Primulajutorcalificat

PRIMUL
AJUTOR
CALIFICAT
URGENȚA
MEDICALǍ
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT CUPRINS
1) EVALUAREA PRIMARǍ. SUPORT VITAL DE BAZǍ (BLS) - PRIMUL
AJUTOR DE BAZǍ.
2) FRACTURILE – IMOBILIZARE.
3) MOBILIZAREA ȘI TRANSPORTUL POLITRAUMATIZATULUI.
4) AMPUTAȚIA DE MEMBRE.
5) ENTORSA.
6) LUXAȚIA.
7) PRIMUL AJUTOR ȊN CAZ DE HEMORAGIE.
8) CONTUZIILE.
9) PLǍGILE – APLICAREA PANSAMENTELOR.
10) ARSURILE.
11) ELECTROCUTAREA.
12) HIPOTERMIA. DEGERǍTURILE.
13) INSOLAȚIA.
14) ȊNECUL.
15) INTOXICAȚIILE (CO, fum, medicamente, substanțe caustice, hidrocarburi,
naftalinǎ, alcool).
16) CRIZA EPILEPTICǍ.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT
Se întâmplă să ne confruntăm cu
diverse situaţii şi probleme pe care nu ştim
să le rezolvăm.
Unele pot părea foarte grave, altele
mai puţin, dar sunt situatii ca: electrocutare,
inec, accident rutier, sufocare, hemoragii,
plagi, entorse, luxatii, fracturi, arsuri,
insolatie, intoxicatii, convulsii care necesită
primul ajutor şi care apar în anumite
condiţii în care ne aflăm.
Ele pot afecta orice persoană,
indiferent de vârstă sau sex.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Urgenţă medicală necesită acordarea
primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei
medicale de urgenţă la unul sau mai multe
nivele de competenţă, după caz.
Ea poate fi urgenţă cu pericol vital,
unde sunt necesare una sau mai multe
resurse de intervenţie în faza
prespitalicească, continuând îngrijirile
într-un spital sau urgenţă fără pericol vital.
Primordial este necesar de eliminat
factorul agresiv: de a evacua pacientul de
sub dǎrȃmǎturi, din apǎ, din ȋncǎpere
arzȃndǎ sau din zona afectatǎ de substanțe
toxice, din automobil etc.
Este necesar de a aprecia repede și corect starea pacientului!!!

Componentele lanțului supraviețuirii sunt urmǎtoarele:

1. ACCESUL RAPID
2. SUPORT VITAL DE BAZǍ (BLS)-PRIMUL AJUTOR DE BAZǍ
PRECOCE
3. DEFIBRILAREA PRECOCE
4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIEȚII (ALS)
Lanțul supraviețuirii este alcǎtuit din verigile de bazǎ necesare pentru a
salva cel mai mare numǎr posibil de pacienți aflați ȋn stop cardio-respirator
(SCR), ȋn faza prespitaliceascǎ.
Orice ȋntȃrziere reduce șansa victimei de a-și reveni!
De aceea trebuie acționat rapid și conform protocolului!
EVALUAREA PRIMARǍ
Siguranța salvatorului
Salvatorul evalueazǎ situația generalǎ asigurȃndu-se de lipsa oricǎrui pericol.
Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul electric, structuri
instabile ȋn care sau sub care se aflǎ victima, substanțe toxice, gaze, boli transmisibile
care necesitǎ o protecție specialǎ ȋn timpul efectuǎrii ventilației artificiale.
Nivelul de conștiențǎ - Se evalueazǎ starea victimei: este conștient sau inconștient?
A. Airway - Se elibereazǎ
cǎile respiratorii prin
ridicarea bǎrbiei și
hiperextensia capului
apǎsȃnd pe frunte.
B. Breathing – Respirația
Dacǎ victima respirǎ, dar este

inconștientǎ se așeazǎ ȋn poziția
lateralǎ de siguranțǎ.
C. Circulation – Circulația
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Dezobstrucția cǎilor aeriene superioare
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Dezobstrucția cǎilor aeriene superioare
Dacǎ victima devine inconștientǎ, se ȋntinde și se aplicǎ manevra Heimlich.

