependență:modificări ale valorilor tensiunii arteriale.
Sursa de dificultate:intervenția chirurgicală.
Obiective:pacientul reîncepe tratamentul antihipertensiv postoperator imediat,
consult cardiologic.
Intervenții:administrez pacientului medicația antihipertensivă prescrisă de
medicul cardiolog, monitorizez valorile tensiunii arteriale în foaia de temperatură.
2.Nevoia de a manca și a bea
Problema :dificultatea în a se alimenta și hidrata.
Manifestări de dependență: repausul impus de intervenția chirurgicala,
imobilizarea membrului superior fracturat operat, durere.
Surse de dificultate:intervenția chirurgicala propriu-zisă, imobilizarea în atela
gipsata brahiopalmara.
Obiective :
- să respecte repausul alimentar;
- să își reia treptat alimentația per os
Intervenții - alimentez pacientul până în momentul când își poate relua
mobilizarea mâinii și execută mișcări active ale degetelor, reiau treptat alimentația
31
bolnavului, notez în FO cantitatea de perfuzii administrată .
4.Nevoia de a se mișca și a avea o buna postură.
Problema:imobilizarea membrului superior în atela gipsată, durere postoperator,
imposibilitatea de a avea o bună postură datorită durerii.
Manifestări de dependență: imposibilitatea mișcării antebrațului datorită
imobilizării gipsate, a durerii .
Surse de dificultate: oboseala, slăbiciune, durere postoperator, limitarea
mișcărilor impuse de intervenția chirurgicală.
Obiective:
- să exercite mișcări active ale degetelor recomandate de medic
- să își mențină postura antialgică .
Intervenții:explic bolnavului cum să efectueze aceste mișcări, administrez
medicație antialgică antiinflamatoare, prescrisă de medic în foaia de observație
clinică.
5.Nevoia de a dormi și a se odihni
Problema:intervenția chiturgicală,durere postoperator.
Manifestări de dependență:
Surse de dificultate:
Obiective:
Intervenții
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi
Gradul de dependență:1
7.Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
Problema: intervenția chirurgicală,plaga operatorie.
Manifestări de dependență: plăgi operatorii posibila cauza de infecție.
Surse de dificultate:plăgi operatorii.
Obiective: să nu se infecteze plăgile chirurgicale.
Intervenții: administrez antibiotice prescrise de medic în FO.,antipiretice.
Monitorizez valorile temperaturii dimineața și seara și le notez în foaia de
temperatura.
32
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a proteja tegumentele și mucoasele.
Problema:alterarea tegumentelor,
Manifestări de dependență:deshidratare, cicatrice operatorie,
Surse de dificultate:plaga chirurgicală.
Obiective:
- să nu se infecteze plaga
- să își recapete starea de curățenie corporala.
Intervenții: ajut medicul la schimbarea pansamentului, urmăresc să nu se
infecteze plaga ,îl spăl pe regiuni.
9.Nevoia de a evita pericolele
10 .Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica
religia.
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii
13.Nevoia de a se recrea
14 .Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea.
A TREIA ZI DE LA OPERAȚIE:13.02.2011
1.Nevoia de a respira și a avea o buna circulație.
2.Nevoia de a bea și a manca
Pacientul nu prezintă problema în satisfacerea nevoii.
33
Problema:imposibilitatea de a efectua mișcări cu membrul superior afectat.
Manifestări de dependență:limitarea mișcărilor de rotație interna și externă, a
mișcărilor de pronosupinație.
Surse de dificultate: stare de disconfort cauzată de imobilizarea gipsată, durere
postoperator.
Obiective: - să facă exerciții active ale degetelor, recomandate de medic.
Intervenții:explic bolnavului cum să efectueze aceste exerciții, administrez
medicația antialgica și antiinflamatoare prescrisă de medic.
Pacientul nu mai prezintă dependența în satisfacerea acestei nevoi.
Problema:intervenția chirurgicală
Manifestări de dependență: plăgi cicatriceale antebraț stâng
Sursa de dificultate:evitarea unei eventuale posibile infecții a plăgilor operatorii.
Obiective:pacientul să aibă valori normale ale temperaturii corpului.
Intervenții: asistenta administrează medicația antibiotica, antiinflamatoare
prescrisă de medic în FO.
Ajută medicul la efectuarea pansamentelor locale, măsoară și notează în foaia de
temperatură valorile temperaturii dimineața și seara.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.
Problema:operația, imobilizarea gipsata a antebrațului stg.
Manifestări de dependență:impotența funcțională parțială a membrului afectat.
Surse de dificultate: umezirea atelei gipsate, evitarea contactului cu apa a
plăgilor operatorii .
Obiective:pacientul să își facă toaleta corporală atât cât este posibil să își
mențină tegumentele curate și integre, să păstreze igiena corporală, să nu se infecteze
cicatricile operatorii, să se prezinte la medicul de familie pentru îngrijire în
ambulatoriu.
Intervenții:pansament local cu soluții antiseptice.
34
practica religia.
12.Nevoia de a fi preocupat
Pacientul nu prezință probleme în satisfacerea nevoii.
14.Nevoia de a învăța cum să își păstreze sănătatea
Pacientul nu prezintă o problema în satisfacerea acestei nevoi.
La externare:15.02.2011.
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura
Problema: incapacitatea parțială de a avea o bună postura
Manifestări de dependență: limitarea mișcărilor impuse de operație.
Surse de dificultate: slăbiciune, imobilizarea gipsată.
Obiective: să efectueze mișcări active ale degetelor recomandate de medic
Intervenții: îi explic bolnavului necesitatea efectuării exercițiilor de mișcare ale
degetelor după externare.
35
Pacientul nu mai prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi.
6.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Pacientul nu mai prezintă dificultate în satisfacerea acestei nevoi
Pacientul nu mai prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi la externare.
8.Nevoia de a fi curat și îngrijit, de a proteja tegumentele.
Problema: plăgi operatorii antebraț stâng, posibilă alterare a tegumentelor.
Manifestări de dependență: imposibilitatea de a-și îngriji tegumentele afectate,
posibilitatea infectării plăgilor.
Sursa de dificultate: atela gipsată
Obiective: să se prezinte la medicul de familie pentru îngrijiri în ambulatoriu, să
nu se infecteze cicatricea.
Intervenții:efectuează panasmantul plăgilor împreună cu medicul, și evaluează
evoluția locală.
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea nevoi
practica religia.
36
NEVOILE GRAD DE DEPENDENȚĂ

FUNDAMENTALE
La internare 1 zi de la a-3-a zi de la La
10.02.2011 operație operație externare
11.02.2011 13.02.2011 15.02.2011
1.a respira si a avea o buna 2 2 1 1
circulație
2.a bea si a manca 3 3 1 1
3.a elimina 1 1 1 1
4.a se mișca si a avea o buna 3 3 3 2
postura
5.a dormi si a se odihni 3 2 1 1
6.a se îmbracă și se dezbracă 3 1 1 1
7.a menține temperatura 1 3 2 1
corpului in limite normale
8.a fi curat ,îngrijit,a proteja 3 3 2 2
tegumentele
9.a evita pericolele 2 1 1 1
10.a comunica 1 1 1 1
11.a acționa conform 1 1 1 1
propriilor convingeri
12.a fi preocupat in vederea 1 1 1 1
realizării
13.a se recrea 1 1 1 1
14. a învăța cum sa iți păstrezi 1 1 1 1
sănătatea
TOTAL 26 24 18 16
Nivelul de dependenta 3 3 2 2
Nivelele de dependenta:1.autonoma
2.moderata
3.majora
4. totala
37
Tratament EVOLUTIA
10.02.2011(internarea)
-regim 15 T D=36.80C TS=36.90C
-Medocef gr 2 ,fl 1 la 12 h,i.v TA=190/100 mmHg
-Tador f 2 I.v
-Algocalmin f 2 I.m
-Enap 1 f iv (la indic medicului cardiolog)
11.02.2011(operația)
-regim 15 TD=36.60C TS=36.80C
-Medocef fl 1 intraoperator
-Perfalgan fl 3 I.v TA=140/80 mmHg(preoperator)
-Tador f 2
reia tratamentul cardiologic postoperator

la indicatia medicului cardiolog
TA=110/65mm/Hg
12.02.2011
-regim 15 TD=36.60C TS=36.80C
-Medocef fl 1 gr 2,i.v TA=140/80mmHg
-Tador f 2
-Algocalmin f 2
-Enalapril 1 tb
-Tertensif 1 tb
13.02.2011
-regim 15 TD=36.20C TS=36.40C
-Medocef fl 1 gr 2-i.v TA=140/80 mmHg
-Fraxiparina 0,4 f 1 s.c
-Algocalmin f 2 I.m
-Enalapril tb 1
-Tertensif 1 tb
14.02.2011
-EXTERNAREA-fără complicații postoperatorii.
EPICRIZA: Pacient în vârstă de 70 de ani , internat în clinica de ortopedie cu dg

de mai sus pentru care se intervine chirurgical în data de 11.02.2011 și se practică
reducere sângerânda și osteosinteza cu placă și șuruburi ambe oase antebraț. Se
externează cu următoarele recomandări:
-menține atela brahiopalmara 6 săptamâni
-pansament local la 1-2 zile
38
-suprimă fiele la 12-14 zile
-mișcări active ale degetelor
- revine la control în Pliclinică la 21 zile (schimbă imobilizarea în atelă gipsată
antebrahiopalmară)
Rp: Ciprofloxacina cp 20
DS int 2 cp x 2/zi
Tador tb 20
DS int
2 tb x 2/zi
39
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 2
PACIENT
DINU ION
F.O20200
Sex:bărbătesc
Vârsta:65 ani
Naționalitate:român
Religie:ortodoxa
Domiciliul:rural
Condiții de viața și muncă :corespunzătoare
Diagnostic la internare:Fractura ambe oase antebraț drept cu deplasare.
Diagnostic la 72 de ore:același
Diagnostice secundare:Fibrilatie atriala.Insuficiență cardiaca std 3,NYHA.
Antecednte personale fiziologice:neaga
Antecedente personale patologice:neaga
Antecedente heredo colaterale:fără importanță.
-durere
-impotența funcțională toatală membru superior drept.
-tumefacție locală
Istoricul bolii:Pacient în vârstă de 65 de ani, se prezintă în serviciul de urgență

