Integrarea unei familii de danezi in Romania

I Cultura tarii pe care dorim sa o integram

II Cultura tarii noastre

III Asemanarfi si deosebiri:stil de viata,cutume(obiceiuri),comportamente,caracteristici.Elemente de

asemanare intre cele doua culture dar si diferente culturale,care ar putea reprezenta problem de
integrare

Model Hofstede(asemanari si diferentieridupa model)

IV Etapele consilierii

Stabilirea contactului si relatiei de intercunoastere

Identificarea,clasificarea si evaluarea problemelor

Stabilirea obiectivelor si a planurilor de interventie

Interventia propriu zisa

Consolidarea abilitatilor de autosuport

Evaluare

Incheierea procesului de consiliere

Follow-up
 Danemarca este o țară nordică aflată în Europa de Nord. Este constituită din peninsula Iutlanda
(Jylland) și 443 insule care au primit nume. Dintre acestea, 76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt
Zealand (Sjælland) și Funen (Fyn). Insula Bornholm se află mai la est de restul țării, în Marea Baltică.
Multe dintre insulele mai mari sunt legate prin poduri; Podul Oresund leagă Zealand de Suedia, Marele
pod al centurii leagă Funen de Zealand, și Micul pod al centurii leagă Iutlanda de Funen. Feriboturile fac
legătura cu insulele mai mici.

Țara este în cea mai mare parte plată, cu mici zone înalte, cel mai înalt punct natural fiind Møllehøj, la
170,86 de metri. Alte dealuri în aceași zonă, la sud-est de Århus sunt Yding Skovhøj cu 170,86 metri
înălțime și Ejer Bavnehøj cu 170,77 metri. Suprafața apelor interne este de 210 km² (Danemarca de Est),
respectiv 490 km² (Danemarca de Vest).

Climatul este temperat, cu ierni blânde și veri răcoroase. Iernile nu sunt deosebit de friguroase, având
temperaturi medii în jur de 0,5 °C, iar verile sunt răcoroase, cu medii de 16 °C. Vântul suflă foarte des,
fiind mai puternic pe timpul iernii și mai slab vara. Danemarca are, în medie, 170 de zile ploioase pe an,
cele mai puternice ploi apărând în lunile septembrie, octombrie și noiembrie.[1]

Orașele principale sunt capitala Copenhaga (pe Zealand), Aarhus, Aalborg (în Iutlanda) și Odense (pe
Funen).

Limba daneză (dansk în limba daneză) aparține grupului de limbi nord-germanice (cunoscut și ca „limbi
scandinave”), un subgrup al limbilor germanice, ramură a limbilor indo-europene. Este vorbită de circa 6
milioane de persoane, majoritatea aflate în Danemarca, și aproximativ 50.000 de persoane aflate în
partea nordică a Germaniei în landul Schleswig-Holstein, unde este limbă minoritară. Daneza este limbă
oficială în Groenlanda și Insulele Faroe. În Islanda, parte a Danemarcei până în 1944, daneza este
studiată ca una din principalele limbi străine, alături de engleză, norvegiană și suedeză.

Limba daneză a derivat dintr-un dialect mai vechi pe parcursul secolului al XIII-lea și a început să devină
o limbă distinctă față de alte limbi scandinave odată cu prima traducere a Bibliei în 1550, definind o
ortografie diferită de cea a suedezei, motiv pentru care daneza scrisă a rămas mult mai ușor de înțeles
pentru suedezi decât cea vorbită. Daneza modernă se caracterizează printr-o tendință accentuată de
eliminare a multor sunete, ceea ce o face dificil de stăpânit pentru străini.

De-a lungul secolului al VIII-lea limba germanică din Scandinavia, protoscandinava, a suferit o serie de
modificări și a evoluat în vechea scandinavă. Această limbă, la rândul ei, a suferit alte modificări care nu
s-au răspândit în întreaga Scandinavie, ducând la apariția a două dialecte similare, scandinava veche de
vest (vorbită în Norvegia și Islanda) și scandinava veche de est (în Danemarca și Suedia).
Dialectul estic se numește în Suedia suedeză runică, iar în Danemarca daneză runică, dar până în secolul
XII dialectele erau identice. Sunt numite runice întrucât majoritatea textelor păstrate au fost scrise în
alfabetul runic.

Daneza este limba oficială din Danemarca, una din cele două limbi oficiale din Groenlanda (cealaltă fiind
limba groenlandeză) și una din cele două limbi oficiale din Insulele Feroe (cealaltă este limba feroeză). O
comunitate mică de vorbitori de daneză există în Schleswig-Holstein, o regiune din Germania la granița
cu Danemarca, unde este limbă recunoscută și protejată oficial. În plus este una din limbile oficiale ale
Uniunii Europene.

Daneza standard (rigsdansk sau rigsmål) este limba bazată pe dialecte vorbite în și împrejurul capitalei
Copenhaga. Spre deosebire de suedeză și norvegiană, danezii nu au decât o normă de vorbire regională.
Peste 20% din vorbitorii de daneză locuiesc în zona metropolitană și majoritatea agențiilor
guvernametale, instituțiilor și companiilor importante au sediile centrale în Copenhaga, ceea ce a dus la
o omogenizare a limbii. Se consideră în general că daneza standard este bazată pe o formă a dielectului
din Copenhaga. Există câteva dialecte în unele comunități mici, dar majoritatea vorbitorilor din aceste
zone vorbesc în general o formă regionalizată a danezei standard.

Dialectele daneze sunt împărțite în trei grupe generale de dialecte:

østdansk sau københavnsk (daneza estică sau daneza de Copenhaga);

ødansk (daneza insulară);

jysk (daneza din Jutland).

Istoric vorbind, daneza estică include ceea ce se consideră astăzi dialectele suedeze cum ar fi dialectul
scanian și cel vorbit pe insula Bornholm din Marea Baltică. Explicația stă în faptul că provinciile Blekinge,
Halland și Skåne au aparținut Danemarcei care le-a cedat în 1658 Suediei.

Cultura mâncărurilor daneze

Căminul este extrem de important pentru danezi. Aceştia investesc foarte mult în locuinţe bune şi
spaţioase şi de regulă servesc marea majoritate a meselor acasă.

anemarca este o monarhie constituţională. Puterea legislativă aparţine monarhului (care este şi
conducătorul statului), şi Parlamentului (Folketinget), alcătuit din 179 membri. Puterea executivă este
exercitată de monarh prin intermediul miniştrilor, conduşi de un Prim Ministru. În sistemul juridic danez
nu există curţi constituţionale; toate curţile se pot pronunţa asupra constitutionalităţii legilor.
Există trei mese principale în Danemarca: micul dejun şi cina, care sunt luate de obicei acasă, şi prânzul,
care se serveşte, din motive practice , în altă parte şi constă de cele mai multe ori dintr-un pachet adus
de acasă.