Aceste mișcǎri se repetǎ de 4-5 ori dupǎ care se ȋntoarce capul victimei ȋntr-o parte,
se verificǎ cavitatea bucalǎ a acesteia pentru a ȋndepǎrta bolul alimentar sau corpul
strǎin.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT FRACTURILE
Cea mai numeroasǎ grupǎ de traume ȋn rezultatul calamitǎților,
accidentelor, o constituie fracturile.
Semne de certitudine:
 mobilitate anormalǎ ȋn focar;
 perceperea palpatorie de crepitații osoase;
 netransmiterea mișcǎrilor distal de focarul de fracturǎ;
 ȋntreruperea evidentǎ ( la inspecție sau palpare ) a continuitǎții osoase.
Imobilizarea provizorie a fracturilor se face ȋn scopul ȋmpiedicǎrii

mișcǎrilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicațiilor
care pot fi provocate prin deplasarea unui fragment osos.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile claviculei
Un semn important este
cǎ victima este adusǎ ȋn fațǎ.
Ȋn acest caz, este foarte
important ca victima sǎ stea cu
spatele drept și coatele trase ȋn
spate.
Pentru a imobiliza acest
tip de fracturǎ, se poate folosi
o umbrelǎ, o coadǎ de mǎturǎ
sau de mop.
Se trag ȋn spate coatele
victimei și se fixeazǎ umbrela
ȋntre brațe și spate.
Fracturile claviculei
Fracturile scapulei
Examinarea fizicǎ scoate ȋn evidențǎ umǎrul
aplatizat, dacǎ fractura implicǎ spina scapularǎ
sau acromionul.
La palparea țesuturilor moi apare durere și
sensibilitate localǎ.
Fracturile humerusului
Fracturile antebrațului
FRACTURA POUTEAU-
COLLES
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile antebrațului
Fracturile localizate la ȋncheietura mȃinii
Se vor imobiliza fǎrǎ tracțiune,

pe o atelǎ cu fașǎ, care trebuie fixatǎ
pe forma ȋncheieturii și a mȃinii.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile femurului
NU se va ȋncerca reducerea fracturii
(repunerea ȋn poziție normalǎ a fragmentelor
osoase) ȋn cazul fracturilor cu deplasare:
aceasta ar putea provoca leziuni suplimentare,
vasculare sau nervoase.
Se va limita la minim manevrarea zonei cu

fracturǎ ȋnainte de imobilizare: dacǎ este nevoie
de scoaterea hainelor acestea se vor tǎia.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile femurului
 Imobilizați piciorul pe o atelǎ
suficient de lungǎ pentru a se
ȋntinde de la bazin pȃnǎ dincolo
de cǎlcȃi, cu ȋnfǎșare sub
scobiturile naturale la genunchi și
gleznǎ.
 Asigurați atela cu bandaje ȋn
jurul șoldurilor și la capǎtul
superior al atelei și un bandaj lat
ȋn jurul gambei și atelei.
 Sprijiniți membrul cu atela ȋntr-
o poziție ușor ridicatǎ.
 Controlați circulația sȃngelui la
nivelul antepiciorului.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile genunchiului
Fractura de rotula se produce prin cadere in genunchi, se imobilizeaza in

atele posterioare.
Fracturile genunchiului se imobilizeaza cu ajutorul unei singure atele

care se intinde de la portiunea superioara a coapsei pana la calcai.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile de tibie și/ sau peroneu
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi fǎcutǎ cu orice tip
de atelǎ. Membrele inferioare pot fi imobilizate membru la membru.
1) NU se va ȋncerca reducerea fracturii (repunerea ȋn poziție normalǎ a

fragmentelor osoase) ȋn cazul fracturilor cu deplasare: aceasta ar putea
provoca leziuni suplimentare, vasculare sau nervoase.
2) Se va limita la minim manevrarea zonei cu fracturǎ ȋnainte de imobilizare:
dacǎ este nevoie de scoaterea hainelor acestea se vor tǎia.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile gleznei
Fracturile degetelor piciorului