cu acuzele de mai sus, survenite în urma unui traumatism prin cădere de la aceeași
înălțime. Se internează în clinica de ortopedie pentru conduita terapeutică de
specialitate.
-stare generala bună
-tegumente și mucoase normal colorate
-tesut conjunctiv adipos normal reprezentat
-sistem ganglionar nepalpabil-aparat respirator:MV prezent bilateral,VV normal
transmise,ampliații pulmonare prezente la vf și baze,CRS permeabile.
40
-aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice bine batute, frecvența cardiacă
80P /MIN. TA = 180/90 mm Hg
-abdomen suplu nedureros spontan și la palpare, tranzit intestinal prezent.
Investigatii paraclinice
Analize de laborator
Hb=14g%
-Ht=37%
Glicemia=95g/dl
TQ=85%
TH=110''
uree=
-creatinina=0.67 mg/dl;
-GOT=20u/i
-GPT=19u/i
-examen sumar de urina
Radiografii în 2 planuri (fața și profil).
Consult cardiologic la recomandarea medicului curant ortoped.
Pregătirea pacientului pentru operație
-pregătirea psihică-asistenta informează pacientul asupra tehnicii operatorii,
încurajează pacientul. Inspiră încrederea acestuia.
-pregătirea fizică-asistenta face clisma evacuatoarea ,testează pacientul, la sol
antiseptice (Iod,Clorhexin).
Operația
Pacientul este așezat pe masa de operație în poziție de ecubitus dorsal. Sub
anestezie generală intravenoasă se efectuează abord longitudinal pe fața anterioară a
antebrațului drept, centrată pe focarul de fractură radial. Se practică reducere
sângerânda și osteosinteză cu placă de autocompactare și min 3 șuruburi de cca 3,5
mm deoparte și de alta a fragmentelor fracturare.
Se practica o incizie longitudinala pe fața internă a antebrațului drept centrată
pe focarul de fractura cubital. Se practică reducere sângerândă și osteosinteza cu
placa de autocompactare și 6 șuruburi. Sutura staturilor anatomice pansament steril.
INTERVENȚII NURSING POSTOPERATOR
După operație pacientul este adus la salonul de posoperator unde asistenta îi va
supraveghea funcțiile vitale :puls ,tensiune,respirație, temperatura,diureza.
Reechilibrare hidrelectrolitica prin PEV.
Asistenta adm tratamentul prescris de medic în F.O
Asistenta transmite medicului toate modificările ce apar pe parcursul șederii
pacientului în salon.
41
PLAN NURSING
Problema:de a menține tensiunea aretrială în limite normale.
Manifestări de dependență:hipertaensiune arterială, modificări ale valorilor
Sursa de dificultate:hipertensiunea arterială .
Obiective: să își păstreze valorile tensiunii arteriale în limite normale.
Intervenții: îi explic pacientului necesitatea continuării tratamentului
antihipertensiv pe durata internării, urmăresc ca pacientul să facă control cardiologic,
mă asigur că urmează tratamentul antihipertensiv. Măsor tensiunea arteriala și notez
valorile în foaia de temperatură.
Problema:impotența funcțională totală membru superior stg, durere.
Manifestări de dependența: dificultatea de a mânca și a bea, de a se mobiliza,
Surse de dificultate:diminuarea durerii.
Obiective:să își exprime diminuarea durerii.
Intervenții:ajut pacientul să se alimenteze. Mă asigur că acesta este alimentatat
și hidratat.
Problema : durere, impotența funcțională totală membru superior stg,
Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, de a avea o postura
comoda, antebraț stg tumefiat, edem limitat.
Surse de dificultate:diminuarea durerii, alinierea fragmentelor osoase fracturare.
Obiective:să își exprime diminuarea durerii, să mențină imobilizarea .
Intervenții:administrez medicația antialgica, antiinflamatoare prescrisă de
medic, imobilizez antebrațul bolnavului încerc să redau încrederea bolnavului ca
Problema :durere , tumefacție locală,
Manifestări de dependență:dificultatea de a dormi și a se odihnii, impotența
42
funcționala totală cu mișcări imposibil de realizat, imposibilitatea de ași găsi o
Obiective:să își exprime diminuarea durerii, să se poată odihni.
Intervenții:administrez medicație antialgica, antiinflamatoare, și dacă este cazul
6.Nevoia de a se îmbracă și dezbrăca.
osoase - fractura ,durere.
Manifestări de dependența: dificultatea de a efectua mișcări de pronație ,
supinație, abducție și aducție, rotație internă și externă flexie și extensie membru
superior stg.
Surse de dificultate:diminuarea durerii, reducerea focarului de fractura,
Obiective:să participe la executarea tehnicii.
Intervenții: ajut bolnavul să se îmbrace , dezbrace, atunci când este nevoie,
discut cu aparținătorii să contribuie la realizarea acestei nevoi a bolnavului pacientul
să poarte haine comode și lejere astfel încât să nu îngreuneze realizarea tehnicii.
7.Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit,de ași proteja tegumentele și mucoasele.
Problema:impotența funcțională totală cauzată de fractura de antebraț.
Manifestări de dependență: imposibilitatea de a efectua mișcări cu membrul
Surse de dificultate: durere,lipsa mobilității membrului superior afectat.
Intervenții:asistența efectuează toaleta bolnavului pe regiuni la planul patului
tehnicii.
Problema :pierdere imaginii de sine ,teama de intervenția chirurgicală,
Obiective:să își recapete încrederea, să înțeleagă necesitatea și importanța
43
religia.

1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.
Manifestări de dependență: modificări ale valorilor tensiunii arteriale.
Obiective:pacientul reîncepe tratamentul antihipertensiv postoperator
imediat,consult cardiologic.
2.Nevoia de a mânca și a bea
Manifestări de dependență:repausul impus de intervenția chirurgicală,
imobilizarea membrului superior fracturat operat , durere.
Surse de dificultate:intervenția chirurgicală propriu-zisă, imobilizarea în atela
Obiective :
- să respecte repausul alimentar;
Intervenții -alimentez pacientul până în momentul când își poate relua
bolnavului, notez în FO cantitatea de perfuzii administrată.
44
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura.
Problema:imobilizarea membrului superior în atela gipsata ,durere postoperator,
imposibilitatea de a avea o bună postura datorită durerii.
Manifestări de dependență: imposibilitatea mișcării antebrațului datorită
Obiective:
- să exercite mișcări active ale degetelor recomandate de medic
- să își mențină postura antialgica .
medicație antialgica antiinflamatoare, prescrisă de medic în foaia de observație
clinica.
Grad de dependență:3,
Problema:intervenția chiturgicală,durere postoperator.
Obiective:
Intervenții
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi
Problema:intervenția chirurgicală,plagă operatorie.
Manifestări de dependență: plagi operatorii posibilă cauza de infecție.
Obiective:să nu se infecteze plagile chirurgicale.
Intervenții: administrez antibiotice prescrise de medic în FO.,antipiretice.
temperatură.
45
Manifestări de dependență:deshidratare, cicatrice operatorie,
Surse de dificultate:plaga chirurgicală.
Obiective:
- să nu se infecteze plaga
- să își recapete starea de curățenie corporala.
Intervenții :ajut medicul la schimbarea pansamentului, urmăresc să nu se
infecteze plaga, îl spăl pe regiuni.
11.Nevoia de a acționa conform proprilor convingeri și valori de a practica
religia.
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura.
46
Manifestări de dependență:limitarea mișcărilor de rotație internă și externă,a
Surse de dificultate:stare de disconfort cauzată de imobilizarea gipsată,durere
postoperator.
Obiective:- să facă exerciții active ale degetelor, recomandate de medic.
Intervenții:explic bolnavului cum să efectueze aceste exerciții, administrez
Pacientul nu mai prezintă dependență în satisfacerea acestei nevoi.
6.Nevoia de a se îmbracă și dezbrăca.
Manifestări de dependență:plăgi cicatriceale antebraț stâng
Sursa de dificultate: evitarea unei eventuale posibile infecții a plăgilor
operatorii.
Obiective: pacientul să aibă valori normale ale temperaturii corpului.
Intervenții: asistența administrează medicația antibiotica, antiinflamatoare
Ajută medicul la efectuarea pansamentelor locale, măsoară și notează în foaia de
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a proteja tegumentele și mucoasele.
Problema:operația, imobilizarea gipsată a antebrațului stg.
Manifestări de dependență:impotența funcționala parțială a membrului afectat.
Surse de dificultate: umezirea atelei gipsate, evitarea contactului cu apa a
plăgilor operatorii.
Obiective: pacientul să își facă toaletă corporală atât cât este posibil să își
ambulatoriu.
47
religia.
Pacientul nu prezintă o problemă în satisfacerea acestei nevoi.
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea nevoi.
Problema: incapacitatea parțială de a avea o bună postura
Manifestări de dependență:limitarea mișcărilor impuse de operație.
Surse de dificultate:slăbiciune, imobilizarea gipsată.
Obiective:să efectueze mișcări active ale degetelor recomandate de medic
Intervenții:îi explic bolnavului necesitatea efectuării exercițiilor de mișcare ale
48
6.Nevoia de a se îmbracă și dezbracă
7.Nevoia de a menține temperatura corpuli în limite normale
Problema:plăgi operatorii antebraț stâng, posibilă alterare a tegumentelor.
Manifestări de dependență:imposibilitatea de ași îngriji tegumentele afectate,
Sursa de dificultate:atela gipsată
Obiective:să se prezinte la medicul de familie pentru îngrijiri în ambulatoriu, să
Intervenții:efectuează pansamentul plăgilor împreună cu medicul, și evaluează
evoluția locală.
11.Nevoia dea acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica
religia.
49
FUNDAMENTALE La internare 1 zi de la a-3-a zi de la La
16.03.2011 18.03.2011 19.03.2011
circulație
3.a elimina 1 1 1 1
4.a se mișca si a avea o buna 3 3 3 2
postura
6.a se îmbrăca și se dezbracă 3 1 1 1
tegumentele
realizării
14. a învăța cum sa iți păstrezi 1 1 1 1
sănătatea
TOTAL 26 24 18 16
Nivelele de dependenta:1.autonomă
2.moderată
3.majoră
4. totală
50
TRATAMENT EVOLUȚIA
Regim 1 TD=36.20C TS=36.620C
-Oxacilina gr4 /zi iv TA=190/100 mmHg
-Tador f 2 iv
-Algocalmin f 2 I.m
-Furosemid f 1.i.v
Regim 15 TD=36.220C TS=36.620C
-Oxacilna gr 4 /zi I.v TA=140/80mmHg
- Tador f 2 I evolutie favorabila postoperator,
reia tratamentul cardiologic.
-Fraxiparina 0,3 f 2/zi s.c
-Solutie de Na Cl 0,9% 1000m l
-Glucoza 5%1000 ml
- Perfalgan 1fl./8 h
17.03.2011
-Regim 15 TD=36.620C TS=36.820C
-Oxacilina gr 4 /zi iv TA=130/70mmHg
-Fraxiprina 0,3 f 2/zi s.c
-Algocalmin f 2 I.m
-Enalapril 1 tb
-Tertensif 1 tb
18.03.2011
-Regim 15 TD=36,80C TS=36.90C
-Oxacilina gr 4 /zi TA=130/70 mmHg
-Fraxiparina 0,3 f 2/.zi evoluție favorabilă
-Enalapril 1tb
-Tertensif 1 tb
19.03.2011 EXTERNAREA
EPICRIZA: Pacient internat în data de 15.03.2011, pentru care se intervine
chirurgical și se practică reduce sângerândă și osteosinteza cu plăci și șuruburi ambe
oase antebraț, se externează cu următoarele recomandări:
-Menține atela brahiopalmară 6 săptămâni
-Pansament local la 1-2 zile
- suprima firele la 12-14 zile
-efectuează mișcări active ale degetelor
51
-revine la control în policlinică – schimbă imobilizarea după 21 zile : atelă
antebrahiopalmară pe care o menține încă 3 săptămâni
Rp: Ciprofloxacina 10 cp
– DS int 2 cpx2 /zi
– Tador tb 10
– DS int 1 tb x 1/zi
Fără complicații postoperatorii.
52
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 3
PACIENT
MIHAI VICTORIA
FO12.200
Sex:femeiesc
Vârsta:22 ani
Domiciliul :urban
Condiții de viața :corespunzătoare
Diagnostic medical la internare:Fractura 1/3 medie diafiza radius drept. Luxație
de cap cubital drept (fractura Galeazzi).
Diagnostic la 72 de ore :același
Diagnostice secundare:Diabet zaharat tip 2 insulino - independent.
- durere ;
- impotența funcțională;
- echimoza locala.
Antecedența personale fiziologice:neaga
Antecedente heredo colaterale:fără importanță
Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 22 de ani, se prezintă în serviciul de urgență
cu acuzele de mai sus, survenite în urma unui exercițiu sportiv prin cădere de la
același nivel, motiv pentru care se internează în clinica de ortopedie pentru conduita
terapeutica de specialitate.
-stare generală bună;
-tegumente și mucoase normal colorate;
-sistem ganglionar nepalpabil;
-aparat respirator: MV prezent bilateral,CRS libere,VV normal transmise;
-aparat cardiovascular:zgomote cardiace ritmice bine bătute, frecvența cardiacă
80p /min.
TA=120/70mm Hg.
-abdomen suplu nedureros.
53
INVESTIGATI PARACLINICE
Hb=12 g %
Ht=34%
Glicemia=225 mg /dl
TQ=100%
TH=120”
creatinina=0.76 mg /dl
ureea=26 mg /dl
GPT=20U/I
GOT=23U/I
Examen sumar de urină
Radiografii antebraț față și profil
Pregătirea psihică-asistenta discuta cu pacienta și îi explică necesitatea
intervenției chirurgicale și importanța acesteia pentru sănătatea ei. Încurajează
pacienta și o asigură ca totul va fi bine. Îi inspira încredere în acordare a îngrijirilor
necesare.
- pregătirea fizică: face clisma evacuatoare, testează pacienta la sol
antiseptice(Iod).
OPERAȚIA
Pacienta este așezată pe masa de operație în poziție de decubitus dorsal. Se
practică reducere chirurgicală și osteosinteza cu placă de autocompactare tip AO și
șuruburi de cca 3.5 mm. S-a constatat membrana de interpoziție intactă drept pentru
care luxația de cap cubital se va reduce cu ușurință. Imobilizare gipsată cu atela
brahiopalmara.
ÎNGRIJIRI NURSING POSTOPERATOR
După operație pacienta este adusă în salonul postoperator. Asistenta
monitorizează funcțiile vitale :puls,tensiune, respirație, temperatura .
Asistenta administreaza tratamentul antibiotic, antialgic și antiinflamator
prescris de medic în FO.
Reechilibrarea hidroelectrolitică.
Transmite medicului toate modificările apărute pe perioada șederii pacientei în
salon.
54
PLAN NURSING
Problema:de a menține tensiunea arterială în limite normale.
Manifestări de dependență: hipertaensiune arterială, modificări ale valorilor
Sursa de dificultate:hipertensiunea arterială.
Obiective: să își păstreze valorile tensiunii arteriale în limite normale.
Intervenții: îi explic pacientului necesitatea continuării tratamntului
antihipertensiv pe durata internării, urmăresc ca pacientul să facă control cardiologic,
mă asigur că urmează tratamentul antihipertensiv. Măsor tensiunea arteriala și notez
valorile în foaia de temperatură.
Problema:impotența funcțională totală membru superior stg, durere.
Manifestări de dependență: dificultatea de a mânca și a bea, de a se mobiliza,
Surse de dificultate:diminuarea durerii.
Obiective:să își exprime diminuarea durerii.
Intervenții: ajut pacientul să se alimenteze. Mă asigur că acesta este alimentat și
hidratat.
Problema :durere, impotența funcțională totală membru superior stg,
Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, de a avea o postură
comodă, antebraț stg tumefiat, edem limitat.
Obiective:să își exprime diminuarea durerii, să mențină imobilizarea .
Intervenții: administrez medicația antialgica, antiinflamatoare prescrisă de
medic, imobilizez antebrațul bolnavului, încerc să redau încrederea bolnavului că
5.Nevoia de a dormi și a se odihnii
Problema :durere, tumefacție locală
Manifestări de dependență: dificultatea de a dormii și a se odihnii, impotența
55
funcțională totală cu mișcări imposibil de realizat, imposibilitatea de ași găsii o
Surse de dificultate:diminuarea durerii
Obiective:să își exprime diminuarea durerii, să se poată odihni.
Intervenții: administrez medicație antialgica, antiinflamatoare, și dacă este cazul
Grad de dependenta 3
osoase -fractură, durere.
Manifestări de dependență: dificultatea de a efectua mișcări de pronație ,
supinație, abducție și aducție, rotație interna și externă flexie și extensie membru
superior stg.
Surse de dificultate:diminuarea durerii, reducerea focarului de fractura.
Obiective:să participe la executarea tehnicii.
Intervenții: ajut bolnavul să se îmbrace, dezbrace, atunci când este nevoie,
discut cu aparținătorii să contribuie la realizarea acestei nevoi a bolnavului, pacientul
să poarte haine comode și lenjere astfel încât să nu îngreuneze realizarea tehnicii.
Grad de dependență-3
7.Nevoia de a menține temperatura corpului in limite normale.
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacerea nevoii.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de ași proteja tegumentele și mucoasele.
Problema:impotenta funcțională totală cauzată de fractura de antebraț.
Manifestări de dependență: imposibilitatea de a efectua mișcări cu membrul
Surse de dificultate: durere, lipsa mobilității membrului superior afectat.
Intervenții: asistenta efectuează toaleta bolnavului pe regiuni la planul patului
dacă nu este posibilă deplasarea la baie și îl încurajează să participe la efectuarea
tehnicii.
Problema :pierdere imaginii de sine, teama de intervenția chirurgicală.
Surse de dificultate: durere, teama pentru operație.
Obiective: să își recapete încrederea, să înțeleagă necesitatea și importanța
Intervenții: asigur legătura bolnavului cu familia, încurajez bolnavul.
56
practica religia.

