Sunteți pe pagina 1din 44

IMPORTANȚA INTERVIULUI ÎN

CADRUL SELECȚIEI PERSONALULUI


CUPRINS

CAPITOLUL I Procesul și etapele de selecție a resurselor umane


1.1.Definiție și caracteristici ale procesului de selecție
1.2. Tipuri de selecție de a reurselor umane
1.3. Etapele de selecție a resurselor umane
1.3.1. Interviul inițial
1.3.2. Formularul de cerere pentru angajare
1.4. C.V.-ul
1.4.1. Tipurile de C.V.uri
1.4.2. Model C.V. cronologic
1.4.3. Model C.V. funcțional
1.5. Scrisoarea de intenție
1.6. Etapele interviului
1.6.1.Tipuri de interviuri
1.6.2. Pregătirea interviului
1.6.3. Realizarea interviului
1.6.4. Încheierea interviului
1.6.5. Evaluarea interviului
CAPITOLUL II Prezentarea SC Morărit Panificație SA Roman
2.1. Prezentarea agentului economic
2.2.Scurt istoric
2.3. Prezentarea afacerii
2.4. Activitatea și oferta organizației
2.5. Obiectivele organizației
2.6. Piața
2.6.1. Segementarea pieței
2.6.2. Piața țintă
2.6.3. Dinamica pieței
2.7. Principații clienți
2.8. Concurența
2.9. Managementul organizației
2.10. Sistemul de valori promovat în cultura organizației
2.11. Analiza SWOT
2.12. Analiza perfornanțelor financiare ale întreprinderii
2.12.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
2.12.2. Analiza structurii și dinamicii profitului
2.12.3. Analiza ratelor de rentabilitate, profitabilitate și rezultatele acestora
CAPITOLUL III Studiu de caz privind importanța interviului în cadrul selecției personalului la SC
Morărit Panificație SA Roman
3.1. Descrierea structurii organizatorice și prezentarea organigramei
3.2. Prezentarea CV-ului unui viitor angajat în cadrul SC Morărit Panificație SA Roman
3.3. Principalele măsuri din cadrul strategiilor funcționale aplicate în ultimii ani
CAPITOLUL IV Concluzii și propuneri
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
CAPITOLUL I Procesul și etapele de selecție a resurselor umane

1.1.Definiție și caracteristici ale procesului de selecție

În cadrul unei organizații, procesul de selecție al personalului trebuie privit ca o


activitate de asimilare în cadrul cerințelor și a unor capacități fizice sau intelectuale ale unui
viitor angajat.

Sincronizarea dintre cerințele postului și capacitatea de adaptare ale angajatului


reprezintă un important factor în determinarea anjatorului pentru angajarea acestuia.

Așadar, un aganjatat într-o funcție nepotrivită acestuia va putea duce la slabe


performanțe atât pentru acesta cât și pentru firmă.

Deci, selecția personalului este o activitate din cadrul managementului resurselor umane
ce se referă la alegerea, în funcție de anumite criterii, a celui mai potrivit candidat pentru
ocuparea unui post aferent.

Procesul de selecție se va realiza în urma analizei posturilor, a planificării personalului


și a recrutării acestuia.

Toate acestea duc la apariția unor premise ale procesului de selecție a personalului ce se
va oglindi în proiectarea unei anumite strategii de selecție, ce se va putea aplica în baza
următoarelor aspecte:
- utilizarea de informații ce urmăreasc o bună desfășurare a procesului de selecție;
- criterii aplicate pentru selectarea angajaților;
- evaluarea eficienței procesului de selecție a personalului;
- tehnicile utilizate pentru colectarea informațiilor.

Selecția profesională se referă la examinarea din punct de vedere psihologic a


personalului în cadrul diverselor medii de lucru.
În urma selecției profesionale se va putea constata dacă, respondenții evaluați corespund
locului de muncă vizat sau nu.

Pentru obținerea unui sistem eficient de selectare, acesta trebuie să aibă o compoziție
unitară și să fie orientat către un scop bine definit.
Așadar, se vor lua în calcul criterii și principii ce pot sta la baza funcționalității
procesului de selecție.

Tabelul nr. 1 Cele 4 criterii fundamentale ce stau la baza unui sistem de selectare și de promovare a
personalului (1)

CRITERII DEFINIȚIA LIMITE ÎN APLICARE


COMPONENTELOR
PRESUPUSE DE
CRITERIU
Loialitate Capacitatea de a arăta Poate fi ușor simulată.
atașament față de organizație
ori față de o concepție
anume.
Rezultate Îndeplinirea ori depășirea Măsurarea și evaluarea
normelor. rezultatelor poate fi uneori,
dificilă ori imposibilă.
Vechime în muncă Capacitatea de a nu schimba Nu orice trecere a anilor
profesia pentru o perioadă înseamnă și o experiență
cât mai mare. câștigată.
Pregătirea profesională Parcurgerea baremurilor de Obținerea unei diplome nu
studii specifice postului. este întodeauna echivalentă
cu competența.

1.2. Tipuri de selecție de a reurselor umane

Procesul de selecție se poate realiza prin intermediul mai multor metode, dintre care
amintim:
- metoda empirică;
- metoda științifică.

Metoda empirică se realizează în baza anumitor recomandări, a modului de comportare


în cadrul discuțiilor de către candidați și modul fizic de prezentare al acestora.

_________________________________________________________________________________

1. Cf. Ieana Ursu, Dan, Slegaroiu, „Elemente ale unui sistem de selectare și promovare a cadrelor de conducere
în economia și organizarea întreprinderilor agricole”, nr.7-8, Editura Institutului de Economie Agrara, București,
1980, pg. 61

De asemeni, există și anumite practici, considerate oarecum ciudate, dar care sunt
promovate tot mai des în cadrul departamentului de resurse umane, practici ce urmăresc:
- analiza grafologică adică modul etic în care se poate exprima o persoană în scris;
- frenologia adică aspectul fizic al candidatului, în special în zona superioară a corpului;
- chirologia adică modul în care candidatul poate gesticula anumite gesturi prin intermediul
mâinilor;
- astrologia adică modul prin care se poate prevedea viitorul unei persoane citind în stele.

Metoda științifică se realizează în baza unor criterii reale și nu a unor presupuneri, cum
se utilizează în cadrul metodei empirice, și care se aplică pentru evaluarea corectă a
personalului.

Iată câteva criterii ce sunt utiliate cu scopul aprecierii metodelor de selecție:


1) Costul;
2) Timpul;
3) Nevoia de aptitudini deosebite;
4) Așteptările candidaților.

1) Costul
Atunci când procesul de selecție are o construcție cât mai complexă și costul aferent va fi mai
ridicat.

2) ) Timpul
Procesul de recrutare și de selecție poate dura și o zi dar, la fel de bine și o lună sau un an.
Depinde de la firmă la firmă și de la caz la caz, privind postul sau posturile oferite.

3) Nevoia de aptitudini deosebite


Anumite posturi necesită anumite cerințe speciale pentru ocuparea acestuia. Ne putem referi
aici la o bună condiție fizică, carnet de conducere (cea mai întâlnită categorie pentru șofat fiind
B), dorința de muncă în echipă, etc.

4) Așteptările candidaților
Candidații vor avea diverse așteptări din partea angajatorilor, iar aceștia vor trebui să reușeasă
să le și îndeplinească.

1.3. Etapele de selecție a resurselor umane


Procesul de selecție a resurselor umane se realizează pe mai multe etape, cum ar fi:
- interviul pentru alegerea preliminară a candidaților;
- completarea cererii de angajare;
- interviul pentru angajare;
- verificarea anumitor preferințe;
- efectuarea examenului medical;
- interviul final;
- decizia de angajare;
- instalarea în post.

