CURS 2

Bibliografie
C. Marcean – Manual de nursing pentru elevii din anul II ai Scolilor Postliceale
Sanitare(Vol II), Ed. All Educational, 2012
L.Titirca - Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Ed Viata
Medicala Romaneasca, Bucuresti 2006
C.Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului (vol I) Editia a III-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1974

C2: Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la

pacintii cu afectiuni ORL

Diagnosticul de nursing = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestarea de dependentă).

 Diagnosticul de nursing este o forma simpla si precisa care descrie raspunsul ( reactia)
persoanei ( sau grupului) la o problema de sanatate.
 Diagnosticul de îngrijire releva rolul autonom al asistentei. Diagnosticul de îngrijire este
un enunt concis actual sau potential, al manifestarilor de dependenţa al persoanei,
regrupate sau nu si legate de o sursă de dificultate
 Diagnosticul de nursing PES este format din 3 parti principale
1. Problema de dependenta a persoanei
2.Etiologia sau cauza problemei de dependenta
3.Semne şi simptome
 I.Prima parte a diagnosticului consta în enuntul problemei, problema care exprima o
dificultate traita de persoana, un comportament sau o atitudine nefavorabila sanatatii sau
satisfacerii nevoilor sale.
 Termeni folositi în formularea problemei:
- Alterarea, Deteriorarea, Deficit, Incapacitate, Diminuare, Dificulate, Perturbare
 II. A doua parte a diagnosticului este constituita din enunţul cauzei (etiologia)
problemei, adica a sursei de dificultate Termeni folositi în formulare: legat de, din cauza. 
 III. A treia parte a diagnosticului o reprezinta simptomul
PROBLEMA-----------ETIOLOGIE------------SIMPTOM
din cauza manifestata prin

STUDIU DE CAZ
Copil in varsta de 4 ani prezinta obstructie nazala accentuata, respiratie orala, apetit diminuat,
somn agitat. Elaborati diagnostice de nursing.
1. Alterarea respiratiei cauzata de cresterea in volum a vegetatiilor adenoide manifestata prin
obstructie nazala si respiratie orala.
2. Alterarea nutritiei din cauza obstructiei nazale manifestata prin scadere ponderala.
3. Alterarea somnului din cauza inflamarii vegetatiilor adenoide manifestata prin somn agitat

C.3. Elaborează planul de îngrijire

1.Obiectivul nursing: specificitate, performantă, implicare, realism, observabilitate.
(cine?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?,cand?) obiective pe termen scurt, mediu, lung.

 Obiective pe termen scurt (se realizeaza de la 1h la 24 h)

- Pacientul sa nu prezinte dureri
- Pacientul sa-si recapete auzul
- Acuitatea auditiva sa se pastreze intacta
- Pacientul sa nu mai prezinte epistaxis
- Sa prezinte respiratie liber ape nas
- Sa aiba apetit prezent
- Pacientul sa se poata alimenta pe cale naturala
- Temperatura corpului sa fie in limite normale
Sa prezinte mucoase si tegumente intacte
 Obiective pe termen mediu (se realizeaza de la 1 zi la 7 zile)
- Pacientul sa nu prezinte infectie
- Pacientul sa afirme stare de bine fizic si psihic
- Pacientul sa se deplaseze fara dificultate
- Pacientul sa-si pastreze integritatea fizica si psihica
- Sa fie conumicativ, sa invete, sa se joace
  Obiective pe termen lung (se realizeaza de la o saptamana la o luna)
- Pacientul sa nu prezinte complicatii
- Pacientul sa recupereze deficitul ponderal
- Sa se obtina vindecarea fara sechele
- Pacientul sa aiba acuitatea auditiva in limitele varstei
- Sa fie ferit de riscul accidentelor si al complicatiilor
- Sa se previna complicatiile invalidante
2. Priorităti de îngrijire:
- mentinerea functiilor vitale,
- a stării de constientă,
- supraveghere functii vegetative,
- profilaxie infectii,
- prevenire complicatii

EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A
ORGANELOR OTO-RINO-LARINGOLOGICE

Examenul auzului - acumetria fonica

- acumetria instrumentala
- examenul audiometric
Otoscopia - examenul pavilionului urechii si al conductului auditiv extern
Rinoscopia - examineaza narinele si interiorul cavitatii nazale
Narinoscopia
Buco-faringoscopia - examenul cavitatii bucale si a faringelui
Laringoscopia - examenul laringelui
- directa - examen pentru prelevarea de tesut biopsic si extragerea de
- indirecta corpi straini
Radiografia sinusurilor fetei SAF
Examene de laborator - secretie otica
- se recolteaza in conditii de asepsie: exudat faringian, secretie
nazala, sange ( VSH, Leucograma, TS, TC)
 A. EXAMENUL AUZULUI

Examenul functiei auditive se face cu scopul stabiliri capacitatii auditive si a sediului

topografic al leziunii.

In acest sens se practica urmatoarele examinari:

-acumetrie fonica : se foloseste vocea;
-acumetrie instrumental : se folosesc ceasul , acumetrele si mai ales diapazoanele;
-audiometrie cu aparat.

1.ACUMETRIE FONICA - este explorarea functionala a capacitatii de auz folosindu-se vocea.

Prin aceasta metoda se masoara distanta la care urechea percepe distinct, in mod clar,
vocea soptita.

ETAPE DE EXECUTIE:

a).Asigurarea conditiilor de examinare si pregatirea bolnavului;

b).Examinarea
c).Interpretarea
-Vocea soptita se aude in mod normal la distanta de 6m.
-Vocea de conversatie se aude de la 20m.
-Cand vocea nu se aude decat sub 5m inseamna ca este o surditate usoara.
-Cand nu se aude sub 1m vorbim de surditate accentuata.

OBSERVATIE: Prin aceasta metoda nu se poate defini tipul de surditate, ci numai gradul.

2.ACUMETRIE INSTRUMENTALA
Se efectueaza o serie de probe cu DIAPAZOANELE
Testul Weber- se activeaza diapazonul si se lipeste in mijlocul fruntii pacientului,
pacientul este intrebat in ce parte aude sunetul. VN – sunetul se aude in mod egal in ambele
urechi din linia de mijloc a corpului.
 Testul Rinne – diapazonul se aseaza lipit de mastoida apoi in fata urechii pacientului.
VN – sunetul din fata urechii ar trebui sa fie mai tare decat cel perceput pe mastoida – Rinne
pozitiv.
Testul Schwabach: - durata sunetului cu diapazonul asezat pe mastoida se raporteaza la
sunetul auzit de examinator.
Schwabach diminuat – durata sunetului perceput de pacient este mai scurta decat durata
sunetului perceput de examinator.

3.EXAMENUL AUDIOMETRIC
Este o metoda moderna prin care se stabilesc tipul de surditate si gradul deficientei
auditive. Se efectueaza cu AUDIOMETRUL prin care se inregistreza grafic pierderile auditive
pe frecvente din scara tonala. Audiometrele au posibilitatea de a inregistra, pe cale aeriana,
intensitati pana la 110 decibeli. Astfel se obtin diferite curbe audiometrice.
Materiale necesare: - audiometru cu casti de receptie. Materiale pentru spalarea
conductului auditiv in caz de dopuri de ceara
Pregatirea pacientului:
Psihica:- se informeaza, se ia consimtamantul;
Fizica: - se explica tehnica, pozitia sezand in fata aparatului
- medicul va efectua un examen otoscopic pentru a verifica daca pacientul prezinta dopuri
de ceara;
- se aplica pacientului pe urechi castile de receptie
- se sfatuieste sa sesizeze perceperea sunetelor prin ridicarea mainii sau cand aude va
apasa pe un intrerupator
Tehnica
- determinarea se va face pentru fiecare ureche separat.
- testarea se incepe cu frecventa de 1000 Hz, mergand apoi spre sunete grave din 500 in
500 Hz , testam apoi din nou frecventa de 1000 Hz si apoi frecventele acute.
- sunetul incepe cu o intensitate de 5 db urcand apoi spre sunete mai puternice din 10 in
10 db.

- cand pacientul percepe sunetul va anunta audiologul

 - audiograma se obtine unind cu o linie pragurile semnalate de pacient.
- examenul dureaza 15-20 minute si se efectueaza intr-o camera izolata fonic
Evaluarea rezultatelor:
Deficitul de auz se exprima in decibeli
- o scadere intre 0-20 dB nu prezinta semnificatie patologica
- o pierdere de auz intre 20 – 35 dB este o deficienta usoara de auz.
- o pierdere de auz intre 35 – 70 dB – deficienta medie
- o pierdere de auz intre 71 – 80 dB – deficienta accentuata
- pierdere de auz peste 100 dB - cofoza

B.EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU

Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate

1.SEMNE SPONTANE
-Nistagmusul spontan – miscarea ritmica a globilor oculari pe orizontala, verticala sau rotatorie
-Proba bratelor intinse – pacientul va sta 2 minute in pozitie verticala, cu ochii inchisi si bratele
intinse – in alterarea functiei, bratele deviaza pe partea labirintului afectat.
-Proba Romberg - - pacientul sta in pozitie verticala, cu picioarele apropiate, ochii inchisi si
bratele lipite de corp – pacientul are tendinta sa devieze pe partea labirintului afectat
-Proba mersului in stea ( Weil-Babinsky ) - : pacientul legat la ochi (supravegheat) va executa 5
pasi inainte si 5 pasi inapoi – daca exista leziune labirintica, pacientul deviaza progresiv de la
linia dreapta spre labirintul afectat

2.SEMNE PROVOCATE
-Proba calorica ( irigatia timpanului cu apa calda 40*C si apa rece 25*C; se urmaresc
nistagmusul si celelalte reactii vestibulare).
-Proba rotatorie ( bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20
secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod normal este de 10 -
20sec.).
-Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de
aer cu para Politzer a labirintului membranos in cazul unei fistule labirintice.
-Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica.Doi electrozi inveliti in tifon
se aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus .La trecerea curentului electric,de la un
pol la altul, la un individ normal se constata deviatia capului intodeauna spre polul pozitiv.

EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A ORGANELOR RINO-

LARINGOLOGICE

Instrumente folosite:
-NARINOSCOPIA - examineaza narinele si interiorul cavitatii nazale.
-RINOSCOPIA – metoda de investigatie a foselor nazale, folosind un speculum sau un
endoscop.
-BUCOFARINGOSCOPIA - examenul cavitatii bucale si a faringelui.
-LARINGOSCOPIA - examenul laringelui
-indirecta
-directa - examen pt. prelevarea de tesuturi pt. examen biopsic si extragerea corpilor
straini.
- RADIOGRAFIA SINUSURILOR FETEI
-EXAMEN DE LABORATOR
- secretie otica - se recolteaza in conditii de asepsie pt. examen bacteriologic
-secretie nazala
-exudatul faringian pt. examen bacteriologic
-sange:
-VSH
-leucograma
-TS ( timp de sangerare )
-TC ( timp de coagulare )

C: EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ AL ANALIZORULUI OLFACTIV.

Examenul mirosului se face cu ajutorul unor substanţe mirositoare care se oferă bolnavului
separat pentru fiecare nară, ochii fiind legaţi pentru a evita influenţarea lui. în acest scop se
utilizează tutun, vanilie, cafea şi alte substanţe mirositoare cunoscute de bolnav. Pentru
determinarea acuităţii olfactive, se utilizează olfactometrul

D: EXPLORAREA FUNCŢIOALĂ A ANALIZORULUI GUSTATIV.

Examinarea sensibilităţii gustative se face cu substanţele corespunzătoare senzaţiilor primare
gustative: amar, dulce, acru, sărat. Substanţele sapide (chinina, zahărul, acidul clorhidric, sarea)
se utilizează în soluţie sau sub formă de praf.

Investigatii imagistice

Examene Radiologice
1.Radiografia piramidei nazale reprezinta
Definitie examenul radiologic al piramidei nazale cu ajutorul
razelor Roentgen
Se executa radiografia craniana din doua
incidente: fata si profil.
Pregatirea psihica:
Pregatirea fizica:
2. Radiografia de baza de craniu pentru
evidentierea sinusurilor
3. Radiografia sinusurilor anterioare ale fetei(SAF =
 sinusuri anterioare fata)
Reprezinta examinarea radiologica utilizata ca
metoda de investigatie cand apar complicatii in
Tomodensitometria sinuzitele cronice, sinuzite etmoidale. Se
inregistreaza pe un film radiologic imagini ale
craniului pe sectiune.
CT craniana este utila in diagnosticul tumorilor
Computertomografia benigne sau maligne. Examinarea radiologica in 3
planuri sagital, transversal, longitudinal pe sectiuni
a craniului.

Examene Ecografice
Ecografia nazala

Este o metoda rapida , nedureroasa, neinvaziva care pune diagnosticul in afectiunile mucoasei nazale si
endosinusale; se efectueaza atat la copii cat si la adulti; efectuata de medic cu ajutorul ultrasunetelor
prin intermediul unei sonde emitatoare si captatoare de ecouri in serviciu de ecografie. Rolul asistentilor
medicali este de a pregati bolnavul fizic si psihic, asigurarea pozitiei si ajutarea bolnavului dupa
examinare.

Endoscopia nazala
Endoscopia nazala reprezinta examinarea directa a
foselor nazale, faringe, laringe cu ajutorul unui
Definitie fibroscop si poarta numele de rinofibroscopie

Psihica: se explica, se ia consimtamantul

Pregatirea bolnavului Fizica: se recomanda pacientului sa nu manance,

sa nu bea, sa nu sufle nasul, pozitia sezand in fata
medicului.

Fibroscop este un tub subtire cu diametru de 3mm,

flexibil din fibre de sticla cu sistem optic si de
iluminare

Materiale necesare - spray cu anestezic, mese de tifon sterile,

comprese, medicamente sub forma de solutie
pentru decongestionarea mucoasei.

- Medicul ORL-ist efectueaza tehnica ajutat de

asistenta:

- se practica la adulti cu anestezie locala , iar la

 copii cu anestezie generala; asistenta va pregati
spray cu anestezina pentru pulverizat in cavitatea
Tehnica nazala in vederea anesteziei locale;

- medicul va introduce mese de tifon in cavitatea

nazala pentru decongestionarea mucoasei,
pacientul va fi asezat in decubit lateral cateva
minute;

- apoi medicul lubrefiaza endoscopul si il introduce

in cavitatea nazala.

Examinarea dureaza cateva minute.Medicul va

examina pe rand fiecare fosa nazala. Endoscopia
nazala se foloseste in scop diagnostic pentru
examinarea leziunilor, dar si cu scopul de
tratament local(mici interventii chirurgicale). Este
efectuata de medic ajutat de asistenta care
pregateste materialele si bolnavul, serveste
medicul.

In clinica ORL se practica endoscopia cavitatii

nazale, a laringelui, esofagului cu scop atat
explorator cat si terapeutic

- repaus la pat, supravegherea functiilor vitale,

supravegherea pansamentului; adiministrarea
Ingrijiri medicatiei recomandate.