TIMPUL LIBER ŞI ACTIVITĂŢILE RECREATIVE.

STUDIU DE CAZ - MUNICIPIUL GALAŢI

HAGIU IOANA

Hagiu Ioana Data şi locul naşterii: 24.02.1986, Galaţi

Studii: Absolventă a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii Bucureşti,

specializarea Geografia Turismului, cu tema de Licenţă: Municipiul Galaţi - Studiu
de Geografie Socială; În prezent masterand în cadrul Facultăţii de Geografie –
Managementul resurselor şi activităţilor turistice.
Domenii de interes: Geografie Socială / Geografia Turismului.

Cuvinte cheie: free time, relaxation, entertainment, touristic landscaping, festivals, modernization projects

Abstract: Free time, leisure and entertainment are very important matters in evaluating the quality of urban life.
By analyzing these indicators, we will be able to make an idea regarding the standard of living in Galati city and
the future tendency. The rights for free time, rest, relaxation, free participation in cultural life are stipulated in
Universal Declaration of Human Rights. The 290 000 persons who live and work in Galati, in different hard
fields of the economy, like agriculture, manufacturing, constructions, transport need rest, leisure and
entertainment to compensate the physical and psychic wear. The citizen of Galati can take a walk on the main
streets (Domneasca Street, Brailei Street), on the Danube cliff or in the parks; swim and take a sun bath at
Danube Waves Beach, Olympic House Pool, Vega Pool, Vanatori Lake, Priza Dunării Complex; have a
barbeque and enjoy outdoor activities at Garboavele Forest; play and practice sports in Dunarea Complex, Otelul
Stadium, ICMRS Tennis Complex, indoor and outdoor rink; participate at cultural events at Vila Cuza Museum,
Natural Science Museum Complex, Visual Art Museum, History Museum, Gulliver Theater, Fani Tardini
Theater, Nae Leonard Theater, cultural houses; eat and drink in one of the many bars, pubs, restaurants; dance in
a disco; enjoy one of the 10 feasts. Unfortunately Galati city has problems regarding cinemas, shopping centers,
billiard / bowling rooms, spaces for children to play, health spa, amusement / theme parks.

Introducere. Activitățile desfășurate în timpul liber precum si baza materială aferente acestor
activități reprezintă o dimensiune importantă a calității vieții urbane și un indicator al nivelului de trai.
Timpul este influenţat de natura muncii prestate de fiecare în parte, de perioada istorică, de sistemul
relaţiilor sociale şi determină personalitatea umană în mod specific, diferenţiat în funcţie de vârstă,
sex, educaţie. Acestea se înscriu ca drepturi umane de bază prezente în Declaraţia Drepturilor Omului:
„fiecare persoană are dreptul la odihnă şi recreere incluzând limitarea rezonabilă a orelor de muncă şi
la dreptul vacanţelor sau concediilor periodice plătite”(art 24). „Fiecare are dreptul să participe în mod
liber la viaţa culturală a comunităţii, să se bucure de artă şi să împartă progresele ştiinţifice în
beneficiul său” (art 27).
Conform Direcției de Statistică Galați, populația stabilă a municipiului Galați era la data de 1
ianuarie 2009 de 291 354 locuitori, din care 246 962 peste 18 ani. Este vorba despre aproape 300 000
de oameni care activează în diferite domenii grele ale economiei, precum agricultură, industrie
prelucrătoare, construcții, transport și care au dreptul la odihna, mai mult, la recreere. Uzura psihică și
fizică suportată de aceștia trebuie compensată prin activități de loisir de bună calitate și cantitate.

Clarificări conceptuale. Definiţii. Funcţiile timpului liber.Etimologic, termenul “timpul liber”

vine din latinescul licere , iar prin filiera franceză de la cuvântul “loisir”1. În Franţa este numit loisir,
în Anglia – leisure2, în Statele Unite – non-working time sau free time, iar în Germania – freizeit.

