Cursul 4

Etica profesională în educaţie

Majoritatea organizaţiilor care guvernează activităţile educaţionale au instituit un cod de etică

profesională. Indiferent de diferenţele de nuanţă dintre aceste coduri (în funcţie de specificul cultural
al fiecărei ţări sau zone), codurile de etică cuprind, de regulă, norme distribuite pe şase paliere de
organizare, după cum urmează:

1. Elevii: profesorii, deşi au datoria principală de a transmite cunoştinţe elevilor, trebuie să aibă
mereu ca prim obiectiv asigurarea sănătăţii fizice şi mentale a elevilor. În al doilea rând,
profesorii au datoria de a prezenta elevilor noile informaţii într-un mod nepărtinitor (misiunea
educatorului este de a învăţa elevii cum să gândească nu ce să gândească). În al treilea rând,
profesorii sunt datori să raporteze în mod onest progresele şi performanţele elevilor.

2. Relaţiile elevi-profesori: profesorii trebuie să întreţină relaţii strict profesionale cu elevii,

fiindu-le interzis să îi folosească în orice fel pe aceştia pentru atingerea scopurilor personale.
Vasta majoritate a codurilor etice din educaţie interzic explicit acceptarea de cadouri, bani sau
foloase venite din partea elevilor (diferenţele dintre coduri fiind măsura în care un anumit
obiect – ca un fruct sau un buchet de flori, de exemplu – poate fi considerat cadou necuvenit).
De asemenea, profesorilor le este interzis să discrimineze în orice fel elevii în baza
diferenţelor rasiale, de gen, de provenienţă socială, orientare religioasă, politică, sexuală etc.
În egală măsură, profesorilor nu le este permis să se angajeze în orice fel de activităţi sau
comportamente care pot să degradeze sau să prejudicieze demnitatea de sine e elevilor.

3. Responsabilitatea profesorilor: profesorii sunt responsabili pentru a ajuta elevii să devină

membri cât mai buni ai societăţii, lucru care presupune înarmarea elevilor cu abilităţi
cetăţeneşti. În legătură directă cu această misiune, profesorii sunt datori să se prezinte (atât pe
ei cât şi experienţa lor profesională şi de viaţă) într-un mod cât mai onest cu putinţă. De
asemenea, ca formă de manifestare a responsabilităţii profesionale, profesorii trebuie să se
asigure permanent că sunt la curent cu orice noi dezvoltări din domeniul preocupărilor lor
profesionale, astfel încât elevii să beneficieze în orice moment de cele mai bune condiţii
pentru progresul lor.

4. Colegialitatea profesorală: deoarece relaţiile profesionale corecte sunt nu doar baza

funcţionării eficiente a instituţiei şcolare, dar şi o formă de manifestare a responsabilităţii
profesorilor, orice educator este dator să contribuie la instaurarea unui set de relaţii
profesionale corecte în interiorul comunităţii academice. Acestea presupun respectarea
confidenţialităţii în privinţa elevilor (profesorii sunt datori să nu divulge colegilor lor date
personale sau cu caracter intim referitoare la anumiţi elevi, indiferent de modul în care au
intrat în posesia acestor informaţii). Este, de asemenea, imoral ca un profesor să ajute orice
persoană necalificată, neabilitată sau cu lacune severe să intre în sistemul de învăţământ sau
să continue să practice meseria de educator. În schimb, orice profesor este dator să contribuie
în măsura posibilităţilor cu orice este posibil pentru a ajuta la perfecţionarea profesională a
colegilor, la solicitarea acestora.

5. Relaţiile cu părinţii şi comunitatea: şcoala este un element însemnat al oricărei comunităţi

locale. Din această cauză, cadrul didactic poartă în orice moment o anumită responsabilitate
în faţa întregii comunităţi pentru educaţia tinerilor comunităţii. Profesorii sunt datori să
cunoască specificul comunităţilor din care fac parte (chiar dacă nu sunt originari din
respectiva comunitate), să respecte diversitatea şi particularităţile existente. În plus, se
consideră că este tot o datorie a profesorului aceea de a se asigura că deciziile care privesc
educaţia într-o anumită comunitate sunt luate, în măsura în care este posibil, la nivelul

1
 comunităţii şi cu acordul membrilor acesteia. În ceea ce priveşte relaţiile directe cu părinţii
elevilor, regulile care se aplică sunt aceleaşi ca în cazul relaţiilor dintre elevi şi profesori. Cu
alte cuvinte, este recomandat ca educatorii, indiferent de nivelul de educaţie în care activează,
să se limiteze la a întreţine relaţii strict profesionale cu părinţii elevilor (atenţie! Acest lucru
nu presupune lipsa unei comunicări adecvate cu părinţii sau păstrarea unei atitudini distante
faţă de părinţi ci doar lipsa vicierii relaţiilor profesionale de către subiectivismul presupus de
relaţii de prietenie sau de parteneriat).

