Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NP 124-2010 PDF
NP 124-2010 PDF
ÍËÓßÎ
п¹·²¿
ʱ´«³«´ ××
î ÓÑÒ×ÌÑÎËÔ ÑÚ×Ý×ßÔ ßÔ ÎÑÓ^Ò×Û×ô ÐßÎÌÛß ×ô Ò®ò ïëè ¾·-ñìò×××òîðïï
ßÝ Ì Û ß Ô Û Ñ ÎÙ ß ÒÛ Ô Ñ Î ÜÛ ÍÐ Û Ý× ß Ô × ÌßÌ Û
ÑÎÜ×Ò
´»
·¦¿®»¿
±²¿®»¿
Ù¸»±®¹¸» Ò¿-¬¿-·¿ô
-»½®»¬¿® ¹»²»®¿´
Ò®ò îòêèçò
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3
ANEX
CUPRINS
I.1. Prezentul normativ stabile te prescrip iile generale de proiectare a lucr rilor de sus inere a
p mântului de tipul zidurilor de sprijin, sprijinirilor simple, palplan elor i pere ilor îngropa i.
I.2. Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de standarde europene pentru
construc ii EUROCODURI i sunt în concordan cu principiile expuse în Sec iunea 7 din SR EN 1997-
1:2004,,Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale, i SR EN 1997-1:2004/NB:2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale. Anexa na ional , i dup caz, cu eratele i
amendamentul asociate.
I.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplic lucr rilor de sprijin din p mânt armat cu materiale
geosintetice i metalice. Pentru aceste lucr ri se vor aplica prevederile privind utilizarea materialelor
geosintetice la lucr rile de construc ii, în vigoare i GP 093-2006 Ghid privind proiectarea structurilor de
p mânt armate cu materiale geosintetice i metalice.
I.4. De asemenea, nu sunt incluse în acest normativ lucr rile de consolidare a pantelor cum ar fi
pilo ii sau baretele pentru consolidarea pantelor instabile, lucr ri cu iruri multiple de ancoraje sau inte etc.
I.5. Prezentul normativ nu se aplic lucr rilor de ancoraje pentru care se vor avea în vedere
prevederile NP 114-2004 Normativ privind proiectarea i execu ia ancorajelor.
I.6. Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile reglement rilor tehnice
na ionale conexe urm toare:
II.1. Terminologie
În cuprinsul prezentului normativ se utilizeaz urm torii termeni, cu defini iile aferente:
1. ziduri de sprijin lucr ri de sus inere continui, realizate din piatr , beton simplu sau beton
armat, având o talp de fundare, cu sau f r c lcâi, um r sau contrafor i, utilizate pentru
sus inerea unui masiv de p mânt.
2. pere i de sus inere pere i relativ sub iri din o el, beton armat sau lemn, sus inu i de
ancoraje, prai uri i/sau de presiunea pasiv a p mântului, utiliza i pentru sprijinirea
excava iilor.
3. sprijiniri simple pere i de sus inere a excava iilor, cu rol temporar, neetan i, realiza i din
elemente din lemn sau elemente metalice de inventar.
4. pere i din palplan e pere i de sus inere din elemente prefabricate din metal, beton armat
sau lemn, introduse în teren prin batere, vibrare sau presare cu rol de rezisten i etan are.
5. pere i îngropa i pere i de sus inere a excava iilor realiza i din beton armat; pot fi sub
form de pere i mula i, pere i din pilo i fora i sau pere i din elemente prefabricate.
6. perete mulat perete îngropat din panouri realizate în tran ee excavate în teren sub
protec ie de fluid de foraj.
7. perete îngropat din pilo i fora i perete format prin al turarea de pilo i fora i dispu i la
distan e inter-ax mai mari decât diametrul (pilo i cu interspa ii), egale cu diametrul (pilo i
joantivi) sau mai mici decât diametrul (pilo i secan i).
8. pilot forat pilot la care gaura se realizeaz prin excavare.
9. perete din elemente prefabricate perete realizat din elemente prefabricate din beton
armat care sunt lansate în tran eea umplut cu un fluid de foraj autoînt ritor.
10. pere i de sus inere de tip mixt pere i temporari de sprijinire a excava iilor care utilizeaz
combina ii între diferite materiale.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
II.2 Simboluri
Litere latine
a modificare adus valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite cerin e particulare ale
proiect rii
c coeziunea
cu coeziunea nedrenat
H înc rcare orizontal sau componenta orizontal a unei ac iuni totale aplicat paralel cu baza
funda iei
K0; coeficient al presiunii în stare de repaus într-un masiv de p mânt a c rui suprafa este
înclinat cu unghiul fa de orizontal
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 11
k raportul d/ cv;d
Rp;d valoarea de calcul a for ei datorat presiunii p mântului asupra fe ei unei funda ii
V înc rcare vertical sau component normal a rezultantei ac iunilor aplicate asupra bazei
funda iei
V'd valoarea de calcul a ac iunii verticale efective sau componenta normal a rezultantei
ac iunilor efective aplicate asupra bazei funda iei
Vdst;d valoarea de calcul a ac iunii verticale destabilizatoare aplicat asupra unei structuri
Vdst;k valoarea caracteristic a ac iunii verticale destabilizatoare aplicat asupra unei structuri
z distan a vertical
Litere grece ti
unghiul pantei terenului în spatele unui zid (se consider pozitiv când este în sus)
greutatea volumic
f coeficient par ial pentru ac iuni, care ine cont de posibilitatea unor devieri nefavorabile ale
valorilor ac iunilor prin raport cu valorile lor reprezentative
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
M coeficient par ial pentru un parametru al p mântului (o proprietate a materialului), inând cont
de asemenea de incertitudinile asupra modelului
(z) efort tangen ial în lungul unei lucr ri de sus inere la adâncimea z
Lucr rile de sus inere sunt lucr ri care au ca scop re inerea terenului (p mânt, roci, umpluturi) i a
apei. În aceast categorie sunt incluse toate tipurile de lucr ri i sisteme de sprijin în care elementele
structurale sunt supuse for elor generate de materialul re inut (teren, ap ).
În prezentul normativ sunt tratate urm toarele categorii de lucr ri de sus inere:
ziduri de sprijin
- ziduri de sprijin de greutate din piatr sau beton simplu, inclusiv gabioane,
- ziduri de sprijin tip cornier din beton armat,
- ziduri de sprijin din c soaie,
pere i de sprijin
- sprijiniri simple din lemn i din elemente metalice de inventar pentru sus inerea
excava iilor,
- pere i din palplan e,
- pere i îngropa i,
- pere i de sus inere de tip mixt,
- pere i de sus inere realiza i prin injec ie cu presiune înalt (tehnologia jet-grouting).
Zidurile de sprijin sunt lucr ri de sus inere, în general definitive, utilizate de regul pentru a asigura
trecerea între dou cote, atunci când spa iul nu este suficient pentru o s p tur taluzat .
Zidurile de sprijin sunt lucr ri de sus inere cu caracter continuu, la care presiunea p mântului se
transmite integral, pe toat suprafa a de contact dintre lucrare i teren.
Zidurile de sprijin sunt realizate din zid rie de piatr , beton, beton armat, c soaie sau gabioane.
Zidurile de sprijin de greutate sunt lucr ri de sus inere masive care rezist presiunii p mântului prin
propria lor greutate.
În Figura III.1 sunt prezentate, cu caracter de exemplu, câteva tipuri constructive de ziduri de sprijin
de greutate din beton.
Zidurile de greutate din beton sunt indicate pentru în l imi de pân la 6 m, peste aceast valoare alte
tipuri de ziduri fiind probabil mai economice. Pentru a se face economie de material se adopt sec iuni în
trepte sau înclinate (Figura III.1 c, e, f). Sec iunea simpl din Figura III.1 d) este indicat pentru în l imi
mici, de pân la 1.5 m.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Zidurile de greutate din zid rie de piatr sunt indicate pentru în l imi mai mici de 4.5 m. Pentru
în l imi mai mici de cca 1.5 m se poate adopta o sec iune simpl , ca cea din Figura III.1 d), iar pentru
în l imi cuprinse între 1.5 m i 4.5 m sec iuni în trepte sau cu contrafor i (Figura III.2).
Figura III.2. Exemple de ziduri de greutate din zid rie de piatr nearmat
Pentru îmbun t irea stabilit ii zidurilor de greutate se adopt de regul o talp înclinat (Figura
III.3 a) sau un pinten (Figura III.3 b).
Tot în categoria zidurilor de greutate intr i cele realizate din gabioane (cutii din plas de sârm
umplute cu piatr ) - Figura III.4. Ele se pot realiza cu trepte spre amonte sau spre aval.
Zidurile de greutate pot fi realizate i din elemente prefabricate de tip c soaie. C soaiele sunt
construc ii alc tuite din dulapi sau grinzi de lemn asamblate prin stivuire, delimitând incinte p trate sau
rectangulare care se umplu cu piatr spart sau p mânt necoeziv (Figura III.5). Prin înlocuirea elementelor
de lemn cu elemente prefabricate din beton armat (Figura III.6) se pot realiza ziduri de în l imi mari, de
peste 10 m (Figura III.7). Tipul de c soaie utilizat pentru zidul din Figura III.7 b) este indicat în general
pentru situa ii în care nu exist suprasarcini.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 15
a) b)
Figura III.7. Exemple de ziduri de sprijin din c soaie de beton
Zidurile cornier sunt lucr ri de sprijin realizate din beton armat, cu structur mai svelt , care
utilizeaz greutatea p mântului aflat deasupra consolei amonte pentru preluarea presiunii p mântului,
reducând astfel greutatea proprie a zidului.
În Figura III.8 sunt prezentate exemple de tipuri de sec iuni de zid cornier.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Pentru mic orarea consumului de arm tur , la în l imi de peste 6 m se recomand utilizarea de
contrafor i (Figura III.8 c, d). Pentru aceast situa ie este mai economic adoptarea unei solu ii de p mânt
armat cu geosintetice sau, eventual, arm turi metalice.
Stabilitatea zidurilor de sprijin poate fi îmbun t it prin prevederea de console de desc rcare
(Figura III.9).
Figura III.9. Exemple de ziduri de sprijin tip cornier cu consol de desc rcare
Zidurile de sprijin sunt prev zute cu sisteme de drenaj în amonte pentru colectarea apei subterane i
a apelor provenite din infiltra ia precipita iilor.
III.2.Sprijiniri simple
Sprijinirile simple sunt lucr ri de sus inere cu caracter temporar, utilizate pentru sprijinirea
excava iilor, atunci când:
- adâncimea s p turii este mai mare decât în l imea la care p mântul s-ar men ine la vertical
nesprijinit,
- realizarea unei s p turi taluzate ar fi imposibil (din ra iuni de spa iu disponibil) sau
neeconomic .
Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regul din lemn i/sau metal.
Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea execu iei i de costul relativ redus. Datorit
faptului ca nu sunt etan e nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane.
Dulapii i filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar prai urile din lemn rotund (bile) sau
elemente metalice.
În cazul unei s p turi de l ime mare, în general peste 6 m, prai urile orizontale trebuie
contravântuite prin grinzi i contrafi e în plan orizontal i sprijinite pe vertical în dreptul nodurilor (cu
elemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau încovoiere sub greutate proprie (Figura
III.11).
Figura III.11. Exemplu de sprijinire cu dulapi orizontali cu prai uri rezemate intermediar (popi)
Tot pentru s p turile de l ime mare se pot utiliza prai uri înclinate (Figura III.12).
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafe ei de lucru de c tre contrafi e. Pentru a
împiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum i ridicarea acestora, contrafi ele trebuie s aib o
înclinare redus fa de orizontal .
cadre orizontale
dulapi verticali
scoabe
pene
dulapi verticali cadru orizontal
cu contravantuiri
Sprijinirile de tip mixt formeaz pere i temporari de sus inere a unor excava ii care utilizeaz
combina iile între diferite materiale pentru alc tuirea structurii de sus inere: metal cu lemn, metal cu beton,
beton cu metal i lemn.
Dintre aceste tipuri de sprijiniri, cel mai r spândit este a a numitul sistem berlinez. Sistemul
berlinez combin metalul cu lemnul, elementele de rezisten verticale fiind alc tuite din profile metalice
laminate (I) amplasate la diferite distan e (circa 1 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de sus inere, între
care, pe m sura avans rii lucr rilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor forma peretele
propriu-zis de sprijinire. În Figura III.17 este prezentat o sec iune orizontal printr-un astfel de perete de
sprijin.
Dat fiind tehnologia de execu ie a unei astfel de sprijiniri, aceasta nu poate fi utilizat decât în
terenuri care au o suficient coeziune pentru a se men ine nesprijinite pe o anumit în l ime pân la
montarea dulapilor i deasupra apei subterane.
Profile metalice
Dulapi de lemn
Totodat , în func ie de adâncimea de excavare, peretele poate fi realizat autoportant sau sprijinit
prin prai uri, respectiv, ancoraje (paragraful III.6).
Palplan ele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse în p mânt prin
batere, vibrare sau presare astfel încât s formeze pere i continui cu rol de sus inere i etan are.
Palplan ele sunt prev zute cu îmbin ri care asigur continuitatea peretelui din punct de vedere al
rezisten ei i etan rii.
III.4.1.Palplan e metalice
Palplan ele metalice, în sec iunile cele mai utilizate sunt în form de Z, S, U (Figura III.18).
Acestea pot fi combinate rezultând sec iuni compuse în func ie de condi iile de stabilitate i rezisten pe
care trebuie s le îndeplineasc (Figura III.19).
Palplan ele laminate la cald sunt utilizate în cele mai multe cazuri, fiind foarte versatile. Gra ie
formei lor simetrice se pot reutiliza cu u urin i permit o fixare facil a tiran ilor, chiar i sub nivelul apei.
Palplan ele de tip Z sunt adaptate solicit rilor severe, gra ie unui modul de iner ie mare, iar raportul
rezisten /greutate le face i economice.
Palplan ele profilate la rece au grosimi limitate, dar l imi mari. Forma specific este dat prin
pliere. Aceast gam de produse ofer solu ii foarte economice pentru lucr ri de mic anvergur .
Palplan ele combinate sunt indicate lucr rilor mari, care necesit moduli de iner ie i de rezisten
mari (cheuri maritime, excava ii de dimensiuni foarte mari).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 21
Îmbin ri Îmbin ri
Tipuri de îmbin ri
Utilizarea palplan elor metalice neprotejate în medii foarte corozive (ex: în contact cu substan e
chimice agresive) nu este indicat . În cazul utiliz rii palplan elor metalice pentru lucr ri definitive sunt
necesare m suri de protec ie anticoroziv în func ie de agresivitatea mediului.
Transportul, manipularea i introducerea în teren ale palplan elor din beton armat sau precomprimat
presupun ma ini i utilaje specializate. Introducerea în teren se realizeaz prin batere sau vibrare.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Palplan ele din beton armat sau precomprimat au sec iuni dreptunghiulare i sunt prev zute cu
îmbin ri pentru asigurarea etan eit ii (Figura III.20). Etan eitatea asigurat de aceste îmbin ri este în
general slab , fiind necesare m suri suplimentare de impermeabilizare.
Figura III.20. Exemple de palplan e din beton armat sau precomprimat i de tipuri de îmbin ri
Palplan ele din lemn sunt introduse în teren prin batere. Pentru a nu se deteriora la introducerea în
teren, palplan ele din lemn sunt protejate la capete cu platbande metalice.
Utilizarea palplan elor de lemn este limitat la lucr ri temporare (ex: sprijinirea pere ilor gropilor
de fundare). În func ie de gradul de etan are necesar se pot adopta diferite tipuri de îmbin ri între palplan e
(Figura III.21).
Dulapi joantivi
Dulapi suprapu i
Pere ii îngropa i sunt pere i de sus inere a excava iilor realiza i din beton armat.
Dup criteriul alc tuirii constructive, pere ii îngropa i examina i în cuprinsul prezentului normativ
se clasific în: pere i din panouri i pere i din pilo i fora i.