1
I. Cosmescu, Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economică, Bucureşti, 1998, p.20
2
Această etimologie este indicată atât de „Oxford English Dicţionary” cât şi de Danzat „Dictionnaire
Etymologique”, Edit. Larousse, Paris.
 Despre timpul liber s-a scris încă din antichitate. În ”Etica nicomahică” a lui Aristotel, timpul
liber nu semnifica sfârșitul timpului de muncă, așa cum tindem să considerăm astăzi, ci timpul de
muncă semnifică sfârșitul timpului liber. Acesta ar trebui dedicat artei, științei, literaturii și mai ales
filozofiei3. Miller si Robinson fac o distincție netă între odihnă și timp liber, considerând timpul de
odihnă drept o formă a timpului liber. In concepția acestora, timpul liber rezultă după îndeplinirea
tututor muncilor și obligațiilor, și poate fi consumat după opțiunea individuală. Timpul de odihnă este
acea parte a timpului liber destinată activităților în scop de odihnă, care, prin procese recreative și
activități vesele, poate fi sau nu atinsă. Roger Sue afirma în 1982, că trebuie să delimităm timpul liber
de activitățile de loisir, care pot avea loc sau nu. Un om poate dispune de timp liber, dar să nu practice
activități specifice loisirului. De altfel, evoluția timpului liber nu a fost similară cu cea a activităților
de loisir.
Un cercetător care și-a dedicat mare parte din energie studierii “timpului liber” a fost sociologul
francez Joffre M. Dumazedier. În concepţia sa, timpul liber apare ca suportul obiectiv al societăţii, iar
“loisir”- ul este expresia alegerii individuale4. Loisir-ul nu implică obligaţie, deşi activităţile alese
pentru această durată depind de tradiţii, disponibilul bănesc, progresul tehnic, etc.
Dumazedier a enunţat patru definiţii ale timpului liber5:
Prima definiţie porneşte de la afimaţia că timpul liber nu este o categorie propriu-zisă, ci un stil
de comportament care poate fi complementar oricărei activităţi. Diverse elemente ale timpului liber au
tendinţa să intersecteze orice altă activitate, că timpul liber poate fi originea unui mod de viaţă şi că
aceste metode specifice contribuie la evaluarea calităţii vieţii.
O a doua definiţie analizează timpul liber în raport doar cu timpul de muncă, ceea ce conduce la
definirea timpului liber ca fiind egal cu timpul dinafara muncii. Avantajul acestei definiţii constă în
faptul că reprezintă relaţii fundamentale care se regăsesc în “producerea” şi evoluţia timpului liber,
timpul de muncă fiind, din punct de vedere economic, principala sursă de creare,dar şi limitare a
timpului liber.
Cea de-a treia definiţie exclude din secvenţa de timp definită anterior şi timpul obligaţiilor casnice
şi familiale. Non-munca, timpul dedicat pentru activități non-productive precum activități conjugale,
parentale, familiale nu pot fi relevante pentru sociologia activităților timpului liber, ci mai degrabă
pentru sociologia familiei.
Ultima definiţie face o delimitare între timpul liber ca durată şi timpul liber privit din punct de
vedere al conţinutului activităţilor specifice. Într-o lucrare anterioară, Joffre Dumazedier scrie: “un
ansamblu de activităţi cărora individul li se dedică în mod liber, de bună voie şi cu plăcere, fie pentru
a se odihni, fie pentru a se distra şi a-şi satisface nevoile estetice, pentru a-şi îmbogăţi informaţia sau
a-şi completa în mod dezinteresat formaţia/pregătirea, pentru a-şi lărgi şi dezvolta participarea
socială voluntară sau capacitatea creatoare, după ce s-a eliberat de obligaţiile profesionale, sociale
şi familiale”6.
Dacă în societăţile tradiţionale, premoderne, timpul liber nu era instituţionalizat (muncile
agricole se desfăşurau în funcţie de zi-lumină, fără un timp de muncă impus şi supus unui anumit ritm,
repausul fiind înţeteles în relaţiile cu sărbătorile religioase sau cu odihna duminicală), pentru
societăţile moderne şi postmoderne, timpul liber apare instituţionalizat, unde fiecare persoană activă
beneficiază de un anumit timp liber cotidian şi periodic, supus unor constrângeri.
Diferitele forme de loisir antrenează, în mod evident practici cotidiene şi culturale variate.
Factorii care influenţează şi determină activităţile destinate timpului liber sunt numeroşi: creşterea
duratei vacanţelor, extinderea activităţii de weekend, revendicarea reducerii zilei de muncă şi
3
Aristotel, „ Etica nicomahică”, Edit. Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988, pp.252-253
4
Joffre Dumazedier, „Vers un civilization du loisir”, Paris, Edit. Du Seuil, 1962, pag. 54-46, citat de Coralia
Angelescu, Dorin Jula în „Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice”, Edit. Economică, Bucureşti,
1997, p. 23
5
„Temps et espaces de loisir”, in Plan et prospectives, Commisariat General du Plan, Edit. Armand Colin, 1970,
paf. 139, citat de Coralia Angelescu, Dorin Jula în „ Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice”, Edit.
Economică, Bucureşti, 1997, p. 21
6
Joffre Dumazedier, „Vers une civilization du loisir”, Edit. Du Seuil, Paris, 1962, pp. 45-46, citat de Coralia
Angelescu, Dorin Jula în „Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice”, Edit. Economică, Bucureşti,
1997, p. 21
avansarea vârstei de pensionare. Aceşti factori au fost însoţiţi de o dezvoltare a ieşirilor în natură sau
pentru practicarea de exerciţii sportive, participarea la spectacole, mai ales televizate, frecventarea
cafenelelor şi a teatrului, practicarea de cursuri şi stagii voluntare, lectură etc.

Timp în afara procesului de producţie

Timp de
muncă

alte activităţi
Timp pentru

Timp pentru
Timp pentru Timp pentru TIMP
transport activităţi satisfacerea LIBER
gospodăreşti necesităţilor
fiziologice

Fig 1 : Structura bugetului de timp

Variabilele care conduc la frecventarea anumitor forme de loisir sunt vârsta, sexul, grupul socio-
profesional, nivelul de educaţie, mediul rezidenţial etc. Anchetele destinate acestui scop prezintă
anumite limite cu care specialiştii se confruntă cum ar fi: dificultăţi de cuantificare a acestora, din
cauza complexităţii acestora (chiar dacă sunt aplicate pe un eşantion reprezentativ), subiectivismul
persoanelor chestionate în aprecierea propriilor activităţi de recreere etc. 7. Activitățile de losir sunt
destinate producerii de plăceri, de aceea sunt alese numai acele activități care se mulează pe interesele
personale. Fiecare persoană are combinația proprie, complexă de losir, dar care se poate modifica în
timp.
Odihna, ascultatul emisiunilor de radio, activităţile religioase sunt preferate într-o
măsură mai mare de către persoanele în vârstă, persoanele văduve şi în mediul rural; mersul la
cinema/teatru şi discotecă de către rezidenții mediului urban; cititul de către persoanele cu
nivel de educaţie mai ridicat. În acelaşi timp, persoanele cu studii superioare preferă într-o
măsură mai mică decât alţii o seară în faţa televizorului. Tinerii petrec seara în primul rând cu
prietenii. Persoanele între 30-49 de ani sunt, în principal, “familişti”8.
Spațiul de loisir are un rol deosebit de important în conturarea traiectoriei acestui domeniu. S-a
încercat delimitarea unor tipologii precise a spațiilor, cercetându-se indicatori precum numărul
persoanelor care apelează la ele, frecvența cu care fac acest lucru, durata utilizării lor, nivelul de
investiții necesare.
Spaţiul de loisir din cadrul oraşelor poate conţine:
 Parcuri de cartier (loc de joacă pentru copii, terenuri de baschet, fotbal, tenis de câmp)
 Instituţii şcolare dotate cu echipamente de educaţie şi recreere, Tabere speciale
 Centre comunitare
 Diverse parade, festivaluri
 Baruri, cafenele, discoteci
 Pieţele, scuaruri, parcuri
 Shopping centers, health spa, cluburi private, plaje, bazine de înot
 Parcuri de distracţii şi parcuri tematice
 Biblioteci, teatre, cinematografe, muzee.
Recapitulând, putem menţiona principalele funcţii ale timpului liber în contextul economiei 9:
 Funcţia de refacere a energiilor consumate, înlăturarea oboselii fizice şi psihice;
 Funcţia instructiv- educativă, care asigură creşterea, dezvoltarea şi perfecţionarea cunoştinţelor
generale ale individului;

7
Nae Mirela, ”Geografia Calității vieții urbane”, Edit. Universitară, București, 2006, pag 230-231
8
Ioan Mărgineanu, Ana Bălașa, ”Calitatea vieții în România”, Edit. Expert, București, 2007
9
Ion Ionescu, „Turismul- fenomen social-economic şi cultural”, Edit. Oscar Print, Bucureşti, 2000, p 25.
 Funcţia culturală, care asigură dezvoltarea spirituală a individului, lărgirea continuă a
orizontului său cultural;
 Funcţia socială, prin participarea la viaţa obştească;
 Funcţia politică, asigurând participarea la conducerea societăţii prin participarea la viaţa politică
activă;
 Funcţia economică, care are menirea de a completa mijloacele de subzistenţă ale familiei.

Loisir, agrement, sărbători în municipiul Galaţi. Dintre metodele științifice cel mai frecvent
utilizate în geografie s-au folosit metoda observației, metoda inductivă și deductivă, metoda analizei și
sintezei, metoda comparației, metoda anchetei. Întreg procesul s-a desfășurat pe parcursul a 3 ani.
Gălăţeanul – ca orice cetăţean al societăţii moderne – simte o mare nevoie de comunicare şi mai
ales de petrecere a timpului liber prin odihnă, relaxare şi divertisment. Odihna eliberează de oboseală
şi stres, înlătură deteriorările fizice ori psihice provocate de obligaţiile cotidiene. Apare tot mai mult
nevoia de linişte, plimbare şi ocupaţii cu scop nelucrativ, inclusiv sportive. Opţiunea trebuie să se facă
pe o anume ofertă, într-o societate care este determinată de o slabă putere de cumpărare, cu norme de
consumaţie auto-impuse. Ofertele ce depăşesc o consumaţie accesibilă sau care ar greva asupra
bugetului devin lipsite de interes.
În activităţile de timp liber există şi o zonă de tradiţie, ceea ce îl aduce pe om într-un stadiu de
reflectare şi percepţie infantilă, când reperele sunt temporale. Un asemenea spaţiu de odihnă şi
relaxare, cetăţeanul gălăţean îl găseşte la promenadă pe Strada Domnească: stradă veche, bordată de
tei şi case seculare, puţin prea zgomotoasă pentru a deveni nostalgic, îngrijită şi cochetă. Alte motivaţii
de natură psihologică îl îndeamnă pe gălăţean să-şi facă plimbarea pe Strada Brăilei, în zona de
platformă a Ţiglinelor, spaţiu ocupat mai recent de publicul care a reuşit să se retragă câteva minute pe
zi din faţa televizorului, a preocupărilor din familie, lucru.
Faleza Dunării – spaţiu cuprins între luciul Dunării şi apăsătoarele blocuri oferă tineretului şi
familiilor o plimbare plăcută, preferată în sezonul cald şi în zilele nelucrătoare. Din anul 2003 au
inceput lucrări de stabilizare a falezei Dunării, pentru prevenirea degradării acesteia. Zona este bine
întreținută, iar sculpturile amplasate aici dau impresia că la fiecare plimbare poți descoperi ceva nou.
Pe faleza inferioară este amenajată o pistă pentru rolleri, iar pe cea superioară o pistă pentru bicicliști.
Din data de 05.10.2009 a inceput un proiect îndrăzneț pentru amenajarea de piste pentru bicicliști în
întreg orașul. Rețeaua va număra 13,850 km de piste și 58 de rampe de urcare.
În anul 1994, Consiliul Local a preluat plaja din partea de Sud – Vest a oraşului, întinsă pe o
suprafaţă de 6,4 hectare, cu amenajări şi utilităţi. Este printre puţinele locuri unde s-a valorificat,
pentru agrement, aşezarea oraşului pe malul Dunării. Bazinele de înot pentru adulţi şi copii (câte două
de fiecare), zonele verzi, plaja amenajată cu nisip adus de pe litoralul Mării Negre, parcările auto şi
facilităţile sanitar-igienice împlineau un program urban complex şi necesar de relaxare şi agrement,
dar numai pentru sezonul estival. Însă, din cauza managementului defectuos, dotările și utilitățile
oferite de Plaja Valurile Dunării se află într-un proces de degradare continuă, fapt ce a dus la
inchiderea acesteia in anul 2008. Incă nu se cunoaște data la care va fi repusă în funcțiune. Gălățenilor
le mai ramân puține variante de scăldat : bazinul Olympic House (la ieşire din Galaţi spre Vânători) şi
piscina Hotelului Vega.

Foto 1. Faleza Dunării la Galaţi Foto 2. Plaja Valurile Dunării, Galaţi

 Alte zone tradiționale de scăldat precum zona plajelor Vacanța și Cotul Pisicii de la Dunăre,
Scurta de la Prut, Lacul Brateș, se confruntă cu probleme grave privind siguranța sănătății publice.
Verificările și determinările calității apei de imbăiere făcute de către specialiștii de la Direcția de
Sănătate Publică au dus la constatarea unor creșteri ale concentrației microbiene peste limitele admise.
O altă zonă de agrement importantă este Lacul Vânători, situat în extremitatea nordică a oraşului,
pe o suprafaţă de 28 hectare. Cuprinde un lac natural de 11 hectare luciu de apă, un versant de 8
hectare parţial amenajat pentru agrement. Cetăţenii oraşului pot beneficia de posibilități de cazare în
campingul compus din căsuţe de vacanţă şi locuri speciale de amplasare a corturilor, de desfăşurare a
diverselor activităţi sportive pe terenuri de baschet, volei, tenis de câmp şi tenis de masă, de o plajă de
nisip şi bazine de înot, de organizare a diferite manifestaţii social-culturale sau personale în aer liber
sau în incinte special amenajate (foişoare, discoteci), condiţii propice pentru pescuitul sportiv. Înotul și
plimbările pe lac cu bărcile și hidrobiciclete nu mai sunt posibile.
Complexul de agrement Priza Dunării este situat la ieșirea din Galați, pe drumul spre Brăila.
Acesta a fost construit în perioada comunistă pentru relaxarea directorilor și liderilor de sindicat din
Combinatul Siderurgic. Astăzi are două fețe : una modernă, grație investițiilor private și una ponosită,
lăsată în administrarea sindicatelor și a Combinatului Mittal Steel. Complexul Priza Dunării cuprinde
trei piscine (din care doar una aflată în stare de funcționare), căsuțe (fără utilități), locuri de campare și
o cantină. Pe o porțiune s-a deschis un club occidental cu numele de Briza Dunării – piscină,
restaurant, bar – cafenea. Aici au loc numeroase evenimente precum întâlniri de afaceri, team
building-uri, traininguri, nunți, botezuri etc. În august 2009 s-a deschis un club de noapte select
purtând numele de Bora-Bora, care atrage în fiecare weekend un număr apreciabil de tineri, atât din
Galați, cât și din Brăila.
În acceaşi categorie de zonă, cu un potenţial ridicat pentru odihnă şi petrecere a timpului liber,
se află şi Pădurea Gârboavele – Rezervație a Naturii. Condiţiile naturale – pădure de stejar (pufos și
brumăriu) și salcâm, suprafaţa destul de mare (327 hectare) şi apropierea de oraş (17 km) asigură
desfășurarea unor activități recreative pe o durată mai mare de timp. În interiorul pădurii funcționează:
 Grădina Zoologică - aflată în custodia Complexului Muzeal de Științe ale Naturii; pe lângă
admirarea animalelor, aici se poate practica echitație
 Muzeul Satului - înființat prin proiectul transfrontalier Muzeul Satului – gospodărie
tradițională, inițiat de Consiliul Județului Galați în parteneriat cu Centrul Cultural Dunărea de
Jos și Muzeul orașului Cahul din Republica Moldova, proiect în valoare de 340 000 euro, din
care 300 000 euro asigurați prin fonduri europene; este compus din patru gospodării tradiționale,
o fântână cu roată, o fântână cumpană cu teică, o moară de vânt și o afumătoare
 Complexul de Agrement Pibunni - dispune de restaurant cu capacitate de 350 de locuri,
cazare în camere duble și apartamente de 2* si 3*, bar de zi, terasă, parcare, teren de sport
polivalent cu gazon artificial și nocturnă, piscină, lac artificial pentru pescuit, amenajare tir
sportiv10
 Complex de Agrement Stejarul – dispune de restaurant, cazare într-un minihotel și în patru
căsuțe din lemn, piscină pentru adulți și pentru copii, teren de fotbal cu gazon artificial și
nocturnă, mese de biliard, jocuri darts11
 Centrul de agrement Gârboavele – aparține Ministerului Tineretului și Sportului; dispune de
sală de mese cu capacitate de 75 locuri, 47 de locuri de cazare în regim permanent, terenuri de
sport asfaltate, mese de ping-pong, masă biliard, parc de joacă cu leagăne și balansoare12
Prin intermediul Proiectului Salvați Natura – Conservarea biodiversității in Aria Protejată
Pădurea Gârboavele, finanțat prin fonduri PHARE, se încearcă împrejumuirea totală cu gard viu a
acestei arii, dublat în partea de est de un gard metalic, amplasarea de panouri și indicatoare cu diverse
informații utile pentru vizitatori, amenajarea de alei, poteci, adăposturi din lemn, suporturi de hrană
pentru animale, crearea unui centru de informare, delimitarea zonei protejate de cea cu amenajări
turistice. Proiectul se va ridica în total la valoarea de 1.6 milioane de euro. Un alt proiect menit să
schimbe fața Pădurii Gârboavele este Dezvoltarea turismului transfrontalier în Pădurea Gârboavele,
inițiat de Consiliul Județului Galați și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Proiectul urmărește