Micul Dejun

Dimineaţa majoritatea adulţilor servesc ceai sau cafea cu pâine de secară sau pâine albă, cu brânză sau
gem. Copiii şi tinerii în general mănâncă cereale ca: fulgi de porumb, musli sau terci de ovăz cu lapte sau
iaurt.

Un lucru specific Danemarcei în ceea ce priveşte micul dejun este miezul de pâine cu lapte gras
(ymerdrys), un amestec între pâine prăjită de secară şi zahăr brun. Øllebrød, un fel de mâncare făcut din
pâine de secară, zahăr şi bere fără alcool, a fost parte integrantă a micului dejun încă din evul mediu, dar
acum nu mai este chiar atât de popular ca pe vremuri.

Duminica, mulţi danezi mănâncă chifle prospete cu brânză sau gem şi wienerbrød (un sortiment danez
de patiserie). Produsele daneze de patiserie sunt faimoase în întreaga lume şi constau în prăjiturele de
dimensiuni mici, umplute cu cremă sau cu un amestec obţinut din unt, zahăr şi scorţişoară. Prăjiturelele
sunt făcute din aluat de pâine, aşezat pe straturi unse cu unt, astfel încât produsul final devine extrem
de pufos. Lângă aceste prăjiturele, mulţi danezi servesc suc de fructe şi câteodată chiar şi un pahar de
Gammel Dansk sau un alt schnapps.

Prânzul

În timp ce micul dejun şi cina se servesc acasă, majoritatea danezilor iau prânzul în altă parte. De obicei,
prânzul constă în sandwichuri (smørrebrød – cunoscut încă din anii 1880): felii de pâine de secară unse
cu unt şi acoperite, de exemplu, cu diverse feluri de cârnaţi, ou fiert tăiat felii sau pate de ficat (un
amestec de ficat de porc mărunţit şi untură, care are o consistenţă potrivită pentru ungere).

Prânzul clasic include pâine de secară unsă cu unt, cu salată de hering murat, hering afumat, somon
afumat, ţipar afumat, cu omletă de ou, carne de vită cu murături şi hrean, limbă cu maioneză vegetală,
carne prăjită de porc cu mere şi prune sau brânză cu carne în aspic şi rom.

Acest tip de sandwich este servit atât la restaurant cât şi la diverse magazine de specialitate din oraşele
mari.
Bufetul cu mâncăruri reci

Bufetul cu mâncăruri reci este un alt fenomen specific danez care a apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Acesta este un bufet care se desfăşoară pe diferite etape. Invitaţilor li se serveşte mai întâi peşte, de
exemplu hering murat, hering prăjit în oţet, somon afumat, file de peşte cu sos remoulade, creveţi şi alte
tipuri de crustacee.

La următorul fel se servesc feluri reci de mâncare, ca de exemplu cîrnaţi, file afumat de porc, şuncă,
friptură de vită şi pate de ficat dar şi cîteva feluri calde de mîncare, ca de exemplu rissoles, care sunt
chiftele prăjite, de formă ovală sau medalion de porc . De Crăciun friptura de raţă prăjită şi/sau de porc
cu varză roşie, reprezintă de asemenea un fel de mâncare ce nu lipseşte de pe masa niciunui danez.

Apoi sunt servite brânzeturile. Totul vine acompaniat de pâine de secară, pâine albă şi unt. La final se
servesc diferite tipuri de budincă şi fructe.

În luna decembrie, danezii participă la diverse prânzuri de Crăciun, în viaţa privată cât şi la locul de
muncă unde se organizează petreceri care includ programe artistice şi chiar dans.

Cina

Masa de seară este denumită într-un mod ciudat middag (“miezul zilei”), pentru că se servea la miezul
zilei. Majoritatea danezilor se străduiesc să se adune cu toţii acasă în fiecare seară, pentru a servi masa.

Până la jumătatea secolului al 20-lea, se serveau la cină două feluri de mâncare: un prim fel, îl constituia
de exemplu, terciul de cereale, ciorba de carne sau supa dulce de fructe, iar felul principal era alcătuit
din carne sau peşte, servite întotdeauna alături de cartofi şi sos.

Influenţa americană este evidentă la feluri de mâncare precum bufeturi cu salate, cartofi copţi, grătare,
carnea de curcan şi feluri de mâncare din pui, gata preparate. În anii 1980, bucătăria italiană a început să
câştige teren cu pizza, paste şi utilizarea excesivă a roşiilor. În anii 1990, mâncarea asiatică a devenit la
modă cu toate că nu s-a răspândit niciodată foarte mult.
Danezii consumă în special carne tocată iar carnea pentru prăjit alături de sosul tradiţional şi cartofi,
reprezintă şi acum un fel de mâncare extrem de popular.

“Pauza de cafea”

O masă secundară care are o importanţă specială în Danemarca este kaffeborde, un moment unde se
serveşte cafea cu chec cu stafide, produse daneze de patiserie, diverse tipuri de prăjituri şi biscuiţi.

Sportul în Danemarca

Fără îndoială cel mai iubit sport în Danemarca este handbalul, urmat foarte îndeaproape de fotbal.

Pentru unii danezi handbalul este chiar o religie, iar pentru alţii este fotbalul.

Un danez adevărat se uită la televizor la meciuri de fotbal sau handbal – depinde de gusturi –, cu o bere
în faţă.