6. Aplicarea şi instaurarea normelor etice: în finalurile codurilor profesionale din educaţie, la

fel ca în orice act legislativ, sunt prevăzute condiţiile în care se aplică regulile precizate,
organismele responsabile pentru aplicarea normelor şi eventualele sancţiuni. Ca regulă de
principiu, cadrelor didactice le este cerut să ia iniţiativa raportării oricărei încălcări a codurilor
de etică şi să se asigure că vinovaţii vor suferi consecinţele de rigoare.

Valorile-cheie pentru educatori

Onestitatea (43,5%)
Respect (25,8%)
Responsabilitatea (42,3%)
Corectitudinea (35,3%)
Compasiunea (31,8%)

În luna aprilie 2012, pe siteul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a fost
publicat în vederea dezbaterii publice proiectul de cod de etică pentru învăţământul preuniversitar
(vezi ANEXA 1), proiect elaborat în temeiul art. 10 din OMECTS nr. 5550/2011 privind aprobarea
Regulamentului de Organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică din învăţământul
preuniversitar (vezi ANEXA 2).

ANEXĂ: Codul de etică pentru învăţământul preuniversitar

CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. - (1) Prezentul Cod de Etică (denumit în continuare Cod) este elaborat în baza Art. 10 şi a Art.
16 din ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din
învăţământul preuniversitar.

(2) Codul este aplicabil tuturor persoanelor din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat,
particular şi confesional, responsabile cu instruirea şi educaţia, şi care, în conformitate cu
prevederilor “Statutului personalului didactic” din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, îndeplinesc
funcţia de personal didactic/cadru didactic, personal didactic auxiliar, personal didactic asociat,
precum şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ
preuniversitar, în inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic.

2
(3) Reglementările din acest cod vizează, în mod particular, persoanele care îndeplinesc funcţia de
cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar românesc, public sau privat, indiferent de
statutul deţinut.

Art. 2. - Codul funcţionează atât ca un contract moral între părinţi/tutori legali, elevi, comunitatea
locală şi diferitele categorii de personal din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu
instruirea şi educaţia, cât şi ca un sistem de standarde de conduită colegială capabile să contribuie la
coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în activitatea educaţională, prin
formarea şi menţinerea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.

Art. 3. - Respectarea prevederilor prezentului Cod reprezintă o garanţie a creşterii calităţii şi

prestigiului învăţământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor
obiective:
a) autodisciplinarea persoanelor responsabile cu instruirea şi educaţia, prin asumarea conţinutului
acestui cod;
b) menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor personalului din
sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular sau confesional, responsabile cu instruirea şi
educaţia, în mod special a persoanelor care îndeplinesc funcţia de cadre didactice;
c) ameliorarea calitativă a relaţiilor dintre actorii educaţionali;
d) reducerea practicilor inadecvate şi/sau imorale ce pot apărea în mediul educaţional preuniversitar;
e) creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;
f) facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar
preuniversitar, inserabile şi în spaţiul social;
g) sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.

Art. 4.- Orice persoană din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi
confesional, responsabilă cu instruirea şi educaţia, are datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de
a respecta şi de a aplica prevederile prezentului Cod.

CAPITOLUL II
VALORI, PRINCIPII ŞI NORME DE CONDUITĂ

Art. 6. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional,

responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare
activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:
a) imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;
b) responsabilitate morală, socială şi profesională;
c) integritate morală şi profesională;
d) confidenţialitate;
e) activitate în interesul public;
f) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
g) respectarea autonomiei personale;
h) onestitate şi corectitudine intelectuală;
i) respect şi toleranţă;
j) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
k) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
l) implicarea în democratizarea societăţii, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului
unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii/domeniului în care lucrează;
m) respingerea conduitelor didactice inadecvate.

