Tema 4 ”Analiza programului de producție și comercializare”

1. Sistemul indicatorilor valorici vizînd activitatea de producţie şi comercializare;

2. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe sortimente;
3. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe structură;
4. Analiza calității și competitivității producției;.
5. Analiza îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate.

---1---
Îndeplinirea programului de producţie şi comercializare, pentru orice unitate economică, indiferent
de genul de activitate, influenţează asupra obţinerii rezultatelor financiare. Practic de volumul acestei
activităţi depinde:
1. necesitatea în factori de producţie (factori ai forţei de muncă; mijloace fixe; resurse materiale);
2. necesitatea în patrimoniu, ceea ce ţine de dezvoltarea continuă a entităţii;
3. necesitatea în surse financiare necesare asigurării neîntrerupte a activităţii entităţii.
Ca rezultat, apare necesitatea efectuării corelaţiei dintre indicatorii ce caracterizează programul de
producţie şi comercializare, cum ar fi:
I. indicatori, legaţi de „Balanţa producţiei”
1. volumul producţiei fabricate în preţuri planificate;
2. volumul producţiei fabricate în preţuri comparabile sau preţuri medii ale anilor
precedenţi;
3. volumul producţiei fabricate în preţuri curente;
4. volumul producţiei vîndute în preţuri comparabile sau preţuri medii ale anilor
precedenţi;
5. volumul producţiei vândute în preţuri curente;
Reieşind din formula „Balanţei producţiei”: Si + VPF = Sf + VVP
- la creşterea cu un ritm mai mare a volumului producţiei vândute în preţuri comparabile, comparativ
cu ritmul de creştere mai lent a volumului producţiei fabricate în preţuri comparabile influenţează pozitiv
micşorarea stocului producţiei la sfârşitul perioadei, ca factor cu influenţă indirectă. Aceasta rezultă din
următoarea relaţie:
VVP = Si + VPF – Sf
Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale
PRODMOLD-A; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”
- la creşterea cu un ritm mai mare a volumului producţiei vândute în preţuri curente, comparativ cu
ritmul de creştere mai lent a volumului producţiei vândute în preţuri comparabile influenţează pozitiv
creşterea preţului unitar. Totuşi, trebuie de ţinut cont de faptul, că preţul în cele mai dese cazuri nu
depinde de entitate, ci de piaţa de desfacere. Aceasta rezultă din următoarea relaţie:
VVPpret curente – VVPpret comrabile = q1p1 – q1p0
II. indicatori, legaţi de volumul activităţii operaţionale
1. venituri din vînzarea produselor (611.1);
2. venituri din vînzarea mărfurilor (611.2);
3. venituri din prestarea serviciilor (611.3);
4. venituri din executarea lucrărilor (611.4);
5. venituri din contracte de construcții (611.5);
6. venituri din contracte de leasing operațional și financiar (611.6);
7. venituri din contracte de microfinanțare (611.7);
8. alte venituri din vînzări (611.8).
Reieşind din formula de calcul a veniturilor din vânzări ce formează activitatea operaţională, la
creşterea cu un ritm mai mare a veniturilor din vânzări, comparativ cu ritmul de creştere mai lent a
veniturilor din vînzarea produselor în preţuri curente au influenţat pozitiv apariţia altor venituri, inclusiv
din vînzarea mărfurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor, etc., care pentru entitate constituie
activitate operaţională. Această situaţie se reflectă prin următoarea relaţie:
VV = VVP + VVM + VPS + VEL + ...
Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale
PRODMOLD-A; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”

III. indicatori, legaţi de formarea valorii adăugate

1. venituri din vînzarea produselor în preţuri curente;
2. venituri din vînzarea mărfurilor;
3. venituri din prestarea serviciilor;
4. venituri din executarea lucrărilor;
5. volumul producţiei globale;
6. modificarea stocului de produse;
7. modificarea stocului producţiei în curs de execuţie;
8. modificarea stocului de mărfuri;
9. costuri şi cheltuieli intermediare, inclusiv materiale şi prestate de terţa persoană.
Reieşind din formula de calcul a valorii adăugate, la creşterea cu un ritm mai mare a valorii
adăugate, comparativ cu ritmul de creştere mai lent a volumului producţiei globale au influenţat pozitiv
micşorarea costurilor şi cheltuielilor intermediare, ca factori indirecţi sau creşterea cu un ritm mai lent a
acestora. Aceasta situaţie se reflectă, reieşind din următoarea relaţie:
VA = VPG – CChI, unde:
VPG = Venit din vânz prod + Venit din vânz mărf + Venit din prest serv – Valoarea contabila a
mărf vând +/- Stoc de produse +/- Stoc prod în curs de execuţie +/- Stoc de mărfuri.