Este important să ştiţi că gastronomia din această ţară este originară din partea ţăranilor danezi, a
produselor locale ce au fost combinate cu tehnici de gătit dezvoltate şi îmbunătăţite undeva prin secolul
al IX-lea. În Copenhaga sandwich-urile, cunoscute la nivel local sub numele de smørrebrød, care de cele
mai multe ori sunt folosite pe post de masă de de prânz, pot fi considerate o specialitate la nivel naţional
dar şi local. Când acestea sunt preparate la ele se adaugă o varietate de ingrediente. În Copenhaga mese
calde constau, în mod tradiţional, în carne tocată sub diferite forme. De exemplu, frikadeller sau mai
bine cunoscutele chifteluţe, de obicei fiind folosită carnea mai grasă şi mai bogată. De asemenea, la
danezi se obişnuieşte să se mănânce destul de mult peşte. Printre preferatele lor vă amintesc de
flæskesteg sau friptură de porc cu garnitură, kogt torsk sau cod fiert, cu sos de muştar şi pesmet. La
capitolul băuturi alcoolice cei din Copenhaga, sunt recunoscuţi ca şi mari consumatori de bere. Carlsberg
şi Tuborg sunt două dintre cele mai cunoscute beri la aceştia, dar surprinzător în ultimii ani a devenit
destul de popular vinul din import. Asta a fost o povestioară mai pe scurt, doar ca să vă faceţi o idee cam
cum stau danezii din Copenhaga prin bucătărie.

Sandwich din Copenhaga

Sandwich din Copenhaga

O linguriţă de istorie gastronomică din Copenhaga

Deşi poate părea hilar pentru unii ditre voi pentru foarte mulţi ani cârnaţii, care nu era doar mai
economici pentru cei din Copenhaga şi putea fi şi păstraţi pentru perioade lungi de timp, şi care
împreună cu pâinea de secară, erau mâncarea de bază pentru cei din capitala Danemarcei. Până la
sfârşitul secolului al-VIII-lea, au existat mai multe tipuri diferite de mezeluri, preparate din carne de porc
sau vacă, crescute în Copenhaga, ”dezvoltate” în 1840 de către măcelarul francez Louis Francois
Beauvais. Acesta deschisese o afacere în Copenhaga care s-a dovedit a avea mare succes printre cei de
aici. În 1880, Oskar Davidsen a deschis un restaurant specializat în sandwich-uri cu o gamă destul de
largă. Leverpostej sau pasta de ficat, a devenit disponibilă în magazinele alimentare undeva la sfârşitul
secolului IX, dar a trecut ceva timp până când preţul acesteia a putut fi comparat cu cea a mezelurilor.
Cam prin aceeaşi perioadă, pauza de prânz de o oră, cea care permitea oamenilor să se bucure de o
masă caldă la prânz, a fost scurtată la 30 de minute. Astfel a fost încurajat aducerea sandwich-urilor la
lucru. În 1920 şi 1930, roşii şi castraveţi au fost adăugate ca un topping pentru mezeluri, iar în 1940,
Henry Stryhn Leverpostej a popularizat livrările de sandwich-uri în întreaga Copenhaga.

Mesele principale servite în Copenhaga

Cei din Copenhaga servesc de obicei trei mese regulate pe zi, constând de obicei într-un mic dejun rece,
cu cafea, un prânz tot rece la locul de muncă şi o cină caldă acasă cu familia. E drept că se mai întâmplă
ca la mijlocul amiezii unii să mai servească un sandwich rapid, obicei care se poartă şi seara târziu.
Carnea, în special cea de porc, este de departe cel mai comun ingredient folosit la mesele calde de care
vă spuneam. În general aceasta este servită seara, deşi cam grea, danezii nu se dau la o parte de la acest
deliciu culinar ce implică multe multe grăsimi.

Carnea este de obicei însoţită de cartofi şi, uneori, de legume ca morcovii sau salata verde. Cele mai
multe mese calde constau dintr-un singur fel, adică aperitivele mai multe sunt destul de rare, dar
deserturi ca înghetata de fructe. Berea şi vinul sunt destul de comune şi sunt folosite ca şi băuturi în
timpul meselor, dar la fel sunt şi băuturile răcoritoare, de obicei apa plata şi laptele sau cafeaua.

Multe familii din Copenhaga urmează vechile tradiţii, iar mamele şi taţii îi învaţă pe copii cum să
gătească. Mesele în Copenhaga sunt o parte foarte importantă a vieţii de familie, care contribuie la
sentimentul de unitate.

O alternativă foarte bună de a mânca rapid în Copenhaga dacă sunteţi pe stradă, este fast-food-ul
originar din Danemarca. Acesta este de fapt pølsevogn sau standul cu cârnăciori. La aceste standuri
puteţi servi o mare varietate de cârnăciori, precum cei roşii, celebri în Copenhaga şi denumiţi Pølser.
Acest tip de hot dog sunt lungi la circa 20 de centimetrii, subţiri şi roşii. În mod tradiţional se servesc pe
o farfurie mica, împreună cu un pâine si o portie de ketchup, sau sos Remoulade danez, care este
oarecum similar cu hot-dog-ul american. La aceşti cârnăciori se adaugă, la preferinţa fiecărui client
murături, felii subţiri de ceapă sau ardei. Mai există un tip de cârnăcior special servit la standurile de prin
Copenhaga şi anume, cârnăciorii Franks, preparat cu influenţă franceză.

Retete daneze traditionale:supa de curry cu varza create,salata daneza de hering,supa crema

squash,tocanita marinarului,preparata candva labordul vaselor de pescuit,in loc de piept de vita se
poate folosi carnea ramasa de la alte mancaruri ,ceea ce face aceasta mancare si mai practica, si mai
hyggeling,muschiulet de porc cu sos de smantana,rosii si ciuperci,cotlet de porc umplut cu ciuperci,falca
de porc inabusita in bere neagra cu piure de cartofi si telina,perisoare daneze in sos curry,placinta cu
mere si scortisoara daneza.

Smorrebrod inseamna literalmente paine unsa.Este o tartina din paine de secara.Danezii sunt inebuniti
dupa ea,aceasta paine fiind ,de obicei,unul dintre primele lucruri de care li se face dor cand traiesc in
strainatate.Din toate punctele de vedere,smorrebrod poate fi garnisita cu aproape orice de la hering sau
carne cruda de vita,la oua si fructe de mare,unele avand denumiri fanteziste,precum “Gustarea de la
miezul noptii a veterinarului”.Smorrebrod se serveste ,de obicei,cu bere si snaps.

Un pranz traditional danez include o versiune rezonabila cap ret a unui smorrebrod (tartina) din paine de
secara cu hering marinat sau leverpostej(pate de ficat-un amestec tartinabil de ficat de porc gatit,tocat si
amestecat cu untura).

La cina ‘’50 de umbre ale carnii…carnii cu cartofi ar fi un titlu perfect pentru o carte de bucate
traditionale daneze.

Danezii sunt mari amatory de carne,fiecare persoana consumand in medie,in jur de patruzeci si opt de
kilograme de carne annual-carnea de porc fiind preferata natiunii.