Dup criteriul func iilor îndeplinite de peretele îngropat în lungul aceleia i verticale, pere ii
îngropa i se clasific în: pere i omogeni i pere i compu i.
Pere ii omogeni sunt acei pere i la care atât materialul cât i func ia pe care o îndeplinesc (de
sus inere, de portan sau de etan are) sunt identice în lungul aceleia i verticale.
Pere ii compu i sunt acei pere i la care func iile de rezisten , portan i de etan are se separ pe
vertical .
În Anexa B, Tabelul B-1 sunt prezentate avantaje i limit ri pentru principalele tipuri de pere i de
sus inere a excava iilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 23
III.5.1.Pere i îngropa i din panouri
III.5.1.1.Pere i mula i
Pere ii mula i sunt realiza i prin turnarea în teren a betonului dup ce în prealabil a fost realizat
prin forare, sub protec ia noroiului bentonitic, o tran ee de dimensiuni stabilite prin proiectare. În Figura
III.22 este prezentat o sec iune printr-un astfel de perete.
Panourile sunt armate cu carcase de arm tur iar leg tura dintre panouri trebuie tratat astfel încât
s asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al rezisten ei i etan rii.
Leg tura ferm între perete i teren, precum i etan area peretelui sunt asigurate prin înt rirea
noroiului de foraj autoînt ritor care este utilizat în astfel de cazuri (noroi bentonitic în care se introduce i o
cantitate de ciment i un aditiv întârzietor de priz ).
Dup criteriul modului de preluare a solicit rilor la care sunt supu i, pere ii de sus inere pentru
excava ii se clasific în: pere i de sus inere în consol i pere i de sus inere rezema i.
În Figura III.25 sunt ilustrate etapele de execu ie a unui perete de sus inere în consol .
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 25
O variant de rezemare a pere ilor de sus inere prin îns i structura îngropat realizat sub protec ia
acestora o reprezint procedeul de sus în jos sau top down, cunoscut i sub numele de metoda
milanez . Structura subteran este realizat de sus în jos, pe m sura avans rii lucr rilor de excavare, iar
plan eele acesteia devin pe rând rezem ri ale peretelui de sus inere. Înc rc rile verticale sunt preluate de
stâlpi i transmise unor barete sau pilo i executa i în prealabil. Procedeul permite realizarea, simultan cu
subsolurile, a unui num r de niveluri din suprastructura construc iei. Execu ia lucr rilor este îns mai
complex i mai anevoioas ; spa iile de lucru sunt reduse - s parea terenului are loc sub fiecare plan eu pe
o în l ime egal cu cea a viitorului nivel; trebuie asigurate goluri pentru evacuarea p mântului s pat; sunt
necesare utilaje cu gabarit redus etc.
Ancorajele, în general, nu sunt indicate în cazul unor terenuri slabe sau atunci când exist
construc ii în vecin tate care ar putea fi afectate de execu ia ancorajelor.
cu tiran i pasivi care transmit solicitarea din reazem la o plac de ancoraj (Figura III.28) sau la un
bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o capr de pilo i în cazul unor solicit ri mari)
(Figura III.29) ;
cu tiran i fora i, injecta i i pretensiona i.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 27
Figura III.28. Tirant pasiv care transmite înc rcarea unei pl ci de ancoraj
Figura III.29. Tirant pasiv care transmite înc rcarea unui bloc de beton fundat pe o capr de pilo i
Tiran ii fora i, injecta i i pretensiona i (Figura III.30) sunt indica i atunci când nivelul apei
subterane este deasupra nivelului de ancorare i când terenul din spatele peretelui este abrupt. Nu este
recomandat folosirea acestora în cazul în care nivelul hidrostatic se afl deasupra punctului de pornire a
forajului, dac acest nivel nu poate fi coborât sau dac nu se dispune de o tehnologie adecvat care s
previn curgerea apei. În cazurile în care nivelul de ancorare necesar este apropiat de suprafa a terenului,
varianta tiran ilor pasivi poate fi mai economic , cu condi ia s existe suficient spa iu liber în spatele
peretelui.
Tiran ii fora i, injecta i i pretensiona i au avantajul c pot fi instala i pe mai multe nivele. La
stabilirea tipului de tirant trebuie avut în vedere durata de lucru estimat pentru acesta.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
La proiectarea tiran ilor fora i, injecta i i pretensiona i se vor respecta prevederile reglement rile
tehnice specifice acestui tip de lucr ri.
În Tabelul III-1 sunt prezentate câteva din avantajele i limit rile tiran ilor fora i, injecta i i
pretensiona i.
Tabelul III-1. Avantaje i limit ri ale tiran ilor fora i, injecta i i pretensiona i
Avantaje Limit ri
dup execu ie, incinta excavat este liber timpul necesar instal rii i pretension rii
permi ând accesul pentru lucr rile de ancorajelor duce la m rirea duratei de execu ie a
construc ie lucr rii de sus inere
ancorajele pretensionate pot reduce ancorajele se extind adesea pe o distan
deplas rile peretelui i tas rile terenului în considerabil în afara incintei protejate de pere ii
spatele peretelui, în func ie de valoarea de sus inere
for ei de pretensionare uneori este necesar înl turarea tensiunii din
ancoraje sau chiar a ancorajului la sfâr itul
lucr rilor de construire
execu ia ancorajelor poate conduce la sl birea
terenului str b tut
III.6.3.3.Solu ia cu contrabanchete
Contrabanchetele din p mânt pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de sus inere i
pentru reducerea deplas rilor acestuia.
Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de sus inere are avantajul c excava ia poate atinge
adâncimi mai mari (chiar cota final ) în partea central , f r a fi împiedicate lucr rile de prai uire.
Contrabanchetele pot fi utilizate i în combina ie cu rezemarea peretelui de sus inere direct prin
structura realizat în incinta excavat . În Figura III.32 este prezentat schematic aceast posibilitate.
Contrabancheta este îndep rtat numai în momentul în care structura poate prelua solicit rile date de
peretele de sus inere.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 29
Figura III.31. Utilizarea contrabanchetelor din p mânt în combina ie cu sistemul de rezemare prin
contrafi e
III.7. Pere i de sus inere realiza i prin injectare cu presiune înalt (tehnologia jet-grouting)
O posibilitate de realizare a unor pere i de sus inere a excava iilor o reprezint injectarea unui
mortar de ciment în teren prin tehnologia jet-grouting.
Aceast tehnologie const în fracturarea hidraulic a terenului cu ajutorul unui jet de fluid de mare
presiune i injectarea terenului cu un liant (în general pe baz de ciment). Jetul de fluid poate fi constituit
chiar de liantul de injec ie. Rezult astfel coloane, panouri sau alte tipuri de elemente injectate. Tehnologia
de execu ie este descris în SR EN 12716:2002.
Dispunerea secant sau tangent a unor astfel de elemente (coloane sau panouri) permite realizarea
unor pere i care pot avea i rol de sus inere (Figura III.34). Aceast tehnic este folosit mai ales în cazuri
unor lucr ri speciale (realizarea unor lucr ri de subzidire, consolid ri etc.).
Figura III.34. Principiul de realizare a unor pere i de sus inere prin injectare cu presiune înalt (jet-
grouting)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 31
(1) Încadrarea lucr rilor de sus inere în categoriile geotehnice trebuie s respecte prevederile
generale ale SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.1, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional
asociate.
(2) Lucr rile de sus inere sunt încadrate astfel în categoriile geotehnice:
Categoria geotehnic 1: structuri mici sau relativ simple, care pot fi proiectate folosind
experien a acumulat i date i analize calitative. În aceast categorie intr lucr rile de sus inere cu în l ime
mai mic de 1.5 m, la care cedarea ar duce la distrugeri minime i la blocarea accesului.
Categoria geotehnic 2: structuri conven ionale f r riscuri deosebite, f r condi ii de înc rcare
sau de teren speciale, care pot fi proiectate utilizând date i analize cantitative obi nuite. În aceast
categorie intr lucr rile de sus inere a c ror cedare poate provoca pagube moderate.
Categoria geotehnic 3: structuri care implic riscuri datorate condi iilor deosebite de teren,
înc rc rilor i vecin t ilor, care trebuie proiectate utilizând metode speciale.
(3) Încadrarea preliminar a unei lucr ri de sus inere într-una din categoriile geotehnice trebuie
s se fac , în mod normal, înainte de cercetarea geotehnic terenului. Încadrarea poate fi ulterior schimbat
în cursul procesului de proiectare i execu ie.
(4) Pentru evaluarea riscurilor i încadrarea lucr rilor de sus inere în categoriile geotehnice se
va ine seama de clasele de consecin e CC1, CC2, CC3 definite în SR EN 1990:2004Anexa B, i dup caz,
cu eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate.
(2) Investiga iile geotehnice trebuie realizate în func ie de încadrarea pe categorii geotehnice.
Pentru categoria geotehnic 1 nu sunt necesare investiga ii geotehnice specifice. În timpul lucr rilor
de execu ie trebuie s se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare.
Categoria geotehnic 2 presupune studii de arhiv i realizarea de investiga ii geotehnice specifice,
conform NP 074-2007.
(3) O etap important este determinarea informa iilor privind regimul apei subterane. Trebuie
realizate urm toarele:
- observarea nivelului apei în foraje i piezometre, precum i a fluctua ilor acestuia,
preferabil în timpul iernii i a prim verii;
- estimarea hidrogeologiei amplasamentului, incluzând mi c rile apei subterane i varia iile
presiunilor;
- determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenit din diferite cauze) care pot
influen a presiunea apei subterane.
(4) Categoria geotehnic 3 presupune investiga ii adi ionale fa de cele impuse la categoria
geotehnic 2, cum ar fi de exemplu: încerc ri geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri
caracteristici utiliza i într-un calcul de interac iune teren structur prin metode numerice. Acestea se pot
referi la determinarea coeficientului de presiune în stare de repaus, Ko, prin încerc ri de teren, determinarea
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
rela iei efort deforma ie ale terenului cu luarea în considerare a fenomenului de ecruisaj, încerc ri
dinamice etc.
(5) În cazul în care sunt suspectate contamin ri chimice, trebuie realizat o investigare pentru
determinarea compu ilor chimici i a modului în care ar putea afecta structura de sprijin.
(6) În elaborarea programului de investiga ii geotehnice, pentru fiecare tip de lucrare de sus inere
se vor avea în vedere parametrii geotehnici specifici necesari fie pentru aplicarea unei anumite metode de
calcul, fie pentru alegerea unei anumite metode de execu ie. Se vor avea în vedere standardele specifice de
execu ie existente pentru unele tipuri de lucr ri de sus inere (de exemplu: SR EN 12063:2003 Execu ia
lucr rilor geotehnice speciale. Pere i din palplan e, SR EN 12716:2002 Execu ia lucr rilor geotehnice
speciale. Injectarea cu presiune înalt a terenurilor (jet grouting), SR EN 1536:2004 Execu ia lucr rilor
geotehnice speciale. Pilo i fora i., SR EN 1538:2002 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i
mula i, SR EN 1537:2002 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Ancoraje în teren) care prev d
determinarea unor parametri geotehnici specifici.
De asemenea, se vor avea în vedere prevederile SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea
geotehnic . Partea 2: Investigarea i încercarea terenului, i dup caz, cu anexa na ional asociat , precum
i ale SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur. Partea 5:
Funda ii, structuri de sus inere i aspecte geotehnice, i dup caz, cu anexa na ional asociat .
În capitolele prezentului normativ, ca i în Anexele acestuia sunt date, acolo unde este cazul, cu
caracter informativ, care sunt parametrii geotehnici necesari aplic rii anumitor metode de calcul.
IV.2. St ri limit
IV.2.1. În metoda st rilor limit sunt analizate: starea limit ultim (SLU) i starea limit de
exploatare (SLE). Acest tip de metod de calcul are ca obiectiv aplicarea unor coeficien i de siguran
potrivi i, acolo unde ei sunt necesari - de exemplu, cei mai mari factori de siguran trebuie aplica i acolo
unde incertitudinile sunt i ele mari. Aplicarea factorilor par iali de siguran are avantajul de a putea
distribui diferit marja de siguran pentru diferi ii parametri.
IV.2.2. Starea limit ultim se define te ca fiind acea stare limit care se refer la siguran a
oamenilor i a structurii.
Starea limit ultim se refer la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al
structurii sau al întregii structuri. Cu alte cuvinte, se definesc criterii astfel încât s nu survin o cedare a
construc iei.
Starea limit ultim este atins când for ele perturbatoare devin egale sau dep esc for ele
rezistente. Marja de siguran fa de atingerea SLU este ob inut prin aplicarea de factori par iali ai
înc rc rilor i ai materialelor.
For ele perturbatoare sunt m rite prin multiplicarea cu factorii înc rc rilor, ob inând astfel valori de
proiectare ale acestor for e. For ele rezistente sunt diminuate prin împ r irea la factorii par iali de material,
ob inând rezisten ele de proiectare. Dac rezisten a de proiectare este egal sau mai mare decât solicitarea
de proiectare, se estimeaz c exist o marj suficient de siguran fa de cedarea la starea limit ultim .
IV.2.5. Pentru calculul la st ri limit a lucr rilor de sus inere trebuie avute în vedere st rile limit
precizate în SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate,
paragraful 9.2, respectiv:
- pierderea stabilit ii generale,
- cedarea unui element structural sau cedarea leg turii dintre elemente,
- cedarea combinat în teren i în elementul structural,
- ruperea prin ridicare hidraulic i eroziune regresiv ,
- mi c ri ale lucr rii de sus inere care pot produce pr bu irea sau pot afecta aspectul sau
utilizarea eficient a lucr rii propriu-zise sau a celor învecinate,
- pierderi inacceptabile de ap prin sau pe sub perete,
- transport inacceptabil de particule de p mânt prin sau pe sub perete,
- modific ri inacceptabile ale regimului apei subterane.
IV.2.6. Pentru lucr rile de sus inere de tip gravita ional (ziduri de sprijin) i pentru lucr rile
compozite (cum ar fi, de exemplu, lucr rile de sus inere din p mânt armat) trebuie luate în considerare i
urm toarele st ri limit :
- pierderea capacit ii portante a p mântului sub talp ,
- cedarea prin alunecare pe talpa zidului,
- cedarea prin r sturnarea zidului.
IV.2.7. Pentru lucr rile de sus inere îngropate (pere i din palplan e, pere i îngropa i) trebuie luate în
considerare i urm toarele st ri limit :
- cedarea prin rotirea sau transla ia peretelui sau a unor p r i ale acestuia;
- cedarea prin pierderea echilibrului vertical al peretelui.
IV.2.8. Pentru toate tipurile de lucr ri de sus inere trebuie analizate i combina ii între st rile limit
men ionate.
IV.3.1. Ac iunile i situa iile de proiectare pentru calculul la st ri limit al lucr rilor de sus inere
sunt cele precizate în SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.3, i dup caz, cu eratele, amendamentele i
anexele na ionale asociate.
IV.3.2. Ac iunile vor fi considerate în conformitate cu prevederile paragrafului 2.4.2 (4) din SR EN
1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate, respectiv se vor include
ca ac iuni de baz urm toarele:
- greut ile p mântului, rocilor, apei
- eforturile din teren
- presiunea p mântului i presiunile apei subterane
- presiunea apei libere, inclusiv valurile
- presiunea apei din pori
- for e hidrodinamice
- înc rc ri permanente i înc rc ri transmise de construc ii
- suprasarcini
- for e de amarare
- desc rcarea sau excavarea terenului
- înc rc rile din trafic
- mi c ri cauzate de exploat ri miniere, tuneluri, cavit i subterane,
- umflarea i contrac ia produse de vegeta ie, clim sau varia ii de umiditate,
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
- mi c ri datorate curgerii sau alunec rii, precum i tas rii masivelor de p mânt,
- mi c ri datorate degrad rii, dispersiei, auto-compact rii i dizolv rii
- mi c ri datorate cutremurelor, exploziilor, vibra iilor i înc rc rilor dinamice,
- efectele produse de temperatur , inclusiv înghe
- înc rcarea din ghea ,
- eforturi de precomprimare în ancoraje sau prai uri
- frecarea negativ .
