Pentru Examen !!!!Cam t%t "e e s"ris ai"i!!!!!!!

 A. SEGMENTUL
SEGMENTUL SPAŢIAL
SPAŢIAL
ateliţii sistemli de naviaţie transmit semnale de timp sincroni&ate pe
1. SISTEM
SISTEMELE
ELE DE NAVIG
NAVIGA
ATIE PRIN
PRIN SATEL
SATELITITI:
I: NAVST
NAVSTAR,
AR, doă frecvenţe prtătoare, parametri de po&iţie ai sateliţilor i informaţii
GLONASS, COMPASS SI GALILEO adiţionale cm ar fi starea sateliţilor(
!!!!!!
!!!!!!!!C
!!Cati
ati satei
sateiti
ti are
are e"ar
e"are#
e# Cate
Cate $ane
$ane au# P%&it
P%&itia
ia atelitl este constitit din doă părţi:
a"est%ra. Ce $eri%a'a 'e re(%utie au#!!!!!!!!!! #( isteml de transport'
2( isteml de naviaţie(
 Navstar: 1.Sistemul de transport   propri7&is constă dintr7o strctră compactă tip
• 32 sateliți disponibili,
disponibili, +4 ctie, de care snt prinse doă panori solare c posibilitate de rotaţie(
8n pls, această strctră poartă:
• 6 plane orbitale înclinate
• sisteml de control termic'
• la aproximativ 55° faţă de ecator  • sisteml de alimentare i distribţie'
• 2!2!! "m altitdine • sisteml telemetric i de telecomandă'
•  perioada de revol ție ##$56m • sisteml de control al altitdinii i vite&ei'
%lonass: • sisteml de control al altitdinii i orbitei(
• 24 sateliți disponibili
disponibili ,+ 4 de re&ervă'
re&ervă'
• 3 plane orbitale' 2( Sistemul de navigaţie
navigaţie  al fiecări satelit %9 constă în principal din:
• înclinare de 64()° faţă de ecator' • nitatea de amplificare a datelor de naviaţie'
• #*#!! "m altitdine' • doă emiţătoare de naviaţie c antene pe frecvenţele # i 2'
•  perioada de revol ție ##$#5m' • ceasri atomice'
ompass: • memorie c datele de naviaţie pentr #4 &ile(
• 2 sateliţi -./ 0-edim .art$ /rbit1, emnal
emnalll de naviaţ
naviaţieie actal
actal constă
constă în: nda prtătoa
prtătoare
re din banda
banda 
• 3 sateliţi %/ 0nclined %eonc$ronos /rbit1 modlată c codl 9 sa c codl ;<01 i mesa=l de naviaţie(
• 5 sateliţi %./ 0%eostationar .art$ /rbit1 8ntrel mesa= de naviaţie este divi&at în 5 sbsemente, fiecare const>nd în
%alileo0.ropa1 : &ece cvinte(
• 3! sateliţi din care 2 operaţionali i 3 de re&ervă bs
bsem
emen
entl
tl #: conţi
conţine
ne para
parame
metri
tri de core
corecţ
cţie
ie de ceas
ceas pent
pentr
r a da
tili&atorli informaţii despre corecţia de timp %9 i coeficienţii ni
• 3 plane orbitale de înălţime medie 0-edim .art$ /rbit 0-./1 1 model de propaare prin ionosferă pentr tili&atori monofrecvenţă(
• înclinare de 56° faţă de planl ecatorial bs
bsem
emen
entl
tl 273:
273: conţi
conţine
ne efem
efemereride
idele
le sate
satelit
litl
lii prec
precal
alc
cla
latete din
• 232!! "m altitdine informaţiile staţiilor terestre de rmărire( 9e ba&a acestor parametri se poate
calcla po&iţia satelitli, într7n sistem eocentric de coordonate(
istem
istemele
ele %N
%N menmention
tionate
ate anteri
anterior
or fac parte
parte din sisteme
sistemele
le de bsementl 4: este re&ervat pentr mesa=e alfanmerice ale nor aplicaţii
naviatie lobale( viitoare(
bsem
bsement
entll 5: conţine
conţine datele
datele de almana
almana$$ pentr
pentr n satelit
satelit(( <cest
<cest
sbsement conţine în mod sccesiv almana$l a 25 sateliţi( leerea ni
almana$ complet necesită maximm #2,5 minte(
Codul este
este o marca
marca precisa
precisa de timp
timp care
care permit
permitee proces
procesli
li intern
intern al
receptorli sa calcle&e momentl transmisiei semnalli satelitae(odl
). SEGMENTELE
SEGMENTELE SISTEM*L
SISTEM*L*I
*I DE PO+IION
PO+IIONARE
ARE GLO-AL
GLO-AL are caracateristici asemanatoare ni &omot aleator dar este de fapt n cod
 binar calclat c n aloritm matematic si de aceea mai es te denmit &omot • taţiile
taţiile care snt folosite pentr actali&area
actali&area memoriei sateliţilor i
 psedoaleator( retransmiterea sbsecventă a datelor de la satelit la tili&ator(
n cadrl sistemelor de naviatie se pot identifica rmatoarele codri:
7codul C/A  e specific ben&i # care e modlat doar de prtatoarea de banda
# si are o lnime de nda de aprox 3!!m( /. OR-I
OR-ITE
TELE
LE SATE
SATELI
LII
ILLOR SI MISC
MISCAR
AREAEA OR-I
OR-ITTAL A
7codul
codul P este modlat
modlat pe amb ambele
ele frecvent
frecventee # si 2 permit
permitand
and astfel
astfel SATE
SATELI
LITI
TILO
LORR 0 ELIP
ELIPSA
SA EPL
EPLER
ER NEPE
NEPET*T*R-
R-A
ATA SI
determinarea corectiei de ionosfera si troposfera( PET*R-ATA2
Efemeridele snt parte compone component nt a mesa=l
mesa=li
i de naviatie
naviatie si contin
contin !!!!!!!!Nu ne3a &is "e tre4uie sa in(atam ai"i, 'ar eu "re' "a
informatii enerale ,informatii orbitale si informatii privind fnctionarea $e s"urt, sa stim a "e se re5era e"are. Nu stiu ni"i 'a"a
ceasli de la bordl satelitilor( tre4uie sau nu 'esene!!!!!!!!!
9arametri continti de blocl de informatii orbitale snt
7momentl de referinta  Elipsa %epler
%epler nepetur&at'
nepetur&at'
7cei 6 parametri ai orbitei "eppleriene la momentl de referinta
referinta ?eoria
?eoria de ba&ă pentr calcll
calcll orbitelor satelitare
satelitare se reăsește în leile li
73 termeni de corectii seclar  Aepler
Aepler,, care
care descri
descri mișcarea
carea planete
planetelor
lor în =rl
=rl oarel
oareli(
i( <plicate
<plicate la
76 termeni de corectii periodice mișcarea ni
ni satelit în =rl
=rl 9ăm>ntli
9ăm>ntli aceste lei
lei a rmătorl
rmătorl ennț:
?ermeni
?ermeni de corectie
corectie descri
descri efectele
efectele pertrbatoar
pertrbatoaree enerate
enerate de refractia
refractia
#( /rbita ni satelit este o elipsă, într7nl din focarele ei afl>nd7se
eocentrl 0central de masă al 9ăm>ntli1'
9amantli ,inflenta directa a mareelor si inflenta presinilor radiatilor  2( Ba&a vectoare
vectoare a ni satelit 0linia care ne țte eocentrl
eocentrl c satelitl1
solare( .femeridele snt trasmise la fiecare ora ,tili&area lor recomandan7 descriere în intervall de timp eale sprafețe eale'
se pana la 4 ore dpa momentl de referinta la care snt raportate ( 3( 9ătrat
9ătratl
l timpli
timpli de revol
revolț ie al ni satelit
satelit este proporț ional
ional c
Almanahul  cprinde n set de data de preci&ie sca&ta care permite calcll semiaxa mare a elipsei la pterea a treia(
vi&ibilitati satelitilor in diferite pncte de pe lob( <lmana$l este enerat la  a=torl acestor lei, precm și c completările
completările lterioare ale li NeCton
6 &ile (prinde corectii pentr parametrii orbitalii ai satelitilor si a ceasrilor   pentr cea de7a treia lee a li Aepler, poate fi calclată po&i ția ni satelit la
la bordl acestora( orice moment
moment ? în planl elipsei orbitale, dacă snt cnoscți parametrii
elipsei precm și po&iția satelitli
satelitli la n moment
moment de referin
referinț ă ?!(
 .SEGMENTUL
 .SEGMENTUL !E "#NT$#L
"#NT$#L %eometria
%eometria orbitei satelitli este descrisă interal prin semiaxa semiaxa mare a și
<tribţiile sementli de control i staţiile de control: semiaxa mică b a elipsei orbitale 0fira 4(31(
• ementl de control are rmătoarele atribţii:
• alclarea efemeridelor sateliţilor'
• @eterminarea corecţiilor pentr efemeridele'
• -enţine
-enţinerea
rea standar
standardl
dlii de timp,
timp, prin sprave
sprave$e
$erea
rea stării
stării de
fncţionare a ceasrilor satelitare i extrapolarea mersli acestora'
• ?ransferl mesa=elor de naviaţie spre sateliţi'
• ontroll interal al sistemli(
isteml de control inclde:
• taţiile monitor care recepţionea&ă mesa=l de naviaţie'
• taţiile master 0de control1 care prelcrea&ă datele brte pentr a
frni&a'
• 9o&iţiile precise ale sateliţilor i corecţiile de ceas'
 Dira 3(3 .lipsa ca orbită satelitară

Enl din focarele elipsei orbitale este eocentrl %( Dira 3(4 9o&iția spațială a orbitei satelitare
nt valabile rmătoarele definiții:
• 9eriel 9e: pnctl cel mai apropiat de 9ăm>nt de pe elipsa orbital' 7 /riinea sistemli de coordonate H eocentrl'
• <poel < p: pnctal cel mai îndepărtat de 9ăm>nt de pe elipsa
7 <xa I H axa de rotație a 9ăm>ntli'
orbital' 7 9lanl JI definit de axa I și pnctal vernal K(
9nctl vernal este n pnct fictive care se află pe direcția linie de intersecție
• inia abciselor: linia care nește 9e c < p'
a planli orbital al 9ăm>ntli 0ecliptica1 c planl ecatorial 0 pe acea
• <nomalia excentrică .: este n$il 09 e-F1 format de perie c  parte nde oarele străpne de la ds pre Nord planl ecatorial1(
central proiecției și proiecția satelitli' 9o&iția spațială a nei elipse în acest sstem de coordonate poate fi descrisă
F7 proiecția satelitli pe cercl circmscris elipsei' c a=torl n$irilor 0fira 4(41:
-7centrl elipsei' o L H ascensia dreaptă a nodli ascedent'
o M H armentl 9erieli'
• .xcentricitatea nmerică e: o i H înclinarea(
2 2
a +b
e =
a
2 8n această sitație 0conform firii 4(41 vom defini:
03(#1 • nodl ascedent: acel pnct al elipsei orbitale în care satelitl

• <nomalia adevărată G: n$il 9 e%'

traversea&ă de la d spre Nord planl ecatorial'
7po&iția satelitli pe orbită( • ascensia dreaptă a nodli ascendent L: n$il dintre axa J a