Consumul ridicat de carne,dulciuri si cafea din Danemarca este direct legat de hygge.Hygge inseamna
,intr-un fel ,a fi tu insuti:sa-ti oferi cate o delicatesa si sa-ti oferi tie,dar si celorlalti o pauza de la rigorile
vietii sanatoase.Bomboanele sunt hyggeling,prajiturile sunt hyggeling.

Danezii sunt innebuniti dupa dulciuri ,majoritatea oamenilor asociindu-le cu hygge:ursuleti

gumati,bomboane din lemn dulce si flodeboller,adica bulgari de crema aerata inveliti in ciocolata,de fapt
conform unui raport facut de Sugar Confectionery Europe,consumul annual de dulciuri in Danemarca
este de 8,2 kilograme de persoana,ceea ce-I plaseaza pe danezi pe locul doi,dupa finlandezi,ca popor ce
consuma mai multe dulciuri decat oricine in lume,de doua ori media europeana.

Prajitura este hyggeling danezii consumand foarte multe,prajiturile fiind ceva foarte obisnuit in birourile
lor.Prajiturile si produsele de patisserie fac totul hyggeligt,aici fiind vorba de consumul cat si de coptul
lor, in plus ele dau o nota de familiaritate oricarei intalniri de afaceri,totusi cele mai multe prajituri fiind
consumate in afara birourilor,in cofetarii sau acasa.Unele sunt numite dupa danezi faimosi: Hans
Christian Andersen si Karen Blixen .Un produs de patisserie danez este …ei bine…Daneza.Nu orice
natiune are o prajitura numita dupa ea insasi,constand dintr-un blat pe baza de unt si o crema
onctuoasa la mijloc.In Damemarca produsele de patisserie daneza se numesc wienerbrod(paine vieneza)
pentru ca retetele daneze de patisserie au fost initial create la mijlocul secolului secolului al XIX-lea ,de
maestri cofetari si patiseri scoliti la Viena.Unele au denumiri fermecatoare ,cum ar fi ‘’melcii’’ sau
deochiul brutarului’’,’’Bon-kringle este un produs de patisserie danez classic insemnand bon fiscal (1000
de coroane -daca aduci bonurile primesti un kringle gratuity.
Fericirea nu poate fi cumparata,dar poti cumpara prajituri si este aproape acelasi lucru,cel putin asa
crede creierul nostru

Aluatul de acasa,de exemplu traditionalele painici rasucite pe bête si coapte pe jar,este preferat de
danezi sa se murdareasca pe maini framantand aluaturi de casa,aluatul cu maia este de ceva vreme
preferatul danezilor.Lentoarea procesului si sentimental ca ai grija de ceva viu il face cu atat mai
higgeligt,este pe scurt ca un Tamagotchi comestibil.

Bauturi fierbinti-sunt mari amatory.88% dintre danezi asociazabauturile fierbinti cu hygge.Poate fi vorba
de ciocolata fierbinte sau vin fiert,dar bautura preferata a danezilor este cafeaua.,consumand cu circa
33% mai multa cafe ape cap de locuitor decat americanii.Hai la kaffehygge si prajitura,eexista si un site
care declara”Traiesteti viata azi ca si cum nu ar mai exista cafea maine!”

În Danemarca există cluburi de fotbal unde părinţii îşi îndrumă copiii chiar de la 5-6 ani. Aceştia, contra
unei taxe, fac mişcare câte 2 ore, de două ori pe săptămână. Există şcoli de fotbal chiar şi pentru fete.

Biletul la un meci de fotbal este mai scump decât un bilet la film.

Ideea cluburilor sportive este foarte răspândită. Aproape fiecare sport are câte un club cu membri
înscrişi. În concluzie, în Danemarca este un cult pentru mişcarea în aer liber, pentru sport, începând
chiar de la copiii de 5-6 ani. Există baze sportive bine dezvoltate cu toate condiţiile necesare.

Moda daneza este confortabila,minimalista,eleganta dar nu foarte rigida.Un fular este obligatoriu atat
pentru femei cat si pentru barbate,danezii sunt obsedati de acest accesoriu.

Nici o reteta de hygge nu este complete fara lumanari ,cand danezii sunt intrebati care este elemental
cel mai des asociat cu hygge ,un procent coplesitor de 85% dintre ei vor raspunde ca lumanarile.Fiecare
danez arde anual mai multe lumanari pe cap de locuitor decat orice alta tara europeana,in jur de 6 kg de
ceara pe cap de locuitorLumanarile parfumate sunt considerate artificiale,iar danezii prefer produsele
natural si ecologice.De altfel ,Danemarca se afla printer tarile fruntase din punctual de vedere al
produselor ecologice cumparate.

Corpuri de iluminat.Danezii aleg corpurile de iluminat cu grija si le dispun strategic pentru a creea zone
linistitoare de lumina.Obsesia pentru iluminare vine din lipsa contactului cu lumina in mediul natural,in
perioada cuprinsa intre octombrie si martie.

Danezii sunt descendenti directi ai vikingilor,asa ca le place sa vada lucruri arzand:focuri de

tabara,lumanari,sate intregi.Nu conteaza.
Cultura romanilor

În antichitate și în evul mediu, cele mai importante influențe au fost din partea popoarelor slave care au
migrat în spațiul carpato-dunărean și care s-au format în vecinătatea ei - în Bulgaria, Serbia, Ucraina,
Polonia și Rusia, a grecilor din Imperiului Bizantin și mai apoi, sub protecție turcă, din Fanar, a Imperiului
Otoman, de la maghiari, precum și de la germanii care trăiesc în Transilvania. Cultura modernă română a
apărut și s-a dezvoltat în ultimii aproximativ 250 ani sub o puternică influență din partea culturilor din
vestul Europei, în special, cultura franceză și germană. În plus, sub influența tradiției bizantine și slavone,
românii sunt, de asemenea, singurul popor creștin ortodox dintre popoarele latine. O contribuție la
identitatea sau la cultura românească au mai adus în diverse perioade și alte comunități etnice mai mici
sau mai mari, stabilite în cursul secolelor pe teritoriul românesc, ca de pildă, în vechime cumanii, mai
târziu romii, evreii, armenii etc., de asemenea reprezentanți repatriați ai ramurii aromâne a românilor.

Cele mai frumoase tradiţii româneşti. Sărbătoarea Paştelui

Sărbătorirea Paştelui este una din cele mai frumoase tradiţii româneşti. Pentru această sărbătoare se
înroşesc ouă, se gătesc, în mod tradiţional, mâncăruri cu miel şi se coc cozonaci.