10
Site-ul oficial www.pibunni.ro
11
Site-ul oficial www.complex-stejarul.ro
12
Site-ul oficial www.mts.gov.ro
reabilitarea habitatelor animalelor din Grădina Zoologică la standarde europene și promovarea
turismului transfrontalier la granița dintre România și Republica Moldova.
Oraşul îşi mai delectează cetățenii și nu numai cu parcuri decorate cu fântâni arteziene şi lucrări
de artă monumentală, amenajate în diferite perioade:
 Parcul „Mihai Eminescu” – situat în centrul oraşului, cu o suprafaţă de 0,8 hectare
 Parcul „13 iunie” – situat în zona Port, cu o suprafaţă de 4 400 m2
 Parcul „CFR” – situat în extremitatea nordică a oraşului, cu o suprafaţă de 0,7 hectare
 Parcul „Cloşca” – situat pe strada Cloşca; s-a creat în scopul satisfacerii nevoii de agrement a
populaţiei şi combaterii poluării
 Grădina Publică – situată pe strada Domnească, în apropiere de Complexul Studențesc.
Galaţiul oferă spaţii de joacă pentru cei mici. Teoretic în fiecare cartier sunt amplasate asemenea
spaţii, dotate cu leagăne, tobogane, balansoare, spaliere tip „C” şi „D”, carusel mic, scări metalice,
mese de tenis, mese de şah, terenuri de sport, scaune, bară fixă etc. În practică aceste dotări au existat,
dar au fost înlăturate sau degradate iremediabil. În unele cartiere, precum Micro 40, Micro 16, aceste
spații de joacă au devenit gropi de gunoi sau parcări pentru numărul mare de autoturisme. Un punct de
atracţie îl constituie și Orăşelul copiilor din Ţiglina I cu o suprafață de 1500 m2, dar care a avut aceiași
soartă potrivnică.
Gălaţenii dornici de mișcare, își pot satisface parte din nevoi cu ajutorul facilităților din cadrul
complexului „Dunărea”, stadionului „Oţelul”, patinoarului acoperit, complexului de tenis ICMRS,
bazei nautice de la Cătuşa, sălilor de antrenament pentru lupte, box, haltere, bazinilui de înot acoperit,
stadioanelor Universităţii şi „Ancora”. Începând din decembrie 2009, în parcarea din fața Stadionului
Dunărea va funcționa un patinoar artificial, deschis din luna decembrie, până în luna martie.
Firma Solideogloria pune la dispoziția gălățenilor dotări pentru practicarea unui sport la modă –
paintball. Terenul este amenajat în spatele Grădinii Publice, lângă cartodrom.
Cu ajutorul fondurilor PHARE CBC 2005 a fost construit Centrul Turistic și de agrement pentru
tineri în Euroregiunea ”Dunărea de Jos” Galați – Cahul, prescurtat C.E.T.A.T.E. Obiectivul proiectului
a fost dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement pentru tineri și implicarea acestora în
promovarea turistică regională a resurselor patrimoniului cultural, istoric și natural, prin înfiinarea unei
unități turistice de interes regional. Beneficiarii acestui proiect sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 14-
29 ani din Galați – România și Cahul – Republica Moldova. Activitățile specifice sunt: program de
tabară turistică de vară, tabară de petrecere a timpului liber, activități de dezvoltare a potențialului
turistic al regiunii Galați-Cahul, activități de socializare, concursuri și spectacole, activități culturale.
Iubitorii de cultură vor găsi în Galați numeroase atracții:
- Muzeul ”Vila Cuza Vodă” : aici a locuit Domnitorul Alexandru Ioan Cuza;
- Complexul Muzeal de Științe ale Naturii : expoziţii permanente, temporare, sesiuni de comunicări,
simpozioane şi publicaţii. În prezent, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii a preluat Grădina
Zoologică de la Gârboavele şi dezvoltă un proiect grandios, de grădină botanică, în zona Ţiglina I.
Acest proiect, cel mai important program cultural din Galaţi după 1990, cuprinde un parc amenajat pe
o suprafaţă de 18 hectare, o seră şi sediul propriu – zis al Muzeului cu acvarii, planetariu, săli de
expunere, bază documentară şi facilităţi pentru desfăşurarea de activităţi culturale;
- Muzeul de Artă Vizuală : primul muzeu de artă contemporană românească;
- Muzeul de Istorie Galați : peste 50 000 de exponate, editează anuarul ”Danubius”, dispune de o
bibliotecă cu peste 8000 de volume;
- Teatrul de Păpuși Gulliver : cu un repertoriu vast și care organizează anual Festivalul ”Gulliver”;
- Teatrul Dramatic ”Fani Tardini” : unde s-au pus în scenă în 50 ani de existență 200 de spectacole și
unde a avut loc pentru prima dată în România un Festival al Comediei;
- Teatrul Muzical ”Nae Leonard” : cu o varietate de genuri (operă, operetă, comedie muzicală, revistă,
musical, spectacole de balet, concerte simfonice, spectacole de muzică pentru copii);
- Casa de Cultură a Sindicatelor : care împlinește 40 ani de existență în anul 2009, a găzduit de-a
lungul timpului evenimente importante precum spectacole, concerte, piese de teatru, expoziții,
concursuri;
- Casa de Cultură a Studenților : activează din anul 1961, fiind o vatră pentru descoperirea și
promovarea tinerelor talente și nu numai ; printre proiectele acestei instituții se numără Rock Session
– pentru tinerii cântăreți, Academic Șah Club – pentru pasionații de șah, Club de Muzică Folk – cursuri
și spectacole de muzică folk, Aqua Models – pentru tinerii care visează o carieră în modelling,
Galaxya – pentru împătimiții de dans de societate, Aikidoka – pentru cei care vor să învețe tainele
aikido-ului;
- Centrul Cultural Dunărea de jos : înființat în anul 1999, oferă gălățenilor bogății culturale precum
Școala de Arte, Club Pentru Promovarea Artelor, Foto Club, Ansamblul Folcloric Doina Covurluiului,
Fanfara Valurile Dunării, Corala Andreiana Juventus, Corul Allegria.

Foto 3. Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi Foto 4. Muzeul de Arte Vizuale, Galaţi

Iubitorii de film vor fi profund dezamăgiți de oferta existentă. Cea mai mare sală de cinema,
Cinema Central, a fost inchisă. Aceiași soartă a avut-o și Cinema Dacia. Singurul cinema în stare de
funcționare este Cinema Țiglina, cu o paletă restrânsă de filme și cu dotări minimale.
Un capitol la care Galaţiul excelează este cel culinar. Varietatea de restaurante, pizzerii şi fast-
fooduri făcând greu de luat decizia „Unde mâncăm în seara asta ?”. Câteva exemple elocvente:
Restaurant Vega, Restaurant Perla Dunării (aflat în Turnul Televiziunii), Restaurant Panoramic,
Restaurant Pescarul, Restaurantele Neacşu, Restaurant la Coşoreanu, Restaurant Calipso, Pizzeria La
Tavola, Cafe Jurnal, El Toro, Amadeus. Viaţa de noapte a Galaţiului este foarte tumultoasă, fapt
dovedid şi de numărul mare de cluburi şi discoteci, peste douăzeci. Acestea sunt pline, mai ales în
weekend când se dovedesc neîncăpătoare. De aceea aici s-a deschis una din cele mai mari discoteci
din România – Divino. Acest club funcţionează într-o fostă hală de pe Calea Prutului şi are o
capacitate de aproximativ 2000 de persoane. Oferta este completată de numeroase săli cu mese de
biliard şi mai nou săli de bowling, care s-au înmulţit surprinzător de repede în ultima perioadă, dovadă
a setei de divertisment a gălăţenilor. În plus la tot pasul gaseşti săli de jocuri de noroc, cazinouri pentru
toate gusturile şi pentru toate buzunarele.
Spre deosebire de alte orașe mari ale României, Galațiul nu dispune de mall-uri. Manoil Mall a
rezistat pe piață mai puțin de 3 ani. Dunărea Center Mall (10 000 metri pătrați) cu patru piste de
bowling, spații de alimentație publică, trei săli de cinema, spații comerciale, va fi deschis conform
previziunilor pe data de 01.04.2010. Euromall (50 000 metri pătrați) cu peste 150 de magazine,
restaurante și cafenele, cinematograf cu 7 săli, sală de biliard, salon de înfrumusețare, supermarket cu
acces direct de la parcare, 800 de locuri de parcare se va deschide în primăvara anului 2011.
Din 2010 Galațiul se va putea mândri cu un port de ambarcațiuni modern. Proiectul se ridică la
valoarea de 800 000 euro, din care 700 000 euro sunt suportați de Ministerul Turismului. Portul de
ambarcațiuni va fi amenejat la km 153, în aval de Punctul Trecere Bac și va avea o capacitate de 100
de ambarcațiuni. Proiectul nu este pus însă la punct în cele mai mici detalii. Inițiatorii proiectului nu
au luat în considerare un aspect elementar : locurile de parcare. Zona unde va fi amplasat portul de
ambarcațiuni nu oferă condițiile necesare construirii unei parcări.
Municipiul Galați este un oraş cu adânci tradiţii culturale şi artistice, culminaţia lor putând fi
considerată iniţiativa Consiliului Local care, la propunerea episcopului „Dunării De Jos” a instituit (la
20.11.1992) „Sărbătorile Galaţiului”. Desfăşurate anual, între 28 – 30 noiembrie, sub patronajul
spiritual al Sf. Apostol Andrei, Sărbătorile Galaţiului polarizează tot mai mult atenţia gălăţenilor. An
de an, manifestările desfăşurate cu acest prilej capătă un conţinut tot mai bogat, prin diversificare şi
amploare. De fiecare dată oraşul este luminat şi împodobit ca de sărbătoare, se organizează focuri de
artificii, spectacole în aer liber, şi pe toate scenele gălăţene, se acordă diplome şi premii, evidenţiindu-
se cei mai merituoşi fii ai săi. Toate instituţiile culturale şi artistice, şcolile şi bisericile organizează
manifestări specifice.
 Foto 5. Zilele Recoltei, Galaţi Foto 6. Sărbătorile Galațiului,Galaţi

La Festivalul Scrumbiei, care are loc în fiecare an (din anul 2001) în Duminica de Florii se adună
zeci de mii de gălăţeni şi se mănâncă peste 1 000 de kilograme de scrumbie. Cu această ocazie se
organizează concursuri de pescuit şi expoziţii culinare.
În fiecare vară, orice gălăţean îşi poate bucura ochiul şi casa cu obiecte tradiționale româneşti,
deoarece atunci se organizează Târgul Meşterilor Populari. Iubitorii de meşteşuguri populare pot
admira şi cumpăra oale de Horezu, Braniştea şi Baia Mare, obiecte cioplite în lemn de meşteri din
Galaţi, Târgu-Jiu, Târgovişte, Maramureş, ouă încondeiate de la Suceava, măşti populare de la Neamţ,
Târgovişte şi Galaţi, ţesături tradiţionale din Cluj, Bacău, Buzău, precum şi icoane, împletituri din
papură sau răchită şi instrumente muzicale. Pe lângă expoziţii, în cadrul Târgului au loc demonstraţii
de artă meşteşugărească şi spectacole susţinute de Ansamblul Folcloric "Doina Covurluiului" şi de
Fanfara "Valurile Dunării".
Devenită tradiţie în Galaţi, sărbătoarea Zilele Recoltei are loc în fiecare an în luna octombrie, în
Piaţa Mare. Cei care poftesc pastramă, vin fiert, mici, cârnaţi, baclavale, bostan copt, plăcinte şi ţuică
fiartă sunt asteptaţi să se "bucure" din bunătăţile menţionate mai devreme şi să-şi umple cămara cu
roadele pământului.
Ziua Marinei seamănă mai mult cu o ocazie de a fi împreună cu familia, în alt cadru decât cel
obişnuit de acasă, decât cu un eveniment oficial. Oamenii chiar se bucură şi trăiesc Ziua Marinei ca pe
o zi dedicată lor. Gălăţenii sunt atraşi de concursurile marinăreşti precum „porcul la şcondru”,
aruncarea raţelor şi urmărirea lor, înot, de către cei mai curajoşi marinari, nunta pe vas, de parada
navelor militare, de lansarea de baloane şi porumbei.
Alte festivaluri anuale care încântă publicul gălățean:
 Festival Internațional de Fanfare și Orchestre de Marș și Promenadă ”Iosif Ivanovici” – în luna
aprilie;
 Festivalul de Jazz ”Days and nights” – în luna mai;
 Festivalul de Folclor ”Doina Covurluiului” – în luna august;
 Festivalul Studențesc de rock ”S Live Rock” – în luna noiembrie;
 Festival de muzică populară pentru tineri interpreți ”Perla Dunării” – în luna noiembrie;