IV.3.4. La stabilirea valorilor ac iunilor se vor avea în vedere prescrip iile i recomand rile cuprinse
în SR EN 1997-1:2004, paragrafele de la 9.3.1.2 la 9.3.1.8, i dup caz, cu eratele, amendamentele i
anexele na ionale asociate.
IV.3.5. Orice interac iune teren structur trebuie luat în considerare atunci când se determin
ac iunile de proiectare.
IV.3.6. Calculul lucr rilor de sus inere se face, dup caz, în func ie de una sau mai multe combina ii
posibile de ac iuni i/ sau situa ii de proiectare.
IV.3.7. Valorile de calcul ale datelor geometrice vor fi stabilite pe baza prevederilor cuprinse în
paragraful 9.3.2. al SR EN 1997-1:2004, inându-se seama de posibilele varia ii în teren, i dup caz, cu
eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate.
IV.3.8. Nivelele de ap considerate pentru proiectare se vor baza pe datele locale din amplasament,
inând cont de efectul varia iilor acestora.
IV.3.9. Situa iile de proiectare ce trebuie luate în considerare pentru lucr rile de sus inere sunt:
- varia ia în spa iu a propriet ilor p mânturilor, nivelelor apei i presiunilor apei din pori,
- varia iile anticipate în timp ale propriet ilor p mânturilor, nivelelor apei i ale presiunilor
apei din pori,
- varia iile ac iunilor i ale modului în care acestea se combin ,
- excava ia, afuierea sau erodarea p mântului în fa a lucr rii de sus inere,
- efectele compact rii materialului umpluturii din spatele lucr rii de sus inere,
- efectele viitoarelor lucr ri i ale unor înc rc ri i desc rc ri prev zute asupra materialului
re inut sau în apropierea lui,
- mi c rile anticipate ale terenului datorate, de exemplu, subsiden ei sau ac iunii înghe ului.
IV.3.10. Pentru structurile de sus inere realizate în zone seismice se vor respecta prevederile SR EN
1998-1:2004, SR EN 1998-1:2004/NA:2008, paragraful 2.1, i dup caz, cu eratele, i amendamentul
asociate, precum i SR EN 1998-5:2004, sec iunea 7, i dup caz, cu eratele, i amendamentul asociate. De
asemenea, se vor respecta prevederile P100-1:2006.
IV.4.1. Metodele prin care se verific st rile limit sunt cele prev zute la paragraful 2.1 (4) din SR
EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate, respectiv:
- prin calcul (conform 2.4 din SR EN 1997-1:2004)
- pe baz de m suri prescriptive (conform 2.5 din SR EN 1997-1:2004)
- pe baz de modele experimentale (conform 2.6 din SR EN 1997-1:2004)
- metode observa ionale.
Metodele de proiectare prin calcul sunt descrise în prezentul normativ pentru fiecare tip de lucrare
de sus inere în parte, în capitolele respective.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 35
Metodele de proiectare pe baz de m suri prescriptive sunt prev zute pentru lucr rile de sprijiniri
simple ale excava iilor, pentru adâncimi de pân la 3 m (a se vedea paragraful VII.5.1.
Metodele bazate pe modele experimentale sunt indicat a se utiliza la lucr ri de sus inere complexe,
la care comportarea lucr rii de sus inere în interac iune cu terenul nu este cunoscut sau nu este corect
modelat prin metodele de calcul curente. Din aceast categorie se pot aminti modele de laborator (clasice
sau centrifugate) sau la scar real . Se vor avea în vedere prevederile SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.6,
i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate.
Aplicarea metodelor observa ionale presupune monitorizarea lucr rii de sus inere i corectarea
proiectului pe parcursul execu iei. Dac m sur torile realizate în timpul execu iei indic valori diferite de
cele din proiect pentru anumite m rimi (deplas ri, for e în prai uri, nivelul apei etc.) se aplic prevederile
SR EN 1997-1:2004 paragraful 2.7, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.
IV.4.2. Rezultatele calculelor se vor compara ori de câte ori este posibil cu experien a comparabil .
IV.4.3. La proiectare, pentru verificarea st rilor limit se vor aplica procedeele descrise in SR EN
1997-1:2004, paragrafele 2.4.7 (pentru starea limit ultim ) i 2.4.8 (pentru starea limit de exploatare), cu
eratele, amendamentul i anexa na ional asociate.
IV.4.4. La proiectare se vor avea în vedere prevederile i recomand rile paragrafului 9.4 din SR EN
1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate.
IV.4.5. Valorile coeficien ilor par iali pentru ac iuni, efectele ac iunilor i rezisten e sunt cei din
Anexa A a SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa Na ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, i dup caz, cu
eratele, i amendamentul asociate.
IV.4.7. Este indicat ca valorile coeficien ilor par iali pentru rezisten e s fie stabilite inând seama
de condi iile particulare ale situa iei accidentale.
IV.4.9. La proiectarea prin calcul se vor respecta exigen ele fundamentale ale SR EN 1990:2004, i
dup caz, cu eratele, amendamentul i anexele na ionale asociate, precum i prevederile paragrafului 2.4 al
SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate.
IV.4.10. Modelul de calcul utilizat trebuie s descrie comportarea prezumat a terenului, pentru
starea limit considerat .
IV.4.11. Dac pentru o stare limit nu exist modele de calcul fiabile, calculul trebuie realizat
pentru o alt stare limit folosind coeficien i care s asigure c dep irea st rii limite considerate este
suficient de improbabil . În astfel de cazuri, proiectarea se poate face i pe baz de m suri prescriptive,
modele, încerc ri de prob sau metode observa ionale.
IV.4.12. Modelul de calcul considerat poate fi: analitic, semi-empiric sau numeric.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
V.1. Generalit i
V.1.1. La determinarea valorilor de calcul ale presiunilor p mântului se vor lua în considerare
moduri i amplitudini acceptabile ale deplas rilor i deforma iilor lucr rii de sus inere, care sunt posibil a
se produce pentru starea limit considerat .
V.1.2. La evaluarea presiunilor p mântului asupra lucr rilor de sus inere trebuie s se in cont de
urm torii factori:
- existen a unei suprasarcini la suprafa a terenului,
- panta suprafe ei terenului,
- unghiul pe care îl face peretele de sus inere cu verticala,
- nivelele de ap i for ele hidrodinamice în teren,
- m rimea, direc ia i sensul deplas rii lucr rii de sus inere în raport cu masivul de p mânt sprijinit,
- caracteristicile geotehnice ale masivului de p mânt sprijinit, respectiv greutatea volumic i
parametrii rezisten ei la forfecare,
- rigiditatea peretelui de sus inere i a sistemului de sprijin,
- rugozitatea suprafe ei lucr rii de sprijin aflat în contact cu terenul,
- în cazul lucr rilor care sus in masive de roc se va lua în considerare i efectul discontinuit ilor,
respectiv orientarea, deschiderea i rugozitatea acestora, precum i caracteristicile mecanice ale
materialului care eventual umple discontinuit ile.
V.1.4. Valoarea presiunii p mântului pentru calculul la starea limit ultim este în general diferit
de valoarea acesteia la starea limit de exploatare, ea neavând o singur valoare caracteristic .
V.1.5. La evaluarea presiunii p mântului se va ine seama de eventualul poten ial de umflare a
p mântului, precum i de efectul compact rii umpluturii din spatele lucr rii de sprijin ( a se vedea Anexa
A, paragraful A.6.7).
V.2.1. Atunci când lucrarea de sprijin este foarte rigid , nu se deplaseaz i nu se rote te, presiunea
p mântului este calculat pe baza eforturilor în stare de repaus.
Pentru un p mânt normal consolidat se consider a fi îndeplinite condi iile de repaus atunci când
deplasarea lucr rii de sus inere este mai mic de 5 x 10-4 x h, unde h este în l imea structurii de sprijin.
'
0 K 0 z , unde: (Ec. V-1)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 37
V.2.3. Pentru o suprafa orizontal a terenului din spatele lucr rii de sprijin, coeficientul presiunii
în stare de repaus, K0 se calculeaz cu:
unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective pentru p mântul sus inut
RSC raportul de supraconsolidare pentru p mântul sus inut.
Aceast formul nu este indicat a fi utilizat pentru un raport de consolidare, RSC mai mare de 3.
'
h;0 K 0; z , unde: (Ec. V-3)
V.3.1. Valorile limit ale presiunii p mântului trebuie determinate în func ie de deplasarea relativ a
p mântului i a lucr rii de sus inere, precum i de forma suprafe ei de cedare.
În Anexa C a SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional
asociate, sunt date valori ale deplas rilor relative care duc la valorile limit ale presiunilor p mântului.
V.3.2. La evaluarea valorilor limit ale presiunilor p mântului se vor avea în vedere recomand rile
i prescrip iile SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate.
V.3.3. În cazul unui perete vertical, valorile limit ale presiunii unui p mânt coeziv sub ac iunea
unei suprasarcini, q se calculeaz astfel:
- stare limit activ , corespunz toare trecerii masivului în stare activ datorit deplas rii peretelui
de sus inere prin îndep rtarea de masiv:
- stare limit pasiv , corespunz toare trecerii masivului în stare pasiv datorit deplas rii peretelui
de sus inere înspre masiv:
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
În Anexa A sunt date recomand ri pentru determinarea coeficien ilor Ka i Kp în diferite cazuri.
V.4.1. Atunci când deplas rile masivului sunt insuficiente pentru a mobiliza valorile limit ,
presiunea p mântului este cuprins între presiunea în stare de repaus i valorile limit activ i, respectiv,
pasiv .
V.4.2. Determinarea valorii intermediare a presiunii p mântului trebuie s se fac pe baza m rimii
i direc iei deplas rii lucr rii de sprijin fa de teren.
V.5.1. In condi ii seismice, la evaluarea presiunii p mântului se va ine seama de apari ia unei
presiuni suplimentare datorat solicit rii seismice, fa de presiunea p mântului în condi ii statice. In afara
acestei presiuni suplimentare, elementul de sus inere va fi supus for elor iner iale, în conformitate cu
prevederile P100-1:2006 i SR EN 1998-5:2004 i dup caz, anexa na ional asociat .
V.5.2. Calculul presiunii suplimentare a p mântului în condi ii seismice se poate efectua cu metoda
pseudo-static . În aplicarea acestei metode se vor avea în vedere prevederile SR EN 1998-5:2004,
paragraful 7.3.2, i dup caz, anexa na ional asociat .
ag
kh 0.5 I ; kv 0.7k h , (Ec. V-7)
g
unde:
ag accelera ia terenului pentru proiectare, stabilit conform P100-1:2006 pentru un interval mediu
de recuren de 100 ani;
g accelera ia gravita ional .
I coeficient de importan , definit conform SR EN 1991-1-6:2005 (4.13) i SR EN 1998-1:2004
(2.1 (4)), i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate.
V.5.5. Pentru a ine cont de expunerea la cutremur a diferitelor tipuri de structuri, în special pentru
a lua în considerare durata de expunere mai mic decât durata de via proiectat pentru structurile
temporare, în SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008, i dup caz, cu eratele, amendamentul asociate,
referitor la ac iuni pe durata execu iei este prev zut ca I s fie definit pentru fiecare proiect în parte.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 39
1
TLR k
I (Ec. V-8)
TL
unde k este un coeficient care depinde de seismicitatea zonei i care poate fi luat egal cu 3.
P100-1:2006 prevede o durat de via a construc iei N = 50 ani, iar ac iunea seismic este definit
printr-o accelera ie maxim a terenului ce are probabilitatea de dep ire de 39% în 50 de ani, ceea ce
corespunde unui interval de recuren TLR = 100 ani.
SR EN 1998-1:2004, i dup caz, cu anexa na ional asociat , accept o probabilitate de dep ire de
10 % în 50 de ani, ceea ce corespunde unui interval de recuren TLR = 475 ani.
V.5.9. Modul de calcul al presiunii p mântului în condi ii seismice asupra unei lucr ri de sus inere
este precizat în Anexa E (normativ ) a SR EN 1998-5:2004 i dup caz, cu anexa na ional asociat .
În Anexa A a prezentului normativ, paragraful A.3.4 este prezentat metoda Mononobe-Okabe
pentru calculul presiunii p mântului în condi ii seismice. Pentru alte probleme practice de calcul care nu
sunt tratate în Anexa A se vor aplica prevederile Anexei E ale SR EN 1998-5:2004 i dup caz, cu anexa
na ional asociat .
V.6. Evaluarea presiunii p mântului pe lucr rile de sus inere a excava iilor
In cazul zidurilor de sprijin la evaluarea presiunii p mântului se va ine seama i de urm toarele
aspecte:
- forma geometric a paramentului amonte al zidului (linie frânt de exemplu)
- lungimea consolei amonte a t lpii zidurilor cornier,
- existen a elementelor de îmbun t ire a stabilit ii, cum ar fi console de desc rcare sau c lcâie,
- posibilitatea de apari ie a efectului de siloz în cazul umpluturilor cu l ime mic în spatele
zidurilor de sprijin,
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
- înclinarea suprafe ei de contact zid teren.
În Anexa A, paragraful A.6 sunt prezentate unele recomand ri de calcul în aceste cazuri specifice.
Pentru modul de considerare a presiunii p mântului în condi ii seismice asupra diferitelor tipuri de
ziduri de sprijin se vor aplica prevederile SR EN 1998-5:2004, paragraful 7.3.2 i Anexa E, i dup caz, cu
anexa na ional asociat .
V.7 Evaluarea presiunii p mântului pe lucr rile de sus inere a excava iilor
In cazul pere ilor de sus inere a excava iilor, la evaluarea presiunii p mântului se va ine seama i
de urm toarele aspecte:
- posibilit ile de deplasare / deformare ale peretelui pe m sura realiz rii excava iilor, ceea ce
depinde de urm toarele aspecte:
- rigiditatea peretelui de sus inere,
- existen a sprijinirilor suplimentare a peretelui i tipul acestora ( prai uri, ancoraje
etc.).
- num rul sprijinirilor suplimentare i rigiditatea acestora,
- existen a unor construc ii (funda ii) învecinate,
- prezen a apei subterane i necesarul unor eventuale lucr ri de epuismente.
În Anexa A, paragraful A.7 sunt prezentate unele recomand ri de calcul în aceste cazuri specifice.
Pentru evaluarea presiunii p mântului în condi ii seismice asupra lucr rilor de sus inere a
excava iilor se vor aplica prevederile specifice ale SR EN 1998-5:2004, paragraful 7.3.2 i Anexa E, i
dup caz, anexa na ional asociat .
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 41
Pentru tipurile clasice de ziduri de sprijin, respectiv de greutate i cornier, în Figura VI.1 sunt date
dimensiuni orientative pentru faza de predimensionare.
VI.2.1. Zidul de sprijin predimensionat trebuie verificat la starea limit ultim pentru situa ii de
proiectare corespunz toare acestei st ri, în conformitate cu cele specificate la paragraful IV.2.
VI.2.2. St rile limit ultime în cazul zidurilor de sprijin sunt (conform SR EN 1997-1:2004, i dup
caz, cu eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate):
- cedarea terenului de fundare (Figura VI.2): cedarea prin lunecarea pe talp , prin r sturnare sau
prin dep irea capacit ii portante a terenului de fundare.
- pierderea stabilit ii generale (Figura VI.3),
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Figura VI.2. Exemple de st ri limit ultime prin cedarea terenului de fundare pentru ziduri de
sprijin
VI.2.3. Verificarea la cedarea prin lunecare pe talp presupune verificarea urm toarei rela ii,
conform 6.5.3 din SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate
:
Pentru zidurile de sprijin se recomand neglijarea presiunii pasive pe fa a funda iei zidului.