CChI = CCh M + CCh PSPTR

Ca surse informaţionale ne servesc: Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI Consumurile,
cheltuielile şi investiţiile întreprinderii; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din
vînzări”
Corelaţia indicatorilor legaţi de programul de producţie şi comercializare se reflectă prin
intermediul următorului tabel analitic.
Tabelul 1 Aprecierea corelaţiei indicatorilor ce caracterizează
programul de producţie şi comercializare
Anul Anul curent Ritm Ind de Abaterea, +/-
Indicatori
precedent prog efect creşterii,% indepl, % prec prog
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Volumul prod fabric în preţ planificate, mii lei x x x
2. Volumul prod fabric în preţ comparabile, mii lei x x x
3. Volumul prod fabric în preţ curente, mii lei x x x
4. Venituri din vînzarea prod preţ comparab, mii lei x x x
5. Venituri din vînzarea prod în preţ curente, mii lei x x x
6. Venituri din vânzări – total, mii lei
7. Costuri şi cheltuieli intermediare, mii lei x x x
8. Valoarea adăugată, mii lei x x x
Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Cercetare Statistică trimestrială Nr.5-CI Consumurile,
cheltuielile şi investiţiile întreprinderii; Balanța de verificare a contului sintetic 611 ”Venituri din vînzări”

Concluzie:
 ---2---
Prin noţiunea de sortiment se subînţelege enumerarea completă a produselor fabricate, a
mărfurilor livrate, serviciilor prestate, grupate pe grupe omogene mari în formă de nomenclator.
În practica analitică sunt mai multe metode de analiză a îndeplinirii programului de producţie şi
comercializare pe sortimente, însă cea mai des utilizată constă în calculul procentului mediu pe sortiment,
care rezultă din următoarea relaţie:
VPFlim sort prog
%sort = x 100% , unde:
VPFprog
VPFlim sort prog – se obţine prin compararea valorilor efective (curente) cu cele programate (precedente) şi
alegerea celei mai mici valori.
În rezultatul calculului acestui procent se obţin 2 situaţii:
1. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe sortimente (cind este egal cu 100%);
2. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe sortimente (cind este mai mic de 100%).
În cazul „2”, entitatea obţine lipsă de producţie fabricată, vândută, mărfuri livrate, servicii prestate.
Aceste lipsuri se obţin din următoarea relaţie:
lipsă = VPFlim sort prog - VPFprog ,
care constituie rezervă internă de creştere a volumului producţiei fabricate, vândute, mărfurilor livrate,
serviciilor prestate pe viitor.
Astfel, în baza datelor din Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-
A, Calculaţia produsului şi alte registre contabile, ce ţin de evidenţa produselor fabricate, vândute,
mărfurilor livrate, serviciilor prestate, se precaută modificarea programului de producţie şi
comercializare pe sortimente în baza următorului tabel analitic.
Tabelul 2. Aprecierea îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe sortimente
Preţul unitar, Cantitatea, un nat Volumul producţiei fabricate, mii lei
Feluri de produse
lei-bani progr efectiv progr efectiv obţ în limita sort progr
A 1 2 3 4 5 6

Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A, Calculaţia produsului.