Manifestări de dependență:modificări ale valorilor tensiunii arteriale.
Obiective:pacientul reîncepe tratamentul antihipertensiv postoperator imediat,
consult cardiologic.
2.Nevoia de a mânca și a bea
Manifestări de dependență: repausul impus de intervenția chirurgicală,
imobilizarea membrului superior fracturat operat, durere.
Surse de dificultate: intervenția chirurgicală propriu-zisă, imobilizarea în atela
gipsata brahiopalmară.
Obiective :- să respecte repausul alimentar;
Intervenții - alimentez pacientul până în momentul când își poate relua
bolnavului, notez în FO cantitatea de perfuzii administrată.
57
4.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
Problema:imobilizarea membrului superior în atela gipsată,durere postoperator,
imposibilitatea de a avea o bună postura datorită durerii.
Manifestări de dependență:imposibilitatea mișcării antebrațului datorită
Obiective:- să exercite mișcări active ale degetelor recomandate de medic
- să își mențină postura antialgică.
medicație antialgica antiinflamatoare, prescrisă de medic în foaia de observație
clinică.
Grad de dependență:3,
Problema:intervenția chiturgicală, durere postoperator.
Obiective:
Intervenții
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
Problema:intervenția chirurgicala.,plaga operatorie.
Manifestări de dependenta: plagi operatorii posibila cauza de infecție.
Obiective:sa nu se infecteze plăgile chirurgicale.
Intervenții: administrez antibiotice prescrise de medic in FO.,antipiretice.
temperatura.
8.Nevoia de a fi curat ,îngrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele.
Manifestări de dependenta:deshidratare, cicatrice operatorie
58
Surse de dificultate:plaga chirurgicala.
Obiective:sa nu se infecteze plaga
- să își recapete starea de curățenie corporală.
10. Nevoia de a comunica
11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri si valori de a
practica reliugia.
4.Nevoia de a se mișca si a avea o buna postura
Manifestări de dependență:limitarea mișcărilor de rotație interna și externa, a
59
Surse de dificultate: stare de disconfort cauzată de imobilizarea gipsată,durere
postoperator.
Obiective: - să facă exerciții active ale degetelor, recomandate de medic.
Intervenții: explic bolnavului cum să efectueze aceste exerciții, administrez
Manifestări de dependență:plagi cicatriceale antebraț stâng
Sursa de dificultate: evitarea unei eventuale posibile infecții a plăgilor
operatorii.
Obiective:pacientul să aibă valori normale ale temperaturii corpului.
Intervenții: asistenta administrează medicația antibiotică, antiinflamatoare
Ajuta medicul la efectuarea pansamentelor locale, măsoară și notează în foaia de
temperatura valorile temperaturii dimineața și seara.
Problema:operația, imobilizarea gipsată a antebrațului stg.
Manifestări de dependență:impotenta funcționala parțială a membrului afectat.
Surse de dificultate:umezirea atelei gipsate, evitarea contactului cu apa a
plăgilor operatorii.
Obiective: pacientul să își facă toaleta corporală atât cât este posibil să își
ambulatoriu.
60
practica religia.
Pacientul nu prezintă o problemă în satisfacerea acestei nevoi.
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea nevoi.
Problema: incapacitatea parțială de a avea o bună postură
Manifestări de dependență:limitarea mișcărilor impuse de operație.
Obiective:să efectueze mișcări active ale degetelor recomandate de medic
Intervenții: îi explic bolnavului necesitatea efectuării exercițiilor de mișcare ale
5.Nevoia de a dormii și a se odihni
6.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
61
7.Nevoia de a menține temperatură corpului în limite normale
Problema: plăgi operatorii antebraț stâng, posibilă alterare a tegumentelor.
Manifestări de dependență: imposibilitatea de ași îngriji tegumentele afectate,
Sursa de dificultate: atela gipsată
Obiective: să se prezinte la medicul de familie pentru îngrijiri în ambulatoriu, să
Intervenții: efectuează panasamentul plăgilor împreună cu medicul, și evaluează
evoluția locală.
9. Nevoia de a evita pericolele
11.Nevoia dea acționa conform propriilor convingeri și valori de a
practica religia.
62
FUNDAMENTALE La internare 1 zi de la a-3-a zi de la La
11.04.2011 13.04.2011 15.04.2011
1.a respira si a avea o 2 2 1 1
buna circulație
3.a elimina 1 1 1 1
4.a se mișca si a avea o 3 3 3 2
buna postura
6.a se îmbracă și se 3 1 1 1
dezbracă
8.a fi curat ,îngrijit,a 3 3 2 2
proteja tegumentele
12.a fi preocupat in 1 1 1 1
vederea realizării
14. a învăța cum sa iți 1 1 1 1
păstrezi sănătatea
TOTAL 26 24 18 16
Nivelele de dependenta:1.autonoma
2.moderata
3.majora
4. totala
63
TRATAMENT EVOLUTIE
-regim 9 TD=36.70C TS=36.80C
-Oxacilina gr 4 I.v TA=120/70 mmHg
-Algocalmin f 2 I.m -monitorizarea valorilor glicemice
din 4 in 4 ore preoperator..
-Tador f 2 iv
-Siofor 2 tb /zi
-Regim 9 TD=36.40C TS=370C
-Oxacilina gr 4 I.v
-Tador f 2 -TA=120/70 mm Hg
-Siofor tb2/zi
Na Cl 0,9% 1000 ml -monitorizarea val glicemiei din 4 in 4 ore
-ex de urina -glicozuria-preoperator
-consult diabetic-preoperator
-glicemie =140 mg/dl -postoperator
Tador f 2 I.v
-Perfalgan fl 3 ivT TD=36.40C TS=36.90C
-Solutie de NaCl 0.9% 1000 ml TA=120/70 mmHg
Siofor tb 2 /zi Glicemia =120 mg /dl
14.04.2011
-Oxacilin gr 4 I.v -afebril,evoluție favorabila,puls bine bătut.
-Tador f 2 I.v
Algocalmin f 2 I.m -pansament local-plagi cu evoluție favorabila
Siofor tb 2 /zi
15.04.2011
Regim 9 afebril,plaga neinfectata,
-Oxacilina gr 4 I.v Glicemia =135 mg /dl
-Tador f 2
-Algocalmin f 2 im puls bine bătut.
Siofor tb 2 /zi
16 .04.2011
Externarea. Ameliorat.Fără complicații postoperatorii.
Epicriza:Pacienta internată în dată de 12.04.2011 pentru care se intervine
chirurgical și se practică reducere sângerândă și osteosinteză cu placă de
autocompactare și șuruburi, se externează cu urmat recomandări:
-Menține atela brahiopalmara 6 săptămâni
64
-Pansament local la 1-2 zile
-Suprima firele la 12014 zile
-Efectuează mișcări active ale degetelor
-Contro prin policlinica (după 3 săptămâni schimbă imobilizarea brahiopalmară
în imobilizare antebrahiopalmară)
Rp:Augmentin tb 10
DS int 2tb x 2 /zi
Flamexin tb 20
DS int 2 tb x 2 /zi
65
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 4
PACIENT:
DASCALU MARIA
FO1050
Vârsta:45 ani
Naționalitate:român
Religie:ortodox
Domiciliul:rural
Diagnostic la internare:fractura cubitus stâng 1/3 medie.Luxatie cap radial stâng
(Fractura Monteggia).
Diagnostic l a72 de ore :același.
Diagnostice secundare:1 ) insuficiență renala cronică
2) hipertensiune arteriala gr 3.
- durere și impotența funcțională
Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 45 de ani fără APP semnificative pentru
episodul actual se prezintă în serviciul de urgență cu acuzele de mai sus, survenite în
urma unui traumatism în timpul unui accident de circulație. Se internează în clinica
de ortopedie pentru tratament de specialitate.
Starea pacientului;la internare