Art. 7. - În vederea asigurării unui învăţământ de calitate, în relaţiile cu elevii, persoanele

responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, au obligaţia de a cunoaşte,

3
respecta şi aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere:

(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:

a) supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât şi în cadrul celor
organizate de unitatea şcolară în afara acesteia, în vederea asigurării depline a securităţii tuturor celor
implicaţi în aceste acţiuni;
b) interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor;
c) asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate asupra
acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
cu modificările şi completările ulterioare;
d) excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual;
e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale;

(2) Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute de

documentele şcolare.

(3) Respectarea principiilor docimologice.

(4) Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:

a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc;
b) solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea obţinerii
de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;
c) traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;
d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul
destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de evaluare
(examene şi evaluări naţionale, olimpiade, alte concursuri şcolare etc.);
e) interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.

(5) Interzicerea implicării elevilor în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios,

organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia elevilor, în
cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.

(6) Excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalităţii de şanse şi
promovarea principiilor educaţiei inclusive.

(7) Respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.

Art.8. - În relaţia cu părinţii/tutorii legali, persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod

particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:
a) acordarea de consultanţă părinţilor/tutorilor legali în educarea propriilor copii şi susţinerea rolului
parental;
b) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală, a unei comunicări deschise şi accesibile;
c) disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunţate de către părinţi/ tutori legali;
d) informarea părinţilor/tutorilor legali despre toate aspectele activităţii elevilor prin furnizarea
explicaţiilor necesare înţelegerii şi aprecierii conţinutului serviciilor educative;
e) informarea părinţilor/tutorilor legali despre evoluţia activităţii şcolare, evitând tendinţele de
prezentare parţială sau cu tentă subiectivă;
f) respectarea confidenţialităţii datelor furnizate şi a dreptului la intimitate individuală şi
familială;
g) persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular personalul didactic, nu vor
impune, în relaţia cu părinţii/tutorii legali, dobândirea/primirea de bunuri materiale sau sume de bani
pentru serviciile educaţionale oferite;

4
h) consilierea părinţilor/tutorilor legali privind alternativele de formare şi dezvoltare optimă a
copiilor lor, din perspectiva expertizei psihopedagogice şi a respectării interesului major al copilului.

Art. 9. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi educaţia, în

mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită colegială:
a) relaţiile profesionale trebuie să se bazeze pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare,
corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială,
interzicerea fraudei intelectuale şi a plagiatului; b) orice membru al personalului didactic va evita
lezarea libertăţii de opinie, vizând convingerile politice şi religioase;
c) orice membru al personalului didactic va evita practicarea oricărei forme de discriminare în
relaţiile cu ceilalţi colegi;
d) între persoanele din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu instruirea şi
educaţia se interzice solicitarea de servicii personale de orice tip de la colegi care sunt sau urmează
să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare;
e) în evaluarea competenţei profesionale se vor utiliza criterii care au în vedere performanţa şi
rezultatele profesionale;
f) încurajarea diseminării cunoştinţelor profesionale, în vederea atingerii unor standarde superioare
de calitate în activitatea didactică;
g) orice cadru didactic trebuie să evite, prin afirmaţii, aprecieri sau acţiuni, să afecteze imaginea
profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al corpului profesoral, cu excepţia situaţiilor
prevăzute şi formalizate de actele normative în vigoare (evaluările anuale, comisia de disciplină etc.);
h) întreaga activitate a persoanelor din sistemul de învăţământ preuniversitar, responsabile cu
instruirea şi educaţia, trebuie să permită accesul la informaţiile care interesează pe toţi membrii
comunităţii şcolare, posibilii candidaţi, instituţiile cu care entitatea colaborează şi publicul larg,
asigurând astfel o informare corectă şi facilitarea egalităţii de şanse, precum şi asigurarea accesului
echitabil la resursele şcolare şi ale sistemului de învăţământ;
i) reacţia publică - prin drept la replică, discurs public, întrunire etc. -, atunci când o anumită
situaţie creată de către membrii comunităţii educaţionale sau de către oricine altcineva din afara
acesteia afectează imaginea unităţii/instituţiei şcolare, sistemului de învăţământ preuniversitar
românesc, oricărei persoane, membră a comunităţii educaţionale.