Încondeierea sau „împistritul” ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiţia românească. Ouăle
încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, reprezentând un element de
cultură spirituală specific românească.

Cele mai frumoase tradiţii româneşti. Sărbătorile de iarnă

Sărbătorile de iarnă sunt marcate şi ele de cele mai frumoase tradiţii româneşti. Iarna se ţin obiceiuri şi
datini populare, care provin din trecut, dar se urmează cu sfinţenie chiar şi în ziua de azi. La sate, în
Ajunul Crăciunului, cete de copii se strâng pentru a-i colinda pe săteni. În satele bucovinene, copiii se
maschează în diferite personaje, precum ursul, capra, ursarii sau bunghierii. În Moldova, bărbaţii
proaspăt însuraţi merg cu plugul.

Un simbol mult prea cunoscut este bradul de Crăciun. Acesta există în tradiţiile româneşti cu mult
înainte de era creştină. Bradul este cel mai important arbore din obiceiurile româneşti. Bradul este
prezent la cele mai importante evenimente din viaţa unui om: botezul, căsătoria şi înmormântarea;
bradul se consideră că aduce noroc, viaţă lungă, prosperitate şi fertilitate, motiv pentru care oamenii îşi
împodobesc casa cu crengi de brad.

Un alt obicei cunoscut de toţi este colindatul. Colindatul începe în data de 24 decembrie şi poate să
continue timp de 2 sau 3 zile; colindatul se face de obicei în grupuri, de copii, oameni maturi, bătrâni,
doar fete, doar băieţi, tineri căsătoriţi etc, în funcţie de zona etnografică.

Cele mai frumoase tradiţii româneşti. Mărţişorul

Una din cele mai frumoase tradiţii româneşti este sărbătorirea venirii primăverii. Mărţişorul este un
simbol străvechi, care marchează venirea timpului călduros pe meleagurile româneşti. În credinţele
populare, acest talisman are puteri magice. Bărbaţii oferă mărţişoare femeilor, iar acestea le poartă în
piept sau la mână, pe tot parcursul lunii martie.

Mărţişorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un şnur împletit din două fire-unul alb (simbolizând
divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească şi împlinirea) şi unul roşu (ca simbol al dragostei pentru
frumuseţile eterne ale vieţii : prietenia, fidelitatea şi onoarea).

Cele mai frumoase tradiţii româneşti. "Babele" de Martie

Un obicei frumos din rânduiala populară tradiţională, alegerea "babelor", aşa cum îl cunoaştem astăzi,
cu rol de amuzament, avea o însemnătate aparte în formarea valorilor familiale tradiţionale şi, mai mult,
era un "dătător de speranţă" pentru viaţă veşnică.

Cele mai frumoase tradiţii româneşti. Boul înstruţat

Boul înstruţat este o sărbătoare a solstiţiului de vară, desfăşurată la noi de Sânziene sau Rusalii.
Personajul central este un bou cu înfăţişare falnică (ales cu grijă în acest scop), împodobit cu clopoţei, cu
flori şi ţesături frumoase şi care este plimbat pe uliţa satului, reprezentând, cred etnologii, ipostaza
zoomorfă a unei străvechi divinităţi cu puteri fertilizatoare, ce chezăşuia obţinerea unor recolte bogate.

Cele mai frumoase tradiţii româneşti. Ceremonia de pregătire a nunţii şi furatul miresei

Ceremonia de pregătire dinaintea nunţii este şi ea una din cele mai frumoase tradiţii româneşti. Mireasa
este ajutată de către mama ei şi de către prietenii apropiaţi familiei ,să se pregătească de nuntă. Mirele
se duce să o ia pe viitoarea lui soţie de acasă şi să o ducă la biserică. El este însoţit, în mod tradiţional, de
prietenii săi apropiaţi. Înainte de asta, cavalerul de onoare îl bărbiereşte simbolic pe mire. De obicei, se
foloseşte un cuţit, sau chiar un topor pentru această tradiţie.

Furatul miresei este una din cele mai fascinante tradiţii româneşti pentru străini, conform blogului
turistic TouristinRomania. Este unul din cele mai interesante obiceiuri locale, mireasa se fură la miezul
nopţii şi se cere răscumpărare pentru a o înapoia mirelui. Există anumite diferenţe ale acestui obicei, în
funcţie de localitate, dar rădăcina este aceeaşi.

Această tradiţie este o reminiscenţă străveche, din timpul în care mireasa era văzută ca cea mai de preţ
posesie.
Asemanari:

Romanii se bucura de o viata buna ne cheltuind sume mari de bani asemeni danezilor,cand fac plimbari
in parc cu bicicletele,parcul Herastrau din capital,IOR,cand isi duc copii la locurile de joaca special
amenajate,cand merg la stranduri vara impreuna cu prieteni si familiile lor.

Daca ne uitam la Raportul Mondial asupra fericirii,exista o diferenta de patru puncte intre tarile cele mai
fericite si tarile cele mai nefericite,iar trei dintre aceste patru puncte sunt explicate prin sase
factori:comuniune(sau simtul comunitatii), bani, sanatate, libertate,incredere,bunatate,.Politicile tarilor
sun tuna iar,iar comportamentul si perspectiva noastra asupra vietii sunt cu totul altceva.

Fericirea lucrurilor la comun-casele descriu un cerc deschis in jurul curtii comune,copii din mai multe
familii intra si ies in fura din case,acesti baietei si fetite cresc inconjurati de o combinatie neobisnuita de
libertate si siguranta.Un system de locuinte la comun.

Nu se poate parca langa casa,deoarece locurile de parcare sunt la marginea acestei mici comunitati,asa
ca parcurgi ultimii patruzeci de metri pe jos,se traverseaza curtea comuna.Nu este o coincidenta:zona
este proiectata astfel pentru a incuraja interactiunea sociala si conversatiile spontane intre locatari.Locul
se numeste Faelleshaven: Faelles inseamna comun iar haven inseamna gradina.

Este o bofaellesskab.Faellesskab inseamna comunitate iar bo intreaba a trai.O bofaellesskab inseamna

un sistem de locuit in comun ,care isi are originile in Danemarca,dar care s-a raspandit si in restul
Scandinaviei si in alte tari.Initiatorii au fost persone nemultumite de modul in care traiau.Este alcatuita
de 27 de case independente si o casa comuna mare ,se afla in Hillerod,in Nordul capitalei Copenhaga.Azi
aprocimativ cincizeci de mii de oameni locuiesc in sitem coun in Danemarca,popularitatea acestuia fiind
in continua crestere.