- Frecvența cardiaca:75p/min
- Frecvența respiratorie:16 r/min
- Frecvența puls 75p/min
Tensiune arteriala:190/100 mmHg
Tegumente și mucoase aspect normal
- Abdomen suplu nedureros.
Investigații paraclinice
-Hb=12%
Leucocite =6000 /mm3
-Ht=34%
-Glicemie=76mg/dl
66
-Uree=148 mg/dl
-Creatinina= 8,78mg/dl
-GPT=13U/I
-GPO=16U/I
-Ionograma serica:sodiul seric=128mlq/l (N=135-148)
potasiul seric=4,93mlq/l(3,5-5,3)
-T.QUICK113%(N=78-112%)
-INR=1,03
Radiografii antebraț față și profil.

PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU OPERAȚIE
Pregătirea fizică și psihică a pacientului
a)Pregătirea psihică: asistenta medicala discuta cu bolnava si o informează
despre intervenția chirurgicala,o încurajează si ii inspira încredere.
b)Pregătirea fizica:asistenta efectuează clisma evacuatorie ,testează pacienta la
soluții antiseptice (IOD).Recoltează probe de sânge pentru reevaluarea analizelor de
laborator :uree,creatinina,ionogrma serica. Însoțește pacientul în secția de
hemodializa pentru efectuarea
dializei.
OPERATIA
Pacienta este așezata pe masa de operație în poziție de decubitus dorsal. Sub
anestezie generala intravenoasa se practica reducere sângerânda si osteosinteza cu
placa de autocompactare si 6 șuruburi de cca 3.5 mm. Se constată membrană de
interpozițiune afectata si se intervine asupra luxației de cap radial. Se practica
excizia capului radial. Imobilizare in aparat gipsat brahiopalmar.
INTERVENTII NURSING POSTOPERATOR

După operație pacienta este adusa in salonul postoperator. Asistența
monitorizează funcțiile vitale puls ,tensiune,respirație temperatura,diureza.
Reechilibrare hidroelectrolitica prin PEV.
Administrează tratamentul antibiotic,antialgic,antiinflamator prescris de medic
in F.O.
Transmite medicului toate modificările ce apar pe parcursul șederii pacientei in
salon
67
PLAN NURSING
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulație
Problema:de a menține tensiunea arteriala in limite normale.
Manifestări de dependenta:hipertaensiune arteriala ,modificări ale valorilor
tensiunii arteriale dispnee,tahicardie.
Sursa de dificultate:hipertensiunea arteriala .
Intervenții:ii explic pacientului necesitatea continuării tratamnetuli
mă asigur ca urmează tratamentul antihipertensiv. Măsor tensiunea arteriala si notez
valorile in foaia de temperatura.
Grad de dependenta :2
2.Nevoia de a bea si a manca

Problema:impotenta funcționala totala membru superior stg, durere.
Manifestări de dependenta:dificultatea de a manca si a bea,de a se
mobiliza,imposibilitatea efectuării mișcării mâinii în acest scop.
Surse de dificultate:diminuarea durerii.,
Obiective:sa își exprime diminuarea durerii .
Intervenții:ajut pacientul sa se alimenteze. Mă asigur ca acesta este alimentată
și hidratat.
Problema:insuficienta renala cronica
Manifestări de dependenta: valorile diurezei modificate
Surse de dificultate:insuficienta renala,
Obiective:sa scoată cantitatea de urina pe 24 /h sa facă hemodializa.
Intervenții:monitorizez diureza si o notez in FO,hidratez pacientul,însoțesc
pacientul in clinica de nefrologie pentru a efectua hemodializa si consult
nefrologic.
Problema :durere,impotenta funcționala totala membru superior stg,
Manifestări de dependenta:dificultatea de a se mobiliza,de a avea o postura
comoda,antebraț stg tumefiat,edem limitat.
Obiective:sa își exprime diminuarea durerii,sa mențină imobilizarea .
68
Intervenții:administrez medicația antialgica,antiinflamatoare prescrisa de
medic ,imobilizez antebrațul bolnavului. Încerc să redau încrederea bolnavului ca
5.Nevoia de a dormi si a se odihni
Problema :durere , tumefacție locala,
Manifestări de dependenta:dificultatea de a dormi si a se odihni,impotenta
funcționala totala cu mișcări imposibil de realizat, imposibilitatea de ași găsi o
poziție confortabila în pat.
Obiective:sa își exprime diminuarea durerii,sa se poată odihni.
Intervenții:administrez medicație antialgica , antiinflamatoare, și dacă este cazul
un sedativ, respectând prescripția medicala din FO.
6.Nevoia de a se îmbrăca ș dezbrăca.
Problema:impotenta funcționala totala antebraț stg, întreruperea continuității
osoase - fractura ,durere.
Manifestări de dependenta:dificultatea de a efectua mișcări de pronatie,
supinatie, abductie si aductie, rotatie interna si externa flexie si extensie membru
superior stg.
Surse de dificultate:diminuarea durerii,reducerea focarului de fractura,
Obiective:sa participe la executarea tehnicii.
Intervenții:ajut bolnavul sa se îmbrace ,dezbrace, atunci când este
nevoie,discut cu aparținătorii sa contribuie la realizarea acestei nevoi a bolnavului.
Pacientul să poarte haine comode si lejere astfel încât să nu îngreuneze realizarea
tehnicii..
Grad de dependenta-3
8.Nevoia de a fi curat ,îngrijit,de a-si proteja tegumentele si mucoasele.
Problema:impotenta funcționala totala cauzata de fractura de antebraț.
Manifestări de dependenta:imposibilitatea de a efectua mișcări cu membrul
Surse de dificultate:durere,lipsa mobilității membrului superior afectat.
Intervenții: asistenta efectuează toaleta bolnavului pe regiuni la planul patului
tehnicii.
69
Problema :pierdere imaginii de sine ,teama de intervenția chirurgicala,
Manifestări de dependenta:lipsa încrederii in sine,
Obiective:să își recapete încrederea , să înțeleagă necesitatea și importanța
Grad de dependenta: 2
practica religia.
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacere nevoii.
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării.
Grad de dependenta 1.
14.Nevoia de a învăța cum sa își păstreze sănătatea.

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulație.
Problema:hipertensiune arteriala
Manfestări de dependenta:modificări ale valorilor tensiunii arteriale.
Sursa de dificultate:intervenția chirurgicala.
Intervenții:administrez pacientului medicația antihipertensiva prescrisa de
medicul cardiolog, monitorizez valorile tensiunii arteriale in foaia de temperatura.
2.Nevoia de a manca si a bea

