Sunteți pe pagina 1din 2

Date demografice alarmante: România a avut cea mai

spectaculoasă creştere a vârstei mediane în ultimele trei


decenii
O privire atentă asupra datelor socio-demografice poate oferi printre cele mai valoroase indicii
cu privire la starea de sănătate a unei țări, precum și la gradul de dezvoltare a acesteia. Rata
natalității și a mortalității, indicele de îmbătrânire demografică, raportul dintre speranța de
viață la naștere și speranța de viață sănătoasă, numărul de imigranți, rata de depedență a
vârstnicilor sunt doar câțiva dintre indicatorii fără de care nu se poate formula o concluzie
pertinentă despre starea națiunii. În acest context, vă invităm să reflectăm împreună asupra
unui indicator demografic esențial – evoluția vârstei mediane a populației.

Sursa datelor: Eurostat, 2017 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?


dataset=demo_pjanind&lang=en

Legendă: Vârsta mediană a populaţiei este un indicator ce împarte populaţia unei ţări în două părţi egale, vârsta mediană fiind acea v

Graficul de mai sus arată că, în perioada de referință, vârsta mediană a populației a crescut,
atât în România, cât și în țările din regiune. România ocupă locul al doilea între ţările din
regiune, după Polonia, în ceea ce priveşte „tinereţea populaţiei”. Trebuie menționat faptul că,
în ultimele trei decenii, România a avut cea mai spectaculoasă creştere a vârstei mediane – de
la 32,6 ani în 1990 la 41,8 ani în 2016 (așadar, o diferență de aproximativ 9 ani). Perioada 2005-
2010 a marcat cea mai accentuată îmbătrânire a populaţiei din România – o creştere de peste 4
ani a vârstei mediane. Acest fenomen ar putea fi strâns legat de alte fenomene demografice
care s-au manifestat, cu precădere, în perioada 2005-2010. Unul dintre acestea și, poate, cel
mai important, este cel al migrației internaționale, în special în rândurile persoanelor
tinere. Raportul ONU privind migrația în perioada 2000-2015 situează România pe locul al
doilea, după Siria (zguduită de război civil), în ceea ce privește numărul persoanelor care
părăsesc țara. Potrivit acestui raport, numărul românilor din diaspora a crescut în medie cu
7,3% pe an, în perioada 2000-2015 (Raportul ONU, p. 19).
Pe fondul plecării masive a tinerilor din țară, dar corelat și cu alte fenomene precum
îmbătrânirea accentuată a populației, creșterea ratei de depedență a vârstnicilor, asistăm, fără
voia noastră, la scrierea unui scenariu sumbru. Dacă pe termen scurt consecințele nu sunt,
poate, atât de vizibile, pe termen mediu și lung, acestea vor deveni semnificative, uneori chiar
foarte grave. Zonele vizate direct sunt cele care au legătură cu piața muncii, cu sistemul de
pensii, cu cel de asigurări medicale și, indirect, cu întregul proces de dezvoltare a țării.
Graficul și interpretarea au fost puse la dispoziție de Alexandru Emanuel Ștefan Trică, Alina
Bârgăoanu și Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.