Bofaellesskaber este proiectata atat pentru intimidate cat si pentru comunitate.Adica fiecare familie are
o casa private,cu toate dotarile,inclusive cu bucatarie proprie.Casele private sunt adunate in jurul unui
spatiu comun –o gradina si o mare bucatarie comuna,cu sala de mese.Familiile traiesc separate si totusi
impreuna.Daca au chef familiile mananca impreuna de luni pana joi(30-40 de personae la o masa,costa
20 de coroane).Patru nopti pe saptamana adultii scapa de grija cumparatului de alimente si a prepararii
cinei.In schimb ii ajuta la teme,ii invata sa faca un foc de tabara si joaca partied de kubb cu ei.
O saptanana la sase luni le vine randul sa prepare cina unde copii mari ii ajuta si invata sa gateasca..Se
asteapta sunetul clopotelului care ii anunta ca este gata cina.

Faelleshaven in afara zonei de luat masa mai are si o gradina de legume comuna ,un loc de joaca si un
teren de sport,un fel de studio artistic,un atelier si camera de oaspeti pentru situatia in care oamenii au
prea multi musafiri si insufficient spatiu un casele lor.Organizarea presupune ca cineva sa se joace mereu
cu copii lor,daca parintii vor sa merga la cinema isi trimit copii pur si simplu la prietenii lor din curte.

Atragator pentru familiile care cauta un mediu propice dezvoltarii morale si emotionale ale copiilor si
pentru personae mai varsnice,in pericol de izolare sociala.

Sistemul de locuit in comun este gandit pentru a crea intimidate,dar si comunitate.Familiile traiesc
separate si totusi impreuna,reducand izolarea sociala si bataia de cap cu logistica zilnica.

Este o corelatie intre venit si fericire

In general ,in tarile mai bogate oamenii sunt mai fericiti.Produsul intern brut-PIB pe cap de
locuitor,avutia unei natiuni-este unul dintre cei sase factori care explica de ce oamenii din unele tari sunt
mai fericiti decat altii.Veniturile mai mari insemna in general o imbunatatire a conditiilor de viata a
saracilor si drept consecinta a fericirii oamenilor.

Danezii sunt mai putini ambitiosi cand vine vorba de acumulare de lucruri.

A tine pasul cu familiile instarite

Motivul pentru care fiecare dintre noi romanii prefer sa traiasca in acesta lume este ca nu ne pasa numai
de capacitatea noastra de consum, ci si de pozitia noastra in ierahia sociala.

Acesta este motivul pentru care noi romanii incercam sa imitam tiparul de consum observant la cei mai
bogati dintre noi.

In acelasi timp existent creditelor a usurat imitarea unui stil de viata pe care nu ni-l putem permite,iar
acesta alaturi de dorinta noastra de a tine pasul cu familiile instarite, a fost considerat unul dintre
motivele crizei financiare din 2008.

Cu alte cuvinte cheltuim banii pe care nu-I avem,pentru a cumpara lucruri de care nu avem nevoie ,cu
scopul de a impresiona oameni pe care nu-I agreem.Nu suntem mai aproape de fericire ci ne angajam
doar intr-o cursa cu restul lumii.

In Danemarca si in toate tarile nordice,consumul ostentativ este oarecum temperat.Exista o Lege ,legea
lui Jante,acesta lege provine dintr-un roman’’Tu nu esti mai bun decat noi’’ ,ea incurajeaza o cultura in
care oameniicu statut superior sunt criticati pentru a fi fost categorisiti drept mai buni- sau pentru a fi
pretins ca sunt mai buni decat semenii lor.In engleza ,acest fenomen este cunoscut drept ,,sindromul
macului inalt’’
Acesta reprezinta o component insemnata a culturii scandinave si motivul pentru care se pot vedea
foarte putine masini de lux ostentative in Danemarca.Bine si impozitul de 150% este un motiv desigur.

In vreme ce succesul este afisat cu entuziasm in Romania ,modestia este cea mai mare virtute a
scandinavilor.Trebuie decuplata avutia de starea de bine in Romania.

In Copenhagain 2001 municipalitatea a investit in mentinerea unei ape curate,aproximativ 1000 de

localnici supraincalziti se balacesc in apele in care au fost candva un coridor pentru traficul naval de
mare tonaj,diferit fata de Romania unde nu este pus accentual pe mentinerea apelor curate.Primul
astfel de bazin de agreement plasat intr-un port a fost deschis in Copenhaga,iar acum exista astfel de
cateva oaze urbane in centrul orasului.

La capitolul diferente

In Copenhaga ,danezii se pot deplasa cu bicicleta oriunde este nevoie,neavand astfel nevoie de bani
pentru combustibil si de fapt nici de masina,ceea ce despre Romania,respectiv atunci cand vorbim
despre Bucuresti nu se poate spuneacelasi lucru Bucuresti ,existent pistelor de bicicleta este una foarte
limitata, iar in restul tarii nu se poate vorbi de cultura mersului pe bicicleta unde nu numai ca faci foarte
multa miscare,care te mentine intr-o forma foarte buna de sanatate este si necostisitoare si mai ales
placuta in acelasi timp.

Incearca sa te deplasezi prin traficul din Bucuresti cu bicicleta, s-ar putea sa nu scapi cu viata.

In Romania nu exista cultura de a avea grija la ceilalti participant la trafic adica la motociclisti si biciclisti.

Difente culturale:cultura daneza specifica faptul ca achizitionarea de experiente este in mod special
benefica pentru fericire,experientele aducandu-ne mai aproape de ceilalti oameni si au legatura cu ceea
ce am vrea noi sa fim.In comparative cu noi romanii care investim in lucruri ,cumparam lucruri tangibile
care nu ne fac neaparat mai fericiti.

Cultura daneza percepe experientele ca pe o investitie in amintiri fericite in povestea si in dezvoltarea

lor personala.

Banii

In tarile nordice,sustinerea publica ampla a unui nivel ridicat de impozitare inseamna o rentabilitate
buna a calitatii vietii ceea ce nu se poate spune ca se aplica in Romania,unde se diferentiaza doua clase
sociale de oameni cu venituri mici si oameni cu venituri mari.

Sanatate

In Danemarca au o politica de ameliorare a vietii acordand asistenta medicala tuturor. România nu se

descurcă mai bine nici la capitolul asistență și tratament

In tarile nordice ,toate numarandu-se in mod constant printer primele zece cele mai fericite tari din
lume,asistenta medicala gratuita este accesibila tuturor.
Danezii au mai putine griji in viata cotidiana decat majoritatea celorlalti.din acest punct de vedere ,iar
asta constituie o baza solida pentru nivelurile ridicate de fericire.

In Danemarca exista o alta perceptive asupra ideii de libertate.In acea tara, au ajuns departe in ceea ce
priveste eliminarea temerilor emorme ce rezulta din lipsa sigurantei economice.In loc sa promoveze un
sistem care le permite catorva sa aiba averi enorme,ei au dezvoltat un system care le garanteaza tuturor
un standard de trai –inclusiv copiilor,varstnicilor si celor cu dizabilitati.

Fericirea are impact asupra stari de sanatate .Nivelul mai mare de fecicire indica o sanatate fizica mai
buna pentru viitor,danezii se situeaza pe locul 4 in clasamentul mondial in ceea ce priveste sanatatea in
speranta de viata in ani in UE si e locul 27 in lume . Ţara noastră are cea mai mică speranţă de viaţă din
Uniunea Europeană, respectiv de 75 de ani la femei şi 68,5 ani la bărbaţi, potrivit unui raport al Comisiei
Europene.Sursa:Organizatia mondiala a sanatatii.

Literatura medicala a descoperit o corelatie importanta intre punctajele mici la starea de bine si bolile
coronariene si infarcturile ulteioare, in Romania AVC ul este a doua cauza de deces dupa infarctul
miocardic . Potrivit celor mai recente statistici (2015), România se află pe locul 3 în topul țărilor cu cele
mai multe noi cazuri de AVC și pe locul al doilea în topul deceselor și al infirmităților cauzate de această
afecțiune. Potrivit celor mai recente statistici (2015), România se află pe locul 3 în topul țărilor cu cele
mai multe noi cazuri de AVC și pe locul al doilea în topul deceselor și al infirmităților cauzate de
această afecțiune.

Numărul mare de cazuri de AVC din România se datorează în special stilului de viață nesănătos și
factorilor de risc la care se supun cetățenii. Potrivit studiului „The Burden of Stroke in Europe”, 32.5%
dintre români suferă de tensiune arterială ridicată, 45,8% au un nivel al colesterolului ridicat și 30,5%
fumează în mod regulat. Toate acestea reprezintă principalele cauze ale AVC.

România nu se descurcă mai bine nici la capitolul asistență și tratament. Același studiu arată că în
România există doar 7 centre specializate pentru îngrijirea pacienților cu AVC (stroke units), care
tratează aproximativ 1% din numărul total de pacienți. În 2013, tromboliza, o procedură vitală pentru
tratarea AVC inschemice, era disponibilă doar în București. În perioada 2008-2014 au fost efectuate doar
205 astfel de proceduri.

În perioada 2005-6, doar 30% dintre supraviețuitorii unui AVC aveau acces la terapii de recuperare, iar
în prezent fondurile încă sunt insuficiente pentru a putea acoperi necesarul.

Având în vedere faptul că marea majoritate a factorilor de risc responsabili pentru apariția AVC sunt
relativ ușor de evitat, prevenția rămâne cea mai eficientă armă împotriva afecțiunii. Un stil de viață
sănătos poate reduce riscul de AVC cu până la 90%.

Pornind de la date ca danezii sunt cel mai fericit popor,ar fi de asteptat ca danezii sa aiba cea mai mare
speranta de viata din lume,onoarea ii revine Japoniei,Danemarca este pe locul 27 .

In general danezii fumeaza foarte mult,beau foarte mult si consuma tone de carne si zahar asemeni
noua romanilor.,toate incompatibile cu o viata lunga si sanatoasa.
Hygge –piatra de temelie a culturii daneze si a stilului de viata danez-inseamna sa consume fara mustrari
de constiinta,melci din aluat dospit dulce cu scortisoara si ciocolata fierbinte cu multa frisca.

Hygge poate fi benefic fericirii,dar nu neaparat si sanatatii.

Anul trecut HYgge a devenit un fenomen global in asemenea masura,incat a crescut cererea de aluaturi
coapte si dulci si a fost afectata piata mondiala de condiment.

Danemarca se afla abia pe locul 107 cand vine vorba de obezitate,danezii echilibreaza melcii cu
scortisoara cu activitatea fizica.31% fac activitati fizice cel putin cinci ore pe saptamana in timpul lor
liber,cf Eurostat,biroul European de statistica. Mai bine de jumătate din români sunt supraponderali sau
obezi. Statisticile arată că ţara noastră ocupă locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor. Nici
la capitolul obezitate infantilă nu stăm mai bine. Datele Organizației Mondiale a Sănătății ne clasează tot
pe nefericitul loc trei. Obezitatea este o problemă de sănătate publică în România. Kilogramele în plus
nu înseamnă doar o problemă estetică. Boli de stomac şi ficat, hipertensiune arterială, tulburări
respiratorii, probleme cu articulaţiile sunt cele mai frecvente efecte ale obezităţii.

In Copenhaga se merge pe bicicleta la munca,procent ce creste de la 54% la 63%,navetele catre locul de

munca sau scoala.

Contopirea capitalei a luat ampoare relative recent.Exista mai multe biciclete dacat masini in inima
orasului.63% dintre membrii Parlamentului danez vin zilnic la munca pe biciclete,58% dintre copii merg
pe bicicleta la scoala,noua din 10 danezi au bicicleta,17% din calatoriile facute din Danemarca sunt
facute pe bicicleta,17%dintre familiile cu copii au o bicicleta cargo,danezii pedaleaza in medie 1,5 km
zilnic,18000 de biciclete se fura annual in Copenhaga,75% dintre biciclisti se deplaseaza pe bicicleta.

Exista eforturi pe care le face municipalitatea pentru fericirea biciclistilul:cosuri de gunoi

inclinate,bordure inclinata pentru sprijinirea piciorului atunci cand stai la semafor.daca a nins
abundant,pistele pentru biciclete sunt curatate inaintea carosabilului.Biciclistii nu sunt tratati ca cetateni
inferiori ,ei sunt tratati cu demnitate.

Cultura danezilor pentru mersul pe bicicleta adauga ani in plus de viata si ajuta la scaderea in greutate.

