ŞCOALA POSTLICEALĂ APRENDIS

DISCIPLINA : GERONTOLOGIE , GERIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

CURS 2

INTERVENTII DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR VÂRSTNICI CU AFECŢIUNI

SAU DEFICIENŢE ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

Efectele înaintării în vârstă asupra aparatului

cardiovascular

• La nivelul cordului:
✓ sporirea cantităţii de ţesut conjunctiv din cord şi artere;
✓ uşoară dilataţie a cavităţilor stângi, care, uneori, poate avea şi expresie
radiologică, dilatarea AS se produce prin creşterea presiunii şi a
volumului sanguin la acest nivel şi poate favoriza apariţia fibrilaţiei
atriale (FbA). Mărirea de volum a VS poate determina o scădere a
pragului de apariţie a dispneei;
✓ scade relaxarea VS cu apariţia unei disfuncţii diastolice; funcţia sistolică
se menţine în limite normale;
✓ îngroşarea şi rigidizarea valvelor cardiace;
✓ apare degenerescenţa grasă şi calcificări la nivelul valvelor, mai ales la
nivelul valvei aortice, favorizând apariţia stenozei aortice (SA)
aterosclerotice;
✓ scade funcţionalitatea pace- makerului fiziologic şi conducerea prin
nodul AV şi sistemul Hiss_Purkinje ceea ce crează condiţii favorizante
apariţiei aritmiilor supraventriculare si ventriculare;
✓ capacitatea de efort scade datorită:
- creşterii solicitării aparatului respirator;
- scăderii fluxului sanguin spre muşchii scheletici;
1
 - modificării pragului senzaţiei de oboseală;
- asocierii factorilor psihologici;
✓ modificări ale parametrilor funcţiei cardiace ;
La nivelul vaselor:
✓ scade elasticitatea şi distensibilitatea arterelor coronare datorită:
- modificării structurii matricei conjunctive;
- calcificări la nivelul mediei;
- modificări induse de HTA;
✓ scade elasticitatea aortei ceea ce va duce la o scădere a umplerii
coronariene în diastolă;
✓ creşteri moderate ale TAs cu 10-20 mm Hg datorită:
- creşterii rigidităţii arteriale;
- creşterii presiunii în rădăcina aortei;

1. Culegerea datelor
Mijloacele de obţinere a informaţiilor constau în:
a. anamneza, interviul cu pacientul:
• se obţin informaţii despre manifestările de dependenţă semnalate;
• se obţin informaţii despre istoricul bolii, antecedentele patologice
şi familiale, pentru a stabili când au început problemele de
sănătate şi dacă s-au agravat progresiv;
• se au în vedere bolile cronice şi limitele funcţionale;
b. observarea pacientului şi sesizarea directă a surselor de dificultate;
c. consultarea altor surse: fişe, documente etc.
Circumstanţe de apariţie
• factori de risc cardiovasculari:
✓ fumatul;
✓ dislipidemia;
✓ diabetul zaharat;
✓ obezitatea,
✓ regimul de viaţă şi tipul de comportament;

2
 ✓ sedentarismul
• factori de risc nemodificabili:
✓ antecedente familiale de boală cardiovasculară;
✓ sexul (3ori mai frecvente la bărbaţi).

Manifestări de dependenţă:
• durerea
✓ precordială:
- localizată precordial, are caracter de apăsare, de greutate
sau este cu caracter constrictiv;
- de origine cardiovasculară poate fi organică (AP, IM,
pericardită acută, disecţie de aortă) sau funcţională
(anxietate);
- de origine extracardiacă (afecţiuni ale peretelui toracic,
coloanei vertebrale, ale umărului, afecţiuni pleuro-
pulmonare);
✓ de origine vasculară:
- paroxistică intermitentă (arteriopatii obliterante);
- parixistică la expunere la frig ;
- durere violentă instalată brusc cu paloarea şi răcirea
segmentului, absenţa pulsului (obstrucţia arterială acută
periferică).
• Palpitaţiile:
✓ Cauze cardiace (extrasistole, tahicardie, fibrilaţie atrială);
✓ Cauze extracardiace ( hipertiroidie, anemie severă);
✓ Emotivitate, iritabilitate, nelinişte;

• Dispneea:
✓ De efort;
✓ Permanentă, de reapaus, cu ortopnee;
✓ Paroxistică în EPA;