Rezisten a de calcul la alunecare, Rd în condi ii drenate se calculeaz aplicând coeficien i par iali fie
asupra propriet ilor p mântului, fie asupra rezisten elor terenului, dup cum urmeaz :
sau:
unde:
Vd valoarea de calcul a ac iunii verticale efective sau componenta normal a rezultantei ac iunilor
efective aplicate asupra bazei funda iei zidului
- unghiul de frecare la interfa a baza zidului teren de fundare
k valoarea caracteristic a lui
d valoarea de calcul a lui
R;h coeficient par ial pentru rezisten a la alunecare (conform Tabelul A-13 (RO) din Anexa
Na ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, i dup caz, cu eratele i amendamentul asociate.)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 43
Unghiul de frecare de calcul, d poate fi admis egal cu valoarea de calcul a unghiului efectiv de
frecare intern la starea critic , cv;d la funda iile de beton turnate pe loc i egal cu 2/3 cv;d la funda ii
prefabricate netede. Este indicat s se neglijeze coeziunea efectiv , c.
Rezisten a de calcul la lunecare în condi ii nedrenate, Rd trebuie calculat fie aplicând coeficien ii
par iali asupra propriet ilor p mântului, fie aplicându-i asupra rezisten elor p mântului, dup cum
urmeaz :
Rd A c c u; d (Ec. VI-4)
sau:
unde:
Dac este posibil ca apa sau aerul s p trund la interfa a dintre funda ia zidului i un teren argilos
nedrenat trebuie verificat i rela ia urm toare:
VI.2.4. Verificarea la r sturnare a zidului de sprijin presupune verificarea urm toarei rela ii (stare
limit EQU):
unde:
E efectul unei ac iuni,
F coeficient par ial pentru ac iuni,
Frep valoarea reprezentativ a unei ac iuni,
Xk valoarea caracteristic a propriet ii unui material,
M coeficient par ial pentru un parametru al p mântului,
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
ad valoarea de calcul a datelor geometrice.
VI.2.5. Verificarea capacit ii portante a terenului de fundare presupune satisfacerea urm toarei
rela ii:
Rd R FFrep ; Xk M; a d - dac coeficien ii par iali sunt aplica i propriet ilor terenului (X)
(Ec. VI-11)
sau:
Rd R FFrep ; Xk ; a d / R - dac coeficien ii par iali se aplic rezisten elor (R)
(Ec. VI-12)
sau:
Rd R FFrep ; Xk M; a d / R - dac coeficien ii par iali se aplic simultan i propriet ilor
terenului i rezisten elor (Ec. VI-13)
O metod analitic de calcul a capacit ii portante a terenului de fundare este prezentat în Anexa D
a SR EN 1997-1:2004,
Se vor avea în vedere prevederile paragrafului 6.5.2 al SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele,
amendamentele i anexele na ionale asociate.
Pentru excentricit i mari ale înc rc rilor, dep ind 1/3 din l imea funda iei dreptunghiulare a
zidului se vor verifica valorile de calcul ale ac iunilor în conformitate cu paragraful 6.5.4 din SR EN 1997-
1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate.
VI.2.6. Verificarea stabilit ii generale a zidului de sprijin se face în conformitate cu prevederile din
capitolul 11 al SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentele i anexele na ionale asociate.
Pe baza acestor principii se va demonstra c nu se produce o pierdere de stabilitate general i c
deforma iile corespunz toare sunt suficient de mici.
Stabilitatea general a taluzelor incluzând construc ii existente sau proiectate se verific la st rile
limit ultime de tip GEO i STR, folosind valorile de calcul ale ac iunilor, rezisten elor i parametrilor
geotehnici, precum i coeficien ii par iali defini i în Anexa A a SR EN 1997-1:2004 corelat cu SR EN
1997-1:2004/NB:2007, i dup caz, cu eratele i amendamentul asociate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 45
în care:
E efectul unei ac iuni,
F coeficient par ial pentru ac iuni,
Frep valoarea reprezentativ a unei ac iuni,
Xk valoarea caracteristic a propriet ii unui material,
M coeficient par ial pentru un parametru al p mântului,
ad valoarea de calcul a datelor geometrice,
E coeficient par ial pentru efectul unei ac iuni,
Rd R FFrep ; Xk M; a d - dac coeficien ii par iali sunt aplica i propriet ilor terenului (X)
(Ec. VI-17)
sau:
Rd R FFrep ; Xk ; a d / R - dac coeficien ii par iali se aplic rezisten elor (R)
(Ec. VI-18)
sau:
Rd R FFrep ; Xk M; a d / R - dac coeficien ii par iali se aplic simultan i propriet ilor
terenului i rezisten elor (Ec. VI-19)
În alegerea coeficien ilor par iali pentru fiecare caz în parte se vor respecta prevederile Anexei A i
paragrafului 2.4.7.3 al SR EN 1997-1:2004, în func ie de abordarea de calcul utilizat , corelat cu SR EN
1997-1:2004/NB:2007, i dup caz, cu eratele i amendamentul asociate.
Coeficien ii R utiliza i pentru verificarea stabilit ii generale sunt da i în Tabelul A-14 (RO) din
Anexa Na ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, i dup caz, cu eratele i amendamentul asociate.
VI.2.7. Zidurile de sprijin realizate din elemente structurale precum gabioanele sau c soaiele vor fi
verificate la st rile limit ultime descrise mai sus considerându-le ca un tot unitar (verificarea stabilit ii
externe).
VI.2.8. Pentru st rile limit de tip STR i GEO se vor utiliza abord rile de calcul prezentate în
paragraful 2.4.7.3.4 al SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa na ional de aplicare, SR EN 1997-
1:2004/NB:2007, i dup caz, eratele i amendamentul asociate.
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
VI.3.1. Lucr rile de sus inere, inclusiv elementele lor structurale de sprijin trebuie verificate fa de
cedarea structural în conformitate cu articolul 2.4 din SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele,
amendamentele i anexele na ionale asociate, ca i cu standardele Eurocoduri referitoare la materialele din
care sunt alc tuite respectivele lucr ri i elemente structurale.
VI.3.3. În cazul zidurilor de sprijin alc tuite din elemente structurale precum gabioane sau c soaie,
se va verifica posibilitatea de cedare intern prin verificarea la lunecare la fiecare nivel (între dou
gabioane sau dou c soaie).
Pentru evaluarea rezisten ei la lunecare la nivelul diferitelor interfe e ale unui zid din gabioane, se
va considera unghiul de frecare intern a umpluturii de piatr din gabioane, f r a se conta în nici un fel pe
sârma (sau polimerii) din care este realizat cutia.
În cazul zidurilor de sprijin din c soaie se va considera rezisten a la forfecare a îmbin rii dintre
dou c soaie.
VI.3.4. Pentru fiecare stare limit ultim trebuie demonstrat c pot fi mobilizate rezisten ele
necesare, deoarece deforma iile din teren i cele din structur sunt compatibile.
VI.4.1. Verificarea la starea limit de exploatare a lucr rilor de sus inere se face în conformitate cu
prevederile paragrafelor 2.4.8. i 9.8. din SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i
anexa na ional asociate.
VI.4.2. Verificarea la starea limit a exploat rii normale trebuie realizat pentru situa iile de
proiectare definite la paragraful IV.3.
VI.4.3. Coeficien ii par iali aferen i st rii limit de exploatare sunt egali cu 1,0.
VI.4.4. Valorile de calcul ale presiunilor p mântului pentru verificarea la starea limit a exploat rii
normale trebuie stabilite luându-se în considerare deplas rile admisibile ale structurii în aceast stare limit .
Aceste valori nu sunt neap rat valori limit (activ sau pasiv ).
VI.4.5. Verificarea la starea limit de exploatare presupune satisfacerea urm toarei condi ii:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 47
VI.4.6. Valorile caracteristice ale parametrilor p mântului trebuie modificate adecvat în func ie de
modific rile a teptate pe durata de via a structurii.
VI.4.7. Pentru valorile limit ale deplas rilor se va ine cont de prevederile articolului 2.4.9 al SR
EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate.
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Pere ii de sus inere a excava iilor pot fi realiza i în func ie de importan a lucr rii i de durata
acesteia în una din urm toarele variante: sprijiniri simple sau mixte, sprijiniri cu palplan e, pere i îngropa i,
pere i executa i prin jet-grouting.
La realizarea unei lucr ri de sus inere se pot combina diferite solu ii de pere i.
VII.1.1. Metoda de construire a peretelui de sus inere trebuie luat în considerare cu aten ie în etapa
de proiectare. Diferite metode de construire pot implica diferite metode de calcul.
O excava ie presupune întotdeauna deplas ri ale terenului. Alegerea tipului de perete de sus inere i
a metodei de construire trebuie s asigure c deplas rile i efectele acestora r mân în limite prestabilite (a
se vedea paragraful VII.4).
VII.1.2. Proiectarea unei sus ineri cu pere i implic parcurgerea a dou etape:
Ambele etape de calcul trebuie parcurse pentru situa ii specifice de proiectare, în concordan cu
principiile st rilor limit . Situa iile de proiectare trebuie s fie suficient de severe i diverse astfel încât s
acopere toate condi iile rezonabile de solicitare la care poate fi expus peretele îngropat pe durata construirii
i exploat rii.
VII.1.3. În Tabelul VII-1 este prezentat o list a principalelor cerin e care trebuie avute în vedere la
proiectarea unui perete de sus inere a unei excava ii
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 49
Tabelul VII-1. Cerin e de proiectare a pere ilor de sus inere
Cerin e specifice amplasamentului Cerin e specifice peretelui de sus inere
seismicitatea amplasamentului.
Cerin ele de proiectare precizate în Tabelul VII-1 pot fi completate în anumite cazuri cu alte cerin e
specifice situa iei.
Ac iunile de baz în cazul lucr rilor de sus inere sunt cele prezentate în paragraful IV.3, respectiv
cele din SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.3, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional
asociate.
(3) Pentru determinarea presiunii p mântului a se vedea Capitolul V, paragraful V.7, precum i
Anexa A a prezentului normativ.
(4) Pentru suprafe e orizontale ale terenului i în l imi ale excava iei mai mari de 3 m, este
recomandat considerarea unei supraînc rc ri minime de 10 kPa aplicat la suprafa a terenului sus inut de
peretele îngropat.
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Pentru în l imi de excavare mai mici de 3 m aceast supraînc rcare poate fi redus dac
proiectantul este sigur c o suprasarcin mai mare nu va apare niciodat pe durata de via a structurii de
sus inere.
(5) Procesul de execu ie a peretelui îngropat în teren determin perturb ri în starea ini ial de
eforturi;
la pere ii realiza i în foraje sau tran ei a c ror stabilitate este asigurat cu noroi bentonitic are
loc o reducere a presiunii orizontale în teren în timp ce la pere ii la care procedeul de execu ie
determin o îndesare a terenului are loc o cre tere a acesteia;
în timpul procesului de execu ie a peretelui îngropat, terenul din jurul acestuia poate fi supus
la diferite varia ii de eforturi care presupun cre teri sau mic or ri ale presiunii laterale.
În cazul unei analize de interac iune teren structur este important s se ia în considerare efectul
execu iei peretelui asupra st rii ini iale de eforturi din teren.
(6) Stabilirea presiunii apei se va face în func ie de stratifica ia terenului, de permeabilitate i inând
seama de distribu ia presiunii apei din pori rezultat din m sur tori în teren. În plus, proiectantul trebuie s
ia în considerare urm toarele:
existen a unei surse de ap în apropierea peretelui i posibilitatea activ rii acestei surse pe
durata de via a acestuia;
efectul construc iei peretelui îngropat asupra condi iilor hidrogeologice locale;
efectul coborârii nivelului apei subterane (prin epuismente) în timpul execu iei i pe durata de
via a peretelui;
modific ri ale presiunii apei din pori datorate plant rii sau îndep rt rii vegeta iei;
modific ri ale presiunii apei datorate varia iilor climatice.
Valorile corespunz toare cazului (a) sunt utilizate pentru verific rile la st ri limit ultime, în timp
ce valorile corespunz toare cazului (b) sunt utilizate pentru verific rile la st ri limit de exploatare.
Proiectantul trebuie s evalueze presiunea apei în jurul peretelui pentru diferitele etape de execu ie
i pe durata de via a structurii.
Stabilirea valorilor parametrilor geotehnici utiliza i în calcule (eforturi efective sau totale) se
realizeaz în func ie de condi iile de drenare ale apei date de natura terenului i de tipul peretelui. În Anexa
B sunt prezentate diagrame posibile ale presiunii apei asupra peretelui îngropat.
Dac nivelul suprafe ei terenului este nesigur, se pot considera valori mai mari ale lui a .
VII.3 Calculul la stzarea limit a pere ilor de sus inere a excava ilor
VII.3.1. Generalit i
Peretele de sus inere trebuie verificat la starea limit ultim pentru situa ii de proiectare
corespunz toare acestei st ri, în conformitate cu cele specificate la IV.2. St rile limit ultime sunt
prezentate în paragrafele VII.3.2 VII.3.4.
Cauzele cele mai probabile pentru atingerea unei st ri limit ultime în realizarea unui perete de
sus inere sunt:
- o recunoa tere insuficient de aprofundat a condi iilor geologice i hidrogeologice;
- o proiectare sumar a peretelui sau/ i mân de lucru necalificat în execu ie (în special la
realizarea reazemelor peretelui);
- etape de construire care duc la dezvoltarea unor presiuni ale p mântului asupra peretelui
diferite de cele avute în vedere la proiectare;
- control inadecvat al opera iilor de execu ie (excav ri mai adânci decât cele proiectate,
supraînc rc ri neprev zute prin depozitarea unor materiale sau echipamente etc.)
Calculele la SLU trebuie realizate pe baza metodelor de echilibru limit sau a analizei de
interac iune teren structur (prezentate în Anexa B paragraful B.2). Principalul scop este determinarea
adâncimii de încastrare i a capacit ii portante a peretelui, pentru asigurarea stabilit ii.
St rile limit pot apare atât în teren, cât i în structur sau prin cedare combinat în structur i
teren. Orice interac iune dintre structur i teren trebuie luat în considerare la determinarea ac iunilor de
proiectare.
Stabilitatea general a taluzelor incluzând construc ii existente sau proiectate se verific la st rile
limite ultime de tip GEO i STR, folosind valorile de calcul ale ac iunilor, rezisten elor i parametrilor
geotehnici, precum i coeficien ii par iali defini i în Anexa A a SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele,
amendamentul i anexa na ional asociate.
La verificarea ced rii de tip rota ional (stare limit tip GEO) a pere ilor de sus inere trebuie
demonstrat prin calcule c pere ii încastra i au o fi suficient pentru a fi pu i la ad post de o astfel de
cedare. Intensitatea i direc ia de calcul ale efortului tangen ial dintre p mânt i perete trebuie s fie
compatibile cu deplasarea vertical relativ care s-ar produce în situa ia de proiectare considerat .
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
La verificarea ced rii verticale a pere ilor de sus inere (stare limit tip GEO) trebuie demonstrat c
se poate ob ine echilibrul pe vertical folosind valorile de calcul ale rezisten elor sau propriet ilor de
rezisten ale p mântului i for ele verticale de calcul care se exercit asupra peretelui. Se vor respecta
prevederile paragrafului 9.7.5 al SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa
na ional asociate.
La verificarea ced rii pe vertical a pere ilor de sus inere care ac ioneaz ca funda ie pentru
structur trebuie respectate principiile din SR EN 1997-1:2004 - sec iunea 6, i dup caz, cu eratele,
amendamentul i anexa na ional asociate.
În Figura VII.2 sunt ilustrate tipuri de ced ri la SLU pentru un perete de sus inere prin cedarea
ancorajelor (stare limit tip GEO).