Bicicletele reduc aglomeratia din trafic,popuarea aerului si poluarea sonora si imbunatatesc rezultatele
financiare ale oraselor in Danemarca in comparatie cu Romania unde s-a inmultit numarul de masini
dupa scoaterea taxei auto.

In Danemarca oferind conditii bune pentru deplasarea pe bicicleta si pe jos dovedeste ca statul tine la
demnitatea umana,,Sunteti importanti nu pentru ca sunteti importanti ci pentru ca sunteti
oameni’’,daca oamenii sunt tratati ca niste finite special,chiar sacre ,atunci ei asa se comporta.Ceea ce in
Romania este mult diferit deoarece masinile sunt parcate inclusive pe trouare ,ne lipsesc in multe locuri
din orase cosurile de gunoi,suntem deficitari la capitolul reciclare,nu facem corect separarea deseurilor
sau daca o facem colectarea lor de catre firme nu este facuta corespunzator.
 In Danemarca exista instalatii de reciclare pentru aproape orice, unele chiar la colturile strazilor. PET-
urile si cutiile din aluminiu se pot returna in recipiente speciale in majoritatea magazinelor alimentare,
iar cetatenii primesc sume modice de bani pentru responsabilitate. Recipientele accepta materialele
reciclabile si emit o chitanta, iar casiera magazinului returneaza banii pe baza acestei chitante.

Peste 20% din necesarul de energie al tarii este reprezentat de energia eoliana. Alte tipuri de energie
alternativa utilizata in Danemarca sunt energia pe baza de biomasa, energia obtinuta prin incinerarea
deseurilor, electricitate generata fotovoltaic si solar si energia geotermala.

Transportul public este bine pus la punct, este curat si usor de folosit. Copenhaga are o retea integrata
de transport in comun, o retea feroviara urbana si o retea de metrou.

Principalul mijloc de transport in Copenhaga si, probabil, in toata Danemarca este bicicleta. Numai in
Copenhaga exista piste de bicicleta cu o lungime totala de peste 300 de kilometri, iar din cateva puncte
ale orasului se pot imprumuta gratuit CityBikes, biciclete puse la dispozitia localnicilor si turistilor de
catre primarie.

Danezii prefera plimbarile prin natura pentru ca au effect asupra starii de bine,oamenii in mod
semnificativ si substantial sunt mai fericiti in aer liber,ca si noi romanii carora ne plac drumetiile pe
munte,plimbarile in natura,parcuri,paduri,excursiile in Delta si plmbarile pe malul Marii Negre.

Danemarca se situeaza pe al 3 lea loc in ceea ce priveste reducerea stigmatului si sporirea

constientizarii,societatea daneza este mult mai deschisa catre bolile mentale asa cum este fata de
celelalte boli despre Romania nu putem afirma acelasi lucru În vederea reintegrării în societate a
persoanelor care suferă de tulburări psihice şi de comportament, este necesară alinierea legislaţiei astfel
încât să poată fi asigurat accesul la tratament şi la serviciile sociale integrate oferite de comunitate.

Libertate

In Danemarca exista liberate de expresie,libertate de intrunire si libertatea de a te casatori cu cine

vrei,ca si in Romania.

Echilibrul intre munca si viata personala-Danemarca ocupa locul doi dupa Olanda OECD la nivel mondial.

Statul ofera in Danemarca 52 de saptamani pentru fiecare copil,adica un an si jumatate,acestea putand

fi impartite intre cei doi parinti.In Romania doi ani este concediul de crestere copil,de acesta poate
beneficia mama sau tatal la alegere.In Danemarca copii sunt crescuti si educati de catre parinti pana la
varsta de 18 ani,apoi acestia isi cauta un loc de munca,studiaza si se muta separat pentru a incepe o
viata independenta,aici avem bunicii surogat care se inscriu in asociatii de voluntariat pentru a face
acest job.In Romania bunicii au un rol de sprijin fundamental in cresterea nepotilor,copii nu devin atat
de repede independent,unii raman in casa parinteasca pana la terminarea studiilor,facultatii si
masterului pana la casatorie.
Munca

In Danemarca exista un nivel ridicat de autonomie si de flexibilitate la locul de munca,posibilitatea de a

lucra de acasa si cea de a pleca la ora 16 de la birou pentru a lua copii de la scoala si gradinita,fara a avea
nevoie de o scuza ceea ce in Romania nu prea este posibil ca diferenta.

Danezii se bucura de una dintre cele mai echilibrate relatii munca-timp liber.O saptamana standard are
37 ore de lucru spre deosebire de Romania unde sunt 48 in cel mai fericit caz,iar flexibilitatea danezilor
se refera la inceperea orelor de munca atunci cand doresc si de a lucre de acasa.

Educatie

In Danemarca accesul la educatie este principiul fundamental,accent pus pe educatie tot timpul vietii,9
ani de scolarizare obligatorie,in Romania nu toti copiii au acces la educatie din pacate,deoacere se
situeaza in zone in care au acces deficitar la scoli.Invatamant obligatoriu tot 9 ani in Romania.

Invatamantul atat cel primar,gimnazial cat si cel universitar,postuniversitar sunt gratuite in Danemarca
sic a diferenta partial in Romania.

Sistemul educational danez pune atat accentual pe abilitatile de viata cat si pe matematica si citire.Se
doreste evolutia din punct de vedere academic,social,emotional in fiecare an a elevului.Se preda la
scoala empatia,predarea lucrului in echipa,a abilitatilor sociale,a colaborarii,a empatiei si a increderii ca
nu trebuie sa se realizeze cu pretul abilitatilor academic.In Romania situatia sta altfel,se pune mare pret
pe educatie,toata lumea sa faca o facultate si un master,nu se mai pune accentual pe meserii ,acestea
ne fiind promovate,consecinta poate fi ca ei sa nu obtina un loc de munca in domeniile in care au fost
educati.

In Danemarca egalitatea economica este mai crescuta atunci si oamenii sunt mai de incredere

Gen comun.In vreme ce majoritatea limbilor impart substantivele in masculine si feminine,substantivele

daneze se impart in masculine si feminine,substantivele daneze se impart in cele fara gen si cele cu gen
comun-un fel de substantive hermafrodit.

Model Hofstede(asemanari si diferentieridupa model)

IV Etapele consilierii

Stabilirea contactului si relatiei de intercunoastere

Identificarea,clasificarea si evaluarea problemelor

Stabilirea obiectivelor si a planurilor de interventie

Interventia propriu zisa

Consolidarea abilitatilor de autosuport

Evaluare