3
 • Paloarea (în şoc, sindrom Raynoud);
• Cianoza:
• Edemul:
✓ Generalizat de stază;
✓ Localizat în flebotromboze;
• alte simptome:
✓ pulmonare:
- tuse;
- expectoraţie;
- hemoptizie;
✓ digestive:
- greţuri, vărsături (AVC; IM, Insuficienţa VD);
- sughiţ;
✓ cefalee (HTA; CPC);
✓ vertij;
✓ semne generale: scăderi sau creşteri în greutate pe seama
edemelor;

2. Analiza şi interpretarea datelor

Asistentul medical analizează problema de sănătate, caracteristicile
(cauze, surse de dificultate) şi selectează diagnosticul de nursing.
Sursele de dificultate sunt:
• De ordin fizic: vărsta inaintată, inactivitatea, imobilizarea la pat,
temperatura, stilul de viaţă, obiceiuri;
• De ordin psihoemoţional (toleranţa la stres psihic);
• Ignoranţa.

Probleme , diagnostic de nursing

• Anxietate cauzată de durerea precordială manifestata prin senzatia
de moarte iminenta;

4
 • Scăderea debitului cardiac cauzat de obstrucţia coronariană
manifestat prin paloare, vertij, dispnee;
• Alterarea perfuziei tisulare renale cauzate de scăderea debitului
cardiac, manifestată prin oligurie ;
• Posibil deficit de autoîngrijire cauzat de teama reapariţiei durerilor
• Scăderea toleranţei la efort cauzată de cardiopatia ischemică,
manifestată prin durere precordială la efort, dispnee, palpitaţii;
• Tulburări de somn cauzate de durere, efectuarea tratamentului şi
schimbarea mediului;
• Risc crescut pentru menţinerea nesatisfăcătoare a stării de
sănătate, cauzată de cunoaşterea insuficientă a bolii, activităţilor
fizice permise la domiciliu, a dietei şi medicaţiei;
• Scăderea capacităţii de efort cauzată de oxigenarea tisulară redusă
manifestată prin teama de recurenţa crizei anginoase

3. Planificarea îngrijirilor
• Cuprinde obiectivele de îngrijire.
Obiective:
• pe termen scurt:
✓ calmarea durerii;
✓ diminuarea anxietăţii prin asigurarea unui climat calm de
securitate şi înţelegere;
✓ asigurarea condiţiilor de mediu prin ambient adecvat plăcut;
✓ asigurarea igienei corporale şi a lenjeriei de corp;
✓ monitorizarea funcţiilor vitale, recoltarea de analize în urgenţă;
• pe termen mediu:
✓ planificarea explorărilor şi analizelor care trebuie făcute, împreună
cu pacientul;
✓ pregătirea pacientului pentru explorări;
✓ satisfacerea în mod autonom a necesităţilor;
• pe termen lung:
5
 ✓ obţinerea complianţei pacientului pentru tratamentul
medicamentos şi exerciţiile fizice
✓ obţinerea independenţei în satisfacerea nevoilor;
✓ prevenirea complicaţiilor.

4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea îngrijirilor)

Intervenţii:
• Delegate
a. Recoltarea de analize prescrise de medic;
• Examene de laborator
✓ Enzime cardiace:
- Utile în diagnosticul de infarct miocardic acut;
- Se urmăresc în dinamică;
- Se determină: creatinkinaza (CK) specifică fiind izoenzima
CK-MB, lactic dehidrogenaza (LDH), TGP, TGO;
✓ Ionograma:
- hipoNa în hiperhidratare;
- hiperNa în deshidratare;
- hipo sau hiperpotasemia;
✓ ureea crescută poate fi expresia reducerii perfuziei la nivel renal;
✓ colesterol, trigliceride;
• Examenul radiologic
- permite aprecierea mărimii, conturului şi poziţiei cordului;
- poziţionarea corectă a unui cateter cardiac, de artera
pulmonară;
✓ radioscopia toracică;
✓ radiografia toracică;
✓ angiografia, arteriografia, flebografia;
✓ scintigrafia miocardică;
✓ CT;
✓ RMN.

6
• Explorări funcţionale
✓ EKG
- înregistrarea grafică a activităţii electrice a inimii;
✓ fonocardiograma;
✓ carotidograma;
✓ jugulograma;
✓ cateterismul cardiac;
✓ măsurarea TA;
✓ oscilometria arterială;
✓ pletismograma;
✓ măsurarea presiunii venoase (centrală si periferice);
✓ proba celor 3 garouri;
✓ timpul de reumplere capilară;

b. Aplicarea tratamentului recomandat de medic.

