MONTESSORI

- în 1907 inaugurează prima școală montessoriană pentru copiii mici denumită „Casa dei
bambini”(Casa copiilor), într-un cartier sărac de la periferia Romei;
Metoda Montessori presupune:
- interactiunea experimentală a copilului cu mediul special pregătit;
- înțelegerea dezvoltării naturale a ființei umane în fiecare stadiu de dezvoltare;
- libertatea dată copilului în limite clar stabilite.
Scopul educației Montessori:
Să ajute dezvoltarea copilului în așa fel încât acesta să ajungă un adult împăcat cu sine însuși și
cu ceilalți, conștient de apartenența și de contribuția lui la umanitate ca întreg.
Rolul adultului:
Să îl ajute pe copil să pună în funcțiune potențialul și energia creatoare cu care se naște.
Stadiile de dezvoltare în viziunea Mariei Montessori:
• 0-6 ani – construirea sinelui, explorarea senzorială
• 6-12 ani – formarea copilului ca ființă socială, explorarea intelectuală
• 12-18 ani – căutarea sinelui și nașterea adultului
• 18-24 ani – construirea personalității mature și explorarea specializată
0 - 6 ani – copilăria mică „Vreau să fac lucruri singur”
Nevoi: ordine; siguranță și rutină; sentimentul apartenenței; independență funcțională; libertate
și limite; stimulare și explorare senzorială; iubire și respect
Caracteristici fizice: creștere rapidă; apar dinții; păr și piele moi; se construiește sistemul
imunitar
Caracteristici psihologice:
– 0-3 ani- creatorul neconștient
- 3-6 – lucrătorul conștient
- gândire concretă
- însușirea limbajului
- adaptare culturală
- coordonare motorie
Mintea absorbantă:
Mintea absorbantă – stare a minții neconștiente care ajută formarea ființei umane din nimic.
Minte absorbantă neconștientă 0-3 ani și conștientă 3-6 ani
Trăsături: neconștientă și involuntară; nediscriminatorie; dinamică; universală; fără efort;
spontană; creativă.
Rolul adultului:
- să asiste copilul în procesul de adaptare
1
 - să-i ofere copilului activități cu scop
- să observe
- să-i încurajeze independența
- să-i dea copilului libertatea de a lucra, de a se mișca, de a alege, de a repeta
- să stabilească o relație bună cu persoanele din jur
Perioadele senzitive:
• Limbaj – de la naștere
• Ordine – 1-3 ani
• Rafinarea mișcărilor – 1-4 ani
• Rafinarea simțurilor – de la naștere- 4 ani
• Relații sociale – 2-5 ani
Rolul adultului:
- să pregătească mediul
- să permită copilului să fie activ și independent
- să observe manifestările perioadelor senzitive
- să se pregătească mental și practic pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor
- să fie model
Observarea:
Scop: - să înțelegem nevoile copiilor și să venim în întâmpinarea lor; să înlăturăm obstacolele
din calea dezvoltării copiilor.
Metoda de observare: colectăm date, reflectăm asupra ceea ce observăm, ajungem la o
concluzie și decidem ce facem în continuare.
Tipuri de observare:
- introspecția (despre tine)
- observarea directă (stai și scrii ce vezi)
- observarea indirectă (lucrezi și observi în același timp)
Limite ale observării umane: prejudecăți, interpretări, complexitatea actului cognitiv, abilitatea
de a consemna.
Observarea autentică:
• Obiectivă (ce fac copiii nu cum sunt)
• Nonintruzivă (să nu intervii când observi)
• Interes (să vezi ce e cu adevărat cu copilul, nu să validezi ce crezi tu)
• Modestie (să nu simtă că-l observi neapărat)
• Răbdare
• Exactitate (să fii precis în ceea ce observi: de câte ori face ceva, cât durează acțiunea, etc)
• Continuă și repetitivă
• Limitată
2
Ce observăm?