Se imobilizeazǎ legȃnd degetul accidentat
de un deget vecin sǎnǎtos.
Fracturile de coaste
Fracturile de coaste
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile de coaste
Imobilizarea fracturilor costale
prin bandaje toracice circulare
este contraindicată, pentru că
reduce capacitatea de expansiune
a hemitoracelui sănătos, ceea ce
duce repede la insuficiență
respiratorie acută.
Fixarea externă a voletului cu

comprese sterile fie prin
compresiune manuală, fie cu feşi
rulate (mănunchi de comprese)
aplicate pe volet.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile de coaste
Pneumotorace deschis
Astfel de leziuni se asociazǎ adesea cu

contuzie pulmonarǎ,
pneumotorax sau hemotorax .
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile coloanei vertebrale
Fracturile de coloanǎ vertebralǎ se produc la persoanele ce cad de la ȋnǎlțime, la
persoanele aruncate din vehicul, etc.
Cȃnd fractura se ȋnsoțește de secționarea

mǎduvei spinǎrii, membrele inferioare sunt
fǎrǎ sensibilitate sau sunt paralizate.
Accidentatul poate pierde urinǎ și

Fracturile coloanei vertebrale
Se vor evita orice mișcǎri inutile și mai

ales grava eroare de a ridica bolnavul ȋn
picioare, orice manevrǎ de prim ajutor se
face cu prudențǎ, pǎstrȃnd un ax perfect
ȋntre cap, gȃt și trunchi.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile coloanei vertebrale
Imobilizarea pe un
plan tare, pe spate
(targǎ de lemn,
scȃndurǎ latǎ, ușǎ).
Ȋn acest caz
imobilizarea
se face cu
ajutorul
gulerelor
cervicale.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Fracturile de pelvis
Sunt produse, de obicei, de o zdrobire directǎ sau de o cǎdere și pot include

rǎniri ale organelor din zona pelvianǎ, ȋn special ale vezicii urinare și uretrei.
Odatǎ depistatǎ fractura la acest nivel pacientul rǎmȃne nemișcat, nu se

mai permite mobilizarea lui și se ține pe un plan dur ȋn poziție culcat pe
spate.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Degajarea pacientului traumatizat
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Mobilizarea și transportul
politraumatizatului
Mobilizarea și transportul
victimei se face numai dupǎ
ce s-au acordat primele
mǎsuri de prim ajutor:
stabilizarea funcțiilor cardio-
vasculare, oprirea
hemoragiilor, imobilizarea
zonelor de fracturǎ, pansarea
plǎgilor etc.
politraumatizatului
Ideal ar fi ca fiecare victimǎ sǎ fie
transportatǎ de cǎtre 3-4 persoane. Transportul
se face cu brancardul sau targa standard, care
poate fi purtatǎ de 2 sau 4 salvatori.
La nevoie, poate fi improvizatǎ o targǎ din

crengi, bețe, schiuri, scȃnduri cu haine,
cearșafuri, plapume, pȃnzǎ etc.
Cel mai simplu, se

confecționeazǎ din 2
bare de lemn pe care se
ȋnfǎșoarǎ un pled.
politraumatizatului
politraumatizatului
Cȃnd existǎ mai multe persoane,
transportarea accidentatului se poate efectua de
cǎtre douǎ persoane pe brațe, pe un “scaun”
format din trei sau patru mȃini sau cu ajutorul
unui baston, al unei chingi sau benzi de pȃnzǎ.
politraumatizatului
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Amputația de membre
Astfel primul ajutor ȋn cazul unei amputații
constǎ ȋn:
 oprirea hemoragiei fie prin aplicarea unui
garou la rǎdǎcina membrului rǎnit, fie
printr-un bandaj compresiv;
 introducerea membrului secționat ȋntr-o
pungǎ de plastic și un recipient cu gheațǎ;
 transportul victimei ȋn cel mai scurt timp la
un spital, de preferințǎ la un spital unde
existǎ posibilitatea realizǎrii intervenției
chirurgicale necesare.
Entorsa
O leziune prin inversiune,
cea mai frecventǎ cauzǎ de
entorsǎ de gleznǎ, apare atunci
cȃnd glezna este rotatǎ ȋn
exterior și talpa piciorului este
adusǎ ȋn interior.
Primul ajutor constǎ ȋn

imobilizarea provizorie (aplicarea
unui bandaj strȃns și a unor
comprese reci pe articulație ).
Acest lucru v-a ameliora
durerea, care este de o mare
intensitate.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Entorsa
 gradul I reprezintǎ ȋntindere a ligamentelor, prezentȃnd o ușoarǎ
sensibilitate, edem și rigiditate. Apare durere la mers.
 gradul II reprezintǎ o leziune parțialǎ a ligamentelor cu durere, edem