Problema :dificultatea in a se alimenta si hidrata.
70
Manifestări de dependenta:repausul impus de intervenția
chirurgicala,imobilizarea membrului superior fracturat operat , durere.
Surse de dificultate:intervenția chirurgicala propriu-zisa,imobilizarea in atela
Obiective :-sa respecte repausul alimentar;
-sa isi reia treptat alimentația per os
Intervenții - alimentez pacientul pana in momentul când isi poate relua
mobilizarea mâinii si executa mișcări active ale degetelor.,reiau treptat alimentația
bolnavului,notez in FO cantitatea de perfuzii administrata .
Surse de dificultate:insuficienta renala,intervenția chirurgicala sonda
vezicala din sala de operație.
Obiective:sa scoată cantitatea de urina pe 24 /h sa facă hemodializa
postoperator.
Intervenții:monitorizez diureza si o notez in FO,hidratez pacientul,
4.Nevoia de a se mișca si a avea o buna postura.
Problema:imobilizarea membrului superior in atela gipsata ,durere postoperator,
imposibilitatea de a avea o buna postura datorita durerii.
Manifestări de dependenta:imposibilitatea mișcării antebrațului datorita
imobilizării gipsate , a durerii .
Surse de dificultate:oboseala,slăbiciune, durere postoperator, limitarea
muscarilor impuse de intervenția chirurgicala.
Obiective:- să exercite mișcări active ale degetelor recomandate de medic
- să își mențină postura antialgica .
Intervenții:explic bolnavului cum sa efectueze aceste mișcări,administrez
medicație antialgica antiinflamatoare, prescrisa de medic in foaia de observație
clinica.
Grad de dependenta:3,
Problema:intervenția chirurgicală, durere postoperator.
Manifestări de dependenta:
71
Obiective:
Intervenții
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacerea acestei nevoi
Gradul de dependenta:1
7,Nevoia de a menține temperatura corpului in limite normale
Manifestări de dependenta: plăgi operatorii posibila cauza de infecție.
temperatura.
Manifestări de dependenta:deshidratare, cicatrice operatorie,
Surse de dificultate:plaga chirurgicala.
Obiective:sa nu se infecteze plaga
- să isi recapete starea de curățenie corporala.
Intervenții :ajut medicul la schimbarea pansamentului,urmăresc sa nu se
infecteze plaga ,îl spăl pe regiuni.
practica reliugia.
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării
72
14 .Nevoia de a învăța cum sa isi păstreze sănătatea.
A TREIA ZI DE LA OPERATIE:23.04.2011
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacerea acestei nevoi.
Pacientul nu prezintă problema in satisfacerea nevoii.
Surse de dificultate:insuficienta renala,intervenția chirurgicala.
Obiective:sa scoată cantitatea de urina pe 24 /h ,aspect, sa se amelioreze
funcția renala.
Intervenții:monitorizez diureza si o notez in FO,hidratez pacientul, si
urmăresc rezultatele analizelor de laborator ,administrez medicația prescrisa
de medicul nefrolog.
Manifestări de dependenta:limitarea muscarilor de rotație interna si externa ,a
muscarilor de pronosupinatie.
Surse de dificultate:stare de disconfort cauzata de imobilizarea gipsata,durere
postoperator.
Obiective:- să facă exerciții active ale degetelor, recomandate de medic.
Intervenții:explic bolnavului cum sa efectueze aceste exerciții,administrez
medicația antialgica si antiinflamatoare prescrisa de medic.
Pacientul nu mai prezintă dependenta in satisfacerea acestei nevoi.
73
6.Nevoia de a se îmbracă și dezbracă.
7.Nevoia de a menține temperatura corpului in limite normale
Problema:intervenția chirurgicala
Manifestări de dependenta:plăgi cicatriceale antebraț stâng
Obiective:pacientul sa aibă valori normale ale temperaturii corpului.
Intervenții:asistenta administrează medicația antibiotica , antiinflamatoare
prescrisa de medic in FO.
Ajuta medicul la efectuarea pansamentelor locale,măsoară și notează în foaia de
Problema:operația,imobilizarea gipsata a antebrațului stg.
Manifestări de dependenta:impotenta funcționala partiala a membrului afectat.
Obiective:pacientul să își facă toaleta corporala atât cât este posibil să își
mențină tegumentele curate și integre, să păstreze igiena corporala, să nu se infecteze
ambulatoriu.
11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de apractica
religia.
74
Pacientul nu prezinta o problema in satisfacerea acestei nevoi.
1.Nevoia de a respira și a avea o buna circulație
Pacientul nu mai prezinta probleme în satisfacerea nevoi.
2. Nevoia de a bea și a mânca
Pacientul nu prezintă probleme în satifacerea acestei nevoi.
Problema:insuficiență renala cronica
Manifestari de dependenta: valorile diurezei modificate
Surse de dificultate:insuficiența renala, intervenția chirurgicală.
Obiective:să scoată cantitaea de urină pe 24 /h să facă hemodializa, să se
amelioreze funcția renală.
Intervenții: urmăresc modificările analizelor de laborator, administrez
tratamentul conform prescriptiei medicale.
Grad de dependență :2.
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Problema: incapacitatea partială de a a avea o bună postura
Manifestari de dependență:limitarea mișcărilor impuse de operație.
Surse de dificultate: slăbiciune, imobilizarea gipsată.
Obiective: să efectueze mișcări active ale degetor recomandate de medic
Interventii:îi explic bolnavului necesitatea efectuării exercițiilor de mișcare ale
Pacinetul nu mai prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi.
Grad de dependența :1
6.Nevoia de a se îmbracă și dezbracă
Grad de dependența:1
7.Nevoia de a menține temperatura corpuli în limite normale
Pacintul nu mai prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi la externare.
75
8.Nevoia de a fi curat si ingrijit ,de a proteja tegumentele.
Problema:plagi operatorii antebrat stang,posibila alterare a tegumentelor.
Manifestari de dependenta:imposibilitatea de a-si ingriji tegumentele
afectate,posibilitatea infectarii plagilor.
Sursa de dificultate:atela gipsata
Obiective:sa se prezinte la medicul de familie pentru ingrijiri in ambulatoriu,sa
Interventii:efectueaza panasmantul plagilor impreuna cu medicul,si evalueaza
evolutia locala .
9Nevoia de a evita pericolele
Pacintul nu prezinta probleme in satisfacerea nevoi
Pacientul nu prezinta probleme in satisfacrea nevoii
11.Nevoia dea actiona conform propriilor convingeri si valori de a
practica religia.
Pacientul nu prezinta probleme in satisfacerea nevoii.
Pacientul nu prezinta probleme in satifacerrea nevoii.
13.Nevoia de a se recreea
Pacientul nu prezinta probleme in satisfacerea nevoii
14.Nevoia de a invata cum sa isi pastreze sanatatea.
Pacientul nu prezinta probleme in satisfacerea acestei nevoi.
76
NEVOILE La internare 1 zi de la a-3-a zi de la La
FUNDAMENTALE 10.02.2011 operatie operatie externare
11.02.2011 13.02.2011 15.02.2011

buna circulatie
3.a elimina 3 3 3 2
4.a se misca si a avea o 3 3 3 2
buna postura
6.a se imbraca si se 3 1 1 1
dezbraca
7.a mentine temperatura 1 3 2 1
8.a fi curat ,ingrijit,a 3 3 2 2
proteja tegumentele
11.a actiona conform 1 1 1 1
vederea realizarii
13.a se recreea 1 1 1 1
14. a invata cum sa iti 1 1 1 1
pastrezi sanatatea
TOTAL 27 26 20 17
TRATAMENT EVOLUTIE
20.04.2011(INTERNAREA)
-Regim 15 TD=36.2 TS=36.4
-Medocef gr 2 fl 1 I.v TA=190/100mmHg
Pacienta este dializata.
-Tador f 2 I.v -Reclotare sange pt
77
analize:uree,creatinina,inonograma
serica.-post hemodializa.
-Algocalmin f 2 I.m
-Enap f1 I.v
TA=150/85 mmHg
21.04.2011(operatia)
-Regim 15 TD=36.4 TS=36.9
-Medocef fl 1 gr 2 I.v
-Perfalgan fl 3 I.v evolutie favorabila
postoperator
-Tador f 2 I.v repeta anlizele postoperator
inograma
Solutie de NaCl 0,9% 1000 ml serica ,HLG.
-Glucoza 1000 ml -se reia tratamentul
antihipertensiv.
- TA=120/mmHg
21.04.2011
-Regim 15 TD=36.6 TS=36.9
-Medocef gr 2 fl 1 TA=140/70 mmHg
-Tador f 2 I.v diureza/24 h=250 ml
-Algocalmin f 2 I.m
-enalapril tb 2/zi
Tertensif 1 zi
22.04.2011
-Regim 15
-Medocef gr 2 fl 1 I.v TD=36.2 TS=36.8
-Tador f 2 I.v TA=140/70 mmHg
-Algocalmin f 3
Enalalapril 2 /zi
Tertensif 1 /zi
23.04.2011
-EXTERNAREA-FARA COMPLICATII.
Epicriza:Pacienta cu dg de mai sus pentru care seintervine chirurgical si se
practica reducere sangeranda si osteosinteza cu placa de autocompactare si suruburi
si excizia capului radial,se externeaza cu urmatoarele recomandari:
-mentine aparatul gipsat brahiopalmar 21-30 de zile;
-pansament local la 1-2 zile;
-miscari active ale degetelor;
78
-suprima firele la 12-14 zile;
-revine la control in policlinica.;
Rp:Oxacilina cp 20
-DS int 1cp/6 h
Tador tb 10
DS int 1 tb x2 /zi
79
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 5
PACIENT
COSTACHE EUGENIA
FO 37900
Sex:femeiesc
Vârsta:55 ani
Domiciliu:mediul rural
Condiții de viața:corespunzătoare
Diagnostic medical:Fractura 1/3 medie ambe oase antebraț drept tip 1.
Diagnostic la externare:același
Diagnostice secundare:fibrilație atrială.
-durere
-impotenta funcționala
Antecedente personale fiziologice:neaga
Antecedente heredo colaterale:fără importanta
Istoricul bolii:Pacienta in vârsta de 55 de ani,se prezintă in serviciul de urgenta
cu simptomele de mai sus survenite in urma unui traumatism ce a avut loc in timpul
unui accident rutier. Se internează in clinica de ortopedie pentru tratament si
conduita terapeutica de specialitate.
-stare generala buna;
-stare de nutriție buna;
-tegumente si mucoase normal colorate;
-sistem ganglionar nepalpabil
– aparat respirator: torace normal conformat,MV prezent bilateral,VV
normal transmise,CRS permeabile.
-aparat cardiovascular:zg cardiace ritmice bine bătute,frecv puls 80 p /min, TA=
120/70 mmHg,
-aparat digestiv:abdomen suplu nedureros spontan si la palpare,tranzit intestinal
prezent.
80
Investigații paraclinice.
-Hb=12%
-Ht=36%
-Glicemie=100mg/dl
-Uree=30 mg/dl
-Creatinina=17 U/I
TQ=90%
-TH=100''
-GPT =23 U/I
-GOT=19U/I1
-Examen sumar de urina
Radiografii antebraț fata si profil.
Pregătirea pacientei pentru operație.:
-a) pregătirea psihica:asistenta discuta cu pacienta si ii explica necesitatea
intervenției chirurgicale. O încurajează si ii inspira încredere.
b)pregătirea fizica consta in efectuarea clismei evacuatorie,testare la soluții
antisepticei(Iod).
Operația:pacienta este așezata pe masa de operație in decubitus dorsal .Sub
anestezie generale se practica reducere sângerânda si osteosinteza cu 1 broșe
Khirshcner centromedular, radius drept. Reducere chirurgicala si osteosinteza cu 1
broșe K ,centromedular cubitus drept. Sutra panurilor anatomice .Imobilizare in
aparat gipsat brahiopalmar. Control RX al montajului.
Îngrijiri nursing postoperator.
După operație pacienta este adusa in salonul de postoperator unde asistenta
medicala evaluează si monitorizează funcțiile vitale puls,tensiune arteriala ,respirație
,temperatura ,diurez.
Asistenta medicala administrează tratamentul antibiotic,antialgic si
antiinflamator prescris de medic in foaia de observație clinica.
Transmite medicului toate modificările ce apar pe parcursul șederii pacientei
in salonul postoperator.
-Reechilibrare hidroelectrolitica si remineralizare prin PEV.
81
PLAN NURSING
Problema:de a menține tensiunea arteriala in limite normale.
Manifestări de dependenta:hipertensiune arteriala ,modificări ale valorilor
tensiunii arteriale dispnee,tahicardie.
Sursa de dificultate:hipertensiunea arteriala .
Intervenții:ii explic pacientului necesitatea continuării tratamentului
mă asigur ca urmează tratamentul antihipertensiv. Masor tensiunea arteriala si notez
valorile in foaia de temperatura.
Problema:impotenta funcționala totala membru superior stg., durere.
Manifestări de dependenta:dificultatea de a manca si a bea,de a se
mobiliza,imposibilitatea efectuării mișcării mâinii in acest scop.
Surse de dificultate:diminuarea durerii.,
Obiective:sa si exprime diminuarea durerii .
Intervenții:ajut pacientul sa se alimenteze. Mă asigur ca acesta este alimentatat si
hidratat.
Problema :durere,impotenta funcționala totala membru superior stg.,
Manifestări de dependenta:dificultatea de a se mobiliza,de a avea o postura
comoda,antebraț stg. tumefiat,edem limitat.
Obiective:sa si exprime diminuarea durerii,sa mențină imobilizarea .
Intervenții: administrez medicația antialgica, antiinflamatoare prescrisa de
medic, imobilizez antebrațul bolnavului. Încerc sa redau încrederea bolnavului ca
Problema :durere , tumefacție locala,
Manifestări de dependenta:dificultatea de a dormi si a se odihni,impotenta
funcționala totala cu mișcări imposibil de realizat,imposibilitatea de a-si găsi o
82
poziție confortabila in pat.
Obiective:sa si exprime diminuarea durerii, să se poată odihni.
Intervenții:administrez medicație antialgica ,antiinflamatoare,si daca este cazul
un sedativ, respectând prescripția medicala din FO.
Problema:impotenta funcționala totala antebraț stg., întreruperea continuității
osoase a-fractura ,durere.
Manifestări de dependenta:dificultatea de a efectua mișcări de pronație
,supinație ,abducție si aducție,rotație interna si externa flexie si extensie membru
superior stg.
Surse de dificultate:diminuarea durerii,reducerea focarului de fractura,
Obiective:sa participe la executarea tehnicii.
Intervenții:ajut bolnavul sa se îmbrace ,dezbrace, atunci când este nevoie,discut
cu aparținătorii sa contribuie la realizarea acestei nevoi a bolnavului. pacientul să
poarte haine comode si lejere astfel încât să nu îngreuneze realizarea tehnicii..
Grad de dependenta-3
8.Nevoia de a fi curat ,îngrijit,de a-si proteja tegumentele si mucoasele.
Problema:impotenta funcționala totala cauzata de fractura de antebraț.
Manifestări de dependenta:imposibilitatea de a efectua mișcări cu membrul
Surse de dificultate:durere,lipsa mobilității membrului superior afectat.
Obiective: sa exprime diminuarea durerii, sa fie cooperant.
Intervenții:asistenta efectuează toaleta bolnavului pe regiuni la planul patului
daca nu este posibila deplasarea la baie si îl încurajează sa participe la efectuarea
tehnicii..
Problema :pierdere imaginii de sine ,teama de intervenția chirurgicala,
Manifestări de dependenta:lipsa încrederii in sine,
Obiective: să-si recapete încrederea ,sa înțeleagă necesitatea si importanta
83
practica religia.
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacere nevoii.
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării.
Grad de dependenta 1.
14.Nevoia de a invăța cum sa si păstreze sănătatea.