Figura nr. 1 Etapele procesului de selecție (Sursa: Internet)

Conform fiecărei etape de selectie, se va avea în vedere obținerea anumitor


informații relevante pentru a se putea alege candidatul potrivit pentru funcția expusă spre
ocupare.

1.3.1. Interviul inițial


Interviul inițial se realizează înainte ca solicitantul să completeze formularele de cerere
pentru un anume post și are rolul de a se putea observa dacă acesta poate îndeplini criteriile
specifice, cerute de către firmă pentru ocuparea respectivului post.

În cadrul interviului inițial solicitantului, i se vor pune diverse întrebări despre sarcinile
specifice respectivului post, pe care acesta va trebui să le îndeplinească.

Printre cele mai relevante aspecte abordate în cadrul unui interviu inițial putem aminti:
- interesul solicitantului pentru respectiva funcție;
- locul de muncă ce îi va fi oferit;
- renumerația financiară;
- disponibilitatea pentru respectivul loc de muncă;
- nivelul minim de studii cerut pentru respectivul loc de muncă;
- calificarea minimă necesară cerută pentru respectivul loc de muncă;
- alte aspecte cu caracter special ce țin de fiecare loc de muncă în parte.

1.3.2. Formularul de cerere pentru angajare

Formularul de cerere pentru angajare se realizează de către cei ce au fost acceptați în


urma realizării interviului inițial.

Acest formular are mai multe utilități, printre care amintim:


- dorința de obținere a postului respectiv;
- creionarea unui profil de bază al candidatului;
- prima fază a dosarului de personal pentru cei ce vor deveni angajații firmei;
- utilizarea în realizarea de cercetări eficiente în cadrul procesului de selecție.

Așadar, formularul de angajare este reprezentat de către C.V. adică standardul cel mai
relevant ce îl primește angajatorul de la candidați.

1.4. C.V.-ul
Curriculum Vitae reprezintă principalul element în cadrul oricărui proces de selecție.
El este, de regulă intermediarul direct dintre un posibil angajat și angajator.

C.V.-ul reprezintă un document, prin intermediul cătruia cel ce realizează selecția va


putea constata dacă, un posibil angajat poate fi în conformitate cu cerințele postului vacant.

Din punct de vedere al candidatului, realizarea unui C.V. poate fi considerată o pregătire
a unui memoriu a experienței sale precum și a modului actual de existență, practic o
prezentare a acestuia, în așa fel încât, calitățile să îi fie scoase în evidență.

În conținutul C.V.-ului trebuie să se regăsească date obiective cu privire la:


- nume, prenume;
- adresă (date de contact);
- cetățenie;
- starea civilă;
- educație și formare profesională;
- experiența;
- locul de muncă vizat;
- competențe lingvistice;
- competențe și aptitudini personale.

1.4.1. Tipurile de C.V.uri

Există mai multe tipuri de C.V.-uri utilizate, cum ar fi:


a) C.V.-ul cronologic;
b) C.V.-ul funcțional;
c) C.V.-ul țintă;
d) C.V.-ul electronic.

a) C.V.-ul cronologic este cel mai utilizat tip de C.V.


În cadrul fiecărei secțiuni al acestuia vor trebui menționate atât responsabilitățile cât și realizarile,
sccoțându-se astfel în evidență cele de la cel mai recent post.
C.V.-ul cronologic este recomandat persoanelor ce au o vastă experiență de muncă dar care, doresc să
și evolueze în carieră.
b) C.V.ul funcțional se axează pe domeniile de competență prin expunerea listei de realizări,
fără a le enumera în ordine cronologică, apoi, identificarea ulterioară a angajatorilor și a experienței
academice aferente.
C.V.-ul funcțional este recomandat persoanelor ce nu au avut realizări mari ori au deținut posturi de
conducere.

c) C.V.-ul țintă urmărește expunerea a ceea ce ar putea realiza acea persoană pentru un posibil
angajator pe un anumit post.
După enumerearea obiectivelor urmărite în carieră, se vor enumera capacitățile deținute de către
viitorul angajat ce pot fi în concordanță cu postul de muncă vizat.

d) C.V.-ul electronic se poate realiza de către un pc ce are anexat un scanner, iar acesta va putea
citi și extrage datele necesare întocmirii unui C.V. electronic.
În cadrul procesului de sortare a C.V.-urilor, managerii sau repezentații departamentelor de resurse
umane vor avea în vedere următoarele criterii de selectare:
- aspectul C.V.-ului;
- conținutul C.V.-ului.

La aspectul C.V.ului se va ține seama de:


- ortografie;
- mod de repartizare a informației;
- stil de redactare;
- așezare în pagină;
- calitatea hârtiei.

La conținutul C.V.-ului se va ține seama de:


- informațiile cu privire la studii;
- conformitatea studiilor efectuate de către candidat și calificările obținute de către acestea coincid
cerințelor postului;
- analiza continuității studiilor;
- informații cu privire la pregătirea profesională și la experiență;
- locurile de muncă anterioare;
- menționarea fiecărui post anterior ocupat, precum și durata de ocupare al fiecăruia;
- promovări obținute;
- frecvența de schimbare a locurilor anterioare de muncă;
- ce fel de direcție urmează cariera profesională;
- lipsa anumitor date (fără experiență);
- competențe și aptitudini personale;
- competențe lingvistice;
- locul de muncă vizat.

Conform lui Robert L. Mathis, elaborarea unui C.V. presupune următoarele aspecte:
- utilizarea unei coli albe în format A4;
- menționarea numelui, a adresei și a numărului de telefon;
- dacă este cazul, numele va apărea și la începutul următoarelor pagini;
- redactare îngrijită;
- numărul maxim de pagini să fie de două;
- precizarea elementelor ce țin de descrierea postului;
- încadrarea corectă în pagină;
- fără menționarea pretențiilor salariale;
- informațiile trecute să fie doar reale;
- pentru obiectivul vizat să și aibă calificarea necesară;
- toate posturile ocupate anterior vor fi menționate;
- cei fără experiență vor prezenta mediile obținute, premiile, bursele sau serviciile de voluntariat
prestate.

1.4.2. Model C.V. cronologic


În cele ce urmează voi prezenta un exemplu de C.V. cronologic și voi explica fiecare
componnentă a acestuia.

Nume, prenume: Data:

Adresa: Localitatea:

Telefon/fax/email:

Data nașterii:

Starea civilă (opțional):

Obiectiv: Aici se va trece denumirea postului pentru care un individ dorește să aplice,
acest lucru fiind obligatoriu, în cazul în care firma scoate la concurs mai multe posturi
vacante.

Aptitudini și abilități profesionale: Aici se vor trece cele mai importante trăsături ale
caracterului individului, aptitudinile și abilitățile de care acesta dispune, cu exemplificarea
acestora prin realizarea a diserve activități.

Experiența profesională: Aici se vor trece în ordine invers cronologică toate locurile
de muncă în care individul a activat, funcția ocupată, denumirea firmelor, precum și
intervalele de timp în care acesta nu a lucrat dar și motivul pauzelor respective.

Studii: Aici se vor trece în ordine invers cronologică toate intervalele de realizare a
studiilor, instituțiile absolvite și localitatea în care acestea își au sediul.

Aprecieri deosebite, succese (opțional): Aici se vor prezenta succint toate realizările
profesionale importante ce au fost realizate de către individ.

Tinerii absolvenți ce nu au acumulat nici un fel de experiență profesională, pot menționa


aici următoarele:
- dacă au fost șefi de promoție;
- finalizarea studiilor cu o medie mare;
- participarea la olimpiade, beneficierea de burse, publicarea de articole sau participarea la
diverse seminarii științifice, etc.