Figura VII.1. Exemple de st ri limit ultime pentru un perete de sus inere cedare în teren
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 53
Figura VII.2. Exemple de st ri limit ultime pentru un perete de sus inere cedarea ancorajelor
Pentru st rile limit de tip GEO sau STR trebuie verificat îndeplinirea condi iei:
în care:
E efectul unei ac iuni,
F coeficient par ial pentru ac iuni,
Frep valoarea reprezentativ a unei ac iuni,
Xk valoarea caracteristic a propriet ii unui material,
M coeficient par ial pentru un parametru al p mântului,
ad valoarea de calcul a datelor geometrice,
E coeficient par ial pentru efectul unei ac iuni,
Rd R FFrep ; Xk M; a d - dac coeficien ii par iali sunt aplica i propriet ilor terenului (X)
(Ec. VII-4)
sau:
Rd R FFrep ; Xk ; a d / R - dac coeficien ii par iali se aplic rezisten elor (R)
(Ec. VII-5)
sau:
Rd R FFrep ; Xk M; a d / R - dac coeficien ii par iali se aplic simultan i propriet ilor
terenului i rezisten elor (Ec. VII-6)
În alegerea coeficien ilor par iali pentru fiecare caz în parte se vor respecta prevederile Anexei A i
ale paragrafului 2.4.7.3 al SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa Na ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007,
în func ie de abordarea de calcul utilizat , i dup caz, cu eratele i amendamentul asociate.
Pentru st rile limit de tip STR i GEO se vor utiliza abord rile de calcul prezentate în paragraful
2.4.7.3.4 al SR EN 1997-1:2004 i SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Anexa na ional , i dup caz, cu eratele i
amendamentul asociate.
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Elementele structurale ale unei lucr ri de sus inere (perete, sisteme de rezemare de tip prai uri sau
ancoraje) trebuie verificate la cedarea de tip structural (STR).
În verific rile la cedarea structural a pere ilor de sus inere din palplan e se vor respecta prevederile
standardelor europene armonizate pentru fiecare tip de material.
Pentru fiecare stare limit ultim , trebuie demonstrat c rezisten ele necesare pot fi mobilizate, cu
deforma ii compatibile în teren i în lucrarea de sus inere.
Figura VII.3. Exemple de st ri limit ultime pentru un perete de sus inere cedare structural
(1) Ruperea prin ridicare hidraulic se produce atunci când for ele curentului, dirijate în sus, se
opun greut ii p mântului, reducând la zero efortul efectiv vertical. Ca urmare, particulele de p mânt sunt
ridicate de curentul de ap , iar ruperea se face prin antrenare hidraulic . Acest mecanism de rupere este
numit în SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate, rupere
hidraulic datorit anul rii eforturilor efective verticale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 55
Figura VII.4. Exemplu de rupere prin ridicare hidraulic în cazul unei perete de sus inere
Stabilitatea fa de acest mod de cedare, de tip HYD, se verific cu una din rela iile urm toare, în
conformitate cu paragraful 2.4.7.5 al SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa
na ional asociate:
u dst; d stb; d - condi ia de stabilitate în termeni de eforturi totale i presiuni ale apei din pori
(Ec. VII-7)
sau:
S dst; d G' stb; d - condi ia de stabilitate în termeni de greut i submersate i for e ale curentului
(Ec. VII-8)
unde:
udst;d este valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori la baza coloanei de
p mânt
este tensiunea total vertical stabilizatoare la baza coloanei de p mânt
stb;d
Sdst;d este valoarea de calcul a for ei curentului în coloana de p mânt
Gstb;d este valoarea de calcul a ac iunilor verticale permanente stabilizatoare (greutatea în stare
submersat a coloanei de p mânt.
În aceste ecua ii de verificare trebuie utiliza i coeficien ii par iali pentru udst;d, stb;d, Sdst;d i Gstb;d
pentru situa iile permanente i tranzitorii definite în A.5 (1)P din Anexa A a SR EN 1997-1:2004, în
conformitate i cu Tabelul A.15(RO) din Anexa Na ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, i dup caz, cu
eratele i amendamentul asociate.
La determinarea valorii caracteristice a presiunii apei din pori trebuie luate în considerare toate
condi iile defavorabile, de exemplu straturi de p mânt sub iri cu permeabilitate redus sau efecte spa iale
datorate unor excava ii înguste, în conformitate cu cele precizate la paragraful 10.3 al SR EN 1997-1:2004,
i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate.
Stabilitatea fa de modul de rupere prin anularea eforturilor efective verticale nu asigur în mod
necesar i stabilitatea fa de eroziunea intern , care trebuie verificat separat, dac este cazul, în
conformitate cu articolul (3) al acestui paragraf.
În cazul în care nu se asigur condi iile cerute de siguran fa de ruperea prin anularea eforturilor
efective verticale se pot lua m suri care s vizeze fie mic orarea presiunii apei, fie cre terea greut ii
coloanei de p mânt care se opune ruperii.
(2) Atunci când p mântul are coeziune mare, modul de rupere se modific , trecând de la rupere
prin anularea eforturilor efective verticale la o rupere hidraulic global , datorit presiunii arhimedice.
Ridicarea sub efectul presiunii arhimedice se produce atunci când presiunea apei sub un strat de p mânt de
permeabilitate redus devin superioar efortului vertical mediu.
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Stabilitatea unui strat de p mânt cu permeabilitate sc zut fa de acest mod de cedare (stare limit
de tip UPL) se verific prin compararea ac iunilor permanente stabilizatoare cu ac iunile destabilizatoare
permanente i variabile datorit apei ( i eventual altor surse):
În rela iile de mai sus trebuie utiliza i coeficien ii par iali pentru Gdst;d, Qdst;d, Gstb;d i Rd pentru
situa ii permanente sau tranzitorii defini i în A.4, Anexa A din SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa
Na ional SR EN 1997-1:2004/NB:2007, i dup caz, cu erata i amendamentul asociate.
În cazul pere ilor de sprijin în cazul c rora nu se îndepline te condi ia de verificare pentru acest
mod de cedare, se vor lua m suri care vizeaz reducerea presiunii apei.
(3) Ruperea hidraulic prin eroziune intern se produce prin transportul particulelor de p mânt
în interiorul unui strat, la interfa a a dou strate sau la interfa a dintre teren i o structur . Acest tip de
eroziune poate evolua în eroziune regresiv .
Pentru controlul eroziunii interne sau eroziunii regresive se pun condi ii asupra gradientului
hidraulic.
Valoarea gradientului hidraulic pentru eroziunea intern trebuie stabilit inând seama de cel pu in
urm toarele aspecte:
- direc ia curgerii,
- curba granulometric a materialului i forma particulelor
- stratifica ia terenului.
VII.4.1. Verific rile la starea limit de exploatare trebuie realizate în cazul în care:
deforma iile peretelui i deplas rile asociate ale terenului sunt importante;
peretele trebuie s satisfac criterii care impun verific ri la starea limit de exploatare (de
exemplu verificarea la fisurare a pere ilor din beton armat).
VII.4.2. Pentru verificarea la starea limit de exploatare în teren sau în sec iunile structurale se
aplic urm toarea formul :
VII.4.3. Valorile coeficien ilor par iali pentru verificarea la starea limit de exploatare sunt luate
egale cu 1.0.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 57
VII.4.4. Pentru calculul pere ilor de sus inere la starea limit de exploatare se aplic prevederile
capitolului 9.8. al SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate.
VII.4.5. Pentru presiunea apei se iau în considerare cele mai nefavorabile valori care pot apare în
circumstan e normale pentru fiecare etap de execu ie, cât i pe perioada de via a construc iei.
Evenimentele extreme (de exemplu avaria unei conducte principale de ap în apropierea peretelui) pot fi de
asemenea incluse, dac proiectantul consider c pot apare în circumstan e normale.
VII.4.6. Calculele trebuie realizate pentru grup rile de înc rc ri corespunz toare fazei de execu ie i
de exploatare. Trebuie adoptat gruparea de înc rc ri pe care proiectantul o consider posibil în
circumstan e normale. Evenimentele extreme sau accidentale trebuie excluse.
VII.4.7. Valorile limit ale deplas rilor admisibile pentru pere i i pentru terenul adiacent acestora
se stabilesc conform 2.4.8 din SR EN 1997-1:2004, i dup caz, cu eratele, amendamentul i anexa
na ional asociate, luându-se în considerare toleran a fa de deplas ri a structurilor i re elelor pe care le
suport lucrarea de sus inere.
Pentru adâncimi mai mari de excavare sau atunci când pe terenul din spatele peretelui exist
suprasarcini, dimensionarea prin calcul este obligatorie. Pentru evaluarea presiunilor p mântului asupra
peretelui se vor respecta prevederile capitolului V.7 i indica iile anexei A.
Dulapii i filatele vor fi considerate din punct de vedere static ca grinzi simplu rezemate supuse la
încovoiere, în timp ce prai urile vor fi verificate la compresiune cu flambaj. De asemenea, este necesar
verificarea la strivire a filatei la contactul cu prai urile.
VII.6.2.Elemente constructive
VII.6.2.1. Materiale i produse
Materialele din care sunt confec ionate palplan ele trebuie s respecte prevederile sec iunii 6 a SR
EN 12063:2003.
Protec ia palplan elor metalice contra coroziunii, respectiv metodele de conservare a palplan elor
din lemn trebuie s respecte prevederile din paragraful 6.4 al SR EN 12063:2003.
Materialele de etan are utilizate în zona îmbin rilor dintre palplan e trebuie s respecte prevederile
paragrafului 6.5 al SR EN 12063:2003.
Alegerea celorlalte elemente structurale (tiran i, prai uri etc.) se va face respectând prevederile
paragrafului 7.3 al SR EN 12063:2003.
La analiza capacit ii unui anumit tip de palplan e de a fi introdus într-un anumit teren trebuie s se
in seama de toate restric iile definite în proiectare în ceea ce prive te metodele de introducere în teren.
La proiectarea pere ilor de palplan e se va ine cont de urm toarele elemente (acolo unde este
aplicabil):
- metoda de blocare a îmbin rilor;
- metoda de fixare a racordurilor pe elementele principale ale unui profil mixt; se va ine cont
de prevederile din Tabelul 15 al SR EN 10248-2:1996;
- calitatea sudurilor;
- procedeul de decupare a elementelor din o el;
- metoda de facilitare a introducerii în teren, ca i adâncimea pân la care aceasta poate fi
utilizat ;
- forma sabotului de protec ie a vârfului palplan ei,
- metoda prev zut pentru evitarea p trunderii argilei în spa iului dintre baza palplan ei i
roca de baz , în cazul în care pe roca de baz exist un strat de argil moale;
- calitatea umpluturii sau metoda de punere în oper a acesteia;
- pretensionarea prai urilor sau ancorajelor pentru limitarea deforma iilor terenului din
spatele peretelui;
- constrângerile de durat de timp pentru fazele critice de execu ie;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 59
- metodele de epuisment i nivelul final al apei subterane;
- tipul de protec ie a elementelor metalice sau de conservare a elementelor din lemn;
- compatibilitatea dintre materialele utilizate pentru etan area îmbin rilor i stratul de
acoperire al palplan elor;
- prevederile specifice legate de permeabilitatea peretelui de palplan e;
- influen a extragerii palplan elor asupra cl dirilor i re elelor utilitare învecinate, asupra
tas rii suprafe ei terenului i asupra comunic rii hidraulice posibile între acvifere;
- m surile necesare de monitorizare a tas rilor, deplas rilor i vibra iilor.
Pere ii din palplan e fiind pere i flexibili, se va acorda o aten ie deosebit în cazul în care în spatele
pere ilor se afl construc ii existente ce ar putea fi afectate de deforma iile peretelui. În acest caz este
recomandat rigidizarea peretelui printr-un sistem de sprijinire prin prai uri sau ancoraje.
În cazul utiliz rii palplan elor introduse prin batere sau vibrare se va ine seama de efectele negative
pe care aceste metode le-ar putea avea asupra construc iilor învecinate.
VII.7.3. Elemente constructive specifice pere ilor mula i din beton armat
Pere ii mula i sunt realiza i prin turnarea în teren a betonului, dup ce în prealabil a fost realizat
prin forare, sub protec ia fluidului de foraj, o tran ee de dimensiuni stabilite prin proiect.
VII.7.3.1. Materiale
(1) Fluidul de foraj reprezint , în mod obi nuit o suspensie de bentonit activat în ap . Pentru
caracteristicile pe care trebuie s le îndeplineasc fluidul de foraj se va face referire la SR EN 1538:2002
Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i mula i.
(2) Beton: Tipul i marca de ciment se stabilesc func ie de clasa betonului i agresivitatea mediului.
În stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului ap /ciment i a adaosurilor se va face referire la
SR EN 1538:2002.
(3) O el: Arm turile din carcasele de armare ale pere ilor mula i se vor realiza conform prevederilor
SR EN 1538:2002. Dac nu sunt luate m suri speciale de precau ie, se interzice folosirea altor elemente
metalice de tipul evi, pl ci, conectori etc. din o el galvanizat sau din alte metale care pot produce efecte
electrostatice, conducând la îngro area turtei de bentonit sau la corodarea electrochimic a arm turilor.
Armarea unui panou poate s con in una sau mai multe carcase pe lungimea panoului.
Carcasa de arm tur trebuie s con in :
- arm tur vertical , în mod obi nuit dispus în unul sau dou rânduri pe fiecare fa a peretelui;
- arm tur orizontal : cadre, etrieri sau alte profile;
- bare pentru suspendare i ridicare.
VII.7.3.4. Panotarea
La stabilirea panot rii se va ine seama de tehnologia de execu ie i de modul de tratare a rosturilor,
precum i de specifica iile SR EN 1538:2002.
Modul de dispunere a panourilor sau panotarea, dimensiunile în plan ale acestora, succesiunea
execu iei se stabilesc prin proiect, în func ie de particularit ile lucr rii, de instala iile de excavare folosite
etc. În cazul excav rii panourilor cu cup graif r ac ionat hidraulic sau cu forez rotativ sau percutant cu
circula ie de noroi, panourile se pot executa unul dup cel lalt sau pe s rite. Se deosebesc din acest punct
de vedere, trei tipuri de panouri: primar, secundar i mixt. În cazul excav rii panoului cu instala ii cu cup
tip lingur dreapt , panourile se execut unul dup cel lalt. Panourile se clasific din acest punct de vedere
în panouri primare i panouri de tip mixt.
În Figura VII.5 sunt ar tate etapele de execu ie ale unui perete mulat, alc tuit din panouri primare i
panouri secundare:
I excavarea panourilor primare i plasarea la extremit ile acestora a tuburilor de rost;
II lansarea carcasei de arm tur în panourile primare;
III betonarea panourilor primare;
IV extragerea tuburilor de rost;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 61
V s parea panourilor secundare;
VI lansarea carcasei de arm tur în panourile secundare;
VII betonarea panourilor secundare.
1 2 2 1
3 3
II
4 4
III
IV
VI
VII
Figura VII.5. Etapele de execu ie ale unui perete mulat alc tuit din panouri primare i panouri
secundare
În Figura VII.6 sunt ar tate etapele de execu ie ale unui perete mulat, alc tuit din panouri primare
i panouri de tip mixt:
I excavarea panoului primar i plasarea la extremit ile acestuia a tuburilor de rost;
II lansarea carcasei de arm tur în panoul primar;
III betonarea panoului primar i extragerea tuburilor de rost; s parea panoului de tip mixt i
plasarea unui tub de rost la extremitatea acestuia;
IV lansarea carcasei de arm tur în panoul de tip mixt;
V betonarea panoului de tip mixt i extragerea tubului de rost; s parea urm torului panou de tip
mixt;
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
1 2
II
4 5
III
IV
Figura VII.6. Etapele de execu ie ale unui perete mulat alc tuit din panouri primare i panouri de
tip mixt
La stabilirea dimensiunii în plan a panourilor se va ine seama de stabilitatea tran eii. În func ie de
dimensiunea acestora pot fi armate cu una sau mai multe carcase de arm tur . Dimensiunea panoului
depinde, de asemenea, de utilajul care realizeaz forajul.
VII.7.4 Elemente constructive specifice pere ilor îngropa i din elemente prefabricate lansate în
noroi autoînt ritor
Pere ii îngropa i din elemente prefabricate sunt realiza i prin lansarea în tran eea umplut cu noroi
de foraj autoînt ritor a unor elemente prefabricate prev zute cu margini profilate care s asigure îmbinarea
între acestea.