✓ înainte de a injecta intramuscular un pacient vârstnic se vor lua în
considerare schimbările fizice care însoţesc îmbătrânirea şi se va alege
echipamentul, locul injectării, şi tehnica adecvată ;
✓ alegerea acului : un pacient vârstnic are de obicei mai puţin ţesut
subcutanat şi mai putină masă musculară decât un pacient mai tânăr,
mai ales în zona feselor şi a deltoizilor. Ca urmare, va fie nevoie să se
foloseasca un ac mai scurt ;
✓ alegerea locului de injectare : vârstnicul are în mod obişnuit mai multă
grăsime în jurul şoldurilor, abdomenului, şi zona coapselor. Aceasta face
ca zona ventrogluteală să devină zona principală de injectat ;
✓ nu se va injecta intramuscular un membru imobilizat din cauza slabei
absorbţii a medicamentului şi al riscului formării unui nodul la locul
injectării ;
✓ tehnica opririi sângerării : din cauza modificărilor vasculare, vârstnicii
prezintă un risc mai mare de dezvoltare a hematoamelor. Pentru a opri
sângerarea după efectuarea unei injectii intramusculare, va fi nevoie să

7
 se preseze direct locul injectării pentru mai mult timp decât in mod
normal. Se va masa uşor locul injectării pentru a ajuta la absorbţia şi
distribuţia medicamentului.

• Autonome
✓ Asigurarea confortului fizic prin poziţionarea, calmarea durerii,
schimbarea lenjeriei de corp şi de pat, eventual îmbăiere şi duş înainte
de culcare;
✓ Alegerea de imbrăcăminte adecvată (uşor de îmbrăcat), eventual
înlocuirea nasturilor cu sistemul ,,arici”;
✓ Asigurarea condiţiilor de mediu: cameră bine aerisită, cu temperatură şi
umiditate adecvată;
✓ Pregătirea pacientului pentru investigaţii radiologice, şi explorările
funcţionale ale aparatului cardiovascular;
✓ Asigurarea odihnei prin somn corespunzător:
- Culcarea şi scularea la ore fixe, pe o perioadă convenabilă;
- Aerisirea camerei de dormit;
- Cină frugală, eventual un pahar cu lapte;
- Lectură sau ascultare de muzică înainte de culcare;
- Diminuarea stresului psihologic;
- Evitarea excitantelor nervoase ( cafea, alcool, ceai negru);
✓ Ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale;
✓ Oţinerea complianţei pacientului pentru renunţarea la fumat;
✓ Dietă corespunzătoare (regim hiposodat, hipocaloric, hipolipidic),
fracţionarea meselor;
✓ Oxigenoterapia;
✓ Monitorizarea funcţiilor vitale;
✓ Prevenirea constipaţiei prin regim alimentar adecvat;
✓ Tehnici de masaj ale membrelor, aplicare de ciorapi medicinali;
✓ Reluarea treptată a efortului fizic;

8
✓ Efectuarea de mişcări pasive şi active pe timpul imobilizării la pat;

• Exerciţii de mişcare :
- Sunt alese în funcţie de starea vârstnicului, cu prudenţă;
- Sunt executate zilnic de preferat la baia de dimineaţă;
- Se fac întâi la pat apoi pe scaun;
- Când starea permite se poate trece la urcatul şi coborâtul câtorva
trepte;
- Se fac plimbări scurte, mers pe jos;
✓ exerciţii izotonice ( se modifică lungimea muşchiului, tensiunea
rămânând constantă):
- din poziţia şezând se face extensia gambei, fără a mişca articulaţia
gleznei;
- când piciorul este întins se stă câteva secunde, apoi se flectează lent;
- nu se fac mişcări bruşte;
- după câteva zile se poate aplica pe gleznă un săculeţ cu nisip;
✓ exerciţii izometrice (dimensiunile muşchiului rămân constante, dar se
modifică tensiunea):
- sunt interzise în perioada imediată a infarctului de miocard;
- se fac, pe cât posibil, fără mişcarea articulaţiei;
- contracţia se face timp de 5-6 secunde;
- se fac zilnic, de trei ori;
- din poziţia şezând, cu picioarele întinse, sprijinite pe un scaun, sau
în pat, se apasă pe călcâie, fără a se îndoi articulaţiile genunchilor;
- se menţine apăsat timp de 5-6 secunde apoi se relaxează;
✓ menţinerea mobilităţii articulaţiilor
- se fac prin mişcări de flexie, extensie, adducţie , abducţie;
- nu se fac mişcări exagerate ca amplitudine şi timp;
- este interzis vârstnicilor să atingă podeaua cu vărful degetelor mâinii,
ţinând genunchii în extensie;