Limbi străine cunoscute: Aici se vor menționa toate limbile străine cunoscute de către
individ (scris, citit, vorbit).
Pasiuni: Aici se vor menționa toate activitățile ce le desfășoară individul în timpul său
liber.

Încheierea C.V.-ului se va face cu mențiunea „Referințele vor fi furnizate la cerere”.

Un alt aspect important este modul în care C.V.-ul este redactat și anume se vor avea în
vedere următoarele:
- utilizarea unei coli albe format A4;
- tipărirea se va realiza pe o singură față a colii;
- în partea stângă marginea va fi de 5 cm, în dreapta de 2 cm și se vor lăsa 8 cm până la
primul rând;
- caracterele utilizate se vor diferenția în funcție de text anume cu majuscule, caractelele
boldate, italice, etc;
- se va utiliza o distanță de 1,5 spații între rânduri și de 2 pentru separarea paragrafelor.

Se recomandă ca C.V.-ul să nu depășească 2 pagini.


Anumiți specialiști recomandă ca C.V.-ul să fie semnat, în timp ce alții nu sunt de acord cu
această practică.

1.4.3. Model C.V. funcțional

În cele ce urmează voi prezenta un exemplu de C.V. funcțional și voi explica fiecare
componnentă a acestuia.

Nume, prenume: Data:

Adresa: Localitatea:

Telefon/fax/email:

Data nașterii:

Starea civilă (opțional):

Obiectiv: Aici este menționat postul vizat dar și eventualele obiective bifate spre atingere pe
termen lung în cadrul carierei.
Experiența managerială: Aici sunt menționate principalele funcții pe care individul le-a
deținut, inclusiv perioadele de timp și se va pune accent pe sarcinile pe care le-a avut de
îndeplinit în cadrul respectivelor funcții, realizările și succesele obținute precum și capacitatea
de a conduce o echipă.

Experiența de comunicare: Aici se menționează ce personal a avut individul în subordine,


modul în care s-a comunicat cu acesta, caietele de sarcini ce au fost întocmite, programele de
instruire, etc.

Experiența analitică: Aici se vor menționa studiile, cercetările, analizele, programele


realizate precum și rezultatele obținute în urma aplicării acestora.

Studii: Aici se vor enumera toate diplomele obținute și specializările realizate în cadrul
profilului postului vacant.

Experiența în muncă: Aici se vor menționa toate posturile ocupate precum și intervalele de
timp, în ordine invers cronologică.

Afilieri profesionale: Aici se va menționa apartenența la diverse asociații profesionale.

Limbli străine cunoscute: Aici se vor menționa toate limbile străine (citit, vorbit, scris)
precum și nivelul de aplicare al acestora.

Pasiuni: Aici se vor menționa cele mai importante pasiuni ale individului.

C.V.-ul se va încheia cu fraza „Referințele vor fi furnizate la cerere”.

1.5. Scrisoarea de intenție

Atunci când un individ dorește să expedieze un C.V. va trebui să atașeze, în mod


obligatoriu și o scrisoare de intenție ce are rolul de a ajuta la obținerea interviului.

În cadrul departamentului de resurse umane, iată ce vor analiza reprezentații acestuia la


o scrisoare de intenție:
- regulile de corespondență;
- conținutul scrisorii;
- originalitatea scrisorii.
Iată ce va trebui să conțină o scrisoare de intenție:
a) Datele de identificare:
- în colțul din stânga se vor menționa numele, prenumele, adresa, localitatea și numărul de
telefon al individului;
- în colțul din dreapta se vor menționa data expedierii, denumirea firmei către care se dorește
expedierea scrisorii, adresa și localitatea;
b) Conținutul scrisorii:
- modul prin care s-a aflat de postul vacant oferit de către organizație;
- cele mai importante aptitudini și abilități pe care le deține individul și experiența acumulată
de către acesta din ultimii ani; -
interesul arătat pentru respectivul post vacant;
- dorința de a putea fi contactat pentru un interviu cu scopul de a ocupa respectivul post
vacant.

Va urma formula de încheiere (Cu respect, cu sinceritate, etc), numele și semnătura.

Modul de redactare a scrisorii va trebui realizat astfel:


- utilizarea unei coli albe în format A4;
- scrierea se va realiza cu un stilou cu cerneală albastră sau neagră;
- se vor utiliza cel mult patru paragrafe, iar frazele vor trebui să fie scurte și la obiect.

1.6. Etapele interviului

1.6.1.Tipuri de interviuri

Există mai multe tipuri de interviuri, printre care amintim:


- interviul individual;
- interviul colectiv;
- comisia de intervievare.
Interviul individual este cel mai des utilizat și se referă la realizarea interviului între două
persoane anume intervievatorul și intervievatul.
Interviul colectiv se referă la intervievarea mai multor candidați în același timp.
Comisia de intervievare reprezintă o subdiviziune a interviului colectiv, iar acest consiliu este
alcătuit dintr-un număr mare de intervievatori.
Privite din alt punct de vedere, interviurile se pot împărți în:
- interviul structurat;
- interviul semistructurat;
- interviul nestructurat;
- interviul stresant.

Interviul structurat este acela în care intervievatorul va utiliza un set anume de întrebări
ce sunt standardizate și vor fi adresate tuturor candidaților ce concurează pe postul vacant
scos la concurs de către firmă.

Interviul semistructurat este acela în care se vor utiliza doar întrebările de bază ce vor fi
pregătite dinainte de interviu și vor fi aplicate într-o formulă standard.

Interviul nestructurat poate varia de la un angajator la altul, iar în acest caz


intervievatorul va utiliza întrebări generale cu scopul de a stimula candidatul să se poată
prezenta, după care va alege o idee din răspunsurile acestuia spre a formula o următoare
întrebare.

Interviul stresant este acel tip de interviu prin care intervievatorul prin aplicarea
întrebărilor sale va putea crea în mod intenționat presiune asupra candidatului pentru a
observa cum acesta va reacționa.

1.6.2. Pregătirea interviului

Procesul de pregătire a interviului se împarte în patru categorii și anume:


1. Nevoile intervievatorilor;
2. Nevoile candidaților;
3. Ce este necesar pentru interviu;
4. Cum trebuie să fie locul de desfășurare a interviului.

1. Nevoile intervievatorilor
Intervievatorii vor trebui să aibă acces la formularul de înscriere dar și la documentația din
dosarul depus de către candidat care va cuprinde C.V.-ul, scrisoarea de intenție și cererea de
angajare cu scopul de a fi cât mai informați în legătura cu invididul ce va urma să îl
intervieveze.
2. Nevoile candidaților
Atunci când candidații merg la un interviu, cât aceștia așteaptă să fie intervievați vor fi tratați
într-un mod cât mai amiabil.

3. Ce este necesar pentru interviu


Interviul se va desfășura pe baza unui plan întocmit de către angajator și se va axa pe 3
întrebări la care anagajatorul va trebui să poată răspunde în urma realizării interviului, iar
aceste întrebări sunt:
- candidatul va putea să realizeze atribuțiile specifice postului scos la concurs?
- candidatul dorește să ocupe postul scos la concurs?
- candidatul este potrivit pentru postul scos la concurs?

4. Cum trebuie să fie locul de desfășurare a interviului


Locul de desfășurare a interviului va trebui să fie într-o încăpere adecvată ce a fost pregătită,
în prealabil cu toate utilitățile pentru o bună desfășurare a unui interviu.

1.6.3. Realizarea interviului

În cele ce urmează, voi prezenta, succint, etapele realizării unui interviu.


În primul rând, candidatul va fi primit într-un cadru adecvat și agreabil, apoi se vor culege
informațiile despre candidat.