VII.7.4.1. Materiale
(1) Fluid de foraj: În cazul în care s parea tran eii se efectueaz sub protec ia unei suspensii de
bentonit activat în ap sau a unei solu ii cu polimeri, se va face referire la SR EN 1538:2002 Execu ia
lucr rilor geotehnice speciale. Pere i mula i.
(2) Noroiul de foraj autoînt ritor reprezint o suspensie de bentonit în care se introduce ciment.
Sunt folosi i de asemenea aditivi pentru a îmbun t i lucrabilitatea în faza de excavare i de lansare a
elementelor prefabricate precum i pentru a regla timpul de priz . În proiect se vor specifica propriet ile
materialului înt rit (de ex. permeabilitate, rezisten , deformabilitate) precum i metodele de încercare,
astfel încât s fie îndeplinite cerin ele func ionale ale peretelui.
Noroiul de foraj autoînt ritor poate fi folosit i în faza de excavare a tran eii, dac prin re et se
poate asigura pomparea noroiului în tran ee i întârzierea prizei pân dup introducerea elementelor
prefabricate i dac nu exist riscul unor întreruperi accidentale. În caz contrar, s parea se face sub
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 63
protec ia noroiului obi nuit care apoi va fi înlocuit cu noroi autoînt ritor, utilizând aceia i tehnologie ca în
cazul turn rii betonului.
VII.7.5. Elemente constructive specifice pere ilor îngropa i din pilo i fora i
Pere ii îngropa i din pilo i fora i sunt pere i care se realizeaz , în func ie de condi iile de rezisten
i etan eitate pe care trebuie s le îndeplineasc , în una din urm toarele variante:
- pilo i din beton armat amplasa i cu interdistan e;
- pilo i secan i:
pilo i din beton armat alterna i cu pilo i nearma i din material cu rezisten sc zut
(noroi autoînt ritor);
pilo i din beton armat alterna i cu pilo i din beton simplu;
pilo i din beton armat.
VII.7.5.1. Materiale
(1) Beton: Tipul i marca de ciment se stabilesc func ie de clasa betonului i agresivitatea mediului.
În stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului ap /ciment i a adaosurilor se va face referire la
SR EN 1536:2004 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i fora i.
(2) O el: Arm turile din carcasele de armare ale pilo ilor fora i pentru pere i îngropa i se vor
realiza conform prevederilor SR EN 1536:2004.
Armarea pilo ilor se face cu carcase de arm tur formate din bare longitudinale, etrieri sau fret ,
inele de rigidizare i distan ieri.
În cazul utiliz rii unor arm turi rigide (de tipul profilelor laminate) se va utiliza ca referin SR EN
1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si
reguli pentru cl diri, i dup caz, cu erata, amendamentul i anexa na ional asociate.
Tabelul VII-3. Pere i din pilo i arma i amplasa i cu interdistan e diametre i distan e uzuale
Diametru, Distan a interax, Diametru, Distan a interax, Diametru, Distan a interax,
mm mm mm mm mm mm
300 400 900 1000 1800 1900
450 550 1050 1150 2100 2200
600 700 1200 1300 2400 2500
750 850 1500 1600
În cazul pere ilor din pilo i secan i de tip pilo i din beton armat alterna i cu pilo i nearma i din
material cu rezisten sc zut (noroi bentonitic autoînt ritor) se pot utiliza diametrele i distan ele
prev zute în Tabelul VII-4.
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Tabelul VII-4. Pere i din pilo i secan i de tip pilo i din beton armat alterna i cu pilo i nearma i din
material cu rezisten sc zut (noroi bentonitic autoînt ritor) - diametre i distan e uzuale
Diametru, mm Interax**, Diametru, mm Interax**, mm
secund* primar mm secund* primar
450 450 600 900 600 1100
600 600 800 1200 600 1400
750 750 1000 1200 750 1450
* pilo i arma i
** distan a (lumina) dintre pilo ii arma i nu trebuie s dep easc 40% din diametrul pilo ilor din noroi autoînt ritor
În cazul pere ilor din pilo i secan i de tip pilo i din beton armat alterna i cu pilo i din beton
simplu se pot utiliza diametrele i distan ele prev zute în Tabelul VII-5.
Tabelul VII-5. Pere i din pilo i secan i de tip pilo i din beton armat alterna i
cu pilo i din beton simplu - diametre i distan e uzuale
Diametru, mm Interax, mm
secund* primar
600 600 900
750 750 1150
* pilo i arma i
În cazul pere ilor din pilo i arma i secan i se pot utiliza diametrele i distan ele prev zute în
Tabelul VII-6.
Tabelul VII-6. Pere i din pilo i arma i secan i - diametre i distan e uzuale
Diametru, mm Interax, mm
secund* primar*
750 750 650
880 880 760
1180 1180 1025
* pilo i arma i
(2) Pere ii din pilo i cu interdistan e nu sunt indica i a fi utiliza i în cazul unor excava ii sub
nivelul apei subterane. Ei formeaz , de regul , structuri cu caracter temporar. Un perete permanent poate fi
realizat prin umplerea golurilor dintre pilo i (elemente din beton armat fixate de pilo i, beton torcretat).
(3) Pere ii din pilo i secan i de tip pilo i din beton armat alterna i cu pilo i nearma i din
material cu rezisten sc zut (noroi bentonitic autoînt ritor) nu sunt indica i ca solu ie permanent
pentru re inerea apei datorit caracteristicilor de contrac ie i fisurare a materialului din care sunt alc tui i
pilo ii nearma i.
În cazul în care peretele are un caracter permanent, alegerea materialului din care sunt alc tui i
pilo ii nearma i trebuie f cut cu aten ie, iar condi iile hidrogeologice trebuie s fie de natur s asigure
faptul c pilo ii vor fi impermeabili pe toat durata de via a construc iei. Alternativ, se pot aplica pe fa a
peretelui elemente structurale care s asigure ranforsarea pilo ilor nearma i.
(4) În cazul pere ilor din pilo i secan i de tip pilo i din beton armat alterna i cu pilo i din beton
simplu, materialul din pilo ii nearma i (primari) nu trebuie s dep easc o rezisten la compresiune de
10-20 N/mm2 pentru a se putea ulterior fora pilo ii arma i (secundari).
(5) Pere ii din pilo i secan i arma i sunt utiliza i în cazurile în care este necesar o capacitate
portant ridicat i trebuie îndeplinite condi ii de etan are. Este indicat utilizarea lor pentru realizarea unor
pere i îngropa i de-a lungul unui traseu circular.
Carcasa de arm tur a pilo ilor secundari are, de regul , sec iunea rectangular .
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 65
(6) La proiectarea pilo ilor fora i se vor avea în vedere prevederile NP 123-2010 Normativ privind
proiectarea geotehnic a funda iilor pe pilo i.
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
ANEXA A
(informativ )
pa zk a , (Ec. A - 1)
ka tg 2 45 . (Ec. A - 2)
2
1 2
Pa H ka . (Ec. A - 3)
2
În cazul unui p mânt coeziv, cercul eforturilor este cel din Figura A - 2.
Rezult :
pa zk a 2c k a , (Ec. A - 4)
1 2
Pa H ka 2cH k a . (Ec. A - 5)
2
2c
z0 , (Ec. A - 6)
ka
iar în l imea teoretic pe care p mântul s-ar men ine nesprijinit la vertical se ob ine punând condi ia
Pa =0:
4c
Hcr . (Ec. A - 7)
ka
Figura A - 3. Teoria Rankine pentru presiune activ . P mânt necoeziv, teren înclinat fa de
orizontal
pa zk a cos , (Ec. A - 8)
cu:
pa zk a , (Ec. A - 10)
cu:
În Figura A - 4 este figurat schematic situa ia unui element de sus inere vertical, neted, care se
deplaseaz spre masivul necoeziv. Efortul orizontal care ac ioneaz asupra unui element de p mânt cre te,
în timp ce efortul vertical r mâne constant. La un moment dat, cercul eforturilor devine tangent la dreapta
intrinsec , presiunea lateral atingând în acest moment rezisten a pasiv .
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 69
pp zk p , (Ec. A - 12)
kp tg 2 45 . (Ec. A - 13)
2
1 2
Pp H kp . (Ec. A - 14)
2
În cazul unui p mânt coeziv, cercul eforturilor este cel din Figura A - 5.
70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Rezult :
pp zk p 2c k p , (Ec. A - 15)
1 2
Pp H kp 2cH k p . (Ec. A - 16)
2
Figura A - 6. Teoria Rankine pentru rezisten a pasiv . Teren necoeziv, teren înclinat fa de orizontal
pp zk p , (Ec. A - 17)
cu:
Teoria Coulomb consider echilibrul prismului de cedare ce apare în spatele elementului de sprijin,
atunci când deplasarea acestuia este suficient de mare pentru a produce starea limit activ sau pasiv .
În Figura A - 7 sunt prezentate for ele implicate în echilibrul prismului de cedare ABC, delimitat de
suprafa a terenului (AC), înclinat cu unghiul , de suprafa a de cedare (BC), înclinat cu unghiul fa de
orizontal i de suprafa a elementului de sus inere (AB), înclinat cu unghiul fa de orizontal .
H2 sin 2
Pa . (Ec. A - 19)
2 2
sin sin
sin 2 sin 1
sin sin
sau:
1 2
Pa H ka (Ec. A - 20)
2
cu:
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
sin 2
ka . (Ec. A - 21)
2
sin sin
sin 2 sin 1
sin sin
1 2
Pa H tan 2 45 . (Ec. A - 22)
2 2
În acest caz, unghiul pentru care împingerea p mântului este maxim este egal cu:
0 45 . (Ec. A - 23)
2
Calculul împingerii active dup Coulomb conduce doar la determinarea valorii împingerii totale.
Direc ia împingerii depinde de valoarea adoptat pentru frecarea dintre perete i p mânt, .
Dac se admite c împingerea variaz liniar cu adâncimea, rezult c , în cazul absen ei unei
suprasarcini, diagrama de presiuni este triunghiular (Figura A - 8).
La o adâncime z, presiunea activ , paz este egal cu:
sin
p az zk a . (Ec. A - 24)
cos
Atunci când p mântul este coeziv, în echilibrul prismului de p mânt ABC intervine i for a de
coeziune, C c BC (Figura A - 9).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 73
H2 sin 2
Pp (Ec. A - 25)
2 2
sin sin
sin 2 sin 1
sin sin
sau:
1 2
Pp H kp (Ec. A - 26)
2
cu:
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
sin 2
kp . (Ec. A - 27)
2
sin sin
sin 2 sin 1
sin sin
1 2
Pp H tan 2 45 . (Ec. A - 28)
2 2
În acest caz, unghiul pentru care presiunea p mântului este maxim este egal cu:
0 45 . (Ec. A - 29)
2
sin
ppz zk p . (Ec. A - 30)
cos
Pentru p mânt coeziv se procedeaz ca la presiunea activ , prin introducerea for ei de coeziune, C.
Paq k a qH
(Ec. A - 31)
Ppq k p qH
Aceste presiuni se adaug presiunii active sau rezisten ei pasive calculate conform celor prezentate
în paragrafele anterioare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 75
Figura A - 11. Presiunea activ a masivelor de p mânt necoezive datorat existen ei unei
suprasarcini
Rezult c , în cazul general, cu suprasarcin i pentru un masiv coeziv, presiunea activ i rezisten a
pasiv la o adâncime z sunt egale cu:
pa zk a qk a 2c k a
. (Ec. A - 32)
pp zk p qk p 2c k p
În cazul p mântului coeziv i a împingerii active, suprasarcina are drept efect reducerea adâncimii
zonei de întinderi din diagrama de presiuni, care este acum egal cu:
2c k a k aq
z0 . (Ec. A - 33)
ka
Dac k a q 2c k a , diagrama prezint o zon de întinderi (Figura A - 12 cazul a), iar for a
rezultant este dat numai aria diagramei presiunilor pozitive:
1
Pa H z0 2 k a . (Ec. A - 34)
2
Dac k a q c k a , diagrama prezint numai valori pozitive (Figura A - 12 cazul b), iar for a
rezultant este egal cu:
1 1 2 1
Pa H z0 2 ka z0k a H 2z 0 Hk a (Ec. A - 35)
2 2 2
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Figura A - 12. Presiunea activ a masivelor de p mânt coezive în cazul existen ei unei suprasarcini
'
v v u z zw sat z w wzw z zw sat w zw
z zw ' zw
(Ec. A - 36)
iar efortul orizontal este egal cu:
'
h k a 'v pw ka z zw 'kaz w wzw (Ec. A - 37)
unde pw este presiunea hidrostatic a apei la adâncimea zw sub nivelul hidrostatic (NH).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 77
A.3.3 Calculul presiunii în masive stratificate
Când terenul este constituit din mai multe straturi, diagramele de presiuni active sau pasive nu mai
sunt continuu cresc toare cu adâncimea, prezentând salturi în dreptul suprafe elor de separa ie, iar pantele
sunt diferite func ie de caracteristicile straturilor.
În Figura A - 14 este prezentat cazul presiunii active a unui masiv stratificat compus din straturi
necoezive, deasupra nivelului hidrostatic, f r suprasarcin .
2 1
pa1 1H1 tan 45 (Ec. A - 38)
2
Pentru calculul saltului pa1, greutatea stratului 1, egal cu H , este considerat ca o suprasarcin .
Rezult :
2 2
pa1 2 1H1 tan 45 (Ec. A - 39)
2
i
p a1 2 pa1 p a1 2 . (Ec. A - 40)
2 2
pa 2 pa1 2 2H2 tan 45 (Ec. A - 41)
2
Figura A - 14. Calculul presiunii active în cazul unui masiv stratificat alc tuit din straturi
necoezive
În mod similar:
2 3
pa 2 3 1H1 2H2 tan 45 (Ec. A - 42)
2
pa 2 3 pa 2 p a2 3 (Ec. A - 43)
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Dac pa2-3 rezult mai mic decât pa2 se ob ine situa ia din Figura A - 14, în caz contrar saltul va fi
pozitiv.
2 3
p a3 p a2 3 3H3 tan 45 (Ec. A - 44)
2
În cazul straturilor coezive, în func ie de valorile parametrilor geotehnici, pot ap rea zone de
întindere în diagrama de presiuni.
În plus, elementul de sus inere este supus unei for e de iner ie în direc ie orizontal :
unde: G este greutatea structurii de sprijin, iar kh este coeficientul seismic în direc ie orizontal .
ag
kh 0.5 I , (Ec. A - 47)
g
unde:
I coeficient de importan , func ie de durata de expunere a lucr rii de sus inere, în situa ia pentru
care se efectueaz calculul, conform paragrafului V.5.
ag accelera ia terenului pentru proiectare, stabilit conform P100-1:2006;
g accelera ia gravita ional .
Coeficientul total al împingerii p mântului în condi ii dinamice este calculat cu metoda Mononobe
Okabe, bazat pe teoria lui Coulomb:
1 k v cos 2 90
k as
cos cos 2 90 cos 90
1
(Ec. A - 48)
2
sin sin
1
cos 90 cos 90
kh
arctg
1 kv
unde:
kv este coeficientul seismic în direc ie vertical .
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 79
Coeficientul seismic în direc ie vertical , kv poate fi considerat în calculul presiunii p mântului cu
semnul plus sau minus, dup cum este defavorabil pentru verificarea unei anumite st ri limit . În cazul
structurilor de sprijin poate fi luat, acoperitor, egal cu zero sau cu semn negativ. În cazul în care nu se
cunoa te valoarea sa, se poate lua egal cu 0.7kh,
este unghiul f cut de suprafa a de contact dintre elementul de sprijin i masivul din spate cu
orizontala,
este unghiul f cut de suprafa a terenului cu orizontala,
este unghiul de frecare pe planul de contact dintre elementul de sus inere i terenul din spate.
1 2
Pas H k as (Ec. A - 49)
2
1 2
Pas H k as 2cH k as . (Ec. A - 50)
2
qH cos(90 )
Pas,q k as (Ec. A - 51)
cos 90
În Figura A - 15 este prezentat cazul presiunii active a unui p mânt necoeziv, cu suprafa a terenului
orizontal , element de sprijin vertical i cu o suprasarcin q ( = 0, = 90 , = 0).