VPFlim sort prog
%sort = x 100% =
VPFprog
 lipsa = VPFlim sort prog - VPFprog =

Concluzie:
 ---3---
Prin noţiunea de structură se subînţelege ponderea fiecărui fel de produs sau grupe omogene mari
în suma totală a produselor fabricate, mărfurilor livrate, serviciilor prestate.
În practica analitică sunt mai multe metode de analiză a îndeplinirii programului de producţie şi
comercializare pe structură, însă cea mai des utilizată constă în calculul procentului mediu pe structură,
care rezultă din următoarea relaţie:
VPFlim stuct prog
%stuct = x 100% , unde:
VPFefective d/ă struct progr
VPFefective d/ă struct progr se obţine prin 2 metode de calcul:
1. produsul dintre ponderea fiecărui fel de produs la nivel programat (anul precedent) şi suma volumul producţiei
fabricate (vîndute) la nivel efectiv (anul curent) în total pe entitate;
2. produsul dintre procentul îndeplinirii planului în total pe entitate (ritmul de creștere) şi volumul producţiei
fabricate (vîndute) pe fiecare sortiment în parte la nivel programat (anul precedent).
VPFlim struc prog – se obţine prin compararea volumului producţiei fabricate la nivel efectiv (anul curent) cu
volumul producţiei efective (curente) după structura programată (precedentă) şi alegerea celei mai mici
valori.
În rezultatul calculului acestui procent se obţin 2 situaţii:
1. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe structură (cind este egal cu 100%);
2. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe structură (cind este mai mic de 100%).
În cazul „2”, entitatea obţine lipsă de producţie fabricată, vândută, mărfuri livrate, servicii prestate.
Aceste lipsuri se obţin din următoarea relaţie:
lipsă = VPFlim struct prog – VPFefective d/ă struct progr ,
care constituie rezervă internă de creştere a volumului producţiei fabricate, vândute, mărfurilor livrate,
serviciilor prestate pe viitor.
Astfel, în baza datelor din Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-
A, Calculaţia produsului şi alte registre contabile, ce ţin de evidenţa produselor fabricate, vândute,
mărfurilor livrate, serviciilor prestate, se precaută modificarea programului de producţie şi
comercializare pe structură în baza următorului tabel analitic.
Tabelul 3 Aprecierea îndeplinirii programul de producţie şi comercializare pe structură
Volumul producţiei fabricate (vîndute) % VPFef VPF
Feluri de produse programat efectiv îndepl d/ă struct în lim
, mii lei P, % , mii lei P, % plan, % progr struct progr
A 1 2 3 4 5 6 7

Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A, Calculaţia produsului.

VPFlim stuct prog

%stuct = x 100% =
VPFefective d/ă struct progr
 lipsa = VPFlim struct prog - VPFefective d/ă struct progr =

Concluzie:
 ---4---
Prin noţiune de calitate a unui produs se subînţelege un şir de proprietăţi, care sunt capabile de a
satisface anumite necesităţi ale consumatorului.
Prin noţiunea de competitivitate se subînţelege condiţiile în care produsul respectiv face faţă
cerinţelor consumatorului pieţii de desfacere.
În practica analitică se utilizează mai multe metode de apreciere a calităţii produselor. Ele diferă
atât după conţinutul indicatorilor ce reflectă calitate produselor fabricate, cât şi informaţii suplimentare ce
ţin de: rebut, reclamaţii, etc. De regulă, conţinutul lor depinde de particularităţile ramurii respective.
Concomitent, este necesar de menţionat că fiecare fel de produs fabricat şi propus consumatorilor
trebuie să fie însoţit de certificat de calitate, inclusiv certificat de conformitate, unde sunt incluse toate
datele necesare ce vizează proprietăţile produsului fabricat.
La prima etapă este necesar de examinat gradul produselor însoţite de certificate de calitate şi
conformitate în suma totală a produselor fabricate. Cu cît este mai mare ponderea acestor produse, cu atât
se consideră mai înalt gradul de asigurare a produselor fabricate cu certificate de calitate.
La a doua etapă este necesar de examinat calitatea producţiei fabricate, ţinând cont de conţinutul
indicatorilor ce stau la baza acestor calităţi. Metoda de analiză e identică. De aceea, ne vom opri la
metoda, care ţine de clasificarea produselor fabricate pe sorturi, care se examinează pe fiecare produs în
parte.
Totuşi, cea mai raspîndită metodă constă în aprecierea procentului mediu pe calitate, care se
calculează, reieşind din următoarea relaţie:
Pret mediu ponderat efectiv
%calitate = Pret mediu ponderat program x 100%
În rezultatul calculului acestui procent se obţin 3 situaţii:
1. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe calitate (cind este mai mic de 100%).
2. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe calitate (cind este egal cu 100%);
3. supraîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe calitate (cind este mai mare de 100%);
În baza informaţiei obţinute, la a treia etapă recurgem la analiza factorială, calculînd influenţa
factorilor de calitate la devierea volumului producţiei fabricate, cum ar fi:
1. modificarea cantităţii produselor fabricate (factor cantitativ)
2. modificarea preţului mediu ponderat (factor calitativ)
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda diferenţelor absolute, forma de
legătură multiplicativă.
Preventiv, informaţia necesară pentru analiză se acumulează în următorul tabel analitic.
Tabelul 4 Date iniţiale pentru analiza calităţii produselor fabricate
Feluri de Pret pe Anul curent
produse un produs, programat efectiv
după calitate lei-bani Q, un.nat VPF, mii lei Q, un.nat VPF, mii lei
A 1 2 3 4 5