Art. 10. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi educaţia,
în mod particular cadrele didactice care îndeplinesc funcţii de conducere, de îndrumare şi control
sau care sunt membri în structuri de conducere, vor respecta şi aplica următoarele norme de
conduită managerială:
a) respectarea criteriilor unui management eficient al resurselor;
b) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;
c) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;
d) evaluarea corectă conform prevederilor din fişa postului;
e) selectarea personalului didactic şi personalului didactic auxiliar de calitate, conform legislaţiei în
vigoare;
f) interzicerea oricărei forme de constrângere ilegală şi/sau ilegitimă, din perspectiva funcţiei
deţinute;
g) respingerea oricărei forme de abuz în exercitarea autorităţii;
h) interzicerea oricărei forme de hărţuire a personalului didactic, indiferent de statutul şi funcţia
persoanei hărţuitoare;
i) exercitarea atribuţiilor ierarhic-superioare, din perspectiva exclusivă a evaluării, controlului,
îndrumării şi consilierii manageriale corecte şi obiective.

Art. 11. - În exercitarea activităţilor didactice (şcolare şi extraşcolare), membrilor personalului

didactic le sunt interzise:
a) consumul de substanţe psihotrope sau alcool;
b) organizarea pariurilor şi a jocurilor de noroc;

5
c) folosirea dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii
financiare personale;
d) distrugerea intenţionată a dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ;
e) distribuirea materialelor pornografice;
f) utilizarea de materiale informative interzise prin lege;
g) organizarea de activităţi care pot pune în pericol siguranţa şi securitatea elevilor sau a altor
persoane aflate în incinta unităţii/instituţiei de învăţământ.

Art. 12. - În relaţia cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, persoanele responsabile cu

instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de
conduită:
a) colaborarea şi parteneriatul cu instituţiile/reprezentanţii comunităţii locale vor avea în vedere
asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
b) colaborarea şi parteneriatul cu organizaţiile non-guvernamentale ce au ca obiect de activitate
educaţia vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii
educaţionale de calitate;
c) responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat în protejarea
drepturilor copilului, atunci când interesul/nevoia de protecţie a copilului impun acest lucru;
d) parteneriatele cu agenţi economici vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul
furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
e) în realizarea colaborării şi a parteneriatelor cu instituţiile/reprezentanţii comunităţii locale,
organizaţiile non-guvernamentale şi agenţii economici nu se vor angaja activităţi care să conducă la
prozelitism religios şi partizanat politic, acţiuni care pun în pericol integritatea fizică şi morală a
elevilor sau care permit exploatarea prin muncă a acestora.

CAPITOLUL III
RĂSPUNDERI PRIVIND RESPECTAREA PREVEDERILOR CODULUI

Art. 13. - (1) Orice persoană, participantă/implicată în mod direct sau indirect în activităţile din
domeniul educaţional preuniversitar, care consideră, în mod întemeiat, prin raportare la
prevederile prezentului Cod, că este victima sau martorul unui comportament lipsit de etică
profesională din partea unei/unor persoane din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat,
particular şi confesional, responsabile cu instruirea şi educaţia, are dreptul de a sesiza comisia
judeţeană/a municipiului Bucureşti de etică.

Art. 14. - Procedurile privind funcţionarea comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică,
precum şi cele privind anchetarea şi soluţionarea încălcării prevederilor Codului sunt conforme cu
prevederile stabilite prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/
2011.

Art. 15. - Prezentul Cod face distincţia între încălcarea neintenţionată şi cea intenţionată a
prevederilor sale.

(1) În cazul încălcării neintenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma anchetei şi
audierilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică, persoana în cauză va fi consiliată cu
privire la înţelegerea situaţiei de încălcare a principiilor codului de etică şi, respectiv, va fi sprijinită
pentru concilierea amiabilă cu partea reclamantă.