9
 Îngrijirea pacientului în angina pectorală
• Definiţie: angina pectorală este o formă de ischemie miocardică acută,
tradusă prin durere anginoasă (ţipătul ischemic al muşchiului cardiac);
✓ Îngrijiri specifice pacientului imobilizat la pat;
✓ Instruirea pacientului cu privire la administrarea nitroglicerinei:
- Nitroglicerina se poartă tot timpul asupra sa, în condiţii sigure de
stocare;
- Nu se face stoc mai mare de 5- 6 luni;
- Plasarea nitroglicerinei sublingual;
- Saliva nu se înghite până la dizolvarea completă a tabletei;
- Activitatea se întrerupe până la dispariţia durerii;
- Absenţa răspunsului la nitroglicerină implică apelarea de urgenţă
a medicului.

Îngrijirea pacientului hipertensiv

EVALUAREA PACIENTULUI HIPERTENSIV:

Interogatoriul (anamneza) – vizează factorii de risc cardiovasculari

familiali şi personali, tipul de personalitate, profesia şi stilul de viaţă, medicaţia
curentă, simptome determinate de HTA (cefalee, tulburări de vedere, dispnee,
nicturie etc);

Determinarea periodică a TA la ambele braţe, în poziţie culcată, şezândă

şi în picioare (controlul hipotensiunii arteriale posturale);

Evaluarea ritmului şi frecvenţei cardiace;

Controlul greutăţii corporale;

Examenele de laborator recomandate de medic, necesare bilanţului

funcţional şi/sau etiologic al HTA;

10
 Conturarea profilului psihologic al pacientului (grad de instrucţie,
cunoştinţe asupra bolii hipertensive, aderenţa la programul terapeutic
individual).

DIAGNOSTICE DE NURSING ÎN CAZUL PACIENTULUI CU HTA:

Deficit de educaţie privind:

✓ HTA;
✓ Regimul terapeutic nonfarmacologic;
✓ Regimul terapeutic medicamentos.

Deficit potenţial/manifest de aderenţă la regimul terapeutic,

datorat:

✓ Deficitului de educaţie;
✓ Motivelor socio-economice;
✓ Efectelor secundare medicamentoase.

PLANIFICAREA ŞI REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE NURSING:

Educaţia pacientului hipertensiv şi a aparţinătorilor privind boala:

➢ Caracterul cronic, incurabil şi natural progresiv al bolii;

➢ Riscurile evoluţiei naturale a HTA (netratate) – apariţia complicaţiilor;
➢ Importanţa aderenţei pacientului la tratamentul nonfarmacologic,
igieno-dietetic şi schimbarea stilului de viaţă:
✓ Reducerea aportului de sare şi grăsimi animale;
✓ Scăderea ponderală;
✓ Exerciţiul fizic;
✓ Abandonarea fumatului;
✓ Evitarea alcoolului;
✓ Reducerea stressului.
11
➢ Importanţa aderenţei pacientului la tratamentul farmacologic,
medicamentos, individualizat:
✓ Evitarea apariţiei pe termen lung a complicaţiilor bolii;
✓ Posibilele efecte secundare ale medicamentelor (HTA posturală,
tulburări de dinamică sexuală etc);
✓ Evitarea automedicaţiei şi riscurile întreruperii bruşte a
tratamentului.
➢ Necesitatea dispensarizării (control medical periodic, clinic şi de laborator).

Obţinerea complianţei şi aderenţei pacientului faţă de programul

terapeutic individual:

➢ Buna educare a pacientului realizează conştientizarea riscului

abaterilor terapeutice şi implică obţinerea complianţei la tratament;
➢ Educaţie pentru sănătate;
➢ Înţelegerea raţiunii tratamentului medicamentos permanent (de o
viaţă), în special pentru pacienţii asimptomatici!
➢ Dovada schimbării stilului de viaţă;
➢ Colaborarea cu un dietetician;
➢ Abandonarea fumatului, controlul G corporale, reducerea alcoolului;
➢ Respectarea periodicităţii controalelor medicale programate;
➢ Controlul optim al valorilor TA (ideal TA ≤ 130/80 mm Hg);
➢ Verificarea corectitudinii medicaţiei (evidenţa reţetelor/ nr. pastile din
flacon), a orarului terapeutic şi al cunoaşterii potenţialelor efecte
secundare ale medicaţiei
➢ La vârstnic: evitarea polipragmaziei, automedicaţiei, a consumului
ilicit de sare şi recomandarea schimbării progresive a posturii
(evitarea hipotensiunii arteriale ortostatice).