• Durata unei sarcini
• Repetiția și calitatea implicării
• Felul în care realizează sarcina (încet, repede, atent sau nu)
• Perioadele de lucru spontan
• Abilitatea de a se concentra, de a reveni la lucru după o întrerupere, de a alege singur
Comportament
• Cât de ordonate/ dezordonate sunt acțiunile copilului
• Manifestări de bucurie, tristețe, semne de afecțiune după momentul său de concentrare
• Comportamentul social
Independența
• Abilitatea de a face lucrurile singur, fără ajutorul celorlalți
• Proces care evoluează de-a lungul vieții
TIPURI DE INDEPENDENȚĂ
• Funcțională (poate să facă lucruri singur)
• Mentală (începe să fie conștient, poate lua singur decizii pe principii morale, poate să
aleagă, să descopere singur)
• Economică (poate să-și câștige primii bani și să-și împlinească dorințele)
• Spirituală
Scopuri
• Să ajungem la împlinirea potențialului uman
• Să înțelegem propria valoare și limitările proprii
• Să ajute cooperarea cu ceilalți membri ai comunității
• Să-l ajute pe om să devină liber în comunitatea de care aparține
Rolul mediului
• Securizant și dătător de încredere
• Stimulator pentru dezvoltarea mișcării și a limbajului
• Anticipează nevoile viitoare ale copilului (pregătire indirectă)
• Permite libertatea și controlul erorii (feedback pentru greseală)
Rolul adultului
• Oferă dragoste și încredere necondiționată
• Oferă alegeri potrivite
• Dă suficient timp si acceptă greșeala
• Totdeauna încurajează și susține
Observațiile Mariei Montessori :
1. dacă dăm copiilor jucării și activități reale, ei aleg în cele din urmă activitățile reale;

3
 2. activitățile cu scop alese in mod liber îi ajută pe copii să devină concentrați, organizați și
disciplinați;
3. libertatea de a alege are ca și consecință disciplina interioară;
4. e nevoie de structură / limite pentru a-l ajuta pe copil să se simtă în siguranță;
5. motivația interioară se dezvoltă mai ales prin activități liber alese;
6. le dăm copiilor libertate ca să-și împlinească nevoile, nu capriciile și toate dorințele.
Rolul adultului
• Conecteaza-te cu copilul.
• Stabilește-ți așteptări realiste.
• Ai încredere în copil.
• Formulează cerințele una câte una și transmite-le într-o modalitate prietenoasa, dar cu
claritate și fermitate.
• Oferă-i copilului timp să proceseze informația.
• Fii constant.
• Oprește comportamentul negativ cu fermitate și îndreaptă atenția copilului către lucruri
bune și activități interesante.
• Oferă iubire necondiționată și așteaptă în mod activ să se dezvăluie frumusețea naturală a
copilului.
Adultul montessori
- în Montessori nu predai ci ghidezi
- se pune accent pe pozitiv:
– Concentrarea pe găsirea soluției și mai puțin pe întâmplările negative
– Momentele dificile sunt tranzitorii
– Transmite copiilor ideea că sunt în creștere și că nimic nu e finalizat
– Amintește-le copiilor despre lucrurile cu care s-au chinuit și pe care le-au depășit
• Starea de prezență a adultului dă copilului siguranță și încredere
• Disponibilitatea permanentă de a ajuta și a ghida
• Tratarea diferențiată înseamnă dreptate
• Interesul pentru copil e cheia înțelegerii lui chiar și când yala e blocată.
• Acordarea unei noi șanse
Strategii de depășire a supărării
• Recunoaște momentul când începi să te superi și fă un pas înapoi înainte să reacționezi
• Gândește-te la copil dincolo de comportamentul lui ( află mai multe despre viața lui)
• Separă comportamentul de persoana copilului
• Refuză să mergi reacții instinctive
• Ai răbdare cu tine însuți