(2) În cazul încălcării intenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma anchetei şi a audierilor
comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică, aceasta din urmă poate iniţia următoarele măsuri,
în funcţie de gradul de încălcare a prevederilor Codului, de repetarea comportamentului respectiv,
precum şi în funcţie de punctul de vedere al Consiliului Profesoral sau a altor organisme precum,

6
Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, Consiliul Şcolar al Elevilor:

a) concilierea amiabilă cu partea reclamantă;

b) atenţionarea colegială în cadrul comisiei judeţene de etică/a municipiului Bucureşti şi
informarea Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei de
învăţământ, pentru luarea în considerare a neconformării persoanei respective cu prevederile codului;
c) propunerea de includere a persoanei respective într-un program de remediere comportamentală,
prin consilierea şi monitorizarea sa pe o perioadă decisă de către Consiliul de Administraţie al unităţii
de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ. Conţinutul programului de remediere
comportamentală va fi stabilit de către o comisie compusă dintr-un reprezentant al profesorilor-
membru al Consiliului de Administraţie, un reprezentant al părinţilor şi psihologul şcolar. Acest
program va fi aprobat de către Consiliul de Administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ;
d) comisia judeţeană de etică/a municipiului Bucureşti, în funcţie de gradul de încălcare a normelor
Codului, poate propune comisiei de cercetare disciplinară de la nivelul unităţii de învăţământ
preuniversitar/inspectoratului şcolar/MECTS, analiza cazului în vederea sancţionării disciplinare, în
conformitate cu prevederile “Statutului personalului didactic” din cadrul Legii Educaţiei Naţionale
1/2011.

(3) Conform Art. 10, e) din cadrul ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului
nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional
de etică din învăţământul preuniversitar, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale,
comisia de etică a judeţului/municipiului Bucureşti notifică instituţiile statului abilitate cu realizarea
cercetării penale.

(4) Consilierea comisiei de etică a judeţului/municipiului Bucureşti privind decizia de notificare şi

notificarea propriu-zisă adresată instituţiilor statului abilitate cu realizarea cercetării penale, sunt
realizate de către serviciul juridic al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

CAPITOLUL IV
DISPOZIŢII FINALE

Art. 16. - Prezentul Cod nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul educaţiei şi
nici nu poate contraveni acestora.

Art. 17. - Prin prevederile prezentului Cod, activităţile comisiilor judeţene de etică/comisiei de etică
a municipiului Bucureşti nu se substituie activităţilor comisiilor de cercetare disciplinară, constituite
la diferite niveluri, conform prevederilor “Statutului personalului didactic” din Legea Educaţiei
Naţionale 1/2011 şi nici activităţilor instituţiilor statului abilitate cu realizarea cercetării penale.

Art. 18. - (1) Modificarea prevederilor prezentului Cod se poate face ca urmare a propunerilor a 2/3
din totalul membrilor Consiliului naţional de etică.

(2) Modificările la Cod se realizează de către un grup de lucru special constituit în acest scop şi sunt
aprobate cu 2/3 din voturile exprimate, cu condiţia ca numărul reprezentanţilor Consiliului naţional de
etică să fie cel puţin egal cu 2/3 din numărul total al membrilor.

(3) Modificările la Cod intră în vigoare începând cu anul şcolar următor aprobării lor.

Art. 19. - Prezentul Cod se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.
ANEXA 2: Regulament din 6 octombrie 2011 de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional

7
 de etică din învăţământul preuniversitar

CAPITOLUL I: Constituirea Consiliului naţional de etică

Art. 1
În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în
activităţile de învăţământ preuniversitar, se înfiinţează Consiliul naţional de etică din învăţământul
preuniversitar, denumit în continuare Consiliul naţional de etică, organism consultativ, fără
personalitate juridică.
Art. 2
Consiliul naţional de etică este format din 378 de membri, câte 9 membri pentru fiecare
judeţ/municipiul Bucureşti, cu prestigiu profesional şi autoritate morală, reprezentând cadrele
didactice, părinţii şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o activitate
semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti.
Art. 3
Consiliului naţional de etică se organizează şi funcţionează în conformitate cu prezentul regulament.
Art. 4
La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti membrii consiliului naţional de etică sunt constituiţi în
comisii de etică. Aceste comisii sunt organizate la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene/al
municipiului Bucureşti şi sunt formate din 9 membri, dintre care:
a) 4 reprezentanţi ai cadrelor didactice, propuşi de către consiliul consultativ al inspectoratului şcolar;
b) 2 reprezentanţi ai părinţilor, propuşi de către asociaţiile de părinţi;
c) 2 reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară de minimum 3 ani o
activitate semnificativă în domeniul învăţământului preuniversitar în judeţ/municipiul Bucureşti,
propuşi de către organizaţiile în cauză;
d) un reprezentant al compartimentului juridic din inspectorat.
Art. 5
Membrii comisiei de etică sunt aleşi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, prin
vot secret, dintre persoanele propuse conform prevederilor art. 4.
Art. 6
Membrii comisiei de etică aleşi, în baza rezultatelor votului consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, sunt numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general, pe o perioadă de 4 ani, şi
reconfirmaţi de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, la începutul fiecărui an
şcolar.
Art. 7
(1)Membrii comisiilor de etică numiţi prin decizie a inspectorului şcolar general devin membri ai
Consiliului naţional de etică.
(2)După constituire, fiecare comisie de etică stabileşte prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani:
a)preşedintele comisiei;
b)secretarul comisiei;
c)delegatul comisiei la întrunirile anuale ale Consiliului naţional de etică.
(3)Delegaţii comisiilor de etică aleg, prin vot secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total
al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31, pentru o perioadă de 4
ani, conducerea Consiliului naţional de etică cu următoarea componenţă:
(i)preşedinte;
(ii)2 vicepreşedinţi; (iii)secretar general; (iv)secretar.
Art. 8
Nu pot face parte din comisiile de etică şi, implicit, din Consiliul naţional de etică persoanele care:
a)ocupă funcţii de conducere în cadrul inspectoratului şcolar;
b)au sancţiuni profesionale;
c)prestează activităţi comerciale în incinta unităţilor/instituţiilor de învăţământ sau în zona limitrofă;
d)fac comerţ cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;
e)practică, în public, activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră
obscenă, a corpului;

8
f)au funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau
naţional; g)au desfăşurat poliţie politică ori au fost condamnate pentru săvârşirea unei
infracţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
Art. 9
În cazul în care, din motive temeinice, membrii Consiliului naţional de etică se retrag sau sunt
revocaţi, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar va întreprinde măsurile necesare înlocuirii
acestora în termen de 60 de zile de la data retragerii.

CAPITOLUL II: Atribuţiile Consiliului naţional de etică

Art. 10
Consiliul naţional de etică are următoarele atribuţii:
a)elaborează codul de etică din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare cod de etică, şi îl
înaintează
spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Codul de etică va cuprinde
formularea explicită a idealurilor, principiilor şi normelor morale pe care consimt să le respecte
personalul din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele
corpului didactic în activitatea lor profesională;
b)urmăreşte aplicarea codului de etică prin:
(i)diseminarea normelor cuprinse în codul de etică;
(ii)evaluarea, analizarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate în conformitate cu normele
cuprinse în codul de etică;
(iii)organizarea unei investigaţii în vederea validării sau invalidării corectitudinii sesizărilor şi
reclamaţiilor adresate în conformitate cu codul de etică;
(iv)elaborarea unei decizii motivate după efectuarea investigaţiei cu privire la faptele sesizate;
(v)elaborarea unui "raport de caz" în urma unei decizii motivate;
c)analizează şi soluţionează operativ, eficient şi echidistant abaterile de la prevederile codului de
etică;
d)prezintă anual un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul consiliului. În conţinutul
raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca
nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii
persoanelor implicate. Acest raport se face public.
e)notifică, prin intermediul comisiei de etică a judeţului/a municipiului Bucureşti, instituţiile statului,
atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale, şi pune la dispoziţia acestora toate
informaţiile pe care le deţine cu privire la cazurile respective;
f)activează împotriva acţiunilor denigratoare şi calomnioase adresate atât personalului,
cât şi unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar;
g)se sesizează din oficiu în legătură cu cazurile de încălcare a codului de etică;
h)organizează anual câte două întruniri la nivel naţional. Aceste întruniri se consideră a fi statutare
dacă sunt prezenţi cel puţin 31 dintre cei 42 de delegaţi stabiliţi conform prevederilor art. 7 alin. (2)
lit. c);
i)în cadrul întrunirilor la nivel naţional, deciziile se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus unu
din numărul total al delegaţilor prezenţi, cu condiţia ca aceştia să fie în număr de cel puţin 31. Dacă
există egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârilor.
j)oferă consultanţă şi monitorizează modul de aplicare a codului de etică;
k)diseminează bunele practici privind aplicarea codului de etică.