80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Pentru calculul rezisten ei pasive se procedeaz similar, expresia coeficientului rezisten ei pasive în
condi ii dinamice de solicitare fiind:
1 k v cos 2 90
k ps
cos cos 2 90 cos 90
1 (Ec. A - 52)
2
sin sin
1
cos 90 cos 90
Pentru alte cazuri practice de calcul în condi ii de solicitare seismic se vor aplica prevederile
Anexei E a SR EN 1998-5:2004, i dup caz, cu eratele i anexa na ional asociate.
Prezen a apei în spatele structurii de sprijin este de nedorit deoarece cre te greutatea volumic i
presiunea lateral . În general, se prev d sisteme de drenaj în spatele structurilor de sprijin. Un alt efect
nedorit al prezen ei apei este înghe ul.
Unghiul de frecare dintre elementul de sprijin i teren, depinde atât de propriet ile terenului, cât
i de m rimea i direc ia deplas rii structurii.
Se presupune c frecarea maxim pe peretele de sprijin nu poate apare simultan cu rezisten a
maxim la forfecare de-a lungul suprafe ei de rupere.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 81
În Tabelul A-1 sunt date valori orientative ale unghiului de frecare pentru diferite materiale în
contact.
Teoria Rankine consider = o, ceea ce duce la valori mai mari ale presiunii decât teoria Coulomb.
În cazul unor pere i de sus inere de în l ime mare, flexibili, cu deforma ii mari, teoria lui Coulomb este mai
realist , ceea ce implic estimarea valorii unghiului .
În Tabelul A-2 sunt date câteva indica ii pentru valoarea unghiului în func ie de caracteristicile
suprafe ei de contact dintre structur i teren.
Adeziunea de-a lungul peretelui se dezvolt în cazul p mânturilor coezive. Valoarea acesteia este
luat între 0.5 cu i 0.7cu, cu o valoare maxim de 50 kPa.
Materiale în contact ( )
Beton masiv sau zid rie de piatr în contact cu:
Roci 35
Pietri , nisip cu pietri , nisip mare 29 - 31
Nisip fin mijlociu, pr fos, pietri cu parte fin (praf sau argil ) 24 - 29
Nisip fin, nisip pr fos sau argilos 19 - 24
Praf nisipos, praf 17 -19
Argil tare 22 - 26
Argil sau argila pr foas plastic consistent - vârtoas 17 -19
Palplan e metalice în contact cu:
Pietri , pietri cu nisip, piatr spart neuniform 22
Nisip, pietri cu nisip pr fos, piatr spart uniform 17
Nisip pr fos, pietri sau nisip cu parte fin (praf sau argil ) 14
Praf fin nisipos, praf 11
Beton sau palplan e de beton în contact cu:
Pietri , pietri cu nisip, piatr spart neuniform 22 - 26
Nisip, pietri cu nisip pr fos, piatr spart uniform 17 - 22
Nisip pr fos, pietri sau nisip cu parte fin (praf sau argil ) 17
Praf fin nisipos, praf 14
Lemn în contact cu p mânt 14 -16
Pentru determinarea coeficien ilor presiunii p mântului asupra pere ilor de sus inere se poate utiliza
Anexa C a SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli generale, i dup
caz, cu eratele, amendamentul i anexa na ional asociate.
În cazul unui zid de sprijin cu paramentul amonte frânt, presiunea p mântului se calculeaz separat
pentru fiecare latur a acestuia (Figura A - 16).
Suprafa a terenului din spatele zidului de sprijin poate fi înclinat cu un unghi , pozitiv sau negativ
(Figura A - 17).
Se disting trei situa ii pe Figura A - 17, în func ie de geometria ansamblului structur de sprijin
umplutur . În situa iile b) i c) se introduce în calcul greutatea umpluturii care se afl deasupra bazei
zidului.
În general, fie c se utilizeaz teoria lui Rankine sau cea a lui Coulomb, nici o parte a zidului nu
trebuie s interfereze cu prismul de cedare.
Legend : a) zidul i baza nu interfereaz cu prismul de cedare; b) baza interfereaz cu formarea prismului de cedare, cu
excep ia situa iei prezentate în figur ; c) umplutura i baza interfereaz cu formarea prismului de cedare, cu excep ia situa iei
prezentate în figur .
Figura A - 17. Cazul suprafe ei înclinate a terenului (dup Bowles, 1988)
pa h k a ,k a f (Ec. A - 53)
Presupunând c deplas rile datorate presiunii p mântului sunt mici, se poate utiliza teoria lui
Rankine.
În Figura A - 19 a) este prezentat prismul de cedare care se formeaz în acest caz, în figura b)
for ele care ac ioneaz , iar în figura c) un caz simplificat, considerând un plan fictiv de ac iune a presiunii
p mântului. În acest ultim caz, presiunea activ Pa1 este înlocuit de Pa2 care ac ioneaz paralel cu
suprafa a terenului. Rezultanta este în ambele cazuri (b i c) aceea i dac consola este suficient de lung i
dac prismul presupus de cedare se dezvolt complet în teren.
În acest caz presiunea p mântului poate fi evaluat folosind schema din Figura A - 21.
z p vz z0 1 e z z0 , (Ec. A - 55)
ab
z0 (Ec. A - 56)
2 a b k tan
este adâncimea la care presiunea geologic este egal cu valoarea maxim a presiunii din siloz, adic :
b 2k tan z
p vz 1 e b . (Ec. A - 58)
2k tan
Presiunea orizontal în siloz va fi:
Conform schemei din Figura A - 23, coeficientul presiunii nu scade pân la valoarea ka înainte ca o
anumit densitate s fie atins . Dac se continu compactarea, coeficientul presiunii cre te. Calculul
împingerii p mântului nu se poate face cu valoarea ka.
În practic au existat situa ii de cedare a structurii de sprijin datorit compact rii excesive în spa ii
înguste.
A. Cazul materialelor necoezive . În acest caz este admis urm toarea schem simplificat de calcul
(Figura A-24 c):
presiunile de deasupra punctului de rota ie, C, sunt împingerea activ în spatele peretelui i
rezisten a pasiv în fa a peretelui;
centrul de rota ie, C, se afl la cca 0.2 D fo de baza peretelui;
presiunile ce se dezvolt sub centrul de rota ie sunt înlocuite cu o rezultant , R, care ac ioneaz în
centrul de rota ie.
D 3f
Ra D a Dfo h o
Kp Ka 0 (Ec. A - 63)
6
Fi a total rezult :
Df Dfo a 0.2D f o (Ec. A - 64)
Momentul maxim apare în sec iunea de anulare a for ei t ietoare i are valoarea:
z3
Mmax Ra D a z h Kp Ka (Ec. A - 65)
6
2R a
unde z .
Kp Ka
h
D
Ra
Ka
a
Kp O z
Df Rp Dfo
C
C Kp R 0.2Dfo
Ka C
B
a) b) c)
Figura A - 24. Starea de echilibrul limit pentru teren necoeziv
B. Cazul materialelor pur coezive. Pentru a evita distribu ia negativ a presiunilor la partea
superioar a excava iei, pentru împingerea activ se consider o distribu ie corespunz toare unui material
cu frecare redus ( = 20o) care s in seama de eventualele efecte secundare care pot duce la cre terea
împingerii (de exemplu, umplerea fisurilor cu ap ).
Din echilibrul momentelor în jurul punctului C (Figura A - 25) rezult :
D f2 4c u q 2R aD f o Ra D h 0 (Ec. A - 66)
o
h
D
Ra
q= D
O
Rp Dfo
Df
C R 0.2Dfo
B
4cu - q
a b
Figura A - 26. Deplas ri ale peretelui de sus inere ancorat în func ie de modul de rezemare în teren
În Figura A-27 sunt prezentate diagramele de presiuni, momente i deplas ri în cazul peretelui liber.
90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Fa Fa
D h3 y
y`
Mmax
Ra Ra q= D
a Rp
Df x Rp KaD KaD
M
(Kp-Ka)x 4c-q
Figura A - 27. Diagramele de presiuni, momente i deplas ri pentru cazul peretelui simplu rezemat
x2 2
Înlocuind rezisten a pasiv cu R p (K p K a ) i y` h3 a x se ob ine:
2 3
x2 2
yR a Kp Ka h3 a x (Ec. A - 71)
2 3
Rezolvarea ecua iei anterioare conduce la aflarea distan ei x i deci a fi ei peretelui:
Df a x (Ec. A - 72)
For a din ancoraj poate fi dedus din ecua ia de echilibru de for e orizontale:
Fa Ra Rp (Ec. A - 73)
În cazul în care terenul este pur coeziv, iar diagrama de împingeri este ajustat la o diagram
standard cu = 20o, c = 0 sau în cazul în care exist o succesiune de straturi: nisip pân la cota excava iei i
argil pur coeziv sub cota excava iei, rezisten a pasiv a terenului este dat numai de coeziune i ecua ia
(A-70) devine:
R a y D f 4c u q h3 D f / 2 0 (Ec. A - 74)
de unde se poate ob ine direct valoarea fi ei peretelui, Df.
Din expresia rezisten ei pasive se poate constata c , în cazul terenurilor pur coezive, peretele devine
instabil dac :
4c u q 0 (Ec. A - 75)
sau
c
0.25 (Ec. A - 76)
D
p E (Ec. A - 77)
L
în care:
p reducerea de presiune;
/L deformarea relativ ; - deplasarea lateral maxim a peretelui, L lungimea total a
peretelui;
E modulul de elasticitate al terenului;
- coeficient egal cu 0.3 1.0, în func ie de dimensiunile masei de p mânt de sub excava ie i de
coeficientul lui Poisson.
Rezisten a pasiv a terenului sub adâncimea y este înlocuit cu o for concentrat Rb (Figura A-29)
care ac ioneaz la distan a 0.2y de la baza peretelui.
Metoda const în alegerea unei distan e y, calcularea lui Rb din echilibrul static i apoi trasarea
diagrama de momente. Distan a y trebuie s coincid cu punctul de anulare a momentului la partea de jos a
peretelui. Dac aceast condi ie nu este îndeplinit se alege o nou valoare y i calculul se reia.
Fa
Ra
a x
Df y Rp
0.2y Rb
M
Figura A - 29. Diagramele de presiuni, momente i deplas ri pentru cazul peretelui încastrat în
teren
O variant simplificat a acestei metode este metoda grinzii echivalente (Figura A-30).
Aceast metod face uz de faptul c distan a x de la cota excava iei pân la punctul de anulare al
momentului (O, Figura A-30) este func ie de unghiul de frecare intern al terenului. În Figura A-31 este
prezentat varia ia distan ei x cu unghiul al terenului de sub cota excava iei.
92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Fa Fa
Ra
a x R`b
Df y Rp R`b y-x
0.2y Rb
Rb
M
(Kp-Ka)(y-a)
40
30
20
10
0
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
x/D
Rela ia din Figura A-31 a fost stabilit admi ând c Kp = 2/Ka. Odat stabilit distan a x, rezolvarea
grinzii superioare conduce la aflarea reac iunii R`b. Pentru grinda echivalent inferioar se scrie ecua ia de
momente fa de punctul de aplica ie al lui Rb i se ob ine distan a necunoscut y, apoi valoarea lui Rb
rezult din ecua ia de proiec ie.
Valoarea fi ei peretelui este:
Df (1.20 1.25)y (Ec. A - 78)
Realizarea excava iei cu pere i sprijini i cu prai uri presupune montarea prai urilor dup excavarea
unui nivel de rezemare, astfel încât, în cazul în care nu se introduc for e de pretensionare a prai urilor,
deplas rile pere ilor cumulate de la fiecare nivel de excavare s fie suficiente pentru a mobiliza în întregime
rezisten a la forfecare a p mântului din spatele peretelui.
Astfel, metodele clasice de calcul consider c peretele este supus pe toat lungimea la împingerea
activ a p mântului din spatele s u i la rezisten a pasiv a terenului din fa a sa, sub nivelul excava iei.
În mod acoperitor, pentru determinarea eforturilor sec ionale maxime în perete, se consider c
peretele este simplu rezemat între dou nivele de rezemare pe prai uri i c acestea preiau reac iunile ce
revin reazemelor simple.
M sur torile i observa iile efectuate pe diverse lucr ri subterane au ar tat îns c for ele din
prai uri difer substan ial de cele calculate cu metoda descris anterior. Valorile m surate ale for elor din
prai urile situate la partea superioar sunt mai mari decât cele rezultate dintr-o distribu ie triunghiular a
împingerii active din spatele peretelui, în timp ce cele din prai urile de la baza peretelui sunt mai mici. Pe
baza m sur torilor efectuate au fost propuse diverse diagrame de distribu ie a împingerii active a terenului,
în func ie de natura acestuia. În Figura A-32 sunt propuse trei astfel de diagrame.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 93
0.25D 0.25D
D 0.75D 0.50D
0.25D
Df 0.65 DKa D-4c D ... 0.4 D
teren teren cu teren cu
necoeziv coeziune mica coeziune ridicata
În Figura A-33 este prezentat schema de calcul a unui perete rezemat cu prai uri.
RA
A
R`B
B
RB
D
C RC
R`C
E
Df RE
Do
Df
a b c
Reducerea presiunilor laterale din fa a peretelui provoac un dezechilibru de for e care are ca
rezultat încovoierea local a sus inerii. La rândul ei, încovoierea local provoac redistribuirea presiunilor
de contact în spatele sus inerii care se manifest prin reducerea presiunilor în zona cu deforma ii laterale
mari i cre terea presiunilor în zonele învecinate (în zona superioar , sprijinit cu prai uri i în zona
inferioar , în teren).
Efectul cumulat al redistribuirilor care apar la fiecare treapt de excavare este acela c o parte din ce
în ce mai important din înc rcare este distribuit p r ii superioare a sus inerii, la care deformarea lateral
este împiedicat de prai uri. Cu cât adâncimea Do este mai mare în raport cu cota excava iei, cu atât
transferul de sarcin la prai uri va fi mai mare. Diferen a dintre suma for elor m surate în prai uri i
împingerea activ pe adâncimea excavat D este cu atât mai mare cu cât raportul D/Do este mai mic (se
reduce la zero pentru D/Do = 1).
Graficele din Figura A-35 pot fi utilizate pentru corec ia for elor din prai uri calculate cu metodele
clasice de stare limit , pentru a ine seama de fenomenul de bolt .
1
0.8
0.6
0.4
0.2
-0.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
D / Do
nisipuri îndesate, argile tari nisipuri afânate, argile moi
Figura A - 35. Corec ia for elor din prai uri pentru a ine seama de fenomenul de bolt
A.7.4 Efectul suprasarcinilor aplicate la suprafa a terenului asupra presiunilor de contact perete
teren
A.7.4.1 Suprasarcin liniar distribuit , paralel cu peretele
În Figura A-36a) este prezentat cazul unei suprasarcini liniare verticale care ac ioneaz la suprafa a
terenului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 95
b Qs Qs b b Qs
z z
z z
h
h h
a b
În ipoteza c terenul este un semispa iu elastic, Teoria Elasticit ii furnizeaz expresiile presiunilor
orizontale i verticale în teren datorate suprasarcinii distribuite pe metru liniar, Qs.
Prezen a peretelui cu rigiditate diferit de cea a terenului face ca eforturile care ac ioneaz la limita
peretelui s fie diferite de cele date de Teoria Elasticit ii i s depind de modul de deformare al peretelui.
În mod acoperitor, se poate considera c peretele este infinit rigid, situa ie care este echivalent cu
cea în care semispa iul este ac ionat de dou for e a ezate simetric, de o parte i de alta a sec iunii verticale
în care se calculeaz eforturile (Figura A-36b).
În acest caz:
4Q s zb 2
h 2
z2 b2
(Ec. A - 79)
4Q s z3
z 2
z2 b2
3 3 Qs
h,max (Ec. A - 80)
4 b
În Figura A-37 este prezentat varia ia eforturilor orizontale, h.
s h / s max
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
0
10
0.5b
z1 1.17b
b
z2 P
P P
2b
3b max = 0.2Qs/b
a b c d
Figura A - 38. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin liniar
distribuit , paralel cu peretele
b Qs b e qs
4b/3
b
z
P = Qs
2b z
3b max = 2Qs/3b
a b
Pentru a ob ine solu ia teoretic se utilizeaz aceea i ipotez a peretelui indeformabil (Figura A-
39b).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 97
2q s
h 2 1 sin 2 cos 2 sin 1 cos 1
(Ec. A - 84)
2q s
z 2 1 sin 2 cos 2 sin 1 cos 1
Distribu iile aproximative ale eforturilor orizontale pe perete sunt prezentate în Figura A-40.
b e qs b e qs b e qs
(4b+2e)/3
45o 45o
z1 b b
z 3b + 2e
z2 P a P = eqs
P P
a b c d e f
Figura A - 40. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin liniar
distribuit , perpendicular pe perete
b e
d qs b e qs
b e z1
z2
d+b P
d
qs
45o
b e
d+b d
/4 - /2
qs
Un caz particular al situa iei anterioare este cel al unei suprasarcini concentrate (Figura A-43).
P Qs K a
2Q s (Ec. A - 95)
max
b z 2 z1
b Qs b Qs
45o
z1 b
z2 b
P
b b
b b
a b
Presiunea orizontal ce se exercit pe perete datorit unei suprasarcini a ezate lâng perete poate fi
calculat , pentru terenuri necoezive, aproximativ, cu rela ia (Figura A-44):
e d
qs K a (Ec. A - 97)
1 d z
e z
2
cu valoarea maxim la cota z = 0:
Reparti iile din Figura A-44 i ecua iile anterioare r mân valabile i pentru terenuri pur coezive cu
men iunea c , datorit lipsei frec rii interne, K a 1 .
100 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
e qs d
qs
z max
~27
o
~27
o
d+z
Figura A - 44. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin a ezat
lâng perete
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 101
ANEXA B
În Tabelul B-1 sunt sintetizate tipurile de pere i de sus inere cu eviden ierea unor avantaje i limit ri
ale fiec rui tip.
secan i: pere i etan i cu caracter forarea pilo ilor secundari necesit instala ii
pilo i arma i / pilo i permanent puternice
arma i stabilitate i rezisten ridicate adâncimi limitate de toleran a pe vertical (de
asigurare a zonei de intersec ie a pilo ilor secan i)
Pere i de sus inere în nu presupune sisteme de poate deveni neeconomic pentru excava ii
consol rezemare temporare ale peretelui adânci
( prai uri, ancoraje) deplas rile peretelui datorate lucr rilor de
spa iu de lucru liber în incinta excavare pot fi inacceptabile
excavat , f r restric ii impuse de adâncimea de înfigere a peretelui (fi a) i
lucr ri de rezemare ale peretelui caracteristicile sec ionale (grosime, material,
armare) pot deveni considerabile pentru a
asigura stabilitatea
Pere i de sus inere deplas rile peretelui îngropat comparativ cu pere ii în consol pot fi mai
rezema i cu prai uri sunt controlate prin amplasarea scumpi i presupun o tehnologie mai complex
sau reazemelor temporare (realizarea reazemelor temporare)
ancoraje rigiditatea acestora, în cazul utiliz rii prai urilor, spa iul de lucru în
adâncimea de înfigere i rezisten a incinta excavat se aglomereaz i apar dificult i la
pot fi diminuate comparativ cu pere ii continuarea excav rii i realiz rii structurii îngropate
în consol
în cazul utiliz rii ancorajelor se
asigur un spa iu de lucru liber în
incinta excavat
Pere i de sus inere partea suprateran a construc iei lucr rile de excavare i de realizare a structurii
rezema i în cazul poate fi realizat concomitent cu subterane sunt dificile i mai scumpe datorit
utiliz rii procedeului structura subteran spa iului redus de lucru
de sus in jos reazemele temporare sunt trebuie l sate goluri în plan ee pentru accesul
înlocuite cu plan eele structurii oamenilor i utilajelor în vederea excav rii i
subterane execu iei structurii subterane
asigur o rezemare rigid a la deschideri mari este necesar asigurarea
peretelui cu o minimizare a rezem rii verticale a plan eelor infrastructurii
deplas rilor acestuia
Metodele de echilibru limit sunt bazate pe condi iile corespunz toare momentului ced rii, când
întreaga rezisten de forfecare a p mântului este mobilizat uniform în jurul peretelui îngropat. Calculele
la starea de echilibru limit sunt bazate pe considerarea unei distribu ii simple, liniare, a eforturilor laterale.
Metoda este utilizat pe scar mai larg i ofer rezultate acceptabile i poate fi utilizat pentru anumite
forme structurale (de exemplu, pere ii în consol ), dar este mai pu in indicat pentru alte forme structurale,
de exemplu pere i rezema i pe mai multe niveluri.
Datorit faptului c metodele la starea de echilibru limit sunt bazate pe rezisten a la forfecare a
terenului, acestea nu ofer indica ii în cea ce prive te deplas rile peretelui. De asemenea, aplicarea de
coeficien i de siguran la valorile presiunilor terenului, poate conduce la supradimensionarea structurii. La
proiectarea pere ilor îngropa i se va da prioritate unor metode care pot lua în considerare interac iunea
dintre perete i teren.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 103
B.2.2 Metode care iau în considerare interac iunea teren structur
B.2.2.1 Ipoteza comport rii elastice a terenului. Mediul elastic discret i mediul continuu
Într-o analiz simpl de interac iune teren structur , peretele îngropat este modelat printr-o grind
iar terenul printr-un mediu elastic discret, alc tuit dintr-o serie de resorturi orizontale (metoda
coeficientului de reac iune), sau printr-un mediu elastic continuu. Rigiditatea terenului este caracterizat
prin rigidit ile resorturilor (coeficien i de reac iune) sau prin rigiditatea mediului elastic continuu.
Rigidit ii resorturilor i se poate asocia o lege de cre tere cu adâncimea sau se pot impune limit ri
inferioare sau superioare are for elor în resorturi care s corespund atingerii valorilor de împingere activ
sau rezisten pasiv ale terenului.
Metodele bazate pe ambele modele (mediul elastic discret sau mediul continuu) pot fi utilizate
pentru calculul deplas rilor peretelui, al momentelor încovoietoare în perete i al for elor în reazemele
peretelui (ancoraje sau prai uri), dar nu pot furniza deplas rile terenului în jurul peretelui.
prai urile i ancorajele sunt modelate, în general, prin resorturi sau for e, ap rând dificult i în
estimarea condi iilor reale de rezemare.
Calcule mult mai complexe de interac iune teren structur sunt cele care permit modelarea
peretelui, a terenului, precum i a etapelor de execu ie prin metoda elementelor finite (MEF) sau metoda
diferen elor finite (MDF). Prin aceste metode este posibil modelarea unor factori precum:
comportamentul complex al terenului;
etapele de execu ie a lucr rii de sus inere;
detaliile de rezemare a peretelui;
efectele date de consolidarea terenului;
efectele date de prezen a apei subterane etc.
Se pot face estim ri privind deplas rile terenului i ale peretelui, m rimea eforturilor în perete i
for elor în reazemele peretelui. Pentru a ob ine, îns , rezultate apropiate de realitate este necesar în
prealabil o calibrare a modelului utilizat prin compararea rezultatelor calculului cu m sur tori realizate
pe structuri de sus inere asem n toare.
Metoda elementelor finite (MEF) i metoda diferen elor finite (MDF) sunt considerate c ofer
solu ii teoretic complete. Aplicarea acestor metode impune ca proiectantul s aib experien atât în
utilizarea unui anumit program de calcul care se bazeaz pe una din aceste metode cât i în modelarea unor
astfel de lucr ri.
Tabelul B-2. Avantaje i limit ri ale metodelor de calcul a pere ilor îngropa i
În Tabelul B-3 sunt prezenta i, spre exemplificare, parametrii geotehnici necesari în calculele de
proiectare, în func ie de câteva din metodele utilizate.
Parametrii terenului
Metoda de calcul coeficientul rezisten a la forfecare a terenului
utilizat în greutatea presiunii în rigiditatea
proiectarea volumic , stare de eforturi totale, eforturi efective, terenului
peretelui îngropat repaus, su c,
Ko
Metode care * - * * -
consider echilibrul
limit
Metoda coeficientului * * * * *
de reac iune
Metoda elementelor
finite i a diferen elor
finite
cu utilizarea * * * * *
criteriului elasto-
plastic, Mohr -
Coulomb
cu utilizarea * * (1) (1) (1)
unor modele
neliniare
(1) parametri specifici în func ie de modelul utilizat.
În cazul utiliz rii unor modele complexe privind comportarea terenului sunt necesari parametri
specifici, în func ie de modelul utilizat, ca de exemplu: coeficientul presiunii în stare de repaus, k0,
modulii de elasticitate de înc rcare desc rcare reînc rcare, coeficientul lui Poisson, , parametrii de
ecruisaj etc. Determinarea acestor parametri se face prin încerc ri speciale de laborator.
În calculul pere ilor îngropa i folosind metoda echilibrului limit sau metodele care iau în
considerare interac iunea teren structur modelând un r spuns elastic al terenului (mediu elastic continuu
sau discret) este necesar asumarea unor ipoteze privind eforturile laterale introduse de contrabancheta de
p mânt adiacent peretelui.
În continuare sunt prezentate trei posibilit i de modelare a contrabanchetelor de p mânt în calculul
pere ilor îngropa i.
În Figura B-1 este prezentat modelarea unei contrabanchete de p mânt printr-o suprasarcin
echivalent .
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
În Figura B-2 este prezentat modelarea efectului unei contrabanchete prin ridicarea nivelului
excava iei. Aceast modelare presupune c nivelul excava iei este ridicat prin prezen a contrabanchetei de
p mânt. Profilul original al contrabanchetei este redus la un profil de proiectare cu o pant de 1:3, dar baza
(l imea) este considerat neschimbat , b. În l imea contrabanchetei proiectate devine b/3 iar ridicarea
nivelului excava iei este considerat egal cu jum tate din în l imea contrabanchetei proiectate, adic b/6.
Por iunea ha urat a contrabanchetei din Figura B-2 va fi modelat printr-o suprasarcin aplicat nivelului
ridicat al excava iei conform metodei prezentat anterior (A).
Aceast metod este aplicabil numai pentru terenuri argiloase în condi ii nedrenate. Etapele care
trebuie urmate într-o astfel de modelare sunt (Figura B-3):
În spatele peretelui se consider diagramele de presiune ale p mântului standard, conform metodei
de echilibru limit (stare activ deasupra punctului de rotire i pasiv sub punctul de rotire).
Pentru o geometrie a contrabanchetei de p mânt dat , în l ime a excava iei h i o adâncime de
înfigere a peretelui d cunoscute, necunoscutele problemei sunt rezisten a la forfecare în condi ii nedrenate
mobilizat su mob i adâncimea zp. Acestea pot fi deduse prin exprimarea condi iilor de echilibru în ceea ce
prive te for ele orizontale i momentele încovoietoare din perete.
108 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
În principiu o astfel de analiz poate fi realizat i pentru terenuri în condi ii drenate (eforturi
efective). Totu i, acest lucru nu este înc validat i metoda poate fi neacoperitoare datorit faptului c
suprafe ele de alunecare nu sunt plane.
În element finit contrabancheta de p mânt poate fi modelat direct, f r asumarea unor ipoteze
simplificatoare a efectului acestuia, dup cum s-a ar tat în metodele anterioare. O aten ie deosebit trebuie,
îns , acordat stabilit ii interne a contrabanchetei. De exemplu, într-o analiz în eforturi efective în care
panta contrabanchetei este mai mare decât unghiul de frecare intern al terenului poate fi necesar a se
specifica i men ine presiunea negativ a apei din pori în interiorul contrabanchetei pe durata analizei. Dac
stabilitatea contrabanchetei depinde de men inerea acestor presiuni negative, în practic , se poate recurge la
acoperirea contrabanchetei cu beton sau cu o membran impermeabil .
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 109
B.4. Analiza stabilit ii tran eei excavate sub protec ie de noroi bentonitic
Pentru determinarea stabilit ii unui masiv de p mânt limitat de o suprafa vertical , se presupune
c alunecarea se produce dup o suprafa cilindric . Pentru volumul de p mânt situat deasupra acestei
suprafe e coeficientul de stabilitate este definit prin raportul:
Ms
Fs (Ec. B-1)
Mr
unde Ms este momentul de stabilitate, iar Mr este momentul de r sturnare, calculate fa de centrul cercului
director al suprafe ei de alunecare. De fapt este vorba de raportul între eforturile efective mobilizate în
lungul suprafe ei de alunecare i eforturile necesare pentru asigurarea stabilit ii.
Momentul de stabilitate este generat de eforturile tangen iale de contact mobilizate în lungul
suprafe ei de alunecare:
c tg (Ec B-2)
c ef tg ef
Fs (Ec. B-3)
c nec tg nec
Evident c exist o multitudine de valori care rezolv starea de echilibru limit . Dac co este
coeziunea corespunz toare lui = 0, iar o este unghiul de frecare intern corespunz tor lui c = 0, m este
presiunea normal pentru care rezisten ele la forfecare în cele dou cazuri extreme sunt egale:
co m tg o (Ec. B-4)
Aplicarea concret la verificarea stabilit ii taluzului vertical al unei tran ei umplute cu noroi
bentonitic presupune rezolvarea problemei prezentat în Figura B-4b.
În acest caz, Ms este dat de presiunea hidrostatic a noroiului (cu rezultanta P) i de rezisten a la
forfecare a terenului dezvoltat în lungul suprafe ei de alunecare, iar Mr este dat de greutatea p r ii din
masivul de p mânt care alunec , G, la care se adaug eventualele suprasarcini aplicate la suprafa a
terenului.
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
nH
mH
co G
H
M`(ci, tg i) P
O tg tg
a b
Figura B-4. Calculul stabilit ii în ipoteza suprafe ei de alunecare cilindrice
În practic , determinarea adâncimii critice a tran eei se realizeaz prin utilizarea unor abace de
calcul în func ie de trei variabile:
În Figura B-5 sunt prezentate astfel de abace care corespund unui nivel al noroiului în tran ee egal
cu cota superioar a acesteia (n = 0).
Pe baza acestor abace se pot determina nivelul i densitatea noroiului din tran ee necesare pentru
evitarea adâncimii critice care duce la pierderea stabilit ii.
0.15
r n = 1.05 g/cm3
n=0
0.10
m=0
0.05
m = 0.2
m = 0.5
0.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 111
0.15
r n = 1.10 g/cm3
n=0
0.10
m=0
0.05
m = 0.5 m = 0.2
0.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
0.15
r n = 1.15 g/cm3
n=0
0.10
m=0
0.05
m = 0.2
m = 0.5
0.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
0.15
r n = 1.20 g/cm3
n=0
0.10
m=0
0.05
m = 0.2
m = 0.5
0.00
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
Figura B-5. Abace de calcul al stabilit ii tran eei în ipoteza suprafe elor de cedare cilindrice
Not : Problema de stabilitate general a taluzului vertical al unei tran ee umplute cu noroi se poate
rezolva în mod asem n tor i în ipoteza unei suprafe e plane de alunecare (ipoteza Coulomb).
112 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
B.4.2 Stabilitatea tran eei cu lungime infinit
În semispa iul infinit, eforturile normale sunt eforturi principale, determinarea lor fiind posibil prin
cunoa terea greut ii volumice a materialului, :
z =K z (Ec. B-6)
unde K este coeficientul de împingere al terenului, iar z este adâncimea punctului de calcul. Coeficientul K
este ia valori între Ko (coeficientul de împingere a p mântului în stare de repaus) i Ka (coeficientul de
împingere activ a p mântului).
În cazul excav rii unei tran ei în care se introduce noroi bentonitic, stabilitatea peretelui tran eii
este asigurat prin presiunea dat de noroi, pn, care echilibreaz presiunile terenului. Starea de echilibru
depinde astfel de greutatea