• Ba&a vectoare r: dreapta %(

sistemli de coordonate stronomic și linia care neș te eocentrl c
nodl ascedent'
9o&iția orbitei satelitli în spaț i este descrisă într7n sistem de coordonate
carte&ian astronomic care este definit de: • armentl 9erieli M: n$il A%9e'
• înclinarea orbitei i: este n$il dintre planl ecatorial ș i planl
elipsei orbitale'
 • armentl latitdinii : este armentl 9erieli la care se adaă
anomalia adevărată:
M+G
03(21
ele pre&entate mai înainte se ba&ea&ă exclsiv pe sita ția că planl orbital
este o elipsă, adică respectă prima lee a li Aepler(
ea de7a doa lee a li Aepler poate fi formlată astfel:timpl de revolție
al satelitli este proporțional c sprafaț a excedentă descrisă de ra&a
vectoare
 Elipsa %eppler pertur&ata
<baterea firilor pamantli de la o simetrie sferica si repartitia neniforma
a densitatii in interiorl 9amantli snt ca&ele principale ale pertrbarii
elipselor pe care ravitea&a satelitii(
 Nerelarilatile campli ravitational care prodc la faptl ca verticalele
 pertrbatiei snt crbe spatial a caror tanent n convere spre central
9amantli determina elipse Aeppler pertrbate(
Elipsa perturbata este caracteri&ata de variatii seclar periodice ale
 paramaetrilor orbital(/ pertrbare deosebita re&lta din forma elipsoidala a
9amantli (<ceasta condce la variatii relative mari ale ascensiei drepte a
nodli ascendant si a armentli perieli(
emiaxa mare si mica a orbitei satelitare precm si inclinarea acesteia snt
neli=abili de stabile
<lte ca&e de pertrbare a orbitelor sateliatare snt:
7inflenta camprilor ravitationale ale lnii si soareli care a n effect
indirect si direct
efectl direct re&lta din atractia satelitli de catre lna si soare
efectl indirect re&lta din deformarea corpli pamant datorat soareli si
lnii 0inflenta mareei 1
7presinea radiatiilor solare precm si presinea radiatiilor indirect a
radiatilor reflectate de pamant condc la variatia orbitei satelitare
7frecarea atmosferei(<tmosfera 9amantli este destl de rara in inaltimea
orbitei datelitli si e sficent ca prin forte de frecare sa inflente&e
misacarea acesteia (. srprin&ator ca aceste effect condce la o accelerarea si
cm n este asteptat la o franare a miscarei satelitli,,
Codurile snt secvente binare la care este adaat si mesa=l de naviatie
,odrile snt sprapse prin modlatie de fa&a( Modulatia de faza   este
reali&ata printr7n salt de #)!Oa ndei prtatoare cand aloarea binara din
secventa codli se sc$imba(
6. PROPAGAREA SEMNALELOR SATELITARE 7N ATMOS8ER
!!!!!!Nu a &is "e sa in(atam 'e ai"i!!!!!!!!
/ ndă electromanetic emisă de n satelit, străbate atmosfera care are n
effect pertrbator aspra propaării, întrc>t n există n indice de refracție
constant pe toată rosimea atmosferei(
ndicele de refracție n este dat de relația:
nc;v
03(31
nde: c H vite&a ndei în vid,
 v H vite&a ndei în medil considerat(
8ntr7n medi c indice de refracție constant drml parcrs de n semnal
este o dreaptă, aceasta repre&ent>nd drml cel mai scrt între doă pncte(
@acă în această sitație determină lnimea traseli dintre doă pncte pe
 ba&a măsrării timpli de propaare, trebie cnosct doar indicele de
refracție PnQ(
8n atmosferă însă, indicele de refracție este variabil și ca rmare, semnall
electromanetic își cată acel trase ca să a=nă în timp cel mai scrt de la
n pnct la altl( <cest drm n este o dreaptă, ci o crbă spațială și deci n
repre&intă drml cel mai scrt(
?oate măsrătorile pentr determinarea timpli de propaare în atmosferă
a aceeași problemă enerală, faptl că indicele de refracție în atmosferă este
cnoact doar c o preci&ie limitată, el fiind o fncție de spați și timp, și
deci dependent de indicele de refracție concret din diferitele &one ale
atmosferei( .sențial răm>ne însă faptl, că indicele de refrac ție într7n medi
este dependent de frecvența semnalli și de strctra medili(
<tmosfera 9ăm>ntli poate fi descrisă prin stratri aproape concentrice c
strctră și proprietăți diferite( eat de propaarea ndelor și semnalelor 
satelitare prin atmosferă, stratrile pot fi rpate în ?roposferă și onosferă,
întrc>t aici există condiții de propaare foarte diferite(
9artea inferioară a atmosferei c o înălțime de la !74! "m deaspra
9ăm>ntli este considerată ?roposfera, în care vaporii de apă și temperatra
inflențea&ă propaarea ndelor( 8n troposferă a loc toate fenomenele
meteoroloice, temperatra descrește în medie c cca 6,5 o;"m( -oleclele
și atomii neîncărcați electric, snt foarte bine amestecați, iar cele c o
încărcare electric n a aproape nici o inflen ță, fapt pentr care în această
 &onă atmosfera este considerată n a& netr( ndicele de refrac ție este p țin
mai mare ca # și descrește odată c înălțimea, atin>nd valoarea # în
stratrile sperioare ale troposferei(
onosfera este partea sperioară a atmosferei, încep>nd de la cca ! "m H  vite&a de propaare a semnalli care străbate stratrile ionosferei este
#!!! "m, în care propaarea ndelor este inflențată de ioni&area atomilor  dependentă de frecvența semnalli( <ceastă proprietate poate fi însă
din aceste stratri( Bepartiția electronilor și ionilor este inflenț ată de doă
rpe de factori:
•  procese fotoc$imice enerate de radia țiile solare, care condi ționea&ă
volml de ioni'
•  procese de transport, care prodc mi șcarea ionilor(
9ropaarea ndelor în ionosferă este deci dependentă în mare măsră de  
activitatea solară dar și de inflențe eomanetice( .neria radiației solare  
eliberea&ă electroni din molecle de a& ale atmosferei sperioare și răm>n
ioni po&itivi( onii neativi se formea&ă prin atașarea electronilor liberi la
 particlele netre( 9rin recombinarea particlelor, acestea se netrali&ea&ă,
electronii și ionii dispar procesl devenind reversibil( Iia există ec$ilibr
foarte labil între procesl de ioni&are și cel reversibil, iar noaptea, prin
dispariția inflenței radiaț iilor solare, efectl de ioni&are este foarte reds(
8n eode&ia satelitară o importanță mare o are leătra între fenomenl de
ioni&are și parametrii: timp local, anotimp și latitdinea eorafică:
• dependența ioni&ării față de timpl local re&ltă din variaț ia
intensității iradierii solare în decrsl nei &ile( 8n =rl orei #4!!
0timp local1 ioniarea atine n maxim, iar miniml dirn este atins
între mie&l nopţii i ora 6!! dimineaţa'
• dependenţa ioni&ării faţă de anotimp este caracteri&ată prin valori
?. 0?otal .lectronic ontent7 mărime ce caracteri&ea&ă radl de
ioni&are, tili&ată în eode&ia satelitară1 ridicate în lnile de iarnă,
inclsiv primăvara și toamna, și valori ?. mai redse în lnile de
vară'
• dependența față de po&iția eorafică este caracteri&ată prin valori
?. ridicate în &onele 2!!73!! nord și sd față de ecatorl
eomanetic, care snt de doă ori mai mari fa ță de valorile ?. din
&onele eorafice de latitdine medie( Doarte redse snt valorile
?. în timpl iernii în &onele cprinse între latitdinile 6! !7!!(
8n eode&ia satelitară refracția =oacă n rol deosebit, întrc>t enerea&ă
variații în vite&a de propaare a semnalelor satelitare și deci inflențea&ă
direct măsrarea timpli de propaare a semnalli(
8n ionosferă semnalele satelitare snt spse nor inflențe destl de  
complicate, datorită electronilor liberi, a c>mpli ravitațional al
9ăm>ntli și a colo&inii electronilor liberi c alte particle( 8n special în
timpl pertrbațiilor ionosferice efectl aspra semnalelor satelitare poate
deveni at>t de pternic, înc>t receptoarele care recep ționea&ă aceste semnale
n snt capabile să prelcre&e aceste date(
onosfera este n medi dispersiv pentr ndele radio emise de sateliți, adică
exploatată, pentr determinarea refracției atmosferice(
@eci ionosfera fiind n medi dispersiv, deci propaarea ndelor este
dependentă de frecvență, aconds la faptl ca sateliții sistemelor satelitare de
naviație să emită pe doă frecvențe:  # și 2( .fectl ionosferic se face
resimțit mai ales în măsrătorile c codri( a măsrarea fa&ei ndei
prtătoare, prin combinații liniare între înreistrările celor doă semnale se
poate elimina efectl ionosferic(
pre deosebire de ionosferă, troposfera n con ține electroni sa ioni liberi(
?roposfera este n medi nedispersiv pentr ndele radio, în spectrl de
frecvență p>nă la #5 %R& și deci refrac ția troposferică este independentă față
de frecvența ndelor, iar vite&a de fa&ă și de rp în acest medi snt eale(
9arametrii atmosferici care inflențea&ă aici refracția snt: presinea
atmosferică și presinea relativă a vaporilor de apă și temperatră(
?roposfera este formată din mai mlte a&e, însă refracția în aceste a&e este
aproape aceeași și deci este sficient, ca ea să fie modelată prin trei
componente:
  bioxide de carbon'
 vapori de apă'
 alte componente(
-ăsrarea cantității bioxidli de carbon în atmosferă este o operație destl
de dificilă, fapt pentr care, în modelare se alee de relă o valoare medie
de !,!3S( <baterile de la această valoare se reăsesc oricm în a treia
componentă, ceea ce condce ca în modelele enerale pentr troposferă, să
se prevadă doar doă componente:
 componenta scată 0totl except>nd vaporii de apă1'
 componenta medă 0vaporii de apă1(
9entr semnalele radio se poate afla indicele de refracție c formle
empirice, prin măsrarea: presinii atmosferice, a presinii vaporilor de apă
și a temperatrii( omponenta presinii și a temperatrii față de înălțimea
deaspra solli se poate estima relativ simpl( -lt mai complicate snt
relațiile dintre presinea vaporilor de apă și înălț ime, care descrește și ea ca
temperatra și presinea( <cest lcr n este deosebit de important, întrc>t
contribtl vaporilor de apă la refracția troposferică este de doar #!S( 9e
ba&a nor stdii teoretice și experimentări practice, a fost posibilă, elaborarea
nor modele pentr estimarea refracției troposferice(
-odelele oferă re&ltate c at>t mai bne, c c>t sateli ții care emit semnalele
se află mai aproape de &enit( a elevații sb #5 o ma=oritatea modelelor snt
netili&abile( .rorile re&idale în psedodistanț e dpă aplicarea ni model
de refracție troposferică se estimea&ă de ordinl decimetrilor(-odelele pentr
estimarea efectelor refrac ției ionosferice și troposferice snt implementate în
softrile de prelcrare a observațiilor satelitare(
9. METODE DE DETERMINARE A PO+IIEI P*NCTELOR
PRIN MS*RTORI GPS
!!!!!!!!Care sunt "ee ) met%'e mari# Detaii 'es$re a"este )
met%'e. *n'e se 5%%ses" met%'ee# C%n'itii 'e utii&are $e
teren.!!!!!!
.xistă mai mlte te$nici de măsrare care pot fi folosite de ma=oritatea
receptorilor pentr măsrători satelitare:
T  Metoda stati('  H folosită pentr linii lni, reţele eode&ice, stdil
 plăcilor tectonice, etc( /feră o preci&ie mare pentr distanţe lni,
dar comparativ este lentă(
T -etoda static rapidă H folosită pentr orani&area reţelelor de control
locale, îndesirea de reţele, etc( /feră o preci&ie ridicată pentr
măsrarea ba&elor de p>nă la 2! "m lnime i este mlt mai rapidă
dec>t metoda statică(
T  Metoda (inemati('  H folosită pentr măsrarea de detalii i
măsrarea de mai mlte pncte într7o sccesine rapidă( .ste o
modalitate foarte eficientă pentr măsrarea mai mltor pncte
sitate aproape nl de altl( 8n orice ca&, dacă există obstrcţii spre
cer ca i podri, copaci, clădiri înalte etc, i mai pţin de 4 sateliţi pot
fi observaţi, ec$ipamentl trebie reiniţiali&at, fapt care poate la 57
#! minte( / te$nică de procesare cnosctă ca /n ?$e7Dl 0/?D1 a
făct n mare prores în minimi&area acestei restricţii(
T  Metoda de m'surare )n timp real $T%  H B?A 0 Beal ?ime
Ainematic1 folosete o leătră de transmitere a datelor radio pentr
a transmite datele de la satelit, de la ba&ă la mobil( <ceasta face
 posibilă calclarea coordonatelor i afiarea acestora în timp real, în
timpl desfărării măsrătorilor( .ste folosită pentr aplicaţii
similare metodei cinematice(
Metoda de măsurare static
<ceasta a fost prima metodă de&voltată în cadrl măsrătorilor %9( 9oate fi
tili&ată pentr măsrarea ba&elor lni, de obicei de 2! "m1 i mai lni(
En receptor este amplasat pe n pnct ale cări coordonate snt cnoscte c
 preci&ie în sisteml eocentric( <cesta este cnosct sb denmirea de
receptor ba&ă 0mamă1( elălalt receptor este amplasat la celălalt capăt al
 ba&ei i este cnosct sb denmirea de mobil 0rover1(
Beceptorii trebie să colecte&e datele pentr o perioadă precisă de timp(
<ceastă perioadă este inflenţată de lnimea ba&ei, de nmărl sateliţilor 
observaţi i de eometria sateliţilor( a relă de ba&ă, timpl de observaţie
este de minim o oră pentr o lnime a ba&ei de 2! "m c 5 sateliţi i n
%@/9 predominant de )( Ua&ele mai lni necesită n timp de observaţie
mai îndelnat(
/dată ce a fost colectate date sficiente, receptorii pot fi opriţi( -obill
0rover7l1 poate fi apoi mtat pe rmătoarea ba&ă i măsrătorile pot începe
din no(
a o estimare empirică a preci&iei măsrătorilor relative, se poate considera
V5 mm 03 mm1 +# ppm din lnimea ba&ei( <ceasta este metoda principală
 pentr crearea reţelelor eode&ice de spri=in(
/ redcere sbstanţială a dratei sesinilor de lcr, la 5 H 2! minte pentr
o sesine, este atinsă c metoda tatic rapidă, fiind folosită pentr estimarea
ambiităţilor( -etoda oferă re&ltate foarte bne la determinări de ba&e
scrte 0maxim 5 H #! "m1, c constelaţii satelitare foarte bne i c
receptoare care măsoară pe ambele frecvenţe( 9reci&ia potenţială este
estimată la 0V5 mm +# ppm1(
Metoda static rapidă
8n metoda de măsrare static rapidă, este ales n pnct de referinţă i nl
sa mai mlţi roveri lcrea&ă în raport c el( aracteristic, metoda static
rapidă este folosită pentr îndesirea reţelelor existente, stabilirea controlli,
etc(
?rebie reali&ate verificări pentr a ne asira de faptl că nici o eroare
rosolană n a intervenit în măsrători( <cest lcr poate fi reali&at prin
remăsrarea pnctelor într7n alt moment al &ilei(
<tnci c>nd lcrăm c doi sa mai mlţi receptori mobili, o alternativă este
aceea să ne asirăm că toţi mobilii fncţionea&ă în fiecare pnct ocpat
simltan( <stfel este permis ca datele de la fiecare staţie să fie folosite ori ca
referinţă ori ca rover pe drata postprocesării fiind cea mai eficientă metodă
de lcr dar de altfel i cea mai re de sincroni&at(
Metoda cinematică
-etoda cinematică este de obicei tili&ată pentr măsrători de
detali, înreistrarea traiectoriilor, etc(, dei odată c apariţia metodei
B?A poplaritatea ei este pe o pantă descrescătoare(
?e$nica implică mtarea receptorli mobil 0rover1 a cări po&iţie
 poate fi calclată relativ la receptorl fix 0ba&ă1(
8n priml r>nd, mobill trebie să îndeplinească ceea ce este cnosct
ca iniţiali&are( <ceasta este în fond acelai lcr ca i principil de
măsrare a ni pnct c metoda static rapidă i a permite soft7li
 postprocesarea pentr re&olvarea ambiităţii odată a=ni la biro(
Ua&a i mobill snt porniţi i răm>n nemicaţi pentr 572! de minte,
înreistr>nd date( ?impl de staţionare depinde de lnimea ba&ei de
la receptorl fix i de nmărl sateliţilor observaţi(
@pă această perioadă, dpă această perioadă mobill poate fi mtat
nestin$erit( Etili&atorl poate înreistra po&iţiile la o rată de
înreistrare predefinită, poate înreistra po&iţii distincte, sa o   /?D STOP;GO
RT 
combinaţie a celor doă( <ceastă parte a măsrătorii este denmită în
mod comn lanţl cinematic(
En aspect important de rmărit este acela că pe tot parcrsl
măsrătorii să se evite apropierea de obiecte care ar ptea bloca
semnall sateliţilor spre receptorl mobil( @acă oric>nd pe parcrsl
măsrătorii mobill observă mai pţin de 4 sateliţi, măsrătoarea
trebie oprită, receptorl trebie mtat într7o po&iţie în care 4 sa mai
mlţi sateliţi snt observaţi i trebie refăctă iniţiali&area înainte de
continarea măsrătorilor(

On T<e 8= 0OT82

<ceasta este o variantă a metodei cinematice i înlătră cerinţele de
iniţiali&are i cele rmătoare iniţiali&ării c>nd nmărl sateliţilor observaţi
scade sb 4(-etoda cinematică /?D este o metodă de procesare care este
aplicată măsrătorilor pe parcrsl postprocesării( a începtl
măsrătorilor, operatorl poate pr i simpl să se deplase&e c receptorl i
 să înreistre&e datele( @acă va trece pe sb coroana ni copac i va pierde
sateliţii, la momentl intrării în aria de acoperire a sateliţilor, sisteml se va
reiniţiali&a atomat(8n ca&l acesti procede se folosete n receptor  nei măsrători cinematice /?D, diferenţa principală fiind faptl că este dsă
confirat ca staţie fixă i nl ca rover, ltiml instal>nd7se sccesiv în
 pncte noi: #,2,3,W, n la intervale de timp prestabilite în fncţie de
distanţă(@acă se modifică confiraţia satelitară, se va reiniţiali&a o altă ba&ă
 pe parcrs, printr7o staţionare scrtă, de aproximativ 5 minte(  Precizia
determinărilor este de ±(10mm+2ppm).
STOP;GO
9entr acest tip de procede se folosete o ba&ă de iniţiali&are formată din
doă pncte cnoscte, aflate la o distanţă p>nă în #!"m, pncte în care se
instalea&ă doă receptoare fixe( Enl dintre receptoare devine mobil i se
deplasea&ă pe teren staţion>nd sccesiv pncte de detali( ondiţia de ba&ă o
repre&intă nmărl sateliţilor vi&ibili, respectiv cel pţin 5 sateliţi disponibili
 pentr a asira o valoare a %@/9 Hli bnă, maxim )( /bservaţiile
drea&ă între 3!75! secnde, maxim 2 minte, asir>nd o  precizie de ±(10-
20mm+2ppm).
Real Time Kinematic (RTK
9rescrtarea de B?A provine de la măsrători cinematice în timp real( .ste o
metodă de măsrare cinematică /?D ce se efectea&ă în timp real(
taţia fixă are ataată o leătră radio i retransmite datele pe care le
recepţionea&ă de la sateliţi( Xi mobill are o leătră radio i recepţionea&ă
transmis de staţia fixă( -obill recepţionea&ă de altfel date i direct de la
sateliţi prin intermedil propriei sale antene %9( <ceste doă setri de date
 pot fi procesate împrenă de receptorl mobil în scopl re&olvării
ambiităţii i prin rmare se va obţine o preci&ie ridicată relativ la
receptorl fix( /dată ce receptorl fix a fost instalat i transmite date prin
leătra radio, receptorl mobil poate fi activat(
<tnci c>nd rmărete sateliţii i recepţionea&ă date de la fix, poate începe
 procesl de iniţiali&are( <cesta este similar c iniţiali&area reali&ată în ca&l
la capăt în timp real( /dată ce iniţiali&area este completă, ambiităţile snt
re&olvate i mobill poate înreistra pncte i coordonate( 8n acest moment
 preci&ia de determinare a ba&ei este de cprinsă în intervall #75 cm(
>. SISTEME GEODE+ICE DE RE8ERINTA GLO-ALE
0 'atumu ?e%'e&i" %"a si ?%4a, ITRS, ETRS @ si
BGS @62
!!!!! De "ate 5euri e 'atumu# Ce e un 'atum ?e%'e&i" si
unu %"a0'e%se4irea 'intre ee2# Care e %ri?inea sistemuui
si "um sunt axee $%&iti%nate $t e"are s=stem 'e re5erinta#
Nu tre4uie ni"i % ?ura, 'e"at "ea 'e a BGS. Ce s3a a(ut in
(e'ere 'e *E si "um a 5%st 'eterminat ETRS @#!!!!!!!!!
 !atum geode*i( glo&al +i lo(al 
8n cadrl aplicaţiilor eo7topo7cadastrale se pot identifica doă tipri de
datm 0Nistor i ălcean 2!!)1:
7datml eode&ic lobal, la care centrl elipsoidli de referinţă este fixat în
centrl de masă al 9ăm>ntli'
7datml eode&ic local, pentr care elipsoidl este ales tanent la eoid, în
scopl aproximării nei reini în =rl ni pnct fndamental(
8n ca&l datmli local centrl elipsoidli diferă de centrl eoidli
datorită orientării datmli c o sinră staţie astronomică, ceea ce face ca
în acest pnct fndamental deviaţia verticalei i ondlaţia să fie definite în
mod arbitrar ca eale c &ero( 9rin rmare, această aproximaţie afectea&ă
 po&iţiile celorlalte pncte din interiorl reţelei eode&ice( 8ncep>nd din #*5# ,
în Bom>nia, este folosit datml eode&ic definit de elipsoidl ArasoCs"i
42, care este n datm local(
pre deosebire de datml eode&ic local, datml lobal,
caracteri&at de n elipsoid de referinţă, este ales astfel înc>t să aproxime&e în
condiţii optime eoidl în ansambll să( En astfel de datm lobal este
modell eode&ic al 9ăm>ntli, în care se fac toate determinările %9, i
definit de elipsoidl Y% )4(<doptarea i tili&area datmli eode&ic
lobal i local pre&intă nele avanta=e, din care se enmerea&ă: asirarea
nei referinţe nice a ni pnct pe sprafaţa 9ăm>ntli, stabilirea clară a
aloritmilor pentr transformările de coordonate între datmri, crearea
 premi&elor te$nice de corelare a di feritelor date eo7spaţiale prin reali&are de
 prorame speciali&ate(
 Sistemul de re,erinţ' terestru internaţional IT$S-Servi(iul International  %eode&ie i %eofi&ică s7a props definirea, reali&area i menţinerea ni
de $otatie a Pamantului
9e ba&a recomandărilor i specificaţiilor prevă&te de re&olţia nr( 2 a
Eninii nternaţionale de %eode&ie i %eofi&ică 0E%%1 din #**#, ervicil
nternaţional de Botaţie al 9ăm>ntli 0.B1 a ps ba&ele sistemli de
referinţă terestr internaţional convenţional ?B (
isteml de referinţă terestr internaţional are rmătoarea definiţie:
• oriinea sistemli ?B este în centrl de masă al
9ăm>ntli 0eocentr1'
• axa I, este direcţionată de la eocentr către 9oll Nord
0terestr1 convenţional H ?9 0centrl firii determinate de micarea polară
 pentr intervall #*!!7#*!51'
• axa J, este intersecţia planli meridianli %reenCic$ c
 planl ecatorial'
• axaZ, este po&iţionată în planl ecatorial, astfel înc>t,
împrenă c celelalte doă axe, să forme&e n sistem de coordonate carte&ian
c orientarea spre dreapta(
Beali&area practică a ?B constă într7n set de coordonate rectanlare
împrenă c variaţia lor anală, pentr o reţea de pncte materiali&ate pe
sprafaţa terestră, în &one fără activitate ale plăcilor tectonice i a căror  tridimensional 03@1 i să coincidă c sisteml ?BD la epoca #*)*(!, fiind
 po&iţie este determinată tili&>nd diferite te$nici de eode&ie spaţială(
 Sistemul de re,erinţ' european ET$S /0
.ropa a avt dintotdeana n rol important în cooperarea internaţională, în
ceea ce privete activităţile eode&ice( 9rimele iniţiative s7a materiali&at
 prin definirea nor sisteme de referinţă, precm .@ 5! 0.ropean @atm
#*5!1 sa .@ ) 0.ropean @atm #*)1, acestea fiind reali&ate pe ba&a
trianlațiilor astronomice existente la nivell continentli eropean( -ai
mlt, în anl #*), în cadrl <dnării %enerale a Eninii nternaţionale de
sistem de referinţă eropean, ca ba&ă eode&ică pentr diferitele proiecte
mltinaţionale, în care este necesară eo7referenţierea 0ex(: po&iţionarea 3@,
eodinamică, naviaţie, eoinformatică, etc(1, în str>nsă leătră c celelalte
strctri componente ale <%, .ro%eorap$cs sa <enţiile Naţionale de
artorafie din .ropa( onform celor prevă&te de docmentele te$nice,
 prin sistem de referinţă eropean se avea în vedere:
• n nmăr de staţii de referinţă care folosesc te$nici eo7
spaţiale precm [U sa B'
• reţea de staţii %9 permanente, la nivell continentli
eropean, denmită .9N 0.EB.D 9ermanent NetCor"1'
• reţea de pncte eode&ice de referinţă, determinate c o
 preci&ie ridicată, în rma a nmeroase campanii %9;%N'
• reali&area nei reţele de altimetrie eropene nificate E.N
0Enified .ropean evellin NetCor"1 i interarea acesteia în reţeaa
verticală eropeană .E[N 0.ropean [ertical %9 NetCor"1(
8n #**!, pe ba&a re&olţiei #, adoptată la înt>lnirea de la Diren&e, sbcomisia
isteme de Beferinţă .ropene recomandă ca sisteml de referinţă terestr
adoptat de către .EB.D, i menţint c a=torl .9N, să fie nl
fixat pe partea stabilă a plăcii ero7asiatice( <cest sistem poartă denmirea de
isteml de Beferinţă ?erestr .ropean )* 0.?B )* H .ropean ?errestrial
Beference stem )*1(
.?B )* este alcătit din datml eode&ic .?B )*, ba&at pe elipsoidl
%B )! 0%eodetic Beference stem #*)! H istem de Beferinţă %eode&ic
#*)!1 i sisteml de coordonate eode&ice elipsoidale(
 SISTEMUL GE#!EI" !E $E2E$INŢ3 GL#AL 4GS5 /6
%97l este deci n sistem de po&iţionare lobală, adică n sistem datorită
căria, pornind de la po&iţiile mobile de7a lnl orbitelor a sateliţilor, poate
fi determinată po&iţia pnctelor aflate în oricare parte a ?errei( isteml de
referinţă trebie de aceea sa fie eocentric, nic pentr tot lobl i fix c
 privire la micarea 9ăm>ntli( isteml adoptat pentr %9 este sisteml
conform Y%F)4 0isteml eode&ic mondial #*)41(
<xa I a acesti sistem este paralelă c direcţia polli terestr 0?91 definit
în #*)4 de Urea nternational de lFRere 0UR acm B1( <xa J este
definită de intersecţia planli meridianli de referinţă la Y%F)4 c planl
ecatorli conform polli terestr( -eridianl de referinţă este paralel c
meridianl &ero definit de UR( <xa Z este sitată pe planl ecatorial i este
 perpendiclară pe axa J( [alorile coordonatelor cresc de la st>na la dreapta(
a acest sistem de coordonate caracteristic %97li este asociat n elipsoid
0elipsoidl %B)!1 av>nd aceeai oriine c sisteml carte&ian(
. S*RSE DE ERORI 7N MS*RTORILE SATELITARE
!!!!!!!!!Care e sursa "are in'u"e er%rie, "are sunt "au&ee $t
"are ee a$ar# Care sunt er%rie sistemati"e si "ee aeat%are#
Cum se "%re"tea&a a"este er%ri# Cum se $%t 'etermina
a"este er%ri#!!!!!!!!!!!
?e$nica satelitară, ca i orice altă te$nică de măsrare, este afectată de erori
sistematice i de erori aleatoare(
9rincipalele srse de erori ce inflenţea&ă măsrătorile satelitare snt leate
de:
• efectele instrmentale'
• efectele medili de propaare'
• deficienţele în modelele dinamice tili&ate pentr determinarea
micărilor relative ale sateliţilor %9(
<ceste srse de erori pot provoca:
( .rori sistematice 0eliminate sa estimate în procesl de calcl1:
• erori sistematice de repre&entare a orbitelor'
• erori sistematice ale modelli de fncţionare a ceasli satelitli'
• coordonatele 0 cnoscte 1 staţiei'
• eroarea sistematică a ceasli receptorli'
• eroarea troposferică i ionosferică'
• ambiitatea fa&ei prtătoare(
( .rori aleatoare 0remanente în procesl de calcl1:
• erori sistematice re&idale'
• \ccle7slip\ necorectaţi'
• excentricitatea centrli de fa&ă'
• eroarea datorată reflexiei semnalelor 0mltipat$1'
• eroarea aleatoare de măsrare(
 Erori ale satelitului 
 .rorile datorate sateliţilor sistemli %9 a ca srsă erorile efemeridelor i
cele ale ceasrilor din sateliţi(
.ste evident că erorile efemeridelor inflenţea&ă preci&ia po&iţionării(
.stimările se referă la solţia de naviaţie obţintă c efemeridele transmise
în mesa=l de naviaţie al semnalelor satelitare i recepţionate de tili&ator(  
.xistenţa nor servicii speciali&ate care se ocpă de determinarea
efemeridelor sateliţilor a conds, în pre&ent, la o evalare mlt mai precisă
a efemeridelor( <ceste date pot fi pse la dispo&iţia tili&atorilor atori&aţi
 prin internet i cprind:
• onstelaţia actală a sateliţilor 0atellite Realt$ @ata1'
• tarea i de&voltarea planificată a sistemli'
• .femeridele precise'
• <lmana$l'
• [i&ibilităţi'
• /ndlaţia eoidli'
• 9arametrii rotaţiei 9ăm>ntli'
• Dirme constrctoare de ec$ipamente %9, etc(
 Erori sistemati(e ale (easurilor  antenei determină o diferenţă mai mare de #! m între drml parcrs de
9rincipil de ba&ă al ni sistem satelitar este acela de măsrare a timpli,
scara de timp fiind definită de sisteml satelitar tili&at( Diecare satelit are la  
 bord ceasri satelitare care ac ționea&ă ca standarde de timp și frecven ță
 pentr reali&area timpli %9( nforma ția de timp în raport c sisteml de
timp %9 este atașată semnalelor de naviație și ndelor prtătoare( ?impl
%9 este definit și monitori&at de către o stație de control, care aplică
corecțiile necesare pentr sincroni&area individală a ceasrilor satelitare( /
eroare de sincroni&are de #]s în ceasl satelitli va prodce o eroare de
aproximativ 3!! metri în psedodistanț ă( @acă se dorește determinarea
 po&iției spațiale c o acratețe la nivell metric, sincroni&area ceasrilor   pot fi datorate manevrelor sateliţilor(
satelitare să fie de c>teva nanosecnde(@in acest motiv , la bordl sateliților  -etodele de evalare a erorilor sistematice ale orbitelor snt:
se află ceasri Bbidim și;sa esim(  
 E,e(tul datorat re,le7iei semnalelor -e,e(tul multipat8
8n măsrătorile %9 se prespne că semnall a=ne direct de la satelit la
receptor( @ar acest lcr n este întotdeana adevărat, alătri de semnall
direct a=n>nd la receptor i semnale reflectate datorate contactli c soll
sa alte obiecte, înainte de a atine antena( @acă diferenţa de drm parcrsă
de cele doă semnale 0direct i reflectat1 este considerabil de mare 0mai mare
de #! m1 atnci se poate face o diferenţiere între semnall care a=ne direct
la receptor i semnall care a fost reflectat( 8n ca&l în care diferenţa de drm
este mică, apare o incertitdine de determinare a semnalli direct si deci
implicit a momentli de timp la care acesta a fost receptat(
-ărimea erorii este de aproximativ:
• #! m pentr cod i varia&ă încet'
• m pentr fa&a prtătoare i varia&ă rapid(
9entr a redce această eroare se poate alee atent amplasarea antenei sa se
prelnete perioada observaţiilor( @e asemenea există metode de diminare
a efectli de mltipat$ cm ar fi: te$nica procesării semnalli si tili&area
nor inele de respinere a efectli de mltipat$ 0nmite c$o"e rins1(
?e$nica procesării semnalli constă în anali&a separată a semnalli direct
faţă de semnall reflectat( <cest procede este ineficient dacă diferenţa de
drm parcrsă de semnall direct i cel indirect este mai mica de c>ţiva
metrii( .liminarea semnalli reflectat implică neori eliminarea nei părţi
din semnall direct fapt ce dce la mărirea &omotli 0ceea ce n este de
dorit1(
Dolosirea inelelor de respinere a efectli de mltipat$ fncţionea&ă doar în
ca&l în care semnall a fost reflectat de obiecte aflate sb nivell antenei(
emnall reflectat atine partea inferioară a antenei i el este respins( <ceastă
te$nică n este eficientă în ca&l în care semnalele a fost reflectate de
obiecte aflate deaspra antenei(
?oti, ma=oritatea semnalelor care snt reflectate de obiecte aflate deaspra
semnall direct i cel reflectat i eroarea poate fi eliminată prin te$nica
procesării semnalli( @eoarece cele doă metode pre&entate snt
complementare ca natră este posibilă diminarea erorii de mltipat$ at>t în
ca&l în care diferenţa de drm parcrsă de semnall direct i de cel indirect
este mare, c>t i în ca&l în care aceasta este mică(
 Erorile sistemati(e ale or&itei 
<ceste erori snt datorate interpolării reite a efemeridelor sa efectli de
disponibilitate selectivă 0(<1 introds de către proprietarl sistemli sa
prespnerea că po&iţiile satelitli snt pncte cnoscte 0efemeridele snt
considerate a fi perfecte1'
lcrl în mod diferenţial: 7 diferenţe de fa&ă 0ecaţii de fa&ă nediferenţiate c
estimarea erorii de ceas a
satelitli1( 8n acest ca& eroarea orbitei va fi ţintă sb 2! m 0nivel #ppm1(
calcll orbitei 7 se prespne că sateliţii snt noi i se cată re&olvarea
acestei probleme prin:
• introdcerea nor erori sistematice eometrice i estimarea a trei
translaţii 0se pot introdce i rotaţii1'
• introdcerea ni model dinamic c parametri "eplerieni 0ca i
condiţii iniţiale1 pentr n model de forţe(

 Erori sistemati(e ionos,eri(e
<ceste erori snt datorate inflenţei medili de propaare 0medil conţine
 particle încărcate electric1 la o altitdine între 5!7#!!! "m(
-ărimea acestor erori sistematice depinde de variaţiile elevaţiei sateliţilor,
variaţiile anale ale ionosferei, explo&iile solare, etc(
nflenţa ionosferei este mai mare pe timpl &ilei i mai redsă pe timpl
nopţii( @e asemenea se poate observa o ciclicitate a mărimii erorii datorate
ionosferei în fncţie de timp( 8n cicll actal valoarea maximă a inflenţei
ionosferei a avt loc în anl #**) iar cea minimă în anl 2!!4( <cest cicl se  
repetă(
[aloarea erorii datorate ionosferei este mai mare de #! m i din această ca&ă
ea trebie diminată(
Enii receptori tili&ea&ă modele matematice ale efectelor ionosferei(
nosc>nd c aproximare densitatea de particle încărcate electric din
ionosferă 0aceste date snt transmise de către sateliţi1, eroarea datorată
ionosferei poate fi diminată c aproximativ 5!S(
.roarea ionosferei este invers proporţională c frecvenţa semnalli(  c>t
frecvenţa semnalli este mai mare c at>t impactl ionosferei aspra
 preci&iei măsrătorilor este mai mic( @eci, dacă se folosesc doă frecvenţe,
este posibil să se elimine eroarea datorată ionosferei( @in această ca&ă
sateliţii %9 transmit informaţii pe doă frecvenţe nmite # i 2(
Beceptorii de preci&ie recepţionea&ă ambele semnale pentr a ptea elimina
eroarea ionosferică( Beceptorii de preci&ie scă&tă receptea&ă doar pe
frecvenţa #( <ceasta este na dintre modalităţile principale de diferenţiere
între tiprile de receptori, cei care recepţionea&ă doă frecvenţe se nmesc
receptori de dblă frecvenţă iar ceilalţi receptori de simplă frecvenţă(
 Erori sistemati(e tropos,eri(e
<ceste erori snt datorate efectelor medili de propaare între sprafaţa
9ăm>ntli i altitdini de aproximativ 5!7)! "m i a doă componente:
• componenta scată'
• componenta medă'
-ărimea erorii este de ordinl a 273 m pentr &enit i aproximativ 2! m
 pentr o elevaţie de #!°(9entr estimarea 0sa eliminarea1 acestor erori
 ptem:
• să le inorăm'
• să tili&ăm modele troposferice standard cm ar fi:
 modell c atmosferă standard'
 modell c atmosferă standard i parametri de scară'  
 modell c atmosferă standard i date meteo de
sprafaţă'
 modell c atmosferă standard, parametr de scară
i date meteo de sprafaţă'
 modell profilli local de refracţie pe verticală(
 Erori sistemati(e ale am&iguit'ţii -N
.roarea sistematică de ambiitate este o eroare sistematică c o amplitdine
ce depinde de lnimea de ndă a prtătoarei 0 λ1( [aloarea ambiităţii este
Nλ(
[aloarea ambiităţii este mlt mai complexă în măsrătorile c doă
frecvenţe dec>t în ca&l măsrătorilor c o frecvenţă(
8n priml ca& este foarte re de a fixa ambiitatea pentr ba&e lni(
@acă parametri ambiităţii snt estimaţi în procesl de compensare, ei vor 
fi afectaţi de erori sistematice nemodelate ca eroarea orbitei, erori
troposferice, etc( nflenţa acestor erori exprimată în fracţini de cicl 0 λ1
scade c creterea lnimii de ndă( 8n lcrl c doă frecvenţe se pot tili&a
combinaţii liniare pentr a îmbnătăţi estimarea ambiităţii(
/pţinile de modelare snt:
• solţia eometrică 0pentr observaţii c drata mai mare de # oră1'
• combinaţia prtătoarei i codli nmai pentr receptoare c codl 9
 pe ben&ile # sa ; i 2(
Dixarea ambiităţii este posibilă nmai dacă erorile remanente 0 ∆ N1 snt
mai mici dec>t =mătate din lnimea de ndă 0 ∆ N ^ λ;21(
9ropaarea erorilor sistematice i aleatoare în coordonatele staţiei depinde
de:
• distribţia pe cer a sateliţilor 0eometria constelaţiei1'
• latitdinea pnctli de staţie'
• n$il minim de elevaţie imps'
• orientarea ba&ei(
9ropaarea erorilor pentr solţiile c ambiităţile fixate, solţiile c
ambiităţile libere i direcţiile &enitale ale observaţiilor, trebie lată în
considerare(
9entr solţiile c ambiităţi libere trebie considerate în pls lnimea
arcli i orientarea traiectoriei fiecări satelit(
9entr a îmbnătăţi re&ltatele măsrătorilor %9 este importantă
cnoaterea eometriei sateliţilor i a tipli de compensare prin metoda
celor mai mici pătrate 0ambiităţi fixate sa libere1( 8n tabell 2 snt
pre&entate pe scrt principalele erori, ca&ele ce le prodc i modl în care
ele pot fi redse sa c$iar eliminate(
 ?rebie explicat ce se înţelee prin folosirea metodelor diferenţiale deoarece
aceasta este cea mai frecvent tili&ată metodă de eliminare a erorilor(
9respn>nd că dispnem de doi receptori relativ apropiaţi nl de celălalt(
8n acest ca& erorile oroloiilor sateliţilor, erorile orbitelor sateliţilor, eroarea
ionosferei, a troposferei i disponibilitatea selectivă inflenţea&ă în acelai
mod ambii receptori( @acă se cnoate po&iţia exactă a nia dintre receptori
atnci ptem folosi aceste date pentr a calcla erorile ce a intervenit în
cadrl măsrătorii, iar aceste valori pot fi folosite pentr a corecta datele
obţinte de la celălalt receptor(
Beceptorl care se ăsete pe pnctl cnosct se nmete receptor fix sa
 ba&ă iar cel care se ăsete pe pnctl ce trebie determinat se nmete
receptor mobil sar rover( 8n determinarea corecţiilor ce se aplică receptorli
mobil este importantă cnoaterea c preci&ie a po&iţiei pnctli fix(
@istanţa dintre receptorl fix si cel mobil se nmete ba&ă( >nd ba&a este
scrtă 0distanţa dintre cei doi receptori este mică1 domeniile de erori ai celor 
doi receptori snt aproape identice i în acest ca& se pot folosi corecţiile
determinate pentr receptorl fix i pentr receptorl mobil(  c>t lnimea
 ba&ei este mai mare c at>t corelaţia dintre domeniile de erori ale celor doi
receptori este mai slabă re&lt>nd erori re&idale( a i relă ne ptem
atepta la o scădere a preci&iei de determinare c # mm atnci c>nd ba&a
se mărete c # "m i se tili&ea&ă pentr măsrători receptori de dblă
frecvenţă( 9e scrt ptem spne că eroarea crete c # ppm 0o parte pe
milion1( 8n ca&l receptorilor de simplă frecvenţa eroarea crete c 2 ppm(
9rin metode diferenţiale se pot elimina ma=oritatea erorilor excepţie eroarea
de mltipat$ i eroarea receptorilor(
.roarea receptorli 0sa &omotl1 este de aproximativ #! cm pentr
măsrarea prin cod i de # mm pentr măsrarea c a=torl fa&ei prtătoare( @. SISTEME REGIONALE DE PO+IIONARE PRIN SATELII
9e de altă parte eroarea de mltipat$ poate fi de ordinl metrilor în ca&l !!!!!!Nu a &is "e sa in(atam 'e ai"i!!!!!!!!
determinărilor c a=torl codli i de ordinl centimetrilor pentr fa&a
 prtătoare( <stfel, eliminarea erorii de mltipat$ combinată c folosirea Pe n? sistemee 'e na(i?aFie 4a&ate $e sateiFi "u
metodelor diferenţiale dce la o preci&ie de ordinl milimetrilor în ca&l a"%$erire ?%4a, $re&entate n $ara?ra5ee anteri%are,
tili&ării fa&ei prtătoare i de ordinl decimetrilor în ca&l tili&ării codli( exist ate '%u sisteme "u a"%$erire re?i%na, 'e&(%tate
'e Ha$%nia, res$e"ti( In'ia.

12.1 SISTEMUL REGIONAL DE POZIŢIONARE PRIN

SATELIŢI, QZSS

Sistemu sateitar uasi +enit< Sateite S=stem 0+SS2 este

'e&(%tat 'e Ha$%nia "a un sistem re?i%na, "are s a"%$ere
re?iunea 'in $artea 'e est a Asiei Ji O"eania, a(n' "a &%n
 "entra Ha$%nia. Sistemu +SS are r%u 'e a asi?ura ser(i"ii
'e $%&iKi%nare n &%ne "u "'iri nate 0"ani%ane ur4ane2 Ji
&%nee munt%ase. Dei n $rimu rn' +SS este un sistem 'e
au?mentare i "%m$etare $entru GPS, are $%tenFiau 'e a
%$era n m%' 'e sine statt%r %5erin' un ser(i"iu re?i%na,
 ns "u $er5%rmanFa 'e $%&iFi%nare re'us. Cu t%ate a"estea,
sistemu are $%tenFiau 'e a  extins n (iit%r a un sistem
 Ha$%ne& re?i%na 'e nat $er5%rmanF. In5%rmaKiie
$re&entate n a"east se"Kiune au a 4a& '%"umentu te<ni",
emis n martie ) 0Ha$an Aer%s$a"e Ex$%rati%n A?en?=. O
a"tuai&are a a"estui '%"ument a 5%st 'is$%ni4i a mi%"u
anuui ), in"u&n' i rea"Fii (enite 'in $artea
utii&at%ri%r.
_aponia a cert n sistem satelitar de po&iţionare atonom în ca&l în care
 performanţa celorlalte %N scade din ca&a nei anomalie neprevi&ibilă
sa a nei erori( En astfel de sistem a fost considerat esenţial pentr
secritatea naţională i estionarea sitaţiilor de cri&ă(
`I este o iniţiativă comnă a vernli, repre&entat de patr minitrii, i
a sectorli privat( @iverse companii a fondat orporaţia modernă de
afaceri spaţiale 0<dvanced pace Usiness orporation1, care este implicată
în principal în serviciile de comnicaţie i transmisie oferite de `I(
Besponsabilitatea entităţii pblice consta în componenta po&iţionării( En
rp te$nic de mncitori %9`I a fost înfiinţat în /ctombrie 2!!2
 pentr îmbina specificaţiile semnalelor `I în scopl de a aranta
interoperabilitatea c semnalele %9(
8n 2!!3, fa&a stdiilor conceptale a încept( Da&a de definire i de proiectare
a rmat în anii 2!!4 i 2!!5( @e&voltarea sistemli a rmat în 2!!6 i se
înc$eie în 2!!)( 9riml satelit a fost lansat în 2!!) iar al 7lea i al 7lea în
2!!#2( Da&a de verificare din 2!!* preceda fa&ei de operare i de
comerciali&are a li `I care a încept în 2!#! 0 %omi 2!!41(
12.1.1 Arhitectura sistemului regional QZSS
C%nsteaFia 'e 4a& a sistemuui +SS este "%nstituit 'in
trei sateiFi +S 0uasi3+enit< Sateite2, $asaFi $e %r4ite
ei$ti"e 5%arte n"inate, "are au 5%rma "i5rei @, "entrate a %
%n?itu'ine 'e 1/9QE.A"est "%n?uraFie are r%u "a, n %ri"e
m%ment unu 'intre "ei / sateiFi s e n $%&iFie a$r%a$e
&enita, ast5e n"t s $%at %5eri ser(i"ii $entru un?<iuri 'e
ee(aFie mai mari 'e Q. SateiFii +S (%r a(ea n '%tare
"easuri at%mi"e "u Ru4i'ium, i % $eri%' 'e 5un"Fi%nare 'e
1 ani.
ementl terestr se compne din #! staţii de monitori&are distribite în
_aponia, <sia de .st i /ceania, 0- monitorin stations1 , staţia de control
 principală, 0-7 master control station1, c roll de a colecta informaţiile
de la staţiile monitoare, de a calcla efemeridele i corecţiile ceasrilor 
satelitare, de a enera mesa=ele de naviaţie i staţiile de control al rmăririi
0?7 trac"in control stations1( -7rile monitori&ea&ă semnalele `I i al
ttror celorlalţi sateliţi %N( <proximativ #! - vor fi distribite în
_aponia, <sia de .st i /ceania( /bservaţiile snt procesate i transmise mai
departe către -( <ici parametrii orbitei satelitare i ai sincroni&ării
timpli snt determinaţi(
8n pls -7l determină orice anomalie în semnalele operaţionale sa
recepţionate ale satelitli( -7l enerea&ă mesa=l de naviare trimis la
?, care transmite informaţia prin plin" la `I( pre final mesa=l de
naviare este modlat în satelit pe semnall de distanţă al ben&ii (
el pţin trei sateliţi în trei planri orbitale c eosincrioni&are periodică
arantea&ă pre&enţa semnalli c$iar i în arii rbane, montane i canioane(
9arametri orbitali snt afiaţi în tabell #2(#( @in ca&a distanţei dintre axa
de rotaţie i cea de simetrie, constelaţia R./ enerea&ă o firă
caracteristică asimetrică de opt orbite de rmărire terestră c o lonitdine
centrală medie de #35°.(
Dira #2(2, în pls, indică, că pentr latitdinile mai înalte sateliţi a o
vite&ă de rmărire a solli mai slabă(
ateliţii transmit semnale de naviare în mod contin, acoperind păm>ntl
într7n sinr ambala= de eală ptere( easri atomice din rbidi snt
folosite ca standard de frecvenţă la bordl sateliţilor(
 semnae 'i5erite, n $atru 4en&i 'e 5re"(enF. Prin
transmiterea 'e semnae "are sunt "%m$ati4ie "u "ee emise
'e GPS, sistemu +SS (a m4untFi ser(i"iie GPS %5erite,
$rin "reterea 'is$%ni4iitFii, m4untFirea $er5%rmanFe%r
'e $re"i&ie i a 5a"t%ruui 'e inte?ritate a semnae%r GPS.
A"est u"ru (a  reai&at %'at "u re"e$Fia unuia sau a mai
?abell #2(#( 9arametrii orbitei sistemli `I muFi sateiFi +S.
C%n5%rm unui '%"ument %"ia, $u4i"at 'e ?u(ernu a$%ne&
Parametru a 'ata 'e /1 martie )>, +SS (a  im$ementat n '%u
5a&e. 8a&a I, $resu$une ansarea $rimuui sateit +S $e
Semiaxa mare 0me'ie2 $eri%a'a anuui s"a )1, (ai'area te<ni" i
'em%nstrarea a$i"a4iitFii $r%?ramuui. 8a&a II, (a in"u'e
DistanFa 'intre axa 'e r%taFie i "ea ansarea "e%raFi '%i sateiFi i (a 'em%nstra 5un"Fi%naitatea
'e simetrie 0maxima2 sistemuui.
7n"inarea %r4itei ?oate semnalele `I snt semnale de m>na dreaptă circlare polari&ate( a
i %9, `I se va alinia conceptli @-<( Nivell pterii semnalelor 
As"ensia 'rea$t a n%'uui 'e recepţionate a fost specificat ca fiind ndeva între #52 7 #6! dUY depin&>nd
as"ensiune de semnall i de po&iţia satelitli(

Ar?umentu $erin?euui 2re(venţele operatorului 

L%n?itu'inea n%'uui 'e as"ensiune
< fost specificat timpl de viaţă a ni `I ca fiind &ece ani( Drecvenţa
maximă relativă între sateliţi i n tili&ator staţionar este 6!! ms 7# re&lt>nd
din metoda @oppler maxima de 3(2 -R& pentr o frecvenţă a  
distribitorli de #55,42 -R&(
12.1.2 Structura semnalelor
SateiFii +S (%r emite semnae n 4en&ie 'e 5re"(enF L1,L)  
i L9, $entru "a +SS s e "%m$ati4i i inter%$era4i "u
semnae existente i (iit%are ae sistemuui GPS 0Tera'a,
)@2.
7n $us, sateiFii (%r transmite un semna, 'enumit LE, $e % a
$atra 5re"(enF, $entru a asi?ura inter%$era4iitatea "u
semnau GALILEO, E>.7n t%ta sateiFii +S (%r emite %$t
Drecvenţele operatorli snt arătate în tabell 2(2( `I va folosi i
semnalele altor ben&i în diferite scopri, ca de exempl, comnicare de mare
vite&ă sa transmiterea bidirecţionala a timpli i a frecvenţei satelitare(
9entr a compensa efectele relativiste, frecvenţa fndamentală f !   #!(32
-R& va fi decalată intenţionat prin f  5(5232 #!73 R&( /rbita eliptică a
satelitli ca&ea&ă o variaţie a efectli relativist care este responsabil
pentr parametrii ceasli satelitar, transmii în mesa=l de naviare(
"odurile P$N +i modularea
ateliţii `I transmit opt semnale de distanţă( Xase din ele snt considerate
semnale de sporire a disponibilităţii po&iţionării deoarece completea&ă
semnalele %9( elelalte doă 0 #7<D, .J1 oferă informaţii de
amentare, astfel ele snt nmite în comn semnale de sporire a
performanţei po&iţionării( `I ii se aplică semnalli #;< aceiai
modlare a codli de distanţă ca i %97li ( odrile 9BN snt asinate în
coordonate c %9( 8n pls acelai mesa= de naviare, cm este specificat în
%9, este modlat pe semnall #;< 0ervicil de ininerie <BN
2!!6a1( odrile de distanţă `I # i mesa=ele de naviare snt în acord
c codrile si mesa=ele prevă&te pentr semnalele %9, #( emnall
`I, 2 va fi o replica a semnalli %9 2 cm este specificat în
ervicil de ininerie <BN 02!!6b1, i în mod similar semnalele `I
5 i 5` vor fi replici ale componentelor %9 5 cm este specificat de
ervicil de ininerie <BN 02!!51(
emnall `I #7<D 0preci&ie sb metr c fncţie de interitate1 va fi
folosit pentr a transmite informaţii amentate pentr semnall satelitli
de naviare( <stfel variaţiile codli vor fi similare c %9 <, av>nd în
vedere că mesa=l de naviare codificat stă la ba&a specificaţilor făcte de
omisia Badio ?e$nică pentr ervicii <eronatice 02!!61( emnall `I
.J va fi enerat folosind doa secvenţe de determinare a distanţei diferite(
En cod de măsrare a distanţei ln i nl scrt vor fi mltiplexate în timp
U9A modlate pe frecvenţa operatorli( odl scrt va fi folosit pentr a
transmite date c o rata a acestora de 2!!! bits pe secndă(
 Mesa9ele de navigare
?7rile încarcă mesa=l de naviare în intervale depin&>nd de conţintl
mesa=li( onform <enţiei _apone&e de .xplorare <erospaţială 02!!1
datele efemeridelor i almana$li, excl&>nd parametrii de ceas satelitari i
datele diferenţiale, snt actali&ate o data la fiecare 36!!s( 9arametrii
ceasli snt actali&aţi o data la fiecare 5!s, datele diferenţiale o data la
3!!s( @atele despre interitate snt actali&ate c o frecvenţă mare pentr a
aranta n timp reds la alarma( @e exempl, pentr semnalele #;<,
timpl maxim de notificare, în cel mai rav scenari, va fi de 24s 0<enţia
_apone&ă de .xplorare <erospaţiala 2!!1
-esa=l de naviare <D este similar c nl al sistemelor de amentare
satelitară( ?iprile de mesa= 5276! snt folosite pentr parametrii specifici li
`I conform celor descrise de <enţia _apone&e de .xplorare
<erospaţiala( @espre strctra de mesa=e .J încă n snt disponibile
informaţii(
12.1.3 serviciile sistemului QZSS
`I va oferi trei servicii ma=ore( 9riml este de a completa %97l prin
emiterea semnalelor de naviare compatibile i interoperaţionale c %9(
<cesta va spori disponibilitatea, continitatea i acrateţea servicili de
naviare( 9erformanţa de po&iţionare reali&abilă este comparabilă c %97l
de sine stătător(
<diţional sisteml va transmite informaţii de amentare pentr corectarea
semnalelor %N de efectele atmosferice, orbitale i erori ale ceasli( 9e
aceasta cale acrateţea po&iţionării ar trebie sa fie sbmetr 0# σ   1(
nformaţia amentări va conţine i informaţii de interitate( <l treilea
servici care va fi oferit este n servici de emisie i de comnicare, c
scopl de a face posibil, similar obiectivelor naviării, comnicaţia în medii
rbane dense i montane( anall de comnicare poate fi folosit i pentr a
transmite informaţii de sport, astfel facilit>nd colectarea si rmărirea
semnalelor de naviare(
!"!TEM#$ RE%"&'A$ E P&)"*"&'ARE PR"' !ATE$"*"
"'"A' RE%"&'A$ 'A+"%AT"&' !ATE$$"TE !,!TEM
("R'!!
7n mai )>, In'ia a 'emarat $r%?ramu IRNSS 0In'ian
Re?i%na Na(i?ati%n Sateite S=stem2, $entru 'e&(%tarea
unui sistem 'e na(i?aFie in'e$en'ent, "are s a"%$ere
su4"%ntinentu In'ian. Se?mentu s$aFia (a  "%nstituit 'in /
sateiFi ?e%staFi%nari i aFi 6 sateiFi ?e%sin"r%ni&aFi. SateiFii
GEO (%r  am$asaFi a /6QE, @/QE Ji 1/)QE. SateiFii GEO (%r
interse"ta e"uat%ru a 99QE 0'%i sateiFi2 i 111QE 0'%i
sateiFi2 su4 un un?<i 'e n"inaFie 'e )Q i 'i5erenF reati(
'e 9>Q0i4e,)>2. Sistemu (a a(ea % arie 'e a"%$erire
"u$rins ntre meri'ianee 'e 6Q i 16Q %n?itu'ine E i
$araee 'e 6Q atitu'ine n%r'i" i su'i". Primu sateit
este $re"%ni&at a  ansat n $rima $arte a anuui )1. 8a&a
na a "%nsteaFiei (a  atins 'u$ )19.
IRNSS (a %5eri ser(i"ii 'e $%&iFi%nare n 4en&ie 'e 5re"(enF L
0111.9 31) MU&2, S 0)61.9 3@.)9 MU&2 Ji C 0/63
/6)9 MU&2 A"est u"ru (a $ermite $re"i&ii 'e $%&iFi%nare 'e
) m 'easu$ra re?iunii O"eanuui In'ian i $re"i&ii 'e 1 m
$entru terit%riu in'ian i Frie n(e"inate.
. SISTEME COMPLEMENTARE sau DE A*GMENTARE
!!!!!!Nu tre4uie sa stim 'esenee. # Nu tre4uie $arametrii sa3i
stim a ni"i un ei$s%i'. Cati sateiti ?e%stati%nari sunt si "ati
sunt ?e%sin"r%ni#Cati sateiti sunt# Cum sunt $%&iti%nati
a"estia# Care e 5%rma %r4ite%r# Ce inseamna + a"%% un'e
a(em#De "e au 5%st 'e&(%tati a"estia, a'i"a "are e m%ti(u#
Ce sateiti utii&ea&a si "are e nr %r# Nu tre4uie sa stim
'atee 'in ta4ee0PRN2!!!!!!!!!
!!!!!!!!
12.3 SISTEME DE AUGMENTARE
<ctalele servicii de po&iţionare %9 i %/N< n snt potrivite pentr,
de exempl aviaţia civilă, mai precis pentr acţinile pericloase de &bor( a
fel i acţinile pericloase maritime, de exempl intrarea în port, apropierea
de port sa deplasarea pe căile naviabile din teritori, acestea nept>nd7se
 ba&a doar pe performanţa %9 sa %/N<( Nici acrateţea po&iţionării
nici interitatea n întrnesc cerinţele tili&atorilor( <stfel a fost prevă&te
sisteme de amentare pentr a oferi o performanţă sporită(
onform definiţiei prevă&te de E pentr po&iţionarea spaţială, naviarea i
 politica de timp, amentarea se referă la procrarea nor informaţii
splimentare pentr a spori performanţa po&iţionării spaţiale, a semnalelor de
naviare i a semnalelor de timp( Bespectivii parametrii de performanţă snt
acrateţea, disponibilitatea, interitatea i încrederea în monitori&are de
interitate independentă i capacitatea de alertare pentr aplicaţii pericloase(
9erformanţa sporită i în mod special informaţia de interitate permit ca
semnalele %N să fie folosite pentr operaţii critice de siranţă( @e
exempl, apropieri de preci&ie vor deveni posibile, sa sistemele de ateri&are
%N vor permite manevre de ateri&area crbată ale avioanelor(
En sistem de amentare poate fi considerat n sistem diferenţial prin
fncţiile splimentare de a oferi informaţii de interitate( @ei sistemele
diferenţiale a potenţiall de a transmite c$iar prin definiţie informaţii de
interitate, acestea n snt certificate pentr aplicaţii critice de siranţă, o
caracteristică care este rmărită de fiecare sistem de amentare(
12.3.1 Sisteme compeme!t"#e $e %m&'!(t()i#e
&"*"te pe s"tei)i+S"teite "se$ A'-me!t"tio!
Sstems /SAS0
Pentru a m4untFii $er5%rmanFee sisteme%r sateitare,
"te(a sisteme "%m$ementare 'e m4untFire 4a&ate $e
sateiFi, "un%s"ute su4 a"r%nimu 'e S-AS 0Sateite -ase'
Au?mentati%n S=stems2, au 5%st im$ementate sau sunt n
"urs 'e im$ementare. 7n ?enera, a"este sisteme sunt
4a&ate $e sateiFi $asaFi $e %r4ite me'ii 0MEO2, $e %r4ite
 %ase 0LEO2 sau $e %r4ite ?e%staFi%nare 0GSO2.Cte(a
sisteme 'ea %$eraFi%nae "a BAAS 0Bi'e3Area Au?mentati%n
S=stem2 n Statee *nite sau EGNOS 0Eur%$ean Ge%stati%nar=
Na(i?ati%n O(era= Ser(i"e2 n Eur%$a au 'em%nstrat
su""esu i e"ienKa "%n"e$tuui 'e "%m$ementaritate. A"est
u"ru a 'eterminat i ate Fri s 'emare&e im$ementarea 'e
ast5e 'e $r%ie"te. Sistemee 'e au?mentare "u 4a&e n
s$aFiu 0S-AS s$a"e34ase' au?mentati%n s=stems2 5%%ses" %
reFea 'e staFii terestre 'e m%nit%ri&are "are e5e"tuea&
msurt%rii GNSS 'e 'istanF. O4ser(aFiie sunt transmise
$rin reFeaua 'e arie ntins a 5a"iitFie 'e $r%"esare. StaFiie
$rin"i$ae 5%%ses" msurt%rie $entru a ?enera $arametrii
'e "%re"Fie $entru %r4itee sateiFi%r, "easu sateiFi%r i
inuenFa i%n%s5eri"
el din rmă este asirat prin corecţiile diferenţiale de arie întinsă 0Y<@
Cide7area differential1( N există posibilitate să redcă U<7l erorile
specifice receptorli, cm ar fi căile mltiple, dar i caracteristicile locale
ale efectelor troposferice n pot fi evalate de informaţia U<( <diţional,
staţiile principale efectea&ă mai mlte verificări de interitate pentr a
valida semnalele sateliţilor( emnalele %N la fel ca i operaţia U< în
eneral trebie monitori&ate în contin pentr a oferi n nivel înalt de
interitate( /rice comportament anormal re&lta într7o informaţie de
interitate pentr tili&ator( orecţiile împrenă c informaţiile de interitate
snt transmise folosind semnale de banda  către sateliţi, care retransmit
informaţia către tili&ator folosind semnalele de bandă ( ementl spaţial
modlea&ă informaţia de amentare în %9 la fel ca pe n cod de distanţă
9BN care poate fi folosit ca o observaţie adiţională în aloritml de
 po&iţionare(
<nali&>nd conceptl de sistem, U< oferă trei componente ma=ore de
informare pentr sporirea performanţei( 9riml, corecţiile cresc acrateţea
solţiei de po&iţionare( <l doilea, semnalele asemenea %9 provenite de la
sateliţii eostaţionari U< care sporesc disponibilitatea i continitatea dar 
i acrateţea solţionării de po&iţionare 0%./7distanţa1( <l treilea, informaţia
de interitate a semnalelor U< sporete siranţa alert>nd tili&atorii în 6
secnde despre orice defect în %N dar i în fncţionalitatea U<(
12.3.1.1 Segmentul spaţial
ementl spaţial U< constă, din motiv de redndanţă, din cel pţin doi
sateliţi eostaţionari( ateliţii în mod simpl fncţionea&ă ca nite emiţătoare
de răspns de condctă îndoită( <cestea modlea&ă informaţia transmisă de
sementl de la sol pe banda  c semnale de distanţă #55(42-RI, ca de
exempl, %9 # împrenă c codl de distanţă <( emnale adiţionale în
 banda  snt emise, care snt folosite în combinaţie c semnalele în banda 
de către sementl de la păm>nt pentr consolidarea estimării parametrilor 
Y<@( emnalele U< receptate a nivele de ptere comparabile c cele ale
 semnalelor %9 c scopl de a evita interferenţele( 8n viitor informaţiile de
amentare vor fi emise pe i, respectiv pentr semnalele de naviare 5(
9o&iţia sateliţilor U<, c toate acestea în orbita eostaţionară, varia&ă c
timpl i snt estimate folosind măsrătorile staţiilor de monitori&are
0-eindl i Rentobler 2!!41( 9o&iţiile exacte ale satelitli snt necesare
 pentr capacităţile adiţionale de distanţă a sateliţilor U<( .femeridele i
informaţiile almana$li fac parte din mesa=l de date U<(
9o&iţionarea eostaţionară a sateliţilor U< este de&avanta=oasă pentr
tili&atorii din medil rban sa din reinile mntoase( emnall de ptere
slabă a sateliţilor de elevaţie mica va fi mbrit( <stfel, a fost de&voltate
concepte pentr a transmite informaţia U< folosind i alte mi=loace de
comnicaţie, ca de exempl, internetl(
-2..-.2 !e0mentul utilizatorului
ementl tili&atorli încorporea&ă informaţia de amentare împrenă c
măsrătorile %N într7o solţie de naviare c performanţă sporită(
<crateţea po&iţionării se îmbnătăţete c aproximativ # pana la 3 m 0*5S1
ori&ontal si 2 pana la 4 m 0*5S1 vertical( <crateţea timpli este
îmbnătăţită c mai bine de #! ns( <crateţea po&iţionării este asociată c
nivell înalt al interităţii 2#!7 pe fiecare #5! de secnde sa respectiv #! 7
 pe ora în fncţie de nivell de servici care se aplică( 9entr aplicaţii de
siranţă necritice, acrateţea po&iţionării poate fi mai interesantă dec>t
interitatea( Aim et al( 02!!61 arată cm informaţiile U< pot fi folosite
 pentr a spori c i mai mlt acrateţea po&iţionării, toti n c acelai nivel
de interitate( -at$r et al( 02!!61 sblinia&ă că în sitaţii c vi&ibilitate %9
limitată, ca de exempl, 4 sateliţi snt vi&ibili, informaţia U< oferă o
cretere de performanţă mai mare dec>t în sitaţiile în care ) sa * sateliţi
snt vi&ibili(
-2..-. Mesa1e de date !A!
U< folosete n cod de distanţă similar %97li, toti, acestea se
 ba&ea&ă pe consm de date mari comparat c codl < al %97li(
-esa=ele de date U< snt formate pentr încept din )7bit pentr
sincroni&area ramei, n mesa= de 67bit de tip identificator, o arie de date de
2#27bit, i în final informaţii de paritate de 247bit(
U< face diferenţa între 64 de tipri de mesa=e, întrc>t n toate snt
specificate dar snt re&ervate pentr viitoare tili&ări( ?ipl ! de mesa= este
folosit pentr a face diferenţa între trei modri de operare( 8n modl de test
mesa=l de tip ! este emis în aria de semnal U< mpltă c toate
&erorile( <ceasta indică faptl că semnall U< n este folosibil( 8n modl
de nesiranţă a vieţii, mesa=l de tip ! este emis, însă mplt c informaţia
mesa=li de tip 2( nformaţia U< ar ptea fi folosită pentr aplicaţii de
nesiranţă a vieţii, dei sisteml încă este în testare( 8n modl de siranţă a
vieţii, mesa=l de tip ! n este deloc transmis, întrc>t mesa=l de tip 2 este
transmis în mod normal(
-esa=l de date conţine efemeridele sateliţilor U< i datele almana$li,
date de corecţie rapide i pe termen ln, informaţii de interitate, date de
corecţie ionosferică, informaţii privind timpl, i diferite date privind nivell
de servicii( ecvenţa tipli de transmisie a mesa=li U< este variabilă(
?oti diferitele mesa=e a n timp de oprire specificat i astfel trebie
actali&ate într7n interval de timp predefinit( ele mai riroase cereri se
aplica informaţiilor de interitate i corecţiilor rapide( Dormatl semnli
U< este descris în detali în standardele de minimă performanţă a
operabilităţi 0-/91 cm este ennţat de către omisia Badio ?e$nică
 pentr ervici <eronatice(
-2..-.3 "nforma4ii de au0mentare !A!
orecţia rapidă modelea&ă erori c decorelări de înaltă performanţă ca i
erori de ceas %N( orecţia de termen ln modelea&ă componentele de
frecvenţe mici a diferitelor erori( nformaţia de interitate este oferită la doa
nivele (En parametr folosit sa nefolosit indică care semnal de satelit să n
fie folosit( 8n continare doi parametrii statistici estimea&ă erorile rămase,
dpă ce se aplică corecţiile U<( .roarea diferenţială a distanţei
tili&atorli 0E@B.7 ser differential rane error1 sprapne eroarea de
ceas sc i erorile efemeridelor  ep$ i erorile de rilă verticală ionosferică
0%[.7 rid ionosp$eric vertical error1 sprapn erorile ionsferice  iono(
U< modelea&ă înt>r&ierile verticale ale ionosferei la pnctl de rilă
ionosferică 0%97 ionosp$eric rid points1, care în mod normal cprinde
cadrele relate de 5° J 5° ( adrl definete aria de acoperire a corecţiilor 
Y<@( orecţiile ionosferice se aplică pnctelor din rilă, nmite înt>r&ieri
verticale ionosferice de rilă 0%[@7rid ionosp$eric vertical delas1, snt
transmise către tili&ator( %[@ se aplică pe frecvenţa #( Beceptorl
tili&atorli estimea&ă înt>r&ierile ionosferice pentr fiecare satelit într7n
 proces de patr pai( 8n priml pas receptorl tili&atorli d etermină pnctl
ionosferic 091( 8n al doilea pas, receptorl determină cele patr %97ri
adiacente pe pnctl ionosferic( 8n al treilea pas, snt estimate înt>r&ierile
verticale la pnctl de străpnere aplic>nd o interpolare biliniară folosind
%[@7l %97li adiacent( 8ntr7n final, n factor cosins, care este o
fncţie de elevaţii satelitare, este aplicat pentr a proiecta înt>r&ierea
verticală ionosferică pe înt>r&ierea liniei în vi&orl satelitli de la tili&ator(
<ceasta corecţie ionosferică se aplică doar pentr receptoare c o sinra
frecvenţă( Beceptoare de frecvenţă dblă se aplică pentr a elimina eroarea
ionosferică(
8ntr7n aloritm similar de patr pai, receptoarele folosesc %[.7l, cărora ntelsat %alax #33°Y
le este dat %97l, pentr a estima de&acordl erorilor ionosferice rămase( J[
@e&acordl ceasli satelitar i corecţiile efemeridelor snt calclate folosind
E@B.7le( .roarea de distanţă este folosită în continare ca i n factor de ?eleat <ni" DB #!(3°Y
apreciere în estimarea parametrilor( -atricea de covarianţă a parametrilor  0#1 va fi lansat in 2!!) 021 va fi lansat in 2!!
într7n final determină nivell de protecţie(

12.3.1.5 Compatibilitatea SBAS

isteml de amentare pe arie întinsă din E 0Y<<1, sisteml =apone&
mltifncţional de transport satelitar ba&at pe amentare în spaţi 0-<1,
servicil eropean eostaţionar de sprapnere naviaţională 0.%N/1,
%97l i naviarea eo7amentată indiana 0%<%<N1, aproape vor oferii
servicii U< la nivel mondial( <ltele vor rma în viitorl apropiat i vor 
completa scenaril( 9arametrii satelitari alei de aceste sisteme snt listaţi în
tabell 3(#(
tandarde internaţionale arantea&ă compatibilitate i interoperabilitate c
U<( tandardele i practicile recomandate 0<B91 trebie late în
considerare de de&voltatori de sisteme, întrc>t prodcătorii receptoarelor 
?abell #2(3( ateliţi eostaţionari U<( trebie să arante&e în conformitate c -/( @iversele U< pre&intă mici
U< atelit onitdine variaţii la aceste standarde, dar interoperabilitatea este arantată(
U< a optimi&at informaţiile de amentare în aria lor de acoperire( ?oti
.%N/ nmarsat737 #5(5°Y reţineţi că semnall de distanţa U< poate fi folosit de orice tili&ator,
D2;</B7. nedepin&>nd de faptl dacă tili&atorl se află sa n în aria de acoperire(
.< <rtemis 2#(5°.  Ta4eu urmt%r re' "ara"teristi"ie 'e 4a& ae sisteme%r
S-AS, "urente sau n "urs 'e 'e&(%tare.
nmarsat737D5; 25°.
/B7Y  Ta4eu 1).6. Sisteme "%m$ementare 'e m4untFire
%<%<N N?<?N<[ 0#1 55°. 4a&ate $e sateiFi S-AS
%<?74 021 )2°. S-AS Sateit Data ansrii L%n?itu'in
e
-<< -?<?7#B #4!°.
EGNOS Immarsat3/ 8) 0AOR3E2 > se$tem4rie 19QB
-?<?72 #45°. ESA Artemis )1QE
1>
Y<< nmarsat737D3 ; #)°. Immarsat3/ 89 1) iuie )1 )9QE
9/B  6 5e4ruarie 1@@

nmarsat737 #42°Y
D4;</B7Y
GAGAN INSAT36G  n )1 99QE sistemuui GPS, "%n"%mitent "u m4untFirea "%ntr%uui i
GSAT36 $rima $arte )1 @)QE si?uranFei tra"uui aerian.
8a&a iniFia IOC a sistemuui a 5%st atins n iuie )/, iar
5a&a na 8OC a / se$tem4rie )@.Ar<ite"tura, BAAS
MSAS MTSAT31R )> 5e4ruarie )9 16QE in"u'e un numar 'e /@ 'e staFii 'e re5erinF xe, 'istri4uite
MTSAT3) 1@ 5e4ruarie )> 169QE $e terit%riu Ameri"ii 'e N%r' i UaXaii, $entru a msura
(ariaFiie "e a$ar n semnaee transmise 'e sateiFii
BAAS GEO/ 0Intesat Gaax= 1/ %"t%m4rie 1//QB GPS.T%ate msurt%riie 5a"ute 'e staFiie 'e re5erinF, sunt
V2 )9 1QB
GEO6  se$tem4rie transmise "tre trei staFii $rin"i$ae, "are sunt res$%nsa4ie
)9 "u ?enerarea 'e "%re"Fii 'i5erenFiae i in5%rmaFii 'es$re
inte?ritatea i transmiterea mesae%r 'e "%re"Fie "tre '%i
sateiFi ?e%staFi%nari i BAAS. Am4ii sateiFi BAAS au 5%st
Din $un"t 'e (e'ere ar<ite"tura, un sistem S-AS este ansaFi n )9 i au a 4%r' transmiFt%are $e 5re"(enFee L1
"%nstituit 'in "%m$%nente terestre i s$aFiae, "are au r%u i L9, "eea "e i 5a" "%m$ati4ii "u n%ie semnae GPS.
'e a m4untFii $er5%rmanFee sisteme%r GNSS.
C%m$%nenta terestr "u$rin'e % reFea 'e staFii 'e re5erinF
"are "%e"tea& %4ser(aFii GNSS. A"este %4ser(aFii sunt 12.3.3 $uropean %eostationar! &avigation 'verla! Service
transmise "tre staFii $rin"i$ae, "are e 5%%ses" a "$%&'S#
'eterminarea "%re"Fii%r $entru e5emeri'ee sateiFi%r, Eur%$ean Ge%stati%nar= Na(i?ati%n O(era= Ser(i"e 0EGNOS2
"%re"Fiie "easuri%r sateitare i "%re"Fiie i%n%s5eri"e. este un $arteneriat "%mun a A?enFiei Eur%$ene S$aFiae
C%re"Fiie "a"uate, m$reun "u in5%rmaFiie 'e inte?ritate, 0ESA2, C%misia Eur%$ean 0EC2 i Or?ani&aFia eur%$ean
sunt transmise "tre se?mentu s$aFia 5%rmat 'in sateiFi $entru si?uranFa na(i?aFiei aeriene 0Eur%"%ntr%2. EGNOS
GEO, "are au r%u 'e a retransmite a"este in5%rmaFii "tre re$re&int $rimu $r%ie"t eur%$ean n "eea "e $ri(ete
utii&at%ri. *tii&at%rii $%t "%m4ina a"este in5%rmaFii 'e na(i?aFia $e 4a& 'e sateiFi i $re"urs%ru sistemuui
"%m$ementaritate "u $r%$riie msurt%ri GNSS, n s%uFia GALILEO.
'e na(i?aFie $entru m4untFirea $re"i&iei. Cu %
$r%4a4iitate 'e 9W, $re"i&ia estimati( a sisteme%r S-AS A"est ser(i"iu are r%u 'e a m4untFi i "%m$eta "ee '%u
(aria& ntre 13/ metri n $an %ri&%nta i )36 metri n $an sisteme 'e na(i?aFie sateitare %$eraFi%nae 0GPS i
(erti"a 0U%5mann3Been<%5,)@2. GLONASS2, %5erin' in5%rmaFii 'e (eri"are a "aitFii i
inte?ritFii, stri"t ne"esare a$i"aFii%r "riti"e "u $ri(ire a
si?uranFa $u4i", $re"um tra"u aerian i maritim, $%iFie,
12.3.2 Wie Area Augmentation S!stem "WAAS# sa(are et". 8a&a iniFia IOC a 5%st 'e"arat n iunie )9,
Bi'e3Area Au?mentati%n S=stem 0BAAS2 este un $r%ie"t iar 5a&a na 8OC este ate$tat $entru anu )1.
'e&(%tat 'e a'ministraKia a(iati" 5e'era a S*A 08AA3 C%n5%rm Eur%$ean S$a"e A?en"= 0)92, se?mentu terestru
8e'era A(iati%n A'ministrati%n2.BAAS are r%u 'e a "u$rin'e un numr 'e /6 'e staFii m%nit%are RIMS 0Re5eren"e
 m4untFi a"urateFea, inte?ritatea i 'is$%ni4iitatea an' Inte?rit= Minit%rin? Stati%ns2, e"are sateit GNSS in'
%4ser(at 'in mai mute staFii. Patru staFii 'e "%ntr% $rin"i$ae
$r%"esea& 'atee GNSS transmise 'e "tre staFiie RIMS,
$entru ?enerarea "%re"Fii%r 'i5erenFiae i mesauui 'e
inte?ritate $entru e"are sateit n $arte. Pentru e"are
sateit EGNOS, exist '%u staFii NLES 0Na(i?ati%n Lan' Eart<
Stati%n2, "are au r%u 'e a transmite mesaee 'e na(i?aFie
"tre sateiFi. Se?mentu s$aFia este "%m$us 'in trei sateiFi
?e%staFi%nari : '%i sateiFi INMARSAT3/ 0AOR3E Ji IOR2 i un
sateit ESA ARTEMIS. *tii&at%rii EGNOS (%r $utea sa
re"e$Fi%ne&e mesae 'e a "e $uFin ) sateiFi.
8ntr7o prima evolţie, .%N/ oferă acoperire pentr aria definită de către
onferinţa .ropeană ivilă de aviaţie 0.<1( 8n rmătorl pas de
evolţie, aria de acoperire va fi extinsă în <frica( 9entr al treilea pas ma=or  apoi dif&ea&ă informaţiile de amentare prin intermedil -?<? 0-lti7
al evolţiei, .%N/ va implementa servicii depline %9 5 de amentare
i poate inclde i ervicii moderne de amentare %alileo i %/N<(
Pentru a se asi?ura a""esi4iitatea a semnau EGNOS i n
ariie $r%4emati"e 0&%ne ur4ane2, s3au re"urs a
im$ementarea te<n%%?iei SISNeT 0Si?na3In3S$a"e t<r%u?<
Internet2. A"est te<n%%?ie $ermite "a semnaee emise 'e
sistemu 'e na(i?aFie s e 'is$%ni4ie n tim$ rea, $rin
interme'iu internetuui 0Eur%$ean S$a"e A?en"=,)12.
Ast5e 'a" un utii&at%r are a""es a internet
0GSM,GPRS,CDMA2, a"easta $%ate a""esa i semnaee
EGNOS, in'i5erent 'e "%n'iFiie 'e (i&i4iitate. 7ntre tim$
te<n%%?ia SISNet a 5%st im$ementat ntr3un ser(i"iu
"%mer"ia 'e 'istri4uFie 'e 'ate, "un%s"ut su4 numee 'e
EDAS 0EGNOS Data A""ess S=stem2. Pe an? "%re"Fiie
'i5erenFiae ser(i"iu %5er 'e exem$u a""esu i a
msurt%rie RIMS, $rin 'i5erite "anae 'e "%muni"are
0T%ran,)@2. EGNOS este 'estinat $entru a a"%$eri
ne"esitFie eur%$ene 'ar inter%$era4iitatea "u ate sisteme
S-AS "%n5er ser(i"iuui un "ara"ter ?%4a.C%misia
Eur%$ean NOS, %'at "u 'es"<i'erea ser(i"iuui OS i4er
a""esi4i $entru t%Fi utii&at%rii.
12.3.( )ulti*+unctional Satellite Augmentation ")SAS#
Muti35un"ti%na Sateite Au?mentati%n 0MSAS2 re$re&int
sistemu "%m$ementar 'e m4untFire a GPS3ui 'e&(%tat
'e "tre Ha$%nia $entru a ser(i n s$e"ia na(i?aFiei aeriene.
C%n5%rm Mana4e 0)@2, MSAS este "%m$us 'in '%i sateiFi
?e%staFi%nari MTSAT 0Muti35un"ti%na Trans$%rt SATeite2,
$rimu ansat a )> 5e4ruarie )9, iar "e 'e3a '%iea a 1@
5e4ruarie )>. Se?mentu 'e "%ntr% "u$rin'e $atru staFii
m%nit%r, '%u staFii 'e "%ntr% $rin"i$ae i ate '%u staFii 'e
m%nit%ri&are i msurare, situate n a5ara Ha$%niei, n UaXaii
i Austraia 0Can4erra2.MSAS a atins 5a&a na 8OC, a )
se$tem4rie ).
-< primete semnall %9 la staţiile monitoare terestre, verifică stattl
operațional al %97li, anali&ea&ă eroarea %97li i efectl ionosferic, i
fnctional ?ransport satelit7satelitl mltifncţional de transport1 la staţiile
de control principale(
-ene"ii a'use 'e sistemu MSAS
#( reterea siranţei:
• ale de &bor directă înseamnă mai pţin volml de mncă at>t pentr piloţii
i controlorii re&lt>nd mai mltă atenţie pentr trafic(
• reterea re&ltatelor privind pterea de acoperire din tili&area sporită a
relilor de &bor ale instrmentli(
• alea de &bor flexibilă face oară abaterea vremii(
2( 9rotecția medili:
• <le>nd calea de &bor cea mai scrtă înseamnă economii de combstibil
re&lt>nd astfel redcerea emisiilor de a&e(
• Etili&area rtei de &bor flexibilă permite redcerea &omotli în &onele
sensibile &omotli(
12.3.5 %,S Aie %eo Augmente &avigation "%A%A&#
GPS Ai'e' Ge% Au?mente' Na(i?ati%n 0GAGAN2 este un
$r%ie"t re?i%na 'e&(%tat 'e Or?ani&aFia 'e "er"etare
s$aFia a In'iei n "%a4%rare "u Air$%rts Au?ment<%rit= %5 
In'ia. Prin"i$au r% a sistemuui este 'e a asi?ura asistenF
 n t%ate 5a&ee 'e &4%r, $entru s$aFiu aerian in'ian i &%nee
imitr%5e. C%n5%rm i4e 0)@2, se?mentu 'e "%ntr% (a 
"%m$us 'in %$t staFii 'e re5erinF, un "entru 'e "%ntr%
$rin"i$a i % staFie 'e transmisie "u antene a s%. Se?mentu
s$aFia (a in"u'e / sateiFi ?e%staFi%nari "are (%r emite n
4en&ie 'e 5re"(enF L1 Ji L9. 7n 5a&a sa na, GAGAN (a
asi?ura "%m$ati4iitatea "u sistemee BASS, EGNOS sau
MSAS i (a 'e(eni $arte inte?rant a IRNSS.
12.3.- Sistemul e Corecţii i/erenţiale 0i )onitoriare
"SC)#
A?enFia S$aFia Rus a ansat un $r%ie"t 'e im$ementare a
unui sistem 'e "%re"Fii 'i5erenFiae i m%nit%ri&are 0SDCM2, "a
(ersiune a Rusiei $entru sistemee BAAS i EGNOS. SDCM
este 'estinat m%nit%ri&rii att a sateiFi%r GLONASS, "t Ji
GPS, %5erin' "%re"Fii 'i5erenFiae i anai&e 'e $er5%rmanF
$entru sistemu GLONASS.
A"est sistem (a  "%nstituit 'in 1 staFii m%nit%are, t%ate
situate $e terit%riu Rusiei, "are (%r "%e"ta %4ser(aFii GNSS
"u % 5re"(enF 'e 1 U&. O4ser(aFiie (%r  a$%i transmise
"tre un "entru 'e $r%"esare, $entru 'eterminarea
in5%rmaFii%r 'e m4untFire. 7n $rima 5a&, "%re"Fiie
'i5erenFiae (%r  transmise "tre utii&at%r $rin interme'iu
internetuui sau reFee%r 'e tee5%nie. O %$Fiune uteri%ar,
este 'e a transmite in5%rmaFia 'e inte?ritate, m$reun "u
e5emeri'ee sateiFi%r i "%re"Fiie "easuri%r sateitare, $rin
interme'iu unei a treia 5re"(enF GLONASS G/. 7n 5a&a na,
t%ate in5%rmaFiie 'e m4untFire (%r  transmise "tre '%i
sateiFi ?e%staFi%nari. C%n5%rm Gi44%ns, "ei '%i sateiFi
urmea& a  ansaFi n )1 i )11.Pre"i&ia anti"i$at (a 
'e a$r%ximati( .9 m.*n ser(i"iu 'e nat $re"i&ie 0.)3.9
m2 (a , 'e asemenea, 'is$%ni4i "u s$riinu unei reFee 'e
staFii terestre.
ementl spaţial este comps din trei sateliţi eostaţionari( emnalele
%N snt procesate în 34 de staţii pentr monitori&area interităţii
receptorli 0B-1( /bservaţiile snt transmise prin reţelele .%N/ de
arie extinsa 0.Y<N1 către cele patr centre principale de control 0-1(
Ena din ele este activă, pe c>nd cealaltă fncţionea&ă ca re&ervă activă(
<cestea evită erori de pnct7nic( elelalte doă snt re&erve reci i snt
activate daca apar erori( nformaţiile de amentare snt încărcate pe %./
 prin staţiile de naviare terestră păm>nteană 0N.1( 9entr fiecare %./ se
vor instala doă N., na activă i na ca re&ervă( 8ntr7o prima evolţie,
.%N/ oferă acoperire pentr aria definită de către onferinţa .ropeana
ivila de aviaţie 0.<1(
8n rmătorl pas de evolţie, aria de acoperire va fi extinsă în <frica( 9entr
al treilea pas ma=or al evolţiei, .%N/ va implementa servicii depline %9
5 de amentare i poate inclde i ervicii moderne de amentare %alileo
i %/N<(
<enţia .ropeană paţială de&voltă semnall în spaţi prin conceptl
nternet 07Ne?1 pentr a oferii informaţii .%N/( onceptl iNe? a
fost extins între timp la n servici comercial de distribire a datelor, nmit
sistem de acces de date .%N/ 0.@<1( .@< oferă în pls servicii de
măsrători B-, prin diverse mi=loace de comnicare(
12.3. Sistemul Satelitar e Augmentare a &avigaţiei "S&AS#
En sistem de amentare c ba&e în spaţi este posibil a fi implementat de
$ina( isteml c$ine& U< este nmit ca 0N<1, dei n nme oficial
încă n a fost pblicat( isteml de amentare a fost stdiat i s7a props a
fi implementat în sisteml de naviare al satelitli Ueido7#, folosind canale
de comnicare pentr tran&iţiile informaţiei de amentare( En alt concept
folosete sarcina tila dedicată U< la bordl sateliţilor Ueido pentr a
transmite informaţii U< similare Y<<(
!!!!!!!!!!!!Mai tre4uie in(at, $e an?a "ee  su4ie"te Met%'e
'e $%&iti%nare "u aut%ru 'eterminari%r sateitare 0Curs /2 si
Or4itee sateitare si "asi"arie %r 0Curs 62 sis a stim "are e
$rin"i$iu masurat%ri%r sateitare.!!!!!!!!!