EVALUAREA REZULTATELOR ÎNGRIJIRII (EVOLUŢIA AŞTEPTATĂ):

➢ Absenţa semnelor de evoluţie a bolii spre complicaţii hipertensive:

12
 ✓ Control optim terapeutic al valorilor TA;
✓ Absenţa manifestărilor anginoase;
✓ Valori normale ale ureii şi creatininei plasmatice;
✓ Absenţa semnelor clinice de afectare renală;
✓ Absenţa semnelor neurologice.
➢ Aderenţa la programul terapeutic individual:
✓ Înţelegerea raţiunii măsurilor terapeutice igieno-dietetice şi
medicamentoase;
✓ Integrarea familiei în modificările impuse de boală asupra
stilului de viaţă;
✓ Aderenţa la schimbarea dietei (restricţie de sare, grăsimi
saturate, restricţie calorică, alcool, fumat);
✓ Realizarea săderii ponderale dorite;
✓ Program zilnic de exerciţii fizice;
✓ Controlul individual, la domiciliu al TA;
✓ Urmărirea şi raportarea efectelor secundare medicamentoase
medicului de familie;
✓ Utilizarea resurselor comunitare pentru combaterea stresului
cotidian;
✓ Motivaţie personală solidă privind beneficiile continuării
terapiei;
✓ Respectarea programului medical de dispensarizare.

Îngrijirea pacienţilor cu arteriopatie obliterantă

✓ Încălţăminte lejeră fără şireturi;
✓ Ciorapi din bumbac , călduroşi în sezonul rece;
✓ Igienă locală strictă, şi tratarea imediată a oricărei leziuni apărute;
✓ Tratamentul factorilor de risc (DZ, HTA, Hiperlipoproteinemii);
✓ Renunţarea la fumat.

13
 Îngrijirea pacienţilor cu insuficienţă circulatorie venoasă
✓ Evitarea ortostatismului prelungit;
✓ Evitarea poziţiei şezând prelungite ( mai ales cu membrele inferioare
încrucişate);
✓ Masaj blînd, gimnastică;
✓ Aplicarea de ciorapi medicinali dimineata , înaintea coborârii din pat;
✓ Igiena strictă cu evitarea băilor fierbinţi.

Îngrijirea pacientului cu edeme

✓ Poziţie declivă a membrului inferior;
✓ Regim hiposodat;
✓ Aport hidric până în 2 litri; cântărire zilnică.

5. Evaluarea
Se evaluează :
• Rezultatul obţinut sau schimbarea observată;
• Satisfacţia pacientului.
Evoluţia aşteptată:
✓ Semne vitale normale şi stabile;
✓ Pacientul şi-a diminuat anxietatea prin rărirea crizelor anginoase;
✓ Pacientul obţine autonomie în satisfacerea nevoilor;
✓ Pacientul si-a schimbat stilul de viaţă;
✓ Pacientul conştientizează importanţa efectuării exerciţiilor fizice;
✓ Obţinerea scăderii în greutate (factor de risc);
✓ Pacientul îşi face controalele medicale peri

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL BOLNAVULUI CU INSUFICIENŢĂ

CARDIACĂ

14
1) EVALUAREA DIAGNOSTICULUI DE INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ:

➢ Evaluarea clinică a simptomelor şi semnelor;

➢ Precizarea circumstanţelor declanşatoare/favorizante;
➢ Evaluarea severităţii;
➢ Aprecierea profilului psiho-social al pacientului (grad de instrucţie,
credinţe religioase, tip de personalitate, aderenţa la planul terapeutic).

2) OBIECTIVELE DE INGRIJIRE:

➢ Ameliorarea dispneii;
➢ Reducerea edemelor;
➢ Reducerea anxietăţii;
➢ Dialogul cu pacientul (explicarea adecvată şi adaptată a cauzei bolii,
stării prezente, a intervenţiilor diagnostice şi terapeutice);
➢ Obţinerea complianţei pacientului la programul terapeutic.

3) ETAPELE PRACTICE:

➢ Ameliorarea dispneii:
✓ Asigurarea repausului fizic şi emoţional;
✓ Poziţionarea corectă şi adaptată a patului (poziţie Fowler);
✓ Adaptarea dietei;
✓ Mobilizare activă/pasivă adaptată pentru evitarea trombozelor
venoase şi a tromboembolismului pulmonar;
✓ Evitarea medicaţiei potenţial periculoase.