și echimozǎ moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare și existǎ
durere ȋn timpul mersului.
 gradul III reprezintǎ ruperea completǎ a ligamentului afectat ȋnsoțitǎ de
edem și echimozǎ severe. De cele mai multe ori mersul este imposibil,
existȃnd o durere puternicǎ, deși durerea inițialǎ poate sǎ scadǎ imediat ȋn
intensitate.
Primul ajutor constǎ ȋn:

 fașǎ elasticǎ ȋn entorsele
de gradul I și aparat
gipsat 14-21 zile ȋn
entorsele de gradul II și
III;
 gheațǎ – ȋn primele 24-72 de ore sau pȃnǎ cȃnd dispare edemul (se
aplicǎ pachete de gheațǎ timp de 20-30 de minute de 3-4 ori pe zi);
 poziție proclivǎ (piciorul trebuie ținut sus, ȋn pat pe o pernǎ).

PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Luxația
Deformarea regiunii este bine pusǎ ȋn evidențǎ. Durere vie care mai scade
din intensitate ȋn repaus, dar se accentueazǎ la cea mai micǎ mișcare.
Primul ajutor constǎ din imobilizarea

provizorie a membrului afectat fǎrǎ a tenta
reducerea luxației, accidentatul se transportǎ la
spital.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Primul ajutor în caz de hemoragie
Hemostaza provizorie se
poate realiza prin:
o compresiune digitalǎ;
o pansament compresiv;
o garou.
Ȋn caz de hemoragii abundente ale plăgilor feţei se vor comprima arterele:
carotidă, temporalǎ, mandibulară în dependenţă de locul lezării.
 Artera subclaviculară se comprima cu degetul în regiunea fosei

subclaviculare în jos, spre prima coastă, în caz de hemoragie din plăgile
treimii superioare a braţului.
 Artera brahială se comprimă spre osul brahial şi fisura internă între muşchii
biceps şi triceps, în caz de hemoragii ale plăgilor treimii medii şi inferioare a
braţului, antebraţului şi mâinii.
Artera femurală se
comprimă cu degetele
ambilor mâini sau cu
pumnul în regiunea
inghinală spre osul pubis,
în caz de hemoragii ale
plăgilor membrului
inferior.
Hemostaza prin compresiunea manualǎ la membrul inferior poate fi realizatǎ la
nivelul:
 feței posterioare a articulației genunchiului prin comprimarea arterei poplitee;
 feței dorsale a labei piciorului prin compresiunea realizatǎ pe artera pedioasǎ.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Contuziile
Primul ajutor urmǎrește

sǎ diminueze durerea și
inflamația. Cea mai
bunǎ soluție constǎ ȋn
aplicarea de comprese
reci sau a unei pungi cu
gheațǎ ( ȋn reprize de 15 minute), culcarea persoanei și ridicarea membrului rǎnit.

PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Plǎgile
Plǎgile sunt leziuni produse de agenți mecanici, fizici, chimici.
Dacă la rănirea prin armǎ de foc pe corp

sânt orificii de intrare şi ieşire, rănile se numesc
transfixiante, dar dacă glontele sau schija se
opreşte în ţesuturi - se numesc „răni oarbe".
Tratamentul plǎgilor urmǎrește prevenirea complicațiilor și obținerea unei

vindecǎri cȃt mai rapide și de bunǎ calitate, constǎ din toaleta localǎ a plǎgii și
pansarea lor.
Plǎgile
Pansamentele se aplicǎ diferențiat dupǎ regiunea anatomicǎ.
Se interzice extragerea din plagǎ a bucăţilor de îmbrăcăminte şi a
altor corpi străini.
APLICAREA PANSAMENTULUI PE CAP
La cap, pansamentele se realizeazǎ

cu ajutorul feșelor, tipicǎ pentru acest
segment fiind capelina.
PANSAMENTUL DE TIP "CǍPǍSTRU"
PANSAMENT TIP "HIPOCRAT"
PANSAMENT TIP “PRAȘTIE"

La nivelul toracelui și abdomenului se face ȋn funcție de
tipul plǎgii și localizare.
Dacǎ plaga este complicatǎ cu eviscerația vom folosi un pansament umed.

