Galileo Galilei

Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564[4] – d. 8 ianuarie 1642)[1][5] a fost

un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică.
Printre realizările sale se numără îmbunătățirea telescoapelor și observațiile astronomice realizate astfel,
precum și suportul pentru copernicanism. Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale
moderne”,[6] „părintele fizicii moderne”,[7] „părintele științei”,[7] și „părintele științei moderne”.[8] Stephen
Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea
științei moderne.”[9]

Mișcarea obiectelor uniform accelerate, predată în aproape toate cursurile de fizică la nivel de liceu și
început de facultate, a fost studiată de Galileo ca subiect al cinematicii. Contribuțiile sale la astronomia
observațională includ confirmarea prin telescop a fazelor planetei Venus, descoperirea celor mai mari patru
sateliți ai lui Jupiter (denumite în cinstea sa lunile galileene), și observarea și analiza petelor solare. Galileo
a lucrat și în știința aplicată și în tehnologie, îmbunătățind tehnica de construcție abusolelor.

Susținerea de către Galileo a copernicanismului a dus la controverse în epocă, o mare majoritate a

filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea geocentrică cum ca Pământul ar fi
centrul universului. După 1610, când a început să susțină public heliocentrismul, a întâmpinat o puternică
opoziție din partea a numeroși filosofi și clerici, doi dintre aceștia din urmă denunțându-l inchiziției romane la
începutul lui 1615. Deși la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolicăa condamnat
heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii” în februarie 1616,[10] iar Galileo a fost avertizat să
abandoneze susținerea sa—ceea ce a promis să facă. După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în
celebra sa lucrare, Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii, publicată în 1632, a fost judecat de
Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la
domiciliu.