Problema:hipertensiune arteriala
Manifestări de dependență: modificări ale valorilor tensiunii arteriale.
Sursa de dificultate:intervenția chirurgicala.
Intervenții:administrez pacientului medicația antihipertensivă prescrisa de
medicul cardiolog, monitorizez valorile tensiunii arteriale in foaia de temperatura.
2.Nevoia de a manca si a bea
Problema :dificultatea in a se alimenta si hidrata.
Manifestări de dependenta:repausul impus de intervenția
chirurgicala,imobilizarea membrului superior fracturat operat , durere.
Surse de dificultate:intervenția chirurgicala propriu-zisa,imobilizarea in atela
gipsată brahiopalmara.
Obiective :-să respecte repausul alimentar;
-să si reia treptat alimentația per os
Intervenții -alimentez pacientul pana in momentul când si poate relua
mobilizarea mâinii si executa mișcări active ale degetelor.,reiau treptat alimentația
bolnavului,notez in FO cantitatea de perfuzii administrata .
84
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Problema:imobilizarea membrului superior in atela gipsată ,durere postoperator,
imposibilitatea de a avea o buna postura datorita durerii.
Manifestări de dependenta:imposibilitatea mișcării antebrațului datorita
imobilizării gipsate , a durerii .
Surse de dificultate:oboseala,slăbiciune, durere postoperator, limitarea
mișcărilor impuse de intervenția chirurgicala.
Obiective:-sa exercite mișcări active ale degetelor recomandate de medic
-sa si mențină postura antialgica .
Intervenții:explic bolnavului cum sa efectueze aceste mișcări,administrez
medicație antialgica antiinflamatoare, prescrisa de medic in foaia de observație
clinica.
Grad de dependenta:3,
Problema:intervenția chirurgicala,durere postoperator.
Manifestări de dependenta:
Obiective:
Intervenit
6.Nevoia de a se îmbrăca si dezbrăca.
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacerea acestei nevoi
Manifestări de dependenta: plăgi operatorii posibila cauza de infecție.
Monitorizez valorile temperaturii dimineața si seara si le notez in foaia de
temperatura.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Problema: alterarea tegumentelor,
Manifestări de dependenta:deshidratare, cicatrice operatorie,
Surse de dificultate: plaga chirurgicală.
Obiective: să nu se infecteze plaga
85
-să-și recapete starea de curățenie corporala.
practica religia.
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea nevoii/
14 .Nevoia de a învăța cum sa si păstreze sănătatea.
Pacientul nu prezintă problema in satisfacerea nevoii.
Manifestări de dependenta:limitarea mișcărilor de rotație interna si externa ,a
mișcărilor de pronosupinatie.
Surse de dificultate:stare de disconfort cauzata de imobilizarea gipsată,durere
86
postoperator.
Obiective:-sa facă exerciții active ale degetelor, recomandate de medic.
Intervenții:explic bolnavului cum sa efectueze aceste exerciții,administrez
medicația antialgica si antiinflamatoare prescrisa de medic.
6.Nevoia de a se îmbrăca si dezbrăca.
Problema:intervenția chirurgicala
Manifestări de dependenta:plăgi cicatriceale antebraț stâng
Obiective:pacientul sa aibă valori normale ale temperaturii corpului.
Intervenții: asistenta administrează medicația antibiotica , antiinflamatoare
prescrisa de medic in FO.
Ajuta medicul la efectuarea pansamentelor locale,măsoară și notează în foaia de
temperatură valorile temperaturii dimineață și seara.
Problema:operația,imobilizarea gipsată a antebrațului stg.
Manifestări de dependenta:impotenta funcționala parțială a membrului afectat.
Obiective:pacientul sa si facă toaleta corporala atât cat este posibil sa si mențină
tegumentele curate si integre ,sa păstreze igiena corporala.,sa nu se infecteze
cicatricile operatorii.,sa se prezinte la medicul de familie pentru îngrijire in
ambulatoriu.
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a
87
practica religia.
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacerea nevoii
Pacientul nu prezintă probleme in satisfcarea nevoii.
14.Nevoia de a învăța cum să-si păstreze sănătatea
Pacientul nu prezintă o problema in satisfacerea acestei nevoi.
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacerea nevoi.
Problema: incapacitatea parțială de a avea o bună postură
Manifestări de dependenta:limitarea mișcărilor impuse de operație.
Obiective:sa efectueze mișcări active ale degetar recomandate de medic
Intervenții:ii explic bolnavului necesitatea efectuării exercițiilor de mișcare ale
Pacientul nu mai prezintă probleme in satisfacerea acestei nevoi.
6.Nevoia de a se îmbrăca si dezbrăca
Pacientul nu mai prezintă dificultate in satisfacerea acestei nevoi
Pacientul nu mai prezintă probleme In satisfacerea acestei nevoi la externare.
88
8.Nevoia de a fi curat si îngrijit ,de a proteja tegumentele.
Problema:plăgi operatorii antebraț stâng,posibila alterare a tegumentelor.
Manifestări de dependenta:imposibilitatea de a-si îngriji tegumentele
afectate,posibilitatea infectării plăgilor.
Sursa de dificultate:atela gipsată
Obiective:sa se prezinte la medicul de familie pentru îngrijiri in ambulatoriu,sa
Intervenții:efectuează pansamentul plăgilor împreuna cu medicul,si evaluează
evoluția locala .
9Nevoia de a evita pericolele
Pacientul nu prezintă probleme in satisfacerea nevoi
11.Nevoia dea acționa conform propriilor convingeri si valori de a
practica religia.
14.Nevoia de a învăța cum sa si păstreze sănătatea.
89
FUNDAMENTALE 10.02.2011 operație operație externare
11.02.2011 13.02.2011 15.02.2011
circulație
3.a elimina 1 1 1 1
4.a se misca si a avea o buna 3 3 3 2
postura
6.a se îmbrăca si se dezbrăca 3 1 1 1
tegumentele
realizării
14. a învăța cum să îți păstrezi 1 1 2 2
sănătatea
TOTAL 25 23 18 16
TRATAMENT EVOLUȚIE
10.05.2011
-Regim 15 TD=36.2 TS=36.8
-Medocef fl 1 gr 2 I.v TA=130/90mmHg
-Tador f 2i.v
-Regim 15 TD=36.8 TS=37
90
-Medocef fl 1 gr 2 TA=120/70mmHg
-Tador f 2 evoluție favorabila postoperator
-Clexane 0.3 f 1
Algocalmin f 3
Soluție NaCl 0,9%1000 ml
Glucoza 1000 ml
12.05.2011
-Regim 15 TD-36.8 TS =36.7
-Medocef fl 1 gr 2 TA=120/70 mmHg
Clexane 0,3 f 1 puls bine bătut
Algocalmin f 3 pansament plaga -neinfectata ,evoluție locala
favorabila.
13.05.2011
-Regim 15
-Medocef gr 2 fl 1 evoluție favorabila,.
-Clexane 0,3 f 1 TD=36.6 TS =36.9
Algocalmin f 2
14.05.2011
Externare -Fără complicații.
Epicriza:Pacienta internată cu diagnosticul de mai sus pentru care se intervine
chirurgical și se practică osteosinteza cu 2 broșe K , centromedulare ambe oase
antebraț drept,se externează cu următoarele recomandări:
Rp/:Augmentin tb 10
-DS int 1 tb x2 /zi
Flamexin tb 10
DS int 1 tb x/zi
91
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 6
PACIENT
BOGATU MARIA
FO25.400
Vârsta:35ani
Sex:fem
Religie :ortodox
Domiciliul:urban
Condiții de viața : corespunzătoare
Diagnostic la internare:Fractura ambe oase antebraț stg. oblica tip 1.
-durere
-impotenta funcționala totala membru superior stg.
-tumefactie locala
-echimoza locala
-plaga deschisa.
Antecedente fiziologice personale:neaga
Antecedente patologice personale :neaga
Antecedente heredo colaterale :fără importanta.
Istoricul bolii:Pacienta in vârsta de 35 de ani se prezint in serviciul de urgenta
cu acuzele de mai sus , survenite in urma unui traumatism prin agresiune fizica. Se
internează in clinica de ortopedie pentru conduita terapeutica de specialitate.
EXAMEN CLINIC OBIECTIV
-stare de nutriție buna
-tegumente si mucoase normal colorate
-sistem ganglionar periferic nepalpabil
-aparat respirator:torace normală conformat, ampliatii pulmonare prezente la
vârf si baze,CRS permeabile,VV normal transmise.
-aparat cardiovascular:frecventa puls 85 p/min,TA=120/70mmHg,
-aparat abdominal:abdomen suplu nedureros spontan si la palpare. Tranzit
intestinal păstrat.
92
-Hb=12g%
-Ht=37%
-Glicemie=85g/dl
TQ=100%
-TH=110''
-uree=27mg/dl
-creatinina=0,68mg/dl
-TGO=19 U/I
-TGP=15U/I
Examen sumar de urina.
Radiografii fata si profil membru superior stg.
a)pregătirea psihica:asistenta discuta cu pacienta si ii explica necesitatea

intervenției chirurgicale. Ii oferă suport moral si ii va inspira încredere.
b)pregătirea fizica:asistenta face clisma evacuatorie,testează entele la soluții
antiseptice (Iod).
Operația:Pacienta este așezata pe masa de operație in poziție de decubitus
dorsal,sub anestezie generala intravenoasa se practica reducere sângerânda si
osteosinteza cu placa de autocompactare si șuruburi de 3,5 mm ambe oase antebraț
stâng, făcându-se astfel stabilizarea fragmentelor de fractură,Control RX
intraoperator al montajului.
Îngrijiri nursing postoperator
După operație pacienta este adusa la salonul de postoperator unde asistenta
monitorizează și evaluează funcțiile vitale puls, tensiune, respirație, temperatura,
diureza.
Reechilibrare hidroelectrolitica prin perfuzie endovenoasa.
Asistenta administrează pacientei tratamentul antibiotic si antiinflamator,prescris
de medic in FO.
Asistenta informează medicul despre toate modificările apărute pe parcursul
șederii pacientei in salon.
11.02.2011 13.02.2011 15.02.2011
buna circulație
93
3.a elimina 1 1 1 1
buna postura
6.a se îmbrăca si se 3 1 1 1
dezbrăca
proteja tegumentele
vederea realizării
14. a învăța cum sa ITI 1 1 1 1
TOTAL 25 23 18 16
TRATAMENT EVOLUȚIE
20.06.2011
-Regim 15
-Sulperazon fl 1 gr 2 I.v TD=36.8 TS=36.9
-Algocalmin f 2 im TA=120/70 mmHg
-Regim 15 TD=36.2 TS=36.9
-Sulperazon fl 1 gr 2 TA=100/60 mmHg
-Algocalmin f 2 I.m evoluție favorabila
postoperator.
-Tador f 2 I.v
-Clexane 0.6 f 1 s.c
94
-Solutie NaCl 0.9%1000 ml
-Glucoza 5% 1000 ml
22.06.2011
-Regim 15
-Sulperazona gr 2 fl 1i.v TD=36.4 TS=36.9
-Tador f 2 I.v TA-110/65 mmHg
-Clexane 0,6 f 1 pansament plaga aseptica
-Algocalmin f 2 I.m
23 .06.2011
-Regim 15
Sulperazon gr 2 fl 1 I.v evoluție favorabila,afebril.
-Clexane 0,6 f 1 s.c
-Algocalmin f 2 I.m
24.06.2011 Externarea
Epicriza:Pacienta cu dg de mai sus .Se intervine chirurgical in data de
21.06.2011 si se constata fractura ambe oase antebraț tip 1 oblica deschisă. Se
practica reducere sângerânda si osteosinteza ambe oase antebraț si imobilizare gipsată
brahiopalmara. Evoluție favorabila.
Recomandări la externare:
-mentine aparatul gipsat 21-30 de zile
-suprima firele la 12 -14 zile de la operație.
-pansament local la 1 -2 zile
Rp:/Augmentin cp 10
DS int 2 cp X2 /zi
Tador tb 20
DS int 2 tb X 2 /zi.
95
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 7
PACIENT
SANDU FLORICA
FO:23.500
Vârsta:70 ani
Sex:femeiesc
Religie:ortodoxa
Domiciliul:mediul urban
Diagnostic la internare:Fractura deschisa tip 3 A,1/3 distila ambe oase antebraț
stg.
Diagnostic la 72 de ore:același.
-durere ;
-impotenta funcționala totala membru superior stg.
Antecedente personale fiziologice:neaga.
Antecedente personale patologice:neaga.
Antecedente heredo colaterale:fără importanta.
Istoricul bolii:Pacient in vârsta de 70 de ani ,cu acuzele de mai sus ,se prezintă
in serviciul de urgenta la 24 de ore de la traumatism suferit în timpul unei activități
casnice, prin cădere de la același nivel. Se internează în clinica de ortopedie pentru
conduita terapeutica de specialitate.
Examen clinic obiectiv:
-stare de nutriție buna
-tegumente si mucoase normal colorate.
-sistem ganglionar nepalpabil;
-aparat respirator:torace normal conformat,MV prezent bilateral,CRS
permeabile.
-aparat cardiovascular:zg cardiace ritmice bine bătute,frecventa cardiaca
normala ,TA=130/90 mmHg.
-aparat digestiv:abdomen suplu nedureros ,mobil cu respirația , nedureros
spontan si la palpare.
96
-Hb=12g%
-Ht=35%
-Glicemie=85 mg/dl
-Uree=20 mg/dl
-Creatinina=0,70 mg /dl
-Timp Quik=78%
-GPT=19 u/i
-GOT=23 u/i
Radiografii membru superior fata si profil.
Pregătirea pentru operație
a)pregătirea psihica:asistenta medicala discuta cu pacienta si ii explica
necesitatea si importanta intervenției chirurgicale. Inspira încredere pacientei si ii
oferă suport moral,asigurând-o ca totul va fi bine.
b)pregătirea fizica:asistenta efectuează toaleta pacientei,efectuează clisma
evacuatoare in seara premergătoare intervenției chirurgicale. Testează tegumentul la
soluții antiseptice (Iod).
OPERAȚIA
Pacienta este așezata pe masa de operație in poziție de decubitus dorsal. Sub
anestezie generala intravenoasa se practica reducere sângerânda si osteosinteza cu
placa de autocompactare si 6 șuruburi stabilizând focarul de fractura radial.,si
reducere sângerânda si osteosinteza cu 1 broșe k .
stabilizând focarul de fractura cubital. Imobilizare in aparat gipsat brahiopalmar.
Îngrijiri nursing postoperator.
După operație pacienta este adusa la salonul postoperator unde asistenta ii va
monitoriza funcțiile vitale puls, tensiune arteriala,respirație,temperatura,diureza.
Reechilibrare hidroelectrolitica prin PEV.
Asistenta administrează pacientei tratamentul antibiotic ,antiinflamator si
antialgic prescris de medic in FO.
Asistenta transmite medicului toate modificările apărute pe perioada șederii
pacientei in salon.
97
11.05.2011 13.05.2011 15.05.2011
circulație
3.a elimina 1 1 1 1
postura
tegumentele
realizării
TOTAL 25 23 18 16
TRATAMENT EVOLUȚIE
12.06.2011
-Regim 15 TD= 36.8C TS=36.9
-Sulcef ge 2 fl 1i.v TA=120/70 mmHg
-Tador f 2 I.v
-Algocalmin f 2 I.m
-Regim 15 TD =36.8 TS=36.9
98
-Sulcef gr 2 fl 1 TA=100/60mm Hg
-Tador f 2 I.v -evoluție favorabilă postoperator.
-Algocalmin f 2 I.m
-Solutie de NaCl 0,9% 1000 ml
-Glucoza 5%1000 ml
-Fraxiparina 0,4 f 1 s.c
14.06.2011
Regim 15 TD= 36.5 TS=36.9
-Sulcef gr 2 fl 1 I.v-Tador f 2 I.v TA=130/90 mmHg
-Fraxiparina 0,4 f 1 s.c -evoluție favorabila.
-Algocalmin f 2 I.m
15.06.2011
-Regim 15 -funcții vitale parametrii normali
-Tador f 2 I.v -plăgi operatorii aseptice.
-Fraxiparina 0.4 f 1 sc
-Sulcef gr 2 fl 1 I.v
16.06.2011
EXTERNAREA-FĂRĂ COMPLICAȚII
Epicriza:Pacienta internata cu dg de mai sus pentru care se intervine chirurgical
in data de 13.06.2011 când se practica reducere sângerânda si osteosinteza cu placa
si șuruburi ,si 1 broșa K,ambe oase antebraț drept.,se externează cu următoarele
recomandări:
-mentine imobilizarea gipsată 21-30 de zile;
-suprima firele la 12-14 zile de la operație;
-pansament local la 1-2 zile;
-miscari activa ale degetelor
-revine la control in policlinica.
Rp: Ciprofloxacina tb 10
DS int 2 tbx2/ zi.
Flamexin tb 20
DS int 2 tb X 2 /zi.
99
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 8
STROE CRISTIAN
FO=20.200
Vârsta :25 de ani
Sex :masculin
Religie:ortodox
Domiciliul:urban
Data internării:10 .06.2011
Diagnostic la internare:Fractura ambe 1/3 proximala diafiza ambe oase
antebraț stg. deplasata sub aparat gipsat.
Antecedente personale fiziologice:neaga .
Antecedente personale patologice neaga
Antecedente heredo colaterale, fără importanță
-durere
-impotența funcțională
Istoricul bolii: Pacient in vârsta de 25 de ani, se prezintă în serviciul de urgență
cu simptomele de mai sus. Survenite în urma unui traumatism prin cădere de la
același nivel. Se internează pentru conduita terapeutică de specialitate în clinica de
ortopedie.
Starea pacientului la internare: - stare generala buna
-țesut conjunctiv adipos: normal reprezentat.
-SISTEM MUSCULAR:NORMOTON
-aparat respirator:torace normal conformat ,Mv prezent .VV. normal transmise
-aparat cardiovascular:ZGOMOTE CARDIACE RITMICE BINE BĂTUTE,
ȘOC APEXIAN PREZENT ÎN SPAȚIUL 5 ic,pe Lmc, AV=80 p/min,TA= 120/70
mmHg
-aparat digestiv:abdomen suplu mobil cu respirația,nedureros spontan si la
palpare,tranzit intestinal păstrat.
Investigații paraclinice:
100
Radiografii membru superior (antebraț stg. față + profil)
-Hb=14g%
=Hz=37g%
-Uree=27mg /dl
-Creatinina=o,71 mg/dl
GO=15 u/i
-TGP=23u/i
TQ=88%
-TH=19”
PLAN DE NURSING
11.06.2011 13.06.2011 15.06.2011
circulație
3.a elimina 1 1 1 1
postura
tegumentele
realizării
TOTAL 25 23 18 16
101
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 9
MARIN IULIAN
Vârsta: 30 ani
Sex: masculin
Naționalitate: roman
Religie:ortodox
Condiții de viața: corespunzătoare
Domiciliul: urban
Data internării: 10.072011
Data externării: 14.072011
Diagnostic la internare: Fractura ambe oase antebraț stg., fără deplasare.
Diagnostic la 72 de ore: același
Diagnostic la externare: același
Antecedente personale fiziologice: neaga păstrat.
Antecedente personale patologice neaga
Motivele internării:-durere
-impotența funcțională
Istoricul bolii: Pacient in vârsta de 30 de ani se prezintă in serviciul de urgenta
cu simptomele de mai sus. Survenite in urma unui traumatism prin cădere de la
același nivel. Se internează pentru conduita terapeutica de specialitate in clinica de
ortopedie.
stare generala buna
-aparat cardiovascular: ZGOMOTE CARDIACE RITMICE BINE BĂTUTE,
SOC APEXIAN PREZENT IN SPAȚIUL 5 ic,pe Lmc,AV=80 p/min,TA= 120/70
mm Hg.
-aparat digestiv: abdomen suplu mobil cu respirația, nedureros spontan și la
palpare, tranzit intestinal păstrat.
-Hb=12g%
102
=Ht=34g%
-Uree=30mg/dl
-Creatinina=0,68mg/dl
TGO=17u/i
-TGP=23u/i
TQ=78%
-TH=16”
PLAN DE NURSING
11.07.2011 13.07.2011 15.07.2011
buna circulație
3.a elimina 1 1 1 1
buna postura
6.a se îmbrăca si se 3 1 1 1
dezbrăca
proteja tegumentele
vederea realizării
TOTAL 25 23 18 16
103
PREZENTARE DE CAZ
CAZ NR 10
CRIVAT LAURA
Vârsta : 40 ani
Sex :FEMEIESC
Religie:ortodox
Domiciliul:urban
Data internării:10 .06.2011
Diagnostic la internare:Fractura ambe 1/3 medie diafiza ambe oase antebraț
stg. cu deplasare.
Antecedente personale fiziologice:neaga
Antecedente personale patologice: neaga
Motivele internării:-
-durere
-impotenta funcționala
-tumefactie locala
Istoricul bolii:Pacient in vârsta de 40 de ani , se prezintă in serviciul de urgenta
cu simptomele de mai sus. Survenite in urma unui traumatism prin agresiune fizica
..Se internează pentru conduita terapeutica de specialitate in clinica de ortopedie.
stare generala buna
-aparat cardiovascular: ZGOMOTE CARDIACE RITMICE BINE BĂTUTE,
ȘOC APEXIAN PREZENT ÎN SPAȚIUL 5 ic, pe Lmc, AV=80 p/min,TA= 120/70
mm Hg.
-aparat digestiv: abdomen suplu mobil cu respirația, nedureros spontan și la
palpare, tranzit intestinal păstrat.
104
-Hb=12%
=Ht=36%
-Uree=27 mg/dl
-Creatinina=0,70 mg/dl
TGO=20 u/i
-TGP=30 u/i
TQ=100%
-TH=18”
11.02.2011 13.02.2011 15.02.2011
circulație
3.a elimina 1 1 1 1
postura
tegumentele
realizării
TOTAL 25 23 18 16
105
DISCUȚII
1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulație

La toți pacienții gradul de dependenta la externare nu a fost identic cu cel de la
internare ceea ce arata ca funcția respiratorie si cea circulatorie nu au fost influențate
de către boala pentru care s-au internat..
Din pacienții studiați doar 3 au avut aceasta nevoie alterata moderat ,chiar de la
internare din cauza hipertensiunii arteriale .
La toți pacienții ,aceasta nevoie a prezentat o creștere a gradului de dependenta
datorata fracturii de antebraț si implicit a impotentei funcționale.
Această nevoie și-a păstrat gradul de dependență pe parcursul zilelor de
spitalizare, scăzând la m minim la externare.
Doar un singur pacient a avut aceasta nevoie alterata, funcția renala fiind
afectata de insuficienta renala cronica, necesitând monitorizarea riguroasa a
diurezei,.recoltare de sânge pentru evaluare si reevaluarea creatininei, ureei,
inogramei serice, gradul de dependenta menținându-se pana la externare cat si după,
aceasta afecțiune fiind cronica.
La ceilalți pacienți aceasta nevoie nu a fost alterata.
Aceasta nevoie a fost afectata de boala ,ceea ce reflecta si in gradele de
dependenta.
La internare toți pacienții au prezentata o dependenta majora din cauza bolii.
Postoperator toți pacienții au prezentat o dependenta totala impusa de restricția
intervenției chirurgicale implicit a afecțiunii. În prima zi de la operație gradul de
dependență se păstrează, scăzând până la moderat după externare, datorită scăderii
intensității durerii.
Toți pacienții au avut alterata la internare aceasta nevoie datorita durerii
.Aceasta nevoie s-a menținut alterata in prima zi de internare. În ziua operației cât și
a doua zi postoperator, gradul de dependență fiind minim la externare, datorită
combaterii durerii prin administrare suplimentara de antialgice după prescripție
medicala si a confortului psihic instalat după operație.
6.Nevoia de a se îmbrăca si dezbrăca
Toți pacienți au avut alterata aceasta nevoie la internare datorita impotentei
funcționale si a dificultății de a se îmbrăca impusa de durere si lipsa mobilității
mâinii a afectate. La externare aceasta nevoie a avut un grad de dependenta moderat,
datorita faptului ca durerea nu a mai fost intensa, si pacienții si pot folosi ca sprijin
106
membrul sănătos neafectat.
Toți pacienții au avut o dependenta moderata a acestei nevoi, postoperator dar
începând din a doua zi postoperator aceasta nevoie a fost satisfăcuta total, nici un
pacient neavând probleme din acest punct de vedere.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
La internare toți pacienții au avut alterata aceasta nevoie din cauza impotentei
funcționale a membrului superior. La toți pacienții acesta nevoie a prezentat in
primele zile un grad de dependenta major, datorita expunerii la risc de infecție prin
infectarea plăgilor operatorii.
La externare gradul de dependenta a fost moderat datorita evoluției favorabile
locale,pacienții încercând sa si satisfacă singuri acesta nevoie folosind membrul
sănătos neafectat.
La internare toți pacienți au prezenta alterarea acestei nevoi pana la un grad de
dependenta moderat.
Postoperator aceasta nevoie a fost satisfăcuta in totalitate, bolnavii prezentând
independenta in satisfacerea acestei nevoi.
Toți pacienții au fost cooperanți , in pofida faptului ca aveau o afecțiune
traumatica,înțelegând necesitatea internării in spital si a intervenției chirurgicale.
11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri si valori de a practica
religia.
Toți pacienții au avut satisfăcuta aceasta nevoie având de partea lor sprijinul
familiei si al cadrelor medicale.
Toți pacienții au fost încrezători în forțele proprii și au avut încredere în
sfaturile cadrelor medicale, că recuperarea funcțională este favorabila și vor putea
relua activitățile în scurt timp.
Situația la aceasta nevoie este identica cu cea la nevoie precedenta.
14.Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea.
În general aceasta nevoie nu a fost afectata la nici unul dintre cazurile studiate in
lucrare.
107
CONCLUZII
Principala nevoie afectata a fost cea de a se misca si a avea o buna postura.

Pornind de la aceasta nevoie ,am constat ca pe parcursul spitalizării pacienții si-
au menținut gradul de dependenta dat fiind faptul ca si postoperator membrul
superior afectat a fost imobilizat in gips.
}n prezent tehnicile operatorii si materialele de osteosinteza au evoluat
considerabil,evoluția pacienților este favorabila ,rapida postoperator cu posibilitatea
integrării in activitate in cel mai scurt timp.
La aceasta nevoie nursei ii revine un rol important in ceea ce privește
recuperarea funcțională învățând bolnavul sa efectueze exercițiile fizice indicate de
medic după un program stabilit si ii explica bolnavului importanta acestor exerciții
pentru o buna recuperarea funcționala.
Sunt o serie de nevoi care au fost afectate cum ar fi: de a bea si a manca,de a
elimina,de a-si menține temperatura corpului in limite normale,de a fi curat si îngrijit,
la unii pacienți datorita si a diagnosticelor secundar cauzate de vârsta,de fractura,
caracteristici ce s-ai păstrat pe perioada internării,pacienții care au avut alterate aceste
nevoi si-au păstrat gradul de dependenta pe perioada internării ,unele chiar pana la
recuperarea completa.
Alte nevoi-cea de a evita pericolele-influențează direct starea psihica a
bolnavului. În momentul internării , din cauza impotentei funcționale a membrului
superior afectat bolnavul prezintă anxietate ,apatie.
Este foarte important de remarcat schimbarea relativ buna a acestei alterări, la
majoritatea pacienților in 2-3 zile de la operație, practic după diminuarea
considerabilă a pragului durerii.
În ceea ce privește nevoia de a învăța cum să-si păstreze sănătatea, este curios
faptul că, indiferent de nivelul de dependență a celorlalte nevoi aceasta nu a fost
afectată la niciunul din cazuri.
Acest lucru explica faptul ca indiferent de statutul social și nivelul de cultura și
de vârsta aceștia au conștientizat că boala lor a survenit în condiții inopinate, în
timpul unor traumatisme prin cădere, lovire, accidente de circulație și casnice,
produse în circumstanțe neașteptate.
Am constatat cu surpriză și în aceeași măsură disponibilitatea pacienților de a
mă ajuta la elaborarea acestei lucrări in momentul in care au fost anunțați că vor
participa la un studiu de nursing.
Acest studiu a arătat necesitatea extinderii utilizării planurilor de nursing
pentru o evoluție favorabila si o recuperare funcționala buna si cat mai precoce a
bolnavului.
108
BIBLIOGRAFIE
1.GRECU DAN - ”Lucrări Practice de Ortopedie si Traumatologie” Editura

Medicala Universitara -Craiova 2001.
2.BACIU C. - ”Aparatul Locomotor - anatomie funcționala, biomecanica,
semiologie clinica, diagnostic diferențial ” -Editura Medicala, București 1981.
3.DAN BARBAU- ”Elemente de patologie a antebrațului”. - Editura Curtea
Veche București 2003.
4.BELDEANU A., NANULESCU M., HELJU C.,-Ghid de cercetare nursing”
Editura Alma Mater -Sibiu 2003.
4.MANEA MADALINA-”Bazele științifice ale nursingului” -Editura Alma -
Craiova 2008.
5.TITIRCA L. și colaboratorii - ”Ghid de nursing” Editura Viața medicala
româneasca 2002”.
6.PAPILIAN V.”Anatomia omului vol. 1 ,Editura medicala ,1991
7.BACIU C.”Semiologia aparatului locomotor,Editura Medicala ,București
1988.
8. Nicolae Gorun - Caiete de traumatologie osteoarticulară specială - Antebrațul
- Ed. Curtea Veche, București, 2007, ISBN
109

Licenta 2011roxi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta 2011roxi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“Mă angajez în fata lui Dumnezeu și în prezența acestei adunări să

duc o viața integră și să-mi îndeplinesc cu credință îndatoririle

Jurământul lui Florance Nightingale

Lucrarea de faţă, reprezintă un studiu efectuat asupra fracturilor antebraţului şi

Concepția modernă privind îngrijirea sănătății vizează deopotrivă omul sănătos

DATE DESPRE ANATOMIA ANTEBRAȚULUI

Antebraţul, a doua pârghie importantă a membrului superior, prezintă un

Articulaţiile radio-ulnare acţionează concomitent, formând din punct de vedere

Muşchii implicaţii în mişcările de pronaţie şi supinaţie.(15)

MECANISMUL DE PRODUCERE ŞI ANATOMIE PATOLOGICĂ

Fig.25 a,b (după McRae)

Antebrațul reprezintă pentru membrul superior o unitate anatomică esențială,

Fractura -luxatie Monteggia(fracturi izolate ale cubitusului în care capul radial

FRACTURILE AMBELOR OASE ALE ANTEBRAȚULUI

Referitor la fracturile de antebraț au fost făcute numeroase descrieri ale

6.Calusul vicios-acesta survine frecvent după tratamentul ortopedic și are drept

Repartiție pe vârste a incidenței producerii fracturilor de ambe oase antebraț.

60 ani -70 ani 20 ani -30 ani

40 ani -50 ani

60% Rural 40% Urban

Statistica în funcție de materialul de osteosinteză folosit.

10% reducere ortopedică și

Prima zi după operație:11.02.2011

NEVOILE GRAD DE DEPENDENȚĂ

reia tratamentul cardiologic postoperator

EPICRIZA: Pacient în vârstă de 70 de ani , internat în clinica de ortopedie cu dg

Istoricul bolii:Pacient în vârstă de 65 de ani, se prezintă în serviciul de urgență

Prima zi după operație:16.03.2011

Prima zi după operație:15.04.2011

Starea pacientului;la internare

Radiografii antebraț față și profil.

INTERVENTII NURSING POSTOPERATOR

2.Nevoia de a bea si a manca

Prima zi după operație:21.04.2011

2.Nevoia de a manca si a bea

1.a respira si a avea o 2 2 1 1

Prima zi după operație:11.05.2011

a)pregătirea psihica:asistenta discuta cu pacienta si ii explica necesitatea

1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulație

Principala nevoie afectata a fost cea de a se misca si a avea o buna postura.

1.GRECU DAN - ”Lucrări Practice de Ortopedie si Traumatologie” Editura

S-ar putea să vă placă și