Total x
Sursa: Registrul de evidenţă a produselor fabricate; Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţia
produsului.
La prima etapă calculăm preţul mediu ponderat programat şi efectiv, astfel:
VPF program
1. PPR = Q program
x 1000 =

VPF efectiv
2. PEF = Q efectiv
x 1000 =
La a doua etapă calculăm procentul îndeplinirii programului de producţie şi comercializare pe
calitate, astfel:
 Pret mediu ponderat efectiv
%calitate = Pret mediu ponderat program x 100% =
Concluzie:

La a treia etapă calculăm influenţa factorilor de calitate la devierea volumului producţiei fabricate.
Pentru aceasta se recomandă următorul tabel analitic.

Tabelul 5 Calculul influenței factorilor de calitate

asupra devierii volumului produselor fabricate
Feluri de Pret pe Anul curent Abaterea, Inclusiv
produse un produs, programat efectiv +/- din cauza
după calitate lei-bani Q, un.nat VPF, mii lei Q, un.nat VPF, mii lei mii lei ΔQ ΔP
A 1 2 3 4 5 6 7 8

Total x
Sursa: Registrul de evidenţă a produselor fabricate; Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţia
produsului.

VPF = VPF1 – VPF0 =

Concluzie:

1. modificarea cantităţii produselor fabricate (factor cantitativ) a contribuit la

VPF(Q) = (QEF – QPR) x PPR =

2. modificarea preţului mediu ponderat (factor calitativ) a contribuit la

VPF(P) = QEF x (PEF – PPR) =

BIF =

---5---
Prin ritmicitatea producţiei se subînţelege îndeplinirea programului de producţie şi
comercializare conform unui grafic bine stabilit (pe ani; pe trimestre în cadrul anului; pe semestre în
cadrul anului; pe luni în cadrul trimestrului; pe luni în cadrul semestrului; pe decade în cadrul lunii; pe zile
în cadrul lunii; pe schimburi în cadrul zilei; pe loc de muncă în cadrul schimbului).
 În practica analitică sunt mai multe metode de analiză a îndeplinirii programului de producţie şi
comercializare pe ritmicitate, însă cea mai des utilizată constă în calculul procentului mediu pe ritmicitate,
care rezultă din următoarea relaţie:
VPFlim ritmicităţii prog
%ritm = x 100% , unde:
VPFprog
VPFlim ritmicităţii prog – se obţine prin compararea valorilor efective cu cele programate şi alegerea celei
mai mici valori.
În rezultatul calculului acestui procent se obţin 2 situaţii:
1. îndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate (cind este egal cu 100%);
2. neîndeplinirea programului de producţie şi comercializare pe ritmicitate (cind este mai mic de 100%).
În cazul „2”, entitatea obţine lipsă de producţie fabricată, vândută, mărfuri livrate, servicii prestate.
Aseste pierderi se obţin din următoarea relaţie:
lipsă = VPFlim ritmicităţii prog - VPFprog ,
care constituie rezervă internă de creştere a volumului producţiei fabricate, vândute, mărfurilor livrate,
serviciilor prestate pe viitor.

Tabelul 6 Aprecierea îndeplinirii programul de producţie şi comercializare

pe ritmicitate pe decade în luna ______________
Volumul producţiei fabricate
Decade programat efectiv obţinut în limita ritmicit progr
, mii lei P, % , mii lei P, % , mii lei P, %
A 1 2 3 4 5 6
I
II
III
Total 100 100 x
Sursa: Registrul de evidenţă a produselor fabricate; Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţia
produsului.
VPFlim ritm prog
%sort = x 100% =
VPFprog
lipsa = VPFlim ritm prog - VPFprog =

Concluzie: