PREZENTAREA CAZULUI

D.A. este în prezent elevă în clasa a IX-a specializarea alimentaţie publică în cadrul
CŞEI „A” din oraşul C, judeţul C.
D.A. a absolvit clasa a VIII-a în cadrul unei unităţi şcolare pentru învăţământ special. A
venit in această unitate datorită dublei repetenţii a clasei a III-a din şcoala de masă. Datorită
faptului că eleva nu putea îndeplini cerinţele din programa şcolară a fost marginalizată şi
agresată verbal de colegi. Astfel, elevii din clasă refuzau să-i fie colegi de bancă, o trimiteau
mereu în ultima bancă, în recreaţie o izolau sau o ironizau. Au fost şi situaţii când a fost victima
comentariilor răutăcioase sau jignitoare, situaţii când colegii au exclus-o de la activităţi
extraşcolare, fiind discriminată de către colegi
D.A. nu a avut certificat de încadrare în grad de handicap; pe adeverinţa de la medicul
specialist neuropsihiatrie infantilă a fost specificat „eşec şcolar repetat”.
Observaţii: învăţătoarea a fost cea care a depus eforturi pentru ca eleva să poată promova
clasa, părinţii prezentând dezinteres, motivând asta cu lipsa de timp.

Metode, tehnici si instrumente utilizate

Ca metode şi procedee de investigaţie s-au folosit : interviul, observaţia, ancheta sociala,
studiul documentelor, genograma, ecomapa.
Interviul a fost aplicat mamei, apoi tatălui, apoi ambilor; de asemenea s-a aplicat
interviul şi elevului. Nu s-a folosit un ghid propriu-zis de interviu, s-a ţintit însă de fiecare dată
tema calificării profesionale – orientarea şcolară şi profesională după terminarea clasei a VIII-a,
încercând să se facă un raport cerinţe-posibilităţi.
S-a folosit de asemenea observaţia neparticipativă şi pe cea participativă, observând şi
reţinând detaliile semnificative pentru problematica investigată.
S-a mai folosit ancheta socială - deplasare la domiciliul elevului.
Studierea documentelor s-a făcut cu atenţie sporită la detalii.
De asemenea, cu acordul şi ştirea părinţilor, s-a luat legătura cu terapeutul care a lucrat cu
eleva, pentru obţinerea unor posibile informaţii suplimentare.

Analiza şi interpretarea rezultatelor evaluării

Din analiza şi interpretarea datelor au reieşit următoarele date, structurate după cum
urmează:
Date personale:
Nume şi prenume: D.A.
Data naşterii: 13.09.1996
Domiciliu: Sat „C”, Localitate „O”, Jud „C”
Şcoala actuală: CŞEI „A”, oraş „C” jud „C”
Date familiale:
Părinţii
tata:
D.V., (n. 23.06.1961 com. D, jud. Botoşani)
-ocupaţia: pensionar, gr.I de invaliditate, pensie lunară.
-domiciliu: Sat „C”, Localitate „O”, Jud „C”
Casa în care trăieşte este compusă din două camere şi hol.
-starea civilă: necăsătorit (este în relaţie de concubinaj cu B.Niculina)
mama:
-B.Niculina (n. 11.01.1965, loc. Lunca B. jud. Mureş); este căsătorită legal cu B.S însă sunt
despărţiţi în fapt.
-domiciliu: Sat „C”, Localitate „O”, Jud „C”
bunicii materni:
A.I. (bunicul), loc. Lunca B., jud. Mureş
A.V. (bunica), loc.Lunca B., jud. Mureş
bunicii paterni:
D.E. (bunica), pensionară, domiciliu: Sat „C”, Localitate „O”, Jud „C”, împreună cu tatăl şi
mama elevei
D.G. (bunicul), decedat.
bugetul familiei: slab
structura familiei:
familia dezorganizată – tatăl trăieşte în concubinaj cu B.N. (căsătorită legal cu B.S.)
relaţiile familiale: tensionate şi conflictuale
condiţii de locuit:
D.V. şi B.N. locuiesc într-o casă, compusă din două camere, proprietate a lui D.V. Condiţiile de
locuit sunt modeste. Casa este racordată la reţeaua de energie electrică şi apă potabilă. Venitul
familiei este compus din pensia de invaliditate a lui D.V. şi alocaţiile de stat ale copiilor; se
adaugă şi pensia C.A.P. a bunicii paterne D.E
sănătatea familiei: bună
fraţi, surori:
1.D.I., născut pe 04.11.1998, se află în familie
2.D.O., născut pe 04.11.1998, se află în familie
3.D.A.-M., născută pe 10.06.1992, se află în familie. Este rezultatul unei relaţii de concubinaj
anterior.

Nivel de dezvoltare:
Atenţie, temperament şi personalitate: instabilă, hiperactivă (îi este imposibil să stea locului
mai mult de un minut sau două). Dacă stă pe un scaun, se joacă cu pixul, cu tot ce poate atinge.
Mâinile se joacă fără întrerupere cu părul, cu hainele. Întregul corp face mişcări a căror simplă
urmărire este obositoare. Se concentrează greu în activitate, indiferent cât de atrăgătoare i se
păruse această activitate la început, în momentul apariţiei unui stimul nou. Saltul de la o acţiune
la alta are influenţe nefaste şi asupra procesului de învăţare, nu poate fi implicată într-o activitate
un timp suficient pentru a învăţa din ea. În timpul orelor, atenţia era scăzută. Se ocupa tot timpul
cu altceva, când se explica lecţia. Nu prezintă interes pentru procesul de învăţământ. Este un
copil mai puţin sociabil, a fost crescută după norme exigente şi severe, a fost bătută şi agresată
verbal. Este o persoană anxioasă şi înclină spre o atitudine rezervată.
Aspecte ale adaptării psihosociale:
Sociabilă: foarte puţin
Deprinderi de autoservire: bune
Se descurcă bine în mediul cunoscut.
Observaţii:
Eleva este puţin sociabilă, nu stabileşte cu uşurinţă relaţii cu colegii, cu persoane noi cu care
vine în contact; îi place să fie în centrul atenţiei. Repetarea insuccesului şcolar, ca urmare a
neputinţei exprimării corecte prin comportamentul lexico-grafic, îi accentuează starea de
oboseală intelectuală şi fizică. Vocabularul este sărac. Are o gândire simplistă, bazată pe concret;
memoria este de scurtă durată. Imaginaţia este săracă. Înţelegerea celor citite sau scrise este
aleatorie, ideea nu e analizată în contextul dat, reciteşte rândurile odată parcurse sau sare peste
unele. Rareori ascultă instrucţiunile sau regulile unui joc sau ale unei activităţi şi este vorba nu
de rea intenţie, ci de incapacitatea sa de a asculta ceva un timp mai îndelungat ca să prindă esenţa
explicaţiilor.
Relaţia familie – şcoală este inconstantă, iresponsabilă şi deconstructivă.
Recomandări:
Este extrem de important să existe un acord între părinţi, în ceea ce priveşte modul de abordare
a problemelor copilului lor. Atât timp cât acest copil primeşte mesaje diferite, de la fiecare
părinte, el nu se va înregistra nici un progres, ba, din contră, există şansele ca situaţia să se
înrăutăţească.
Este esenţială o ambianţă organizată, previzibilă, rutina având o importanţă majoră în
modificarea comportamentului unui copil cu tulburări lexico-grafice. Cunoaşterea exactă a
ceea ce se întâmplă şi când anume, contribuie mult la focalizarea minţii copilului.
Aprecierea obiectivă atât a părţilor bune, cât şi a celor slabe, ale elevei, constituie un aspect
fundamental al încercării de a schimba comportarea acesteia. Nevoia de feedback afectiv a uşurat
foarte mult acţiunea de exersare a controlului voluntar a comportamentului şi de dezvoltare a
capacităţii de relaţionare şi comunicare cu ceilalţi. În legătură cu elementele hiperkinetice de care
suferă, studiile confirmă utilitatea psihoterapiei, a integrării sociale responsabile din partea
familiei şi a grupului de apartenenţă, a terapiei cognitiv-comportamentale, dublată de
antrenamentul de relaxare. Hiperkinetismul este o conduită complexă încărcată de agitaţie, lipsă
a concentrării, a voinţei productive şi a perseverenţei la nivelul parcursului aplicativ.
Nonatantismul, defocusarea şi agitaţia fizică şi mentală sunt, pentru subiectul în speţă, rezultatul
unui obiect exterior, drept reacţie adecvată la agresivitatea şi insecuritatea din interiorul familiei.
Imaginea imediată a influenţei familiei se materializează, din partea subiectului, în diverse forme
depresive şi de anxietate, forme de adaptare socială improprie sau de dezintegrare socială. Se
recomandă consiliere psihologică şi socială pentru întreaga familie.

Obiectivele si planificarea intervenţiei

Ca obiective s-au stabilit următoarele:
- absolvirea în cât mai bune condiţiuni a claselor a VIII-a
- obţinerea unei orientări şcolare şi profesionale către învăţământul liceal dar ţinând seama şi de
posibilităţile pe care eleva le are.
S-a recurs la consilierea elevei, a părinţilor.
De asemenea s-a încurajat şi susţinut participarea la toate activităţile extra-şcolare.

Intervenţia propriu-zisă
Intervenţia propriu-zisa a constat în următoarele:
- identificarea posibilităţilor concrete de orientare şcolară şi profesională pe care eleva le are
după terminarea clasei a VIII-a şi prezentarea acestora părinţilor
- alegerea propriu-zisa: conform procedurii, fiind elevă din unitate de învăţământ special, are
posibilitatea să urmeze clasele a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a în cadrul Centrului Şcolar pentru
Educaţie Incluzivă „A” din oraşul C, judeţul C.
 Părinţilor le-a fost prezentată oferta educaţională de la acest centru. Au participat şi la
vizita de documentare organizată de şcoală la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „A” din
oraşul C, judeţul C.
Identificând şi analizând toate posibilităţile de integrare socio-profesionala pe care fiica
lor le-ar avea, ţinând cont de posibilităţile si preferinţele elevei, de comun acord s-a ales
domeniul „alimentaţie publică”.
În continuare s-a procedat la monitorizarea activităţii elevei şi susţinere în vederea
întăririi motivaţiei în opţiunea aleasă (încurajarea elevei şi lăudarea ei, sublinierea calităţilor pe
care le are – pentru întărirea stimei de sine şi facilitarea obţinerii feed back-ului în alegerea
opţiunii şcolare)

Închiderea cazului şi monitorizarea postservicii

Am considerat cazul încheiat în momentul obţinerii înscrierii elevei la Centrul Şcolar de
Educaţie Incluzivă „A” oraşul C, judeţul C, clasa a IX-a, domeniu alimentaţie publică-
învăţământ special.
S-a monitorizat telefonic şi în fapt cazul acestei eleve: în prezent este clasa a X-a, îi place
domeniul ales, părinţii sunt mulţumiţi, va putea să lucreze şi astfel D.A va reuşi să se integreze
socio-profesional, deşi iniţial a fost un copil discriminat (de colegi) şi abuzat (în familie a fost
crescută după norme exigente şi severe, a fost bătută şi agresată verbal).