La informații, ne putem referi la:


- informațiile biografice;
- informațiile cu privire la activitatea profesională;
- informațiile cu privire la atitudinile și trăsăturile de caracter.

Intervievatorul poate fi din cadrul firmei, un manager, director al departamentului de


resurse umane ori oricine din cadrul unei firme ce se ocupă cu recrutarea de personal.

Cea mai importantă aptitudine a unui intervievator este aceea de a pune întrebările
potrivite cu scopul de a îl mobiliza pe intervievat să răspundă la întrebările corecte spre a îi da
o impresie bună intervievatorului și spre a ăl convinge de faptul că, cel intervievat este cel
potrivit pentru postul scos la concurs.
Intervievatul va trebui să se documenteze temenic cu privire la activitatea firmei în care
va dori să se angajeze dar și cum să se comporte la un interviu, astfel încât să facă o impresie
foarte bună și să poată obține, într-un final postul dorit.

1.6.4. Încheierea interviului

Încheierea interviului se va realiza doar după ce intervievatorul va ști că a acumulat


toate informațiile necesare despre candidat, apoi îi va acorda acestuia două posibilități și
anume:
- de a îl invita să își spună opinia cu privire la orice i se pare lui că nu a fost suficient pus în
valoare ca subiect de discuție;
- de a îl indemna să pună diverse întrebări pentru a se putea lămuri asupra anumitor aspecte
privind cerințele postului.

După ce candidatului i-au fost oferite aceste posibilități, angajatorul va trebui să își
creeze o serie de impresii cu privire la acesta.

În final, angajatorul va trebui să îi comunice condidatului când se va lua o decizie cu


privire la postul pentru candidează și când va primi un răspuns cu privire la acest aspect.

1.6.5. Evaluarea interviului

Evaluarea interviului este ultima etapă din cadrul desfășurării unui proces de selecție.
Aceasta prespupune realizarea unui bilanț care să cuprindă toate elementele din cadrul
procesului de selecție.

Pentru evaluarea unui candidat se va aplica metoda de evaluare a caracterului acestuia,


ce a fost evidențiat chiar din timpul interviului și de cele mai multe ori, se vor utiliza anumite
scale de evaluare.

CAPITOLUL II Prezentarea SC Morărit Panificație SA Roman


2.1. Prezentarea agentului economic

Denumirea societăţii
Societatea comercială Morărit Panificaţie S. A. Roman
Indicativ pe Bursa de Valori Bucureşti „Mora”

Coordonatele întreprinderii
Sediul social Roman , Str . Măgueri , nr.3 , Jud. Neamţ
Mail : morapanif@yahoo.com

Număr de înregistrare
Oficiul Registrului Comerţului J2/86/1991
Codul Fiscal RO 2053818

Forma juridică de constituire


Societate pe acţiuni

Capital social
4.560.000 mii lei

Conducerea unităţii

Funcţia Nume şi prenume

Director General Ing. Rusu Titi

Data şi locul începerii activităţii întreprinderii

Data 13.02.1991 prin desprinderea de IMP Neamţ


Locul Roman

Cifra de afaceri
Pentru anul 2012-15.000.000 Lei

Număr total de angajaţi


Numărul mediu de salariaţi la 31.12.2017 este de 215.

2.2.Scurt istoric
Înainte de anul 1990 pe actualul loc de amplasare al Unităţii se desfăşurau activităţi
de colectare şi transport de cereale.
Din acea perioadă se păstrează clădirea folosită multă vreme ca sediu administrativ pentru
birouri şi care, în prezent este folosită ca şi spaţiu de depozitare a arhivei.

În 1928, proprietatea urmează a fi deţinută de către familia Nicolae Tautu care în 1929 a
construit prima moară ce se afla pe locul actualei mori.

După al II-lea Război Mondial clădirile şi dotările ei au intrat în proprietatea


Întreprinderii de Morărit şi Panificaţie Neamţ, înfiinţă prin Decret al Consiliului de Stat.

Silozul cel mare a fost construit în 1966 când s-a refăcut şi moara.
În 1963 a fost dat in funcţiune atelierul pâine I, iar în 1981 atelierul pâine II.

Silozul cel mic în varianta tehnică iniţială a fost terminat în 1981.

Prin HG nr. 1353-27.12.1990 s-a înfiinţat Societatea Comercială Morărit şi Panificaţie


S. A. Neamţ, care din 1991 se împarte în S. C. Morărit şi Panificaţie S. A. Roman.
Societatea aceasta a fost înscrisă de FPS în lista nr. 10/1994 a societăţilor propuse spre
privatizare.

Pe baza aceasta societatea a fost vândută asociaţiei S. C. Morărit şi Panificaţie S. A.


Roman a salariaţilor, pensionarilor şi acţionarilor acestei unităţi.
Tranzacţia a fost făcută prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 536/1996, fapt ce a făcut ca
la data de 7 mai 1997 să fie constituită societatea privată S. C. Morărit şi Panificaţie S. A.
Roman, al cărui statut a fost legalizat prin încheierea de autentificare nr. 1765/7.05.1999.

După privatizare a început imediat un amplu proces de retehnologizare şi reutilizare în


special prin import de utilaje dar şi prin autodotare.
Moara şi silozurile sunt acum practic complet refăcute şi se lucrează intens la atelierul de
pâine.

2.3. Prezentarea afacerii


S. C. Morărit Panificaţie S. A. Roman este o societate comercială ce activează în
industria alimentară şi care are ca obiecte de activitate principale morăritul şi panificaţia, fiind
lider pe piaţa produselor de panificaţie din zona Romanului.

Se fac aprovizionări cu grâu, apa, metan, energie electrică şi materiale.


Ea poate produce şi comercializa făină, tărâţe, produse de panificaţie şi are următorii efluenţi:
ape uzate, emisii de pulberi, gaze de ardere şi gaze de eşapament.

Unitatea îşi face aprovizionarea cu grâu prin intermediul mijloacelor auto şi CF.
Grâul este apoi procesat pentru însilozare în două silozuri:
- silozul vechi (silozul morii) -10 celule a câte 100 tone/celulă=1000 tone;
- silozul nou - 6 celule a câte 200 tone/celulă=1200 tone.

Cele 2 silozuri sunt cele care alimentează moara care este practic nouă şi care este
reutilată şi retehnologizată complet în perioada 1997-2000.
În prezent capacitatea de prelucrare a morii este de 110 tone/24h de grâu.

Din grâul procesat în moară rezultă:


- făină 74%;
- tărîţe 23,7%;
- griş 2%;
- deşeuri 0,3%.

Din făina care este obţinută aproximativ 15% se comercializează iar restul se procesează
în cele patru ateliere unde se fabrică pâine, produse de patiserie, cofetărie şi paste făinoase.
În atelierul I şi II se produce pâine, covrigi, sticksuri şi produse de patiserie.
În atelierul III şi IV se produce franzela, produse de cofetărie şi paste făinoase.
Capacitatea de producţie este de 50 tone/24h.

Instalaţiile tehnologice deservesc centrala termică, atelierele mecano-energetice şi de


tâmplărie, secţia de transporturi auto, reţeaua de comercializare şi care sunt coordonate de
către un Consiliu de administraţie şi o conducere operativă.
În prezent în unitate lucrează 215 angajaţi.
Mulţi dintre ei au o vastă experienţă în profilul de activitate .
Societatea mai dispune şi de propriul parc auto de distribuire a produselor fabricate,
având un număr de 10 autoutilitare şi alte 2 autoturisme utilizate în delegaţii.

2.4. Activitatea și oferta organizației

Unitatea, pe lângă activitatea sa de bază, care va fi descrisă în continuare, mai


efectuează şi următoarele categorii de activităţi, cum ar fi:
- activităţi de retehnologizare, autoutilare şi întreţinere;
- producerea utilităţilor;
- activităţi PSI;
- activități de protecţia muncii;
- activităţi de protecţie a mediului;
- administraţie şi personal.

Activitatea de bază a unităţii este de morărit şi panificaţie încadrată ca domeniu de


activitate în codul CAEN 1061-Fabricarea produselor de morărit dar şi codurile CAEN
aferente activităţilor secundare:
- 1071-Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie;
- 1071-Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor; fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate
de patiserie;
- 1089-Fabricarea altor produse alimentare;
- 4621-Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat;
- 4711-Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de
produse alimentare, băuturi şi tutun;
- 4724-Comerţ cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie şi produselor zaharoase, în
magazine specializate.

În prezent S. C. Morărit Panificaţie S. A. Oferă o gamă variată de produse fabricate în


propriile ateliere, produse comercializate atât în cele 15 magazine proprii cât şi în alte
magazine cu profil alimentar din toată zona Moldovei.
În afară de făina de grâu, tărâţe, grişuri şi alte produse rezultate din prelucrarea materiei
prime (din care aproximativ 75% este vândută mai departe) ce sunt comercializate mai sunt şi
alte produse prezente în oferta organizaţiei cum ar fi:
- sticksuri;
- tăieţei cu ou;
- tăieţei simpli;
- covrigi;
- covrigi cu gem;
- batoane Anca;
- cozonac cu cacao;
- lipii;
- foi de plăcintă;
- chifle;
- pâine neagră;
- franzelă;
- franzelă graham;
- tavă;
- covrigei aperitiv;
- covrigei vanilaţi;
- covrigei săraţi;
- saleuri;
- cornuleţe.

Produse de panificaţie reprezentative fabricate la Morărit Panificaţie Roman:


- pâine albă cu cartofi la tavă;
- pâine Graham la tavă;
- franzelă albă Neptun;
- pâine împletită la tavă;
- franzelă neagră cu adaos de făină de soia;
- pâine rotundă împletită (Japoneză);
- franzelă Graham;
- pâine albă rotundă fortificată cu fier;
- franzelă albă Neptun fabricată pe linii tunel automatizate.
2.5. Obiectivele organizației

Obiectivele organizaţiei ce trebuiesc atinse de S. C. Morărit Panificaţie S. A.


Roman sunt următoarele:
- menţinerea şi consolidarea prestigiului dobândit în domeniul fabricării produselor de
panificaţie, patiserie şi covrigărie prin intermediul extinderii cu 50% anual a pieţei de
desfacere a produselor fabricate;
- angajarea într-un mod responsabil, eficient şi profitabil în domeniile de activitate ce sunt
declarate prin politică, concretizată cu ajutorul creşterii cifrei de afaceri cu mimin 25% anual;
- reducerea cu 99% a reclamaţiilor clienţilor prin creşterea nivelului calităţii, diversificării
gamei de sortimente a produselor fabricate şi asigurarea siguranţei alimentare a acestora
- conştientizarea cu ajutorul instruirilor periodice a personalului angajat cu privire la rolul
determinant pe care aceştia îl deţin în realizarea calităşii şi asigurării siguranţei alimentare a
produselor fabricate.

2.6. Piața

Clienţii organizaţionali şi clienţii individuali formează piaţa produselor.


Toate produsele ce sunt comercializate de către această unitate sunt apoi distribuite în general
în zona Moldovei.

Ceea ce diferă în funcţie de tipul cumpărătorului este unitatea medie de cumpărare de


unde rezultă că toţi cumpărătorii industriali se aprovizionează în cantităţi mari (zeci sute de
kg, tone), iar toţi cumpărătorii individuali cumpără produsele în cantităşi în care acestea există
pe piaţă (la bucată, la kg, etc.).

Frecvenţa de cumpărare se diferenţiază pe cele 2 categorii însemând faptul că toţi


cumpărătorii industriali se aprovizionează în funcţie de cerinţele pieţei şi de posibilităţile lor
iar cumpărătorii individuali au tendinţa liniară relativă, asta însemnând faptu că işi efectuează
cumpărăturile zilnic şi cu toate acestea se poate observa o tendinţă de a creşte consumul în
pragul sărbătorilor (Paşte, Crăciun, etc.).
2.6.1. Segementarea pieței

Segmentarea pieţei în funcţie de caracteristicile acesteia ce se adresează produselor


alimentare oferite de S. C. Morărit Panificaţie S. A. Cuprinde 2 tipuri de segmentări însă doar
una singură îşi lasă amprenta asupra distribuirii produselor pe piaţa produselor de panificaţie.

Cele 2 tipuri de segmentări sunt următoarele:


- segmentarea geografică, aceasta fiind determinată de tendinţe şi preferinţe fiecărei zone
geografice în parte pentru un produs anume, care succes în altă regiune nu ar avea;
- segemtarea demografică, aceasta fiind determinată de piaţa consumatorilor induividuali.

2.6.2. Piața țintă

Piaţa ţintă a produselor unităţii S. C. Morărit Panificaţie S. A. Roman se împarte în


două categorii:
- consumatorii organizaţionali (instituţii, cantine, grădiniţe, şcoli, restaurante);
- consumatorii individuali sau casnici: persoane de toate vârstele, atât din mediul rural cat şi
din mediul urban.

2.6.3. Dinamica pieței

Pe piaţa morăritului şi a panificației există o permanentă dezvoltare, iar cum


competiţia trebuie să fie una acerbă cel mai bun pe piaţă nu are cum să îşi păstreze poziţia de
lider dacă nu face mari investiţii, retehnologizări de ultimă oră şi inovaţii pentru a eficientiza
procesele implicate în producţie.
S. C . Morărit Panificaţie S. A. Roman înţelegând toate aceste lucruri a şi făcut tot posibilul
pentru a fi la curent cu toate noutăţile de pe piaţă în materie de tehnologie şi cereinţe de
siguranţă alimentară.
2.7. Principații clienți

Clienţii firmei S. C. Morărit Panificaţie S. A. Roman se împart în 4 categorii după cum


urmează:
1.Magazine de desfacere cu amănuntul din municipiul Roman, din județul Neamţ precum şi
din Bucureşti, Iaşi, Vaslui, Suceava, Ploieşti, Bacău şi Constanţa;
2.Depozite en-gros din zona Moldovei şi al Bucureştiului;
3.Supermatket-uri printre care:
- Kaufland România;
- Fidelio Botoşani;
- S. C. Frao Bucureşti;
- S. C. ARRES Bacău;
- S. C. EUROXIM Iaşi;
- Agricola International Bacău;
- Aya MG Roman;
- MELORAN Roman;
- S. C. Cameleon Roman.
4.Cantinele de la grădiniţe, şcoli generale şi liceele din Roman.

2.8. Concurența

În cadrul pieţei de produse de panificaţie şi patiserie sunt concurenţi regionali şi


naţionali.
S. C. Morărit Panificaţie S. A. Roman deţine aproximativ 70% din piaţa municipiului Roman
pentru produse de panificaţie şi patiserie.
Restul de 30% este reprezentat de micii producători ca şi S. C . Panevada Roman, S. C. Dorivi
S. R. L., S. C. Sabus S. R. L. Roma, S. C. Mira Lucia S. R. L .
În cadrul pieţei de produse de morărit, la nivel naţional principalii concurenţi sunt următorii:
Pambac Bacău, Dobrogea Constanţa, Mapan Suceava, S. C. VELPITAR S. A. Iaşi.
2.9. Managementul organizației

Misiunea organizaţiei sunt cuprinde următoarele aspecte:


- satisfacerea dorinţelor clienţilor organizaţiei;
- reprezentarea unui etalon în industria morăritului şi panificaţiei, patiseriei şi covrigăriei;
- menţinerea şi îmbogăţirea permanentă a încrederii furnizorilor, clienţilor, angajaţilor şi
acţionarilor în performanţele și în prestigiul dobândit în domeniul fabricării pâinii şi
produselor de panificaţie;
- politica economică a organizaţiei ce impune ţinerea sub control a tuturor proceselor are
scopul de a realiza performanţă şi care cere exigenţe maxime în domeniul de activitate;
- promovarea implicării tuturor angajaţilor şi conşientizarea lor permanentă cu privire la
responsabilităţile ce le revin în realizarea calităţii şi siguranţei alimentare a produselor
fabricate duce la îmbunătăţirea continuă a activităţii;
- obiectivele care reprezintă pentru S. C. Morărit Panificaţie S. A. Roman garanţia succesului
sunt aplicarea şi respectarea principiilor HACCP în cadrul proceselor tehnologice de fabricare
a pâinii, produselor de patiserie şi covrigărie.

2.10. Sistemul de valori promovat în cultura organizației

Valoarea principală în sistemul organizaţiei este competenţa profesională.


Pe baza ei se efectuează şi o structurare a organigramei societăţii, iar cei mai competenţi din
fiecare ramură a activităţii ajung să conducă un sector anume.

Conducerea societăţii , eliminarea barierelor de comunicare, respectul şi moralitatea


sunt valorile absolute esenţiale în S. C. Morărit Panificaţie S. A. Roman.
2.11. Analiza SWOT

Tabelul nr.2 Analiza SWOT

Punctele tari Punctele slabe


- experienţa în domeniul de - magazine proprii ampalsate în zone cu vad
activitate; comercial redus;
- personal bine instruit şi calificat; - dependența de calitatea cerealelor
- compartiment propriu de cercetare şi cumpărate și prin urmare de factorii de
dezvoltare; mediu.
- atelier de mentenanţă.

Oportunități Amenințări
- scăderea preţurilor terenurilor datorită - concurența neloială prin evaziunea fiscală;
crizei finanaciare ce ar face mai facilă -deprecierea calității grâului de la an la an;
achiziția lor spre cultivarea propriei recolte de - intrarea pe piața de morărit a firmelor
grâu și alte cereale pentru încheierea ciclului internaționale;
de producție cu avantaje în maximizarea - amenințarea de daping (vânzarea de produse
indicatorului calitate-preț; sub prețul pieței sau chiar sub prețul de
- datorită crizei economice, concurenții producție pentru a elimina concurența).
neloiali sau fără un backgrund stabil și fără
experiență în domeniul morăritului și
panificaței sunt eliminați în mod naturat de pe
această piață.

2.12.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

În cadrul unei firme se efectueaza o serie de analize de tip economic și


financiar printre care și analiza soldurilor intermediare de gestiune.
Această analiză se folosește, prin intermediul unui raport la stabilirea costul global al
rentabilității capitalului unei firme.
De asemeni, se folosesc indicatorii valorici ce au ca scop stabilirea soldurilor.
Soldurile se mai pot stabili și prin intermediul contului de profit și pierdere.

Tabelul nr. 3 Soldurile intermediare de gestiune

Nr. crt. Indicatori Exercițiul financiar


2013 2014 2015 2016 2017
1 Vânzări de 8.493.498 6.494.839 10.340.509 6.598.498 6.598.498
mărfuri
2 Costul 5.509.583 5.498.209 7.894.923 4.893.029 6.579.038
mărfurilor
vândute
3 Marja 2.983.915 996.630 2.445.586 1.705.469 19.460
comercială (1-2)
4 Producția 100 100 100 213.940 170.000
vândută
5 Variația 7.893.890 6.594.940 9.938.894 6.891.489 4.590.498
producției
stocate
6 Venituri din 100 100 100 100 100
producția de
imobilizări
7 Producția 7.894.090 6.595.140 9.939.094 7.105.529 4.760.598
exercițiului
(4+5+6)
8 Consumuri 7.579.884 5.894.651 13.181.866 7.126.763 7.119.315
provenite de la
terți
(11+12+13+15)
9 Valoarea 3.298.121 1.667.119 -797.186 1.684.235 -2.339.257
adăugată (3+7-
8)
10 Subvenții de 49.398 100 100 100 100
exploatare
11 Cheltuieli cu 59.493 90.550 110.250 268.498 283.943
taxele,
impozitele și
vărsămintele
asimilate
12 Cheltuieli cu 6.527.291 4.638.212 7.387.872 5.708.289 5.394.393
personalul
13 Deficitul brut al -3.239.265 -4.669.568 -8.295.208 -4.292.452 -8.017.493
exploatării
(9+10-11-12)
14 Alte venituri din 3.345.619 1.667.319 25.864.660 1.684.435 -2.339.057
exploatare
(9+20+23+31)
15 Alte cheltuieli 402.202 586.992 807.788 551.071 786.621
de exploatare
16 Cheltuieli de 58.797 400 1809 3.145 6.136
exploatare
privind
amortizarea și
provizioanele
(19+22+30)
17 Rezultatul 2.645.355 -3.589.641 16.759.801 -4.662.233 -11.149.307
exploatării
(13+14-15-16)
18 Venituri 34.869 15.689 5.112 13.766 72.645
financiare
19 Cheltuieli 200 200 1.609 2.945 5.936
financiare
20 Rezultatul 2.680.024 -3.574.152 16.763.304 -4.651.412 -11.082.598
curent al
exercițiului
(17+18-19)
21 Venituri 100 100 100 100 100
extraordinare
22 Cheltuieli 100 100 100 100 100
extraordinare
23 Rezultatul 0 0 0 0 0
extraordinar al
exercițiului (21-
22)
24 Rezultatul brut 100 100 100 100 100
al exercițiului
(20+23)
25 Impozitul pe 255.090 246.342 150.675 100.500 80.500
profit
26 Rezultatul -2.549.990 -2.46.242 -150.575 -100.400 -80.400
exercițiului (24-
25)

Marja comercială este suplimentul de valoare adus de întreprindere prin intermediul


activității de comercializare, reprezentând elementul valorii adăugate ce se determină astfel:

Mc=Vânzari de mărfuri-Costul mărfurilor vândute

Ponderea veniturilor provenite din vânzarea mărfurilor în cifra de afaceri este expusă de
către marja comercială astfel:

Marja comercială

Rata marjei comerciale = X 100

Cifra de afaceri

Tabelul nr.4Marja comercială

Nr. crt. Indicatori Exercițiul financiar


2013 2014 2015 2016 2017
1 Cifra de 14.052.579 11.993.248 18.235.632 11.491.727 14.562.261
afaceri
2 Marja 2.983.915 996.630 2.445.586 1.705.469 19.460
comercială
Rata marjei comerciale 21,23% 8,30% 13,46% 14,84% 0,13%
Producția exercițiului are în componența sa valoarea bunurilor și a serviciillor produse
de către întreprindere cu scopul de a fi puse în vânzare, ținute în stoc ori folosite pentru
propriile nevoi.
Producția exercițiului are în componența sa trei elemente și anume:
- producția vândută;
- producția stocată;
- producția imobilizată.

Tabelul nr.5 Producția exercițiului

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017


Qe (lei) 7.894.090 6.595.140 9.939.094 7.105.529 4.760.598

„Valoarea adaugată exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea facorilor de


producție, îndeosebi a forței de muncă și a capitalului, peste valoarea bunurilor și serviciilor
provenite de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii”11.
Valoarea adaugată reprezintă o sumă de bani cu ajutorul căreia se pot plăti participanții direcți
și indirecți ce iau parte la activitatea economică a firmei.

Formula valorii adăugate este următoarea:

Marja comercială+Producția exercițiului-Consumurile provenite de la terți


________________________________________________________________

Valoarea adaugată

_____________________________________________________________________
Bucătaru D., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura junimea, Iași, 2004, pg.208.
Tabelul nr. 6 Valoarea adăugată

Nr. crt. Indicatori Exercițiul financiar


2013 2014 2015 2016 2017
1 Marja 2.983.915 996.630 2.445.586 1.705.469 19.460
comercială
2 Producția 7.894.090 6.595.140 9.939.094 7.105.529 4.760.598
exercițiului
3 Consumuri 7.579.884 5.894.651 13.181.866 7.126.763 7.119.315
provenite de
la terți
4 Valoare 3.298.121 1.667.119 -797.186 1.684.235 -2.339.257
adaugată
5 Cifra de 14.052.579 11.993.248 18.235.632 11.491.727 14.562.261
afaceri
6 Gradul de 1% 1% -1% 1% -1%
integrare al
întreprinderii

În continuare voi expune indicatorii ce sunt folosiți în cadrul realizării unei analize
factoriale.

Tabelul nr. 7 Indicatorii utilizați în analiza factorială

Nr. Specificație Indicatori Perioada de analiză


crt. 2013 2014 2015 2016 2017
1 Valoarea VA 3.298.1 1.667.119 -797.186 1.684.235 -2.339.257
adaugată 21
2 Număr de Np 205 195 185 220 215
personal
3 Producția Qe 7.894.0 6.595.140 9.939.094 7.105.529 4.760.598
exercițiului 90
4 Cifra de CA 14.052.5 11.993.248 18.235.632 11.491.727 14.562.261
79
afaceri
5 Productivita Qe/Np 38507, 33821,23 53724,83 32297,85 22142,31
tea muncii 75
6 Gradul de CA/Np 68549, 61503,83 98570,98 5223,50 67731,44
valorificare 16
a producției
exercițiului
7 Valoarea VA/CA 0,23 0,13 -0,04 0,14 -0,16
adăugată la
1 leu cifra
de afaceri
În cele ce urmează voi prezenta tabelul cu privire la analiza excedentului brut al
exploatării (EBE).

Tabelul nr.8 Analiza excedentului brut al exploatării

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017


Valoarea 3.298.121 1.667.119 -797.186 1.684.235 -2.339.257
adaugată
Subvenții din 49.398 100 100 100 100
exploatare
Impozite și 59.493 90.550 110.250 268.498 283.943
taxe
Cheltuieli cu 6.527.291 4.638.212 7.387.872 5.708.289 5.394.393
personalul
EBE -3.120.279 -2.880.443 -8.074.708 -3.755.456 -5.349.607

Formula de calcul a EBE este următoarea:

Valoarea adăugată+Subvenții de exploatare+Impozite, taxe și vărsăminte asimilate-


Cheltuieli cu personalul

EBE

Rezultatul brut al exploatării (RBE) reprezintă soldul intermediar de gestiune aplicat în


termenii rentabilității,iar acesta expune contribuția pe care exploatarea o are în conceperea
rezultatelor.
Rezultatul exploatarii este format din profit și din pierdere și are în vedere activitatea de
exploatare la nivel normal și curent din cadrul întrepinderii.
„Rezultatul exploatării exprimă marimea absolută a rentabilității activității de exploatare,
obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor (plătibile și calculate) din veniturile exploatării
( încasabile și calculate)”.

_____________________________________________________________
Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2006, pg. 89.

Rezultatul exploatării poate fi calculat prin două feluri:


- utilizându-se soldurile intermediare de gestiune:
RE (PBE) = EBE+Vpe+Ave-Cpa-Ace, unde:
Vpe = venituri din provizioane de exploatare
Ave = alte venituri de exploatare
Cpa = cheltuieli cu provizioanele și amortizările de exploatare
Ace = alte cheltuieli de exploatare. -
utilizându-se contul de profit și pierdere:
RE (PBE ) = Ve-Ce, unde
Ve = venituri din exploatare
Ce = cheltuieli din exploatare.
În cadrul analizei efectuate asupra întreprinderii voi utiliza formula RE (PBE)=Ve-Ce
RE (PBE)2009 = 2.645.355 lei
RE (PBE0)2010 = -3.589.641 lei
RE (PBE)2011 = 16.759.801 lei
RE (PBE)2012 = -4.662.233 lei
RE (PBE)2013 = -11.149.307 lei.

Rezultatul curent (Recrt) reprezintă rezultatul ce se obține din operațiunile normale ale
firmei precum și prin luarea în vedere a elementelor financiare.

În cadrul tabelului de mai jos sunt prezentați indicatorii ce sunt utilizați în cadrul
calculului rezultatului curent.

Tabelul nr. 9 Indicatorii utilizați în calculul rezultatului curent

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017


Rezultatul 2.645.355 -3.589.641 16.759.801 -4.662.233 -11.149.307
exploatării
Rezultatul 34.869 15.689 5.112 13.766 72.645
financiar
Rezultatul 2.680.024 -3.574.152 16.763.304 -4.651.412 -11.082.598
curent
2.12.2. Analiza structurii și dinamicii profitului

Procesul de analiză dinamică și structurală a profitului ține cont de o serie de o


serie de componente precum și de etimologia origininea profitului.
Acesta se determină în funcție de dimensiunea impozitului pe profit (Rt) și oascilațiile dintre
veniturile totale, rezultate în urma unei anumite perioade de timp și totalitatea cheltuielilor
făcute de firmă.
Analiza dinamică a profitului se face asftel:
Rt(Pb) = Vt- Ct, unde:
Vt = venituri totale
Ct = cheltuieli totale
Vt = Ve+Vf+Vex
Ct = Ce+CF+Cex
Analiza dinamică a profitului se face după următoarea formulă:
Rt(Pb) = Vt-Ct, unde:
Vt= venituri totale
Ct = cheltuieli totale
Vt = Ve+Vf+Vex
Ct = Ce+Cf+Cex
Datele utilizate la operațiunea de calcul a veniturilor și a cheltuielilor se regăsesc în tabelul nr
reprezentând contul de profit și pierdere.

Tabelul nr. 10 Veniturile totale ale firmei

Indicator 2013 2014 2015 2016 2017


Vt (lei) 34.869 15.689 5.112 13.766 72.645
Ct (lei) 200 200 1.609 2.945 5.936

Analiza structurală a profitului are scopul de a distinge ponderea și dinamica


rezultatelor specifice unor număr de 3 categorii de activități ce se fac într-o întreprindere:
- activitatea de exploatare;
- activitatea finacnciară;
- activitatea excepționlă.

Rt(Pb) = Re+Rf+Rex = (Ve-Ce) + (Vf-Cf) + (Vex-Cex)

Tabelul nr. 11Evoluția profitului și a elementelor acestuia

Elemente 2013 2014 2015 2016 2017


Rezultatul 2.645.355 -3.589.641 16.759.801 -4.662.233 -11.149.307
din
exploatare
Rezultatul 34.869 15.689 5.112 13.766 72.645
financiar
Rezultatul 0 0 0 0 0
excepțional
Rezultatul 100 100 100 100 100
brut
Rezultatul 40.044.178 9.845.148 3.058.199 3.838.804 30.818
net al
excercițiului

2.12.3. Analiza ratelor de rentabilitate, profitabilitate și rezultatele acestora

Indicatorii rentabilității și a profitabilității depind de profitul net realizat și de cifra de


afaceri obținutî de către firmă într-un anumit interval de timp.
Acești indicatori pot fi de două feluri și anume:
- indicatori de rentabilitate;
- rate de profitabilitate.
Ratele de profitabilitate se obțin în urma raportarii unui indicator de rezultat la un altul de
efort, astfel rezultând fluxul global de activitate (CA) sau mijloacele ce au fost folosite pentru
a se putea ajunge la rezultatul capitalului social, capitalului propri și la costuri.

Ratele de rentabilitate se calculează conform următoarelor trei formule și anume:

Rnet
1. Rata rezultatului net (R1) =
CA

Re xp
2. Rata rentabilității exploatării (R2) =
CA

Re xp
3. Rata rentabilității economice (R3) =
Active Totale

Tabelul nr. 12 Rezultatele obținute în urma calculării ratelor

Indicatori Exercițiul financiar


2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de 14.052.579 11.993.248 18.235.632 11.491.727 14.562.261
afaceri (CA)
Rezultatul 2.645.355 -3.589.641 16.759.801 -4.662.233 -11.149.307
din
exploatare
(Rexp)

Rezultatul 40.044.178 9.845.148 3.058.199 3.838.804 30.818


net (Rnet)
Active 100 100 100 100 100
totale
Rata 2,84 0,82 0,16 0,33 0,002
rezultatului
net (R1)
Rata 0,18 -0,29 0,91 -0,40 -0,76
rentabilității
exploatării
(R2)
Rata 26453,55 -35896,41 167598,01 -46622,33 -111493,07
rentabilității
economice
(R3)

Conform tabelului de mai sus putem spune că:


- rata rezultatului net tinde să scadă în conformitate cu profitul net comparat cu cifra de
afaceri;
- rata rentabilității exploatării tinde sa crească în comparație cu anul 2010 din cauza creșterii
cifrei de afaceri accelerată față de rezultatul exploatării;
- rata rentabilității economice tinde să crească din cauza creșterii ascendente a rezultatului
exploatări în comparațiecu creșterea tuturor activelor.
Rata rentabilității economice reprezintă modul benefic în care au fost folosite elementele
capitalului privat ce este alcătuit din active fixe și cirulante, elemente ca și:
- stocurile;
- creanțele;
- utilajele;
- materiile prime;
- materialele.

„Rata de profitabilitabilitate exprimă capacitatea de dezvoltare a firmei și de


rambursare a datoriilor”.
Cele mai analizate rate sunt, de obicei următoarele:
- marja de profit brut;
- marja de profit net.

Profit brut

Marfa de profit brut = X 100

CA

Profit net

Marja de profit net = X 100

CA

Marja de profit net ori și rentabilitatea vânzărilor reprezintă profitul obținut la fiecare
unitate monetară de către firmă.

Profit brut

Rentabilitatea activelor totale = X 100 = ROA (Return On Assets)

Active totale

Profit brut

Rentabilitatea activelor totale = X 100 = ROA (Return On Assets)

Active totale

______________________________________________________________________
S. Petrescu, Diagnostic Economic-Finaciar. Metodologie. Studii de caz,Editura Sedcom Libris, Iași,
2004, pg. 266-268

Tabelul nr. 13Calculul indicatorilor de profitabilitate

Indicatori Exercițiul financiar


2013 2014 2015 2016 2017
Profitul brut 100 100 100 100 100
Profitul net 40.044.178 9.845.148 3.058.199 3.838.804 30.818
Cifra de 14.052.579 11.993.248 18.235.632 11.491.727 14.562.261
afaceri
Active totale 100 100 100 100 100
Capital 100 100 100 213.940 170.000
propriu
Capital 0 0 0 0 0
permanent

Rata 100 100 100 100 100


activelor
totale (ROA)
Rata 100 100 100 100 100
rentabiliății
financiare
(ROE)

Profit net

ROE = X 100

Capitaluri proprii

Analiza factorială a profitului brut are următoarea formulă de calcul:

Pb = Vt- Cht, unde:


Vt = venituri totale
Cht = cheltuieli totale

Sistemul de factori ce acționează asupra profitului brut este următorul:

Vt
Pb

gi

Pb

Pbi

Tabelul nr. 14 Indicatorii necesari analizei profitului brut

Elemente 2013 2014 2015 2016 2017


Venituri din 22.045.962 18.647.582 28.262.730 18.620.896 19.382.808
exploatare
Venituri 34.869 15.689 5.112 13.766 72.645
financiare
Venituri 100 100 100 100 100
excepționale
Venituri 22.080.931 18.663.371 28.267.942 18.634.762 19.390.553
totale
Cheltuieli de 19.309.347 13.616.776 26.661.746 16.662.015 18.458.192
exploatare
Cheltuieli 200 200 1.609 2.945 5.936
financiare
Chletuieli 100 100 100 100 100
exceționale
Cheltuieli 1.931.247 13.617.076 26.663.455 16.665.060 19.334.844
totale
Profitul brut 100 100 100 100 100
al exercițiului
Profitul din 2.645.355 -3.589.641 16.759.801 -4.662.233 -11.149.307
exploatare
Profitul 34.869 15.689 5.112 13.766 72.645
financiar
Profitul 0 0 0 0 0
excepțional

Procesul de analiză factorială este realizat cu scopul de a explica și evidenția factorii ce


au dus la modificarea rezultatului exploatării în diferite perioade de timp, astfel încât sa se
poată valorifica elementele ce țin de evaluarea prognozei cu privire la dimensiunea acestuia
pe viitor.

Formula este următoarea:

MF Ps Pv ∏ϵ
∏ϵ = N x N x Mf x Ps x Pv

unde:

∏ϵ = profilul exploatării;
N = numărul de salariați;
Pe = producția exercițiului;
Pv = producția vândută;
Mf = valoarea activelor fixe;
Mf/N = gradul de înzestrare tehnică;
Pe/Mf = randamentul mijloacelor fixe;
Pv/Pe = gradul de valorificare a producției exercițiului;
∏ϵ/Pv = rata rentabilității veniturilor.
CAPITOLUL III Studiu de caz privind importanța interviului în cadrul selecției
personalului la SC Morărit Panificație SA Roman

3.1. Descrierea structurii organizatorice și prezentarea organigramei

Actuala unitate a ramas în componenţa şi sub conducerea şi coordonarea S. C.


Morărit Panificaţie S. A. Neamţ dupa anul 1990.
Subunitatea din Roman era în pragul falimentului în anul 1997 după o perioadă de declin
tehnic, economic şi social.

Societatea pe actiuni S. A. Morărit Panificaţie S. A. Roman care se privatizează şi se


desprinde total de unitatea tutelară ia fiinţă în luna mai a anului 1997, atunci fiind momentul
în care fabrica este supusă unui amplu proces de retehnologizare şi modernizare pentru a
deveni câ mai eficientă şi profitabilă.

În prezent societatea este condusă de către un Consiliu de Administraţie şi de Adunarea


Generală a Acţionarilor.

Unitatea are 215 de angajaţi ce activează, aceştia fiind:


- muncitori calificaţi 103;
- muncitori necalificaţi 5;
- lucrători comerciali 25;
- şoferi 5;
- sifonari 3;
- personal de întreţinere 23;
- şef formaţie 1;
- magazioneri 3;
- laboranţi 5;
- zidari 3;
- paznici 8;
- pompieri 8;
- maiştri 8;
- birou personal 2;
- personal administrativ 10;
- personal de conducere 3.

3.2. Prezentarea CV-ului unui viitor angajat în cadrul

SC Morărit Panificație SA Roman


3.3. Principalele măsuri din cadrul strategiilor funcționale aplicate în ultimii ani