Dacǎ plaga este produsǎ de un corp contondent, care se aflǎ ȋncǎ ȋn plagǎ, se
lasǎ acolo, va fi imobilizat ȋn poziția gǎsitǎ și se transportǎ de urgențǎ la spital.
Dacǎ plaga este produsǎ la nivelul gȃtului aplicați presiune directǎ pentru a
controla hemoragia, dupǎ ce hemoragia s-a oprit, se bandajeazǎ gȃtul.
PANSAMENTUL ȊN FORMǍ DE SPIRALǍ
Se folosește la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mȃinilor,

picioarelor, degetelor.
BANDAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE
La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, in spirala.

Plǎgile
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT ARSURILE
gradul 1 gradul 2 gradul 3

PRIMUL AJUTOR CALIFICAT ARSURILE
Arsurǎ electricǎ
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT ELECTROCUTAREA
Toti pacienții electrocutați se transportǎ la spital.
Primul ajutor respectǎ principiile de evaluare ABC.

PRIMUL AJUTOR CALIFICAT HIPOTERMIA
O temperatură corporală centrală mai mică sau egală cu 35°C:
uşoară (35-32°C), moderată (< 32 până la 28°C) sau severă (< 28°C).
Primul ajutor ȋn aceste situații respectǎ principiile de evaluare ABC. Specific
cazului este atenția deosebitǎ ce trebuie acordatǎ la mobilizarea hipotermicului.
Orice mișcare mai bruscǎ sau necoordonatǎ poate agrava situația sau poate
duce la stop cardiac. Ȋn cazul pacienților aflați ȋn stop cardiac masajul cardiac este
mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.
Hipotermicul nu poate fi declarat decedat
pȃnǎ ce nu este reȋncǎlzit.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT HIPOTERMIA
Reȋncǎlzirea hipotermicilor
se face lent, 10C / orǎ.
 reȋncǎlzirea externǎ pasivǎ, constǎ din ȋnvelirea pacientului cu pǎturi și

pǎstrarea lui ȋn mediu ambiant cald;
 reȋncǎlzirea externǎ activǎ, se efectueazǎ prin imersia totalǎ a pacientului ȋn

baie cu apǎ ȋncǎlzitǎ la 400 C;
 reȋncǎlzirea activǎ centralǎ - folositǎ ȋn unitǎți spitalicești.

PRIMUL AJUTOR CALIFICAT DEGERǍTURILE
Ȋn cazul în care persoana prezintă semne de

degerături sau hipotermie, trebuie transportată
de urgenţă într-o încăpere încălzită iar re-
încălzirea trebuie făcută treptat.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT INSOLAȚIA
Existǎ trei trepte de supraȋncǎlzire:
 ușoarǎ - corpul este slǎbit, apare senzația de
somnolențǎ, amețeli, dureri de cap sau greațǎ;
 medie - dureri mari de cap, greațǎ, vomǎ, necoordonarea
mișcarilor, pierderea conștienței, creșterea temperaturii
corpului, accelerarea bǎtǎilor inimii și respirației;
 șocul termic - pierderea

conștienței, delir, halucinații,
respirația și pulsul sunt
accelerate, pielea este uscatǎ
sau acoperitǎ de transpirație
lipicioasǎ.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT ȊNECUL
Victima activǎ: Victima care ȋncǎ se menține
activǎ, luptǎ sǎ respire ȋncercȃnd sǎ ȋși menținaǎ
capul afarǎ din apǎ.
Victima pasivǎ: Este starea ȋn care persoana apare

scufundatǎ, inconștientǎ și plutind cu fața ȋn jos.
Ȋn situaţii complet Salvatorul va apuca mâna victimei şi printr-o

neprevăzute, îmbrăcămintea simplă răsucire va ajunge să execute
poate fi folosită, temporar, imobilizarea la spate după care va putea
ca mijloc ajutător de plutire. trasnporta victima în condiţii sigure.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT ȊNECUL
 Priza de cap - este cea mai simplǎ, dacǎ victima este liniștitǎ, calmǎ sau
inconștientǎ.
 Priza sub axilǎ - se folosește ȋn

cazul ȋn care victima se zbate.
 Priza sub ambele axile.

