Sunteți pe pagina 1din 5

CURENTE LITERARE-TRASATURI

Umanismul
 este promovată ideea că „omul este măsura tuturor lucrurilor” –
(Protagoras);
 înlocuirea limbii slavone cu limba română;
 susținerea cu argumente care demonstrează latinitatea limbii și a
poporului român;
 continuitatea elementului roman în Dacia;
 promovarea dreptăţii sociale;
 precizarea obiceiurilor ṣi includerea istoriei naţionale;
 recuperarea trecutului, „ca să nu se uite lucrurile și cursul țării” –
(Miron Costin);
 accentul cade pe unitatea de limbă, cultură și teritoriu a românilor din
cele trei țări române;
 militează pentru raționalitatea gândirii
 Reprezentanții umanismului
 Varlaam
 Antim Ivireanul
 Grigore Ureche
 Miron Costin
 Ion Neculce
 Constantin Cantacuzino
 Radu Greceanu
 Iluminismului
 militează pentru raționalitatea gândirii;
 cultura și educația sunt prioritare pentru dezvoltarea maselor; 
 încurajarea tipăriturilor în limba română, care dădeau impresia celor
care le citeau și care erau sub stăpânire străină că aparțin aceluiași spirit
prin faptul că citeau aceeași limbă;
 egalitatea, libertatea și suveranitatea poporului;
 promovarea dreptăţii sociale;
 precizarea obiceiurilor ṣi includerea istoriei naţionale;
 includerea traducerilor ṣi a imitaţiilor în scrierile realizate;
 separarea istoriei de literatură;
 crearea limbajului filosofic românesc
 introducerea ideii că poezia nu înseamnă doar versificație, ci e capabilă
de lirism, sensibilitate, sinceritate.

 Scriitori reprezentanţi
 „Școala Ardeleană”: Samuel Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan
Budai- Deleanu;
 Poeții Văcărești;
 Costache Conachi;
 Dinicu Golescu;
 Anton Pann.

Perioada pașoptista
 critica literară va fi obiectivă și va avea la bază principiului estetic – „[…]
vom critica cartea, iar nu persoana.”;
 unitatea limbii și a literaturii la nivelul provinciilor româneṣti, unirea
literară fiind un prim pas pentru o viitoare unire teritorială ṣi socială;
 evitarea traducerilor și a imitaţiilor care „omoară în noi duhul naţional”;
 folosirea surselor de inspirație originale, valorificarea specificului
naţional;
 imitarea literaturii străine nu mai este acceptată, ci se pune accentul pe
promovarea unor surse de inspiraţie precum „frumoasele noastre ţări”,
obiceiurile ṣi istoria naţională;
 unitatea culturală înaintea celei politice.

Scriitori reprezentanţi
Poezie

 Pasteluri” (Miezul Iernii, Sfârșit de toamnă, Malul Siretului, Iarna),


„Doine ṣi lăcrămioare” de Vasile Alecsandri;
 „Zburătorul”, de Ion Heliade Rădulescu;.
Proză

 „Alexandru Lăpușneanul”, de Costache Negruzzi;


 „Balta albă”, de Vasile Alecsandri.

Criticismul junimist
 articolele publicate, precum „Comediile d-lui Caragiale" sau „Eminescu și poeziile lui"
reprezintă un reper în critica literară românească;
 figurile de stil sunt importante în poezie;
 promovarea fondului autohton la nivelul formelor împrumutate;
 cuvintele au capacitatea de sugestie;
 se vrea evoluția naturală, dar pregătită temeinic;
 viața socială și culturală din România e ghidată conform crezului maiorescian;
 criticismul maiorescian impune o nouă direcţie în poezia românească ṣi creează o
adevărată polemică în jurul operelor poetice care nu transmit emoţii, ci conţin prea multă
vorbărie;
 viaţa culturală a renăscut, urmând noi direcţii inovatoare.

Reprezentanți
 Poezie Mihai Eminescu(Luceafărul Scrisoarea I Floare albastră Dorința La steaua Atât
de fragedă Ai noștri tineri Făt-frumos din lacrimă Epigonii )
 Teatru/ opere dramatice - Ion Luca Caragiale (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă
D`ale carnavaluluiConu` , Repausul dominical, Bacalaureat, Calul dracului,Tren de
plăcere, Un pedagog de școală nouă, etc );
 Proză - Ioan Slavici (Moara cu noroc, Popa Tanda, Mara, Budulea
Taichii, Pădureanca, Scormon, Comoara, Gura satului, Zâna Zorilor)  și Ion
Creangă (Povestea lui Harap Alb, Amintiri din copilărie, Dănilă Prepeleac, Ivan
Turbincă, Moș Ion Roată și Unirea).

Romantismul
 promovarea unor surse de inspiraţie precum „frumoasele noastre ţări”,
obiceiurile ṣi istoria naţională, imitarea literaturii străine fiind înlocuită
cu promovarea unei literaturi naţionale;
 iubirea și natura se află în comuniune;
 accentul cade pe descrierea sentimentelor umane;
 personajul romantic este eroul cu defecte și calități, aflat în situații
deosebite care îl ajută să evolueze;
 antiteza este procedeul literar specific;
 întoarcerea în trecut e posibilă prin retragerea în vis;
 apar categorii estetice noi: grotescul, urâtul, care intră în opoziție cu
fantasticul;
 canoanele clasice nu mai sunt respectate;
 folosirea expresiilor populare, a ironiei și a satirei;
 speciile literare se amestecă în cadrul aceleiași creații: pot exista
elemente de pastel, meditație, satiră în aceeași poezie.

Reprezentanți
 Mihai Eminescu (Luceafărul, Scrisoarea I, Floare albastră, Dorința, La
steaua, Atât de fragedă, Ai noștri tineri, Făt-frumos din
lacrimă, Epigonii, Glossă, Geniu pustiu, Lacul, Memento Mori, Odă în
metru antic, Sărmanul Dionis, Scrisoarea I, etc);
 Costache Negruzzi (Alexandru Lăpușneanu).

Realismul
 personajul realist e descris în mediul său natural, existând personaje
tipice care acționează în situații tipice;
 sunt prezentate relațiile dintre individ și mediu;
 tema aleasă de scriitorul realist reflectă realitatea contemporană;
 banalul cotidian joacă un rol important, cititorul având încă de la
început iluzia vieții reale;
 perspectiva narativă e obiectivă, naratorul fiind omniscient și
omniprezent;
 informațiile oferite sunt precise;
 întâmplările sunt povestite la persoana a III-a;
 romanul realist are, de obicei, o construcție sferică;
 figurile de stil nu au rolul de a oferi expresivitate textului, ci au rol
caracterizator;
 descrierea este folosită în detaliu pentru a oferi veridicitate textului;
 evenimentele relatate sunt caracterizate de transparență.
Reprezentanți
 I.L. Caragiale (În vreme de război, O făclie de Paște, etc);
 Nicolae Filimon (Ciocoii vechi și noi);
 Ion Creangă;
 Ioan Slavici (Moara cu noroc, Popa Tanda);
 Liviu Rebreanu (Ion, Pădurea spânzuraților, Adam și
Eva, Ciuleandra, Răscoala);
 Marin Preda (Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeții, Viața ca o
pradă, Delirul);
 George Călinescu (Enigma Otiliei, Bietul Ioanide);