Referat la

nutritie
CRIHANA FLORINA
CARMEN
AMG II, GR IV
 Caloria este o unitate de masura a energiei furnizate de alimente

Necesarul energetic total zilnic trebuie să acopere:

1.cheltuielile metabolismului bazal

2.acţiunea dinamic specifică a alimentelor

3.cheltuielile energetice determinate de activitatea fizică depusă

4.cheltuielile energetice ca răspuns la modificarea temperaturii mediului înconjurător

Calculul necesarului caloric se efectuează funcţie de: înălţime, greutate, vârstă, sex,
gradul de efort fizic, starea fiziologică, greutatea actuală etc.

Etape de elaborare a unei diete urmaresc intocmirea unui regim alimentar, atât pentru
persoanele bolnave dar şi pentru persoanele sănătoase, trebuie să se respecte o serie de etape
comune care se bazează pe cunoaşterea unor date antropometrice, fiziologice (activitate
profesională şi extraprofesională) şi fiziopatologice (caracteristicile afecţiunii prezente), fără de
care calculul pentru întocmirea meniului într-o zi anume este imposibil.

Scopul dietei este acela de a asigura un aport adecvat de principii nutritive, atat calitativ
cat si cantitativ.

Pentru aceasta, alimentatia trebuie sa fie regulata si fragmentata (de obicei, in trei
pranzuri si doua gustari).

Pentru alcătuirea unui regim alimentar care trebuie respectate următoarele etape

1. Calcularea greutății ideale

Pentru calcularea greutatii ideale cele mai utilizate formule sunt: formula Broca, formula
Lorentz, formula „Metropolitan Life Insurance” şi indicele masei corporale.

GI = 50 + 0,75 (I - 150)+ (V-20)/4

– GI = greutatea ideală (în kg); – V = vârsta (în ani).

– I = înălţimea (în cm);

– Rezultatul obţinut - valabil pentru bărbaţi.

– în cazul femeilor, rezultatul trebuie înmulţit cu 0,9.

Obezitatea este definită prin depăşirea greutăţii ideale cu 20%.

Indicele de masă corporală (IMC) - cea mai folosită formulă

IMC = G/I2
– raportul dintre greutate (kg) şi înălţime la pătrat (m2)

Clasificarea greutăţii în funcţie de valorile IMC (Kg/m2)

Subponderal < 18,5

Normal 18,5 - 24,9

Supraponderal 25 – 29,9

Obezitate gradul I 30 – 34,9

Obezitate gradul II 35 – 39,9

Obezitate gradul III 40 – 44,9

Obezitate monstruoasă (morbidă) > 45

2. Calcularea aportului caloric necesar (rația calorică) Stabilirea necesarului caloric este
exprimat în kcal/kg pe corp. Acest necesar poate varia, în general, între 5 kcal/kg corp/zi şi
45kcal/kg corp/zi.

Ratia calorica va fi ajustata pentru a aduce greutatea reala la cea ideala, deci va fi usor
hipocalorica la obezi si usor hipercalorica la subponderali. La normoponderali dieta va fi
normocalorica. In mod normal, un subiect adult trebuie sa consume aproximativ 2000 – 2400
cal pe zi.

Pacienţii obezi vor primi până la normalizarea greutatii cu 500-1000 cal/zi mai puţin
decât normalul calculat.

Persoana în repaus 25-30 kcal/kgc/zi

Activitatea sedentară necesită cheltuială energetică între 30-35 kcal/kgc/zi.

Obezi inactivi – maxim 1200 kcal/zi

3. Distribuția caloriilor (repartiția calorică pe principii alimentare) Caracterizarea generală

a dietei şi distribuirea necesarului caloric pe cele 3 principii nutritive: glucide, proteine şi lipide.

Proteine 11-15% din rația calorică

Lipidele 25-30%

Glucidele 55-60%

4. Repartitia calorica pe mese și gustări: Alimentele alese trebuie să fie cât mai variate,
pentru a evita monotonia regimurilor. Distribuirea caloriilor pe numărul de mese precizat:

Mic dejun 20% din rația calorică

Prânz 40% din rația calorică

Cina 30% din rația calorică

Gustările: câte 5% din rația calorică

5. Întocmirea meniului zilnic :După ce s-au stabilit necesarul caloric, principiile nutritive, se
va întocmi tabelul cu alimentele ce vor fi folosite la prepararea meniului, astfel încât să se
respecte piramida alimentaţiei sănătoase, care prevede ca fiecare principiu alimentar să aibă o
anume provenienta. Orice meniu trebuie să conţină şi alimente de origine animală şi vegetală.
Nu trebuie să lipsească legumele şi fructele în stare crudă sau preparate ca salate sau deserturi,
asigurându-se astfel aportul de vitamine şi minerale.Se recomandă respectarea orelor fixe de
masă pentru crearea şi întreţinerea reflexelor stimulatoare ale secreţiilor digestive: ultima masă
se va lua cu 2-3 ore înainte de culcare, pentru a asigura digestia şi odihna noaptea.

6. Respectarea regulilor de gastrotehnie = o ramură a nutriţiei care se ocupă cu arta

preparării alimentelor, studiind transformările suferite de alimente în cursul preparării lor prin
diverse tehnici culinare, având în vedere şi influenţa acestor transformări asupra stării de
sănătate a individului.
 Dieta recomandata unui pacient cu afectiune cardiovasculara

Ora Meniu Alimente Cantitate Cantitate Proteine HC Lipide

bruta neta A V A V
7 Ceai Ceai de plante 250 ml 250 ml - - - - -
+zahar + Paine
Paine+ Margarina 60 g 60 g - 5 30 - -
margarina Zahar 20 g 20 g - - - - 16
10 g 10 g - - 10 - -
10 Lapte + Lapte 250 ml 250 ml 10 - 10 5 -
paine fara Paine 140 g 140 g - 11 70 - -
sare
13 Ciorba Legume 5% HC 100 g 50 g - 1 5 - -
taraneasca Legume 10% HC 50 g 30 g - 1 3 - -
Ulei 5 ml 5 ml - - - - 5
Perisoare Carne de vita 150 g 90 g 18 - - 6 -
la abur, Fasole verde 120 g 100 g - - 1 - -
sote de Morcov 70 g 50 g - - 5 - -
legume Dovlecei 50 g 30 g - - 2 - -
Cartofi 120 g 100 g - 2 20 - -
Margarina 15 g 15 g - - - - 12
Tarta cu Zahar 15 g 15 g
branza de Faina 40 g 40 g - 3 28 - -
vaci Margarina 15 g 15 g - - - - 12
Branza de vaci 30 g 30 g 6 - - - -

19 Budinca Spaghete fierte 50 g 200 g - 4 40 - -

de Branza de vaci 50 g 50 g 10 - 2 - -
spaghete Ou 25 g 25 g 3 - - 3 -
cu branza Margarina 15 g 15 g - - - - 12
de vaci
Compot Mere 150 g 100 g - - 10 - -
de mere Zahar 10 g 10 g 10

Total 47 27 251 14 57
74 71

Calorii: 1987