➢ Reducerea anxietăţii:
✓ Companie calificată şi avizată;
✓ Evitarea stresurilor.

15
4) EDUCAŢIA MEDICALĂ A BOLNAVULUI CU INSUFICIENŢĂ
CARDIACĂ

Adaptarea stilului de viaţă la rezerva cardiacă existentă:

➢ Aplicarea principiului moderaţiei în toate activităţile zilnice;
✓ Adaptarea gradului de efort cotidian sub pragul dispneizant;
✓ Exerciţii fizice adaptate, cu evitarea imobilizării prelungite la pat, în
clinostatism;
✓ Alternanţa perioadelor de activitate cu cele de repaus;
➢ Evitarea stresului emoţional;

Restricţii dietetice:
✓ Acceptarea dietei hiposodate, cu respectarea strictă a listei de
alimente şi băuturi permise;
✓ Mese reduse cantitativ;
✓ Evitarea alimentelor şi băuturilor cu conţinut mare de cofeină;
✓ Evitarea eforturilor fizice 2 ore postprandial;
✓ Evitarea consumului de alcool;
✓ Verificarea conţinutului în sodiu al medicaţiei auxiliare (laxative,
antiacide, antitusive etc).

Întreruperea fumatului;

Evitarea expunerii la frig:

✓ Acoperirea nasului şi gurii în timpul expunerii la frig;
✓ Haine călduroase;
✓ Încetinirea mersului pe timp rece.

➢ Orar regulat de viaţă.

Respectarea strictă a tratamentului medicamentos prescris şi

individualizat:
16
➢ Urmarea corectă a tratamentului cu Digoxin (conform schemei
individuale şi a orarului terapeutic):
✓ Evitarea schimbării tipului de preparat digitalic fără recomandare
medicală;
✓ Autocontrolul frecvenţei cardiace (optimă 60- 80/min în repaus);
✓ Semnalarea rapidă a stărilor de deshidratare medicului curant
(vărsături, diaree);
✓ Cunoaşterea manifestărilor clinice ale intoxicaţiei digitalice
(bradicardie, bradiaritmii, extrasistolie ventriculară, tahicardie atrială
haotică, greaţă, vărsătură, xantocromie).

➢ Urmarea corectă a tratamentului diuretic (conform schemei

individuale şi a orarului terapeutic):
✓ Cântărire bisăptămânală, cu raportarea rapidă în cazul unui câştig
ponderal de peste 1 kg în decurs de 2-3 zile;
✓ Măsurarea diurezei;
✓ Cunoaşterea situaţiilor cu risc de hipopotasemie (diaree, vărsături
prelungite);
✓ Cunoaşterea manifestărilor clinice ale hipopotasemiei (astenie,
crampe sau fasciculaţii musculare, parestezii);
✓ Verificarea periodică (în ambulator) a electroliţilor serici (Na+, K+,
Mg2+);
✓ Suplimentarea dietei cu alimente bogate în potasiu (dacă nu există
contraindicaţii datorate insuficienţei renale cronice asociate).

➢ Urmarea corectă a tratamentului vasodilatator (conform schemei

individuale şi a orarului terapeutic):
✓ Cunoaşterea cauzelor favorizante ale hipotensiunii arteriale
ortostatice (varice, stări de deshidratare, asocieri terapeutice noi de
vasodilatatoare şi diuretice);
✓ Cunoaşterea manifestărilor hipotensiunii arteriale ortostatice.
17
➢ Evitarea automedicaţiei sau a altor erori terapeutice:
✓ Evitarea medicaţiei potenţial tahicardizante (decongestionante nazale,
pseudoefedrină, anabolizante, “pilule de slăbit”);
✓ Evitarea administrării parenterale a preparatelor de calciu;
✓ Verificarea conţinutului în sodiu al medicaţiei auxiliare (laxative,
antiacide, antitusive etc).

5) OBŢINEREA COMPLIANŢEI BOLNAVULUI ŞI APARŢINĂTORILOR

FAŢĂ DE PLANUL TERAPEUTIC INDIVIDUAL AL PACIENTULUI

➢ Respectarea programului individual de supraveghere medicală şi a

vizitelor periodice programate;
➢ Semnalarea rapidă a oricărei modificări semnificative a stării clinice;
➢ Sesizarea şi semnalarea rapidă a factorilor precipitanţi/ agravanţi ai
insuficienţei cardiace

DIAGNOSTICE ACTUALE DE NURSING

✓ Alterarea schimburilor respiratorii datorată stazei sangvine

pulmonare şi retenţiei hidrosaline manifestată prin dispnee de
efort/ de repaus;
✓ Scăderea capacităţii de efort datorată insuficienţei pompei cardiace
manifestată prin astenie fizică şi slăbiciune musculară;
✓ Scăderea debitului cardiac datorată insuficienţei de pompă a inimii
manifestată prin astenie musculară/ oligurie/ circulaţie periferică
deficitară;
✓ Exces ponderal determinat de eliminarea deficitară a apei şi
sodiului manifestat prin edeme periferice/ modificări trofice
tegumentare;

18
 ✓ Alterare a eliminărilor urinare determinat de eliminarea deficitară
a apei şi sodiului manifestat prin oligurie;
✓ Alterare a eliminării fecale datorată reducerii efortului
fizic/tratamentului diuretic manifestată prin constipaţie;
✓ Noncomplianţă faţă de regimul igienodietetic/ tratamentul
medicamentos cauzată de lipsa cunoştinţelor despre boală/ lipsa
mijloacelor materiale/ deficitelor senzoriale manifestată prin
consumul de sare/ efort fizic excesiv/ întreruperea tratamentului
farmacologic;
✓ Anxietate cauzată de pierderea capacităţii de autoîngrijire/ evoluţia
incertă a afecţiunii cardiace manifestată prin diferite afirmaţii ale
pacientului/ familiei (se citează spusele bolnavului); Alterare a
imaginii de sine cauzată de pierderea/ limitarea capacităţii de
autoîngrijire/efort manifestată prin diferite afirmaţii ale
pacientului/ familiei (se citează spusele bolnavului);
✓ Deficit de educaţie privind menţinerea propriei sănătăţi datorat
lipsei de cunoştinţe/informare asupra bolii/necesităţii respectării
tratamentului manifestat prin abaterea de la recomandările
terapeutice (cu specificarea abaterii).

DIAGNOSTICE DE NURSING DE RISC CRESCUT

✓ Risc crescut pentru apariţia trombozelor venoase profunde/

complicaţiilor tromboembolice cauzat de imobilizarea prelungită la
pat/ medicaţia diuretică;
✓ Risc crescut pentru apariţia infecţiilor respiratorii cauzat de
alterarea eliminării secreţiilor bronşice/ staza pulmonară.

19
 Diagnostic de nursing
Intervenţii de nursing

DIAGNOSTICE ACTUALE DE ÎNGRIJIRE

Limitarea efortului fizic

Scăderea debitului cardiac cauzată de Poziţie Fowler

afecţiunea cardiacă manifestată prin
Oxigenoterapie
astenie/ cianoză rece a extremităţilor/
scăderea TA/ oligurie/ alterări Monitorizarea parametrilor vitali:
senzoriale sau ale stării de conştienţă temperatură, respiraţie, TA, puls
central şi periferic, diureză, stare
de conştienţă

Administrarea medicaţiei prescrise

Scăderera toleranţei la efort cauzată de Limitarea efortului fizic

scăderea debitului cardiac manifestată
Alternarea perioadelor de
prin astenie fizică
activitate cu cele de odihnă

Respectarea medicaţiei prescrise

(vasodilatatoare, digitalice)

Igienă riguroasă şi frecventă a

tegumentelor, cu evitarea
Alterarea integrităţii cutanate favorizată
săpunului dur şi asoluţiilor
de retenţia hidro-salină manifestată
alcoolizate
prin edeme periferice
Schimbarea frecventă a poziţiei
pacientului în pat (la 1-2 ore
interval) pentru prevenirea
formării escarelor

Utilizarea dispozitivelor şi
mijloacelor antidecubit, pentru

20
 prevenirea escarelor în zonele
tegumentare cu risc

Cântărirea zilnică a pacientului,

cu notarea ingestiei şi excretei

Mobilizarea pasivă a extremităţilor

pacientului, prin masaj blând şi
evitarea poziţionării declive
prelungite a membrelor inferioare

Asigurarea unor mese frecvente,

reduse cantitativ, cu suplimente
Alterarea stării de nutriţie cauzată de
vitaminice
scăderea debitului cardiac manifestată
prin scăderea apetitului şi tulburări Aranjarea estetică a mesei şi
gastro-intestinale alimentelor, pentru stimularea
apetitului