Concluzii. Timpul liber și activitățile recreative reprezintă un domeniu de referință în evaluarea

calității vieții urbane, de aceea analiza ofertei de agrement din municipiul Galați ne ajută să ne facem o
idee asupra nivelului de trai existent și tendințelor viitoare.
Galațiul oferă cetățenilor posibilități destul de variate de petrecere a timpului liber prin agrement,
dar calitatea acestuia nu se ridică la nivelul asteptat. Potențialul de care dispune este generos, dar puțin
pus în evidență.
Deteriorările fizice și psihice provocate de grijile cotidiene pot fi înlăturate prin simple plimbări
pe Strada Domnească, Strada Brăilei sau Faleza Dunării, dar pe termen lung se simte nevoia și de alte
activități recreative. Gălățeanul de rând regăsește o plăcere deosebită în servirea unei băuturi la o
cafenea / bar, sau savurarea unei mese la un restaurant, capitol la care Galațiul excelează.
Sezonul estival este mai bogat în oferte, la dispoziția cetățenilor aflându-se Plaja Dunărea, Plaja
Brateș, Plaja Vacanța, bazinul Olympic House, Lacul Vânători, Complex de agrement Priza Dunării.
Însă toate structurile de agrement se confruntă cu probleme legate de lipsa unor dotări (cabine de
schimb, WC-uri ecologice, coșuri de gunoi), degradarea dotărilor existente, apă de scăldat insalubră,
poluarea zonelor de campare.
Pădurea Gârboavele este un obiectiv turistic important, atât la nivel local, cât și regional, fapt
dovedit și de multitudinea de proiecte dezvoltate în zonă. Este o destinație preferată de gălățeni la
sfârșit de săptămână, începând din luna mai, până în luna noiembrie. Infrastructura se află la un nivel
acceptabil, dar este loc pentru imbunătățiri. Pentru o dezvoltare durabilă a acestei destinații turistice ar
trebui luate în considerare următoarele aspecte : înființarea de structuri turistice mici, axate pe servicii
de relaxare, divertisment, activități tradiționale (olărit, țesut, sculptură, pictură); amenajarea
obiectivelor astfel încât să se minimalizeze impactul asupra mediului (poteci, indicatoare, restricții
privind colectarea lemnelor pentru foc și efectuarea de picknicuri în spații neamenajate); un
management adecvat al deșeurilor ; asigurarea transportului în comun din municipiul Galați.
Ținând cont de faptul că municipiul Galați se află pe ultimul loc pe țară în ceea ce privește
spațiul verde, cu valoarea de 2,67 metri pătrați pe cap de locuitor, față de 26 de metri pătrați pe cap de
locuitor, cât este media europeană, ar trebui să se ia măsuri urgente. Existența spațiilor verzi nu numai
că ajută la îmbunătățirea calității aerului, implicit a sănătății populației, dar constituie și bază pentru
petrecerea timpului liber.
Sportul, una din cele mai potrivite activități pentru refacerea tonusul psihic și menținerea
sănătății, beneficiază de un statut aparte. Ponderea gălățenilor care practică sportul se încadrează în
intervalul de vârstă 7- 18 ani, activitate practicată într-un cadru organizat precum cluburile sportive.
Numărul celor care practică sportul de plăcere, apelând la latura recreativă a acestuia este mic. Aceștia
folosesc de obicei serviciile sălilor de forță, de aerobic, de box, de paintball, terenurilor de tenis de
câmp, patinoarelor. Numărul acestor unități este mic, fapt determinat și de cererea redusă. Prin
promovarea unor activități ignorate, precum ciclism, echitație, canotaj, pescuit s-ar imbăgăți oferta de
agrement din oraș, impactul asupra mediului fiind redus.
Punctul forte al Galațiului este reprezentat de activitățile culturale, susținute de teatre, muzee,
biblioteci, case de cultură. De exemplu în anul 2007, Teatrul de păpuși Gulliver a susținut 224 de
spectacole, din care 203 la sediu, la care au participat 19 647 de spectatori și s-au încasat 57 478 Ron.
Rolul jucat de sărbători și festivaluri este la fel de important, la acestea participând anual zeci de mii
de persoane, nu numai gălățeni.

BIBLIOGRAFIE

1. ANGELESCU C.,(1997) – Timpul liber. Condiționări și implicații economice, Editura Economică,

București;
2. ARISTOTEL, (1988) – Etica nicomahică, Editura științifică și Enciclopedică, București;
3. COSMESCU I., (1998) – Turismul fenomen complex contemporan, Editura Economică, București;
4. IONESCU I., (2000) – Turismul – fenomen social-economic și cultural, Editura Oscar Print, București;
5. LAZAROVICI G., STANCIU Ș., (2004) – Galații – Istorie și Contemporaneitate, Volum editat de
către Consiliul Local și Primăria Municipiului Galați, Galați;
6. MĂRGINEANU I., BĂLAȘA A., (2007) – Calitatea vieții în România, Editura Expert, București;
7. NAE MIRELA, (2006) – Geografia calității vieții urbane, Editura Universitară, București;
8. www.complex-stejarul.ro;
9. www.mts.gov.ro;
10. www.pibunni.ro;
11. www.prefecturagalati.ro;
12. www.primaria.galati.ro.