ȊNECUL
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Intoxicațiile cu CO
Monixidul de carbon este un gaz incolor,
inodor, fǎrǎ gust, degajat de toate combustiile
incomplete. Este o intoxicație de cele mai
multe ori colectivǎ și de obicei accidentalǎ.
Acuzele prezentate de pacienți sunt: astenie,
cefalee, amețeli, grețuri, vǎrsǎturi, pierderea
conștienței, aspect vișiniu al pielii.
Conduita de urmat: siguranța salvatorului. Nu este permisǎ intrarea ȋn zona

cu emanǎri de gaze fǎrǎ echipament de protecție, ȋn toate cazurile pacientul trebuie
scos imediat din mediul toxic, transportat cȃt mai rapid la o unitate spitaliceascǎ.
Dacǎ este posibil administrare de oxigen cȃt mai precoce ȋn concentrații mari.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Intoxicația cu fum
Deseori integrate ȋntr-un tablou asociat cu
arsuri și traumatisme, intoxicația cu fum de
incendiu este cauza cea mai frecventǎ de
mortalitate și morbiditate a victimelor de
incendiu.
Manifestǎri clinice: cefalee, agitație, tulburǎri de conștiențǎ, depozite de funingine

la nivelul orificiilor nazale, a gurii și a faringelui, tuse, dispnee, voce rǎgușitǎ.
Conduita de urmat. Protecția personalǎ este deosebit de importantǎ. Evaluarea

nivelului de conștiențǎ și a funcțiilor vitale (ABC), dupǎ ce victima a fost scoasǎ din
mediul toxic. Transportul cat mai urgent la spital cu administrare de oxigen, precoce,
ȋn concentrații crescute. Pacienții inconștienți se transportǎ ȋn poziția lateralǎ de
siguranțǎ.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Intoxicațiile cu medicamente
Apar ȋn douǎ circumstanțe: accidental mai ales la
vȃrstele extreme și voluntar cel mai frecvent fiind
intoxicații polimedicamentoase.
Semne generale prezentate: agitație sau
somnolențǎ, tulburǎri de conștienǎ, poate exista o
halenǎ specificǎ, dureri abdominale, vǎrsǎturi, diaree.
Conduita de urmat: se respectǎ protocolul de evaluare al nivelului de conștiențǎ

și al funcțiilor vitale (ABC) ale pacientului. Totdeauna se cautǎ cutiile de
medicamente, flacoane, folii din jurul pacientului și ele vor fi transportate ȋmpreunǎ
cu pacientul la spital. Dacǎ pacientul este conștient se poate tenta provocarea de
vǎrsǎturǎ, iar ȋn cazul victimei inconștiente se va transporta ȋn poziția lateralǎ de
siguranțǎ.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Intoxicația cu substanțe caustice
Ȋn grupul substanțelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric,
sulfuric, etc.) sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce
ȋn raport cu natura lor și gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul
eritem la necrozǎ.
Manifestǎrile clinice (dupǎ ingestie) constau din: senzația de arsurǎ a mucoasei
bucale, dureri la ȋnghițire, vǎrsǎturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale,
dureri retrosternale. Starea de șoc se poate instala foarte rapid, chiar la cȃteva ore.
dupǎ ingestie.
Este interzisǎ provocarea de vǎrsǎturi și neutralizarea substanței

corozive. Ȋn cazul intoxicației cu acizi nu se administreazǎ lapte sau uleiuri.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Intoxicațiile cu HIDROCARBURI
Etilenglicolul este un lichid incolor, cu gust dulceag,
utilizat ca antigel. Doza mortalǎ la adult este de 80-120 ml.
Semnele intoxicației cu antigel sunt grețurile și vǎrsǎturile;
ȋn stadiul urmǎtor apar tahicardia, hipertensiunea și creșterea
frecvenței respiratorii. Apoi apar dureri lombare, scǎderea
eliminǎrii de urinǎ, convulsii și coma.
Cele mai ȋntȃlnite hidrocarburi implicate ȋn intoxicații sunt: benzinele,
lubrifianții, uleiurile de motor, motorina, gazolina, tetraclorura de carbon.
Dintre acestea, cea mai toxicǎ este tetraclorura de carbon, utilizatǎ ca solvent,
ca agent de curǎțire și ca agent de creștere a cifrei octanice a benzinei.
Absorbția acestor toxice este posibilǎ prin ingestie, prin piele și prin
respirație. Semnele intoxicației sunt date de tulburǎri respiratorii, pneumonii
toxice, insuficiențǎ cardiacǎ, convulsii și chiar comǎ. Ȋn cazul tetraclorurii de
carbon apar tulburǎri hepatice grave: icter, hemoragii, tuburǎri mentale.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Intoxicația cu METANOL
Metanolul sau alcoolul metilic este utilizat ca solvent pentru lacuri și

vopsele, aditiv și combustibil.
Este una dintre cele mai toxice substanțe: 30 ml pot produce moartea, iar 10
ml, orbirea. Semnele intoxicației apar la 12-24 de ore și se manifestǎ prin scǎderea
frecvenței cardiace, insuficiențǎ respiratorie, cefalee, amețeli, stare de confuzie,
scǎderea eliminǎrii de urinǎ, vedere inițial ȋncețoșatǎ, care evoluezǎ spre pierderea
completǎ a vederii, comǎ și manifestǎri abdominale (grețuri, vǎrsǎturi, dureri
abdominale și, uneori, semne de pancreatitǎ acutǎ).
Tratamentul specific este reprezentat de administrarea etanolului.
Se administreazǎ 125 ml alcool 43 % pe cale oralǎ sau 530 ml soluție 10 % pe
cale intravenoasǎ.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Intoxicația cu NAFTALINǍ
Naftalina este o hidrocarburǎ aromaticǎ, foarte volatilǎ,
utilizatǎ ȋn gospodǎrii ca insecticid. Se poate absorbi pe cale
respiratorie sau pe cale digestivǎ.
Riscul de intoxicație cu naftalinǎ este mai mare la
anumite persoane care suferǎ de defectul genetic al enzimei -
G6PD eritrocitarǎ.
Semnele clinice: grețuri, vǎrsǎturi, dureri abdominale, cefalee, transpirații,

intoxicațiile grave evoluȃnd cu disurie, hematurie, convulsii și comǎ.
Primul ajutor:
 ȋn cazul intoxicației prin inhalare: pǎrǎsirea ȋncǎperii, ȋndepǎrtarea naftalinei și
aerisirea ȋncǎperii;
 ȋn cazul ingestiei: se administreazǎ apǎ și se provoacǎ vǎrsǎturile;
 se transportǎ victima la spital.
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Intoxicația cu alcool
Intoxicația cu alcool etilic reprezintǎ,
probabil, cea mai frecventǎ formǎ de
intoxicare. Doza toxicǎ mortalǎ a alcoolului
etilic la un adult este de 300-600 g.
Formele clinice ale acestei intoxicații depind de nivelul alcoolemiei.
 forma ușoarǎ – alcoolemia de 0,05-0,1 % (tulburǎri de vedere, scǎderea reflexelor,

diminuarea autocontrolului);
 forma medie – alcoolemia de 0,15-0,30 % (tulburǎri de mers și de vorbire, scǎderea
atenției, vedere dublǎ, tulburǎri ale echilibrului și de percepție);
 forma gravǎ – alcoolemia de 0,3-0,5 % (alterarea vederii și a echilibrului, tulburǎri
ale stǎrii de conștiențǎ);
 coma alcoolicǎ – alcoolemia de peste 0,5 % (insuficiențǎ circulatorie și
respiratorie).
Primul ajutor urmǎrește menținerea liberǎ a cǎilor respiratorii și
transportul victimei la spital.
Criza epilepticǎ
PRIMUL AJUTOR CALIFICAT Zâmbeşte! Mâinile tale au
salvat o viaţă!

Primulajutorcalificat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Primulajutorcalificat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRIMUL

Este necesar de a aprecia repede și corect starea pacientului!!!

Componentele lanțului supraviețuirii sunt urmǎtoarele:

Dacǎ victima respirǎ, dar este

Dacǎ victima devine inconștientǎ, se ȋntinde și se aplicǎ manevra Heimlich.

Imobilizarea provizorie a fracturilor se face ȋn scopul ȋmpiedicǎrii

Fracturile localizate la ȋncheietura mȃinii

Se vor imobiliza fǎrǎ tracțiune,

Se va limita la minim manevrarea zonei cu

Fractura de rotula se produce prin cadere in genunchi, se imobilizeaza in

Fracturile genunchiului se imobilizeaza cu ajutorul unei singure atele

1) NU se va ȋncerca reducerea fracturii (repunerea ȋn poziție normalǎ a

Fracturile degetelor piciorului

Fixarea externă a voletului cu

Astfel de leziuni se asociazǎ adesea cu

Cȃnd fractura se ȋnsoțește de secționarea

Accidentatul poate pierde urinǎ și

Se vor evita orice mișcǎri inutile și mai

Sunt produse, de obicei, de o zdrobire directǎ sau de o cǎdere și pot include

Odatǎ depistatǎ fractura la acest nivel pacientul rǎmȃne nemișcat, nu se

La nevoie, poate fi improvizatǎ o targǎ din

Cel mai simplu, se

Primul ajutor constǎ ȋn

 gradul II reprezintǎ o leziune parțialǎ a ligamentelor cu durere, edem

Primul ajutor constǎ ȋn:

 poziție proclivǎ (piciorul trebuie ținut sus, ȋn pat pe o pernǎ).

Primul ajutor constǎ din imobilizarea

 Artera subclaviculară se comprima cu degetul în regiunea fosei

Primul ajutor urmǎrește

gheațǎ ( ȋn reprize de 15 minute), culcarea persoanei și ridicarea membrului rǎnit.

Dacă la rănirea prin armǎ de foc pe corp

Tratamentul plǎgilor urmǎrește prevenirea complicațiilor și obținerea unei

APLICAREA PANSAMENTULUI PE CAP

La cap, pansamentele se realizeazǎ

PANSAMENT TIP "HIPOCRAT"

PANSAMENT TIP “PRAȘTIE"

Dacǎ plaga este complicatǎ cu eviscerația vom folosi un pansament umed.

Se folosește la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mȃinilor,

La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, in spirala.

gradul 1 gradul 2 gradul 3

Toti pacienții electrocutați se transportǎ la spital.

Primul ajutor respectǎ principiile de evaluare ABC.

 reȋncǎlzirea externǎ pasivǎ, constǎ din ȋnvelirea pacientului cu pǎturi și

 reȋncǎlzirea externǎ activǎ, se efectueazǎ prin imersia totalǎ a pacientului ȋn

 reȋncǎlzirea activǎ centralǎ - folositǎ ȋn unitǎți spitalicești.

Ȋn cazul în care persoana prezintă semne de

 șocul termic - pierderea

Victima pasivǎ: Este starea ȋn care persoana apare

Ȋn situaţii complet Salvatorul va apuca mâna victimei şi printr-o

 Priza sub axilǎ - se folosește ȋn

 Priza sub ambele axile.

Conduita de urmat: siguranța salvatorului. Nu este permisǎ intrarea ȋn zona

Manifestǎri clinice: cefalee, agitație, tulburǎri de conștiențǎ, depozite de funingine

Conduita de urmat. Protecția personalǎ este deosebit de importantǎ. Evaluarea

Conduita de urmat: se respectǎ protocolul de evaluare al nivelului de conștiențǎ

Este interzisǎ provocarea de vǎrsǎturi și neutralizarea substanței

Metanolul sau alcoolul metilic este utilizat ca solvent pentru lacuri și

Semnele clinice: grețuri, vǎrsǎturi, dureri abdominale, cefalee, transpirații,

 forma ușoarǎ – alcoolemia de 0,05-0,1 % (tulburǎri de vedere, scǎderea reflexelor,

S-ar putea să vă placă și