Eliminarea alcoolului

Asigurarea igienei orale înainte de

mese

Combaterea constipaţiei prin

hidratare corespunzătoare şi
mobilizarea activă a pacientului

Administrarea medicaţiei prescrise

pentru combaterea greţii,
vărsăturilor, diareii sau
constipaţiei

Alterarea confortului fizic cauzată de Dietă hiposodată

prezenţa hidrotoraxului şi/sau
Asigurarea repausului la pat, într-
hepatomegaliei de stază manifestată

21
prin durere abdominală o poziţie cât mai confortabilă

Observarea, notarea şi urmărirea

durerii (sediu, intensitate,
iradiere, simptome de însoţire)

Administrarea medicaţiei prescrise

(diuretice, antispastice, antalgice,
sedative)

Pregătirea şi asistarea puncţiei

pleurale evacuatorii

Încărcare volemică datorată retenţiei Dietă hiposodată, eventual

hidro-saline manifestată prin dispnee, reducerea aportului lichidian (în
hepatomegalie dureroasă, turgescenţa caz de hiponatremie)
jugularelor, apariţia edemelor, ± ascitei
Asigurarea repausului la pat, într-
o poziţie cât mai confortabilă
(Fowler/semi-Fowler)

± Oxigenoterapie

Monitorizarea parametrilor vitali:

temperatură, respiraţie, TA, puls
central şi periferic, diureză, stare
de conştienţă

Administrarea medicaţiei prescrise

(diuretice, suplimentelor de
potasiu)

Cântărirea zilnică a pacientului,

măsurarea perimetrului gambier
şi abdominal pentru urmărirea

22
 edemelor şi volumului ascitei

Notarea incretei şi excretei

Alterarea respiraţiei normale datorată Poziţie Fowler

stazei pulmonare/ hidrotoraxului/
Schimbare frecventă a poziţiei în
ascensiunii diafragmului manifestată
pat, cu menţinerea repausului
prin dispnee de efort sau repaus cu
polipnee superficială Oxigenoterapie

Administrarea medicaţiei prescrise

(diuretice, vasodilatatoare,
opiacee)

Pregătirea şi asistarea toracentezei

evacuatorii efectuate de către
medic

Supravegherea postprocedurală a
funcţiilor vitale

Dietă hiposodată

Alterarea imaginii/ respectului de sine Încurajarea comunicării,

cauzată de reducerea gradului de verbalizarea anxietăţii şi
autonomie în satisfacerea necesităţilor sentimentului de neajutorare trăit
manifestată prin limitarea comunicării, de pacient
negativism, depresie, modificare
Încurajarea comunicării acestor
compor-tamentală, agresivitate
sentimente către membrii
familiei/ persoanele apropiate
pacientului

Identificarea unor mijloace de

suport comunitar pentru
îndepărtarea temerilor legate de

23
 satisfacerea necesităţilor somatice
fundamentale

Identificarea mijloacelor şi
persoanelor ce pot oferi suport
moral/spiritual/religios

DIAGNOSTICE DE ÎNGRIJIRE DE RISC CRESCUT

Vaccinare în situaţii de risc
epidemiologic

Respectarea precauţiilor
universale contra transmiterii
infecţiilor intraspitaliceşti şi a
măsurilor speciale în situaţii de
risc epidemiologic

Respectarea strictă a măsurilor de

asepsie în executarea oricărei
tehnici de îngrijire
Risc crescut pentru dezvoltarea unor
infecţii respiratorii favorizat de hipoxie, Dezinfecţie curentă şi terminală
staza pulmonară, scăderea corectă
mecanismelor fiziologice de apărare
Limitarea accesului vizitatorilor

Supravegherea frecventă a
parametrilor vitali (temperatură,
respiraţie, TA, puls central şi
periferic)

Supravegherea eliminărilor
patologice (expectoraţie)

24
 Supravegherea respectării
restricţiilor dietetice prescrise

Administrarea medicaţiei
recomandate conform prescripţiei

Mobilizarea pasivă a extremităţilor

pacientului, prin masaj blând şi
evitarea poziţionării declive
prelungite a membrelor inferioare

Supravegherea frecventă a
parametrilor vitali (temperatură,
Risc crescut pentru dezvoltarea
respiraţie, TA, puls central şi
trombozelor venoase profunde favorizat
periferic)
de retenţia hidrosalină, staza venoasă,
imobilizarea indelungată la Supravegherea integrităţii şi
pat/reducerea efortului fizic, alterarea aspectului tegumentelor
coagulării membrelor inferioare

Administrarea medicaţiei
recomandate conform prescripţie

25