CAPITOLUL III: Atribuţiile membrilor comisiei de etică

Art. 11 Atribuţiile membrilor comisiei de etică sunt:
a)preşedintele comisiei de etică:
(i)asigură conducerea operativă a comisiei;
(ii)convoacă şi prezidează şedinţele comisiei;
(iii)prezintă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar raportul comisiei privind analiza
faptelor pentru care a fost sesizat;

9
(iv)distribuie sarcini individuale membrilor comisiei de etică;
(v)reprezintă inspectoratul şcolar în probleme de etică în relaţia cu alte inspectorate şcolare, cu
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ori alte instituţii de interes public.
b)secretarul comisiei de etică:
(i)asigură partea organizatorică a desfăşurării activităţii comisiei;
(ii)redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor comisiei;
(iii)planifică sesiunile ordinare şi stabileşte ordinea de zi a acestora;
(iv)are responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia; (v)asigură legătura dintre
membrii comisiei.
c)membrii comisiei de etică:
(i)exercită atribuţiile stabilite de către preşedintele comisiei; (ii)participă la lucrările comisiei.

CAPITOLUL IV: Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică

Art. 12 Atribuţiile conducerii Consiliului naţional de etică sunt:
a)preşedintele Consiliului naţional de etică: (i)asigură conducerea operativă a consiliului;
(ii)convoacă şi prezidează reuniunile la nivel naţional ale consiliului;
(iii)prezintă raportul anual al consiliului privind analiza faptelor pentru care a fost sesizat;
(iv)distribuie sarcini individuale delegaţilor comisiilor de etică;
(v)reprezintă Consiliul naţional de etică în probleme de etică în relaţia cu inspectoratele şcolare, cu
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau cu alte instituţii de interes public.
b)vicepreşedinţii Consiliului naţional de etică:
(i)exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului;
(ii)coordonează comisiile de lucru ale consiliului.
c)secretarul general al Consiliului naţional de etică:
(i)exercită atribuţiile delegate de către preşedintele consiliului; (ii)asigură partea organizatorică a
desfăşurării activităţii consiliului; (iii)stabileşte ordinea de zi a reuniunilor la nivel naţional ale
consiliului. d)secretarul Consiliului naţional de etică:
(i)exercită atribuţiile delegate de către secretarul general;
(ii)redactează rapoartele, procesele-verbale şi ţine evidenţa documentelor consiliului; (iii)are
responsabilitatea arhivei comisiei şi a bazei de date a acesteia;
(iv)asigură legătura dintre membrii comisiei.

CAPITOLUL V: Funcţionarea comisiei de etică

Art. 13
(1)La nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, membrii comisiei de etică se întrunesc lunar, în
şedinţă ordinară, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare. Aceste şedinţe se consideră a
fi statuare în următoarele situaţii:
a)şedinţele ordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 7 dintre cei 9 membri ai comisiei;
b)şedinţele extraordinare - dacă sunt prezenţi cel puţin 6 dintre cei 9 membri ai comisiei.
(2)Şedinţele comisiei de etică se desfăşoară de regulă la sediul inspectoratului şcolar. Comisia de etică
poate stabili, în funcţie de situaţie, şi alt loc de desfăşurare a şedinţelor sale.
(3)Comisia de etică se reuneşte în şedinţe extraordinare în cel mult 15 zile de la depunerea
unei sesizări/reclamaţii.
(4)În cazul sesizărilor/reclamaţiilor urgente, cel puţin un membru al comisiei va trebui să preia cazul
în regim de urgenţă.
(5)Deciziile comisiei de etică, desemnarea membrilor echipei care va examina un caz, aprobarea
rapoartelor de caz şi a măsurilor ce vor fi întreprinse se adoptă, prin vot, cu cel puţin jumătate plus
unu din numărul total al membrilor prezenţi, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1). Dacă există
egalitate de voturi, votul preşedintelui este preponderent în adoptarea hotărârilor.
(6)Comisia de etică se poate autosesiza atunci când consideră că o prezentare în mass-media poate
induce un climat de suspiciune privind activitatea sau comportamentul unor membri ai personalului
din unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratul şcolar şi casa corpului didactic,
care pot leza onoarea instituţiei.

10
(7)Evaluarea primară a sesizărilor/reclamaţiilor, efectuarea anchetelor şi audierilor se realizează de
către membrii desemnaţi din cadrul comisiei. În cazul în care se apreciază că sesizările/reclamaţiile nu
au ca obiect eventuale încălcări ale codului de etică, acestea vor fi redirecţionate către cei în drept a le
analiza şi soluţiona, conform legii.
(8)Membrii comisiei nu pot fi împiedicaţi să facă parte din grupurile de investigare, exceptând situaţia
în care se constată un conflict de interese de orice natură.
(9)Comisia de etică va analiza şi va stabili dacă faptele imputate reprezintă o abatere de la principiile
codului de etică. Atunci când comisia consideră că fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a
codului de etică, se va propune părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va
propune o atenţionare colegială.
(10)Persoana reclamată este notificată despre primirea sesizării în scopul asigurării posibilităţii
disculpării sale şi a evitării unor posibile conflicte de interese.
(11)În procesul-verbal al şedinţei de comisie, întocmit de secretarul comisiei, vor fi specificate
opiniile membrilor, iar la final procesul-verbal va fi citit şi semnat de toţi cei prezenţi.
(12)Ambele părţi pot contesta decizia comisiei în cel mult 15 zile de la înştiinţare, la conducerea
inspectoratului şcolar.
(13)În cazul existenţei unor conflicte de interese între părţi şi unul dintre membrii comisiei, acesta nu
va participa la investigarea cazului şi la votarea raportului de caz.
(14)Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi
conducerii Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în
cadrul comisiei. În conţinutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările şi reclamaţiile
considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra
confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate. Vor fi subliniate abaterile
înregistrate şi măsurile aplicate. De asemenea, vor fi evidenţiate persoanele care au avut un
comportament corect, exemplar, acţionând pentru creşterea prestigiului învăţământului preuniversitar
din judeţ/din municipiul Bucureşti. Acest raport se face public.

Art. 14
Activitatea comisiei de etică se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii, iar în acest
sens se iau următoarele măsuri:
1.Discuţiile sunt confidenţiale până la decizia finală.
2.Sesizările sunt examinate într-o modalitate privată şi confidenţială, pentru a proteja identitatea
persoanelor vizate, identitate care nu va fi divulgată până la găsirea unei soluţii oficiale. Reputaţia
individuală poate fi atinsă prin inadvertenţă.
3.Toate documentele aferente fiecărei sesizări se arhivează într-un dosar care are caracter confidenţial
şi sepăstrează la sediul inspectoratului şcolar cel puţin un an de la data soluţionării. La acest dosar vor
avea acces numai membrii desemnaţi ai comisiei şi reprezentanţii legali ai părţilor.
4.Dacă pe parcursul derulării procedurilor este necesară dezvăluirea identităţii reclamantului unor
terţe persoane, acest lucru nu se va putea face decât cu acordul scris al acestuia. Dacă acesta refuză,
iar din cauza acestui fapt ancheta nu mai poate continua, cazul va fi clasat.
5.Toate documentele înregistrate la comisia de etică au caracter confidenţial, cu excepţia situaţiei în
care părţile sunt de acord să renunţe la confidenţialitate.
6.Membrii comisiei de etică semnează un acord privind respectarea confidenţialităţii.
7.În cazul în care se dovedeşte încălcarea acordului de confidenţialitate de către un membru al
comisiei de etică acesta va fi exclus din comisie prin decizie a inspectorului şcolar general, în urma
hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.

CAPITOLUL VI: Dispoziţii finale

Art. 15
(1)Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti sunt obligate ca, în termen de 60 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, să emită deciziile de numire a membrilor
comisiilor de etică.
(2)Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, sub coordonarea Ministerului Educaţiei,

11
Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului
regulament, vor întreprinde măsurile necesare organizării primei întruniri anuale a Consiliului
naţional de etică.
Art. 16
Consiliul naţional de etică are obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la data primei întâlniri anuale, să
elaboreze codul de etică şi să îl înainteze spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
Art. 17
(1)Codul de etică este un document obligatoriu care completează normativele în vigoare privind
activitatea din învăţământul preuniversitar.
(2)Codul de etică funcţionează ca un contract moral între părinţi, elevi şi personalul din
unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar, inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic,
contribuind la coeziunea personalului şi la formarea unui climat educaţional bazat pe cooperare şi
competiţie după reguli corecte.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 724 din data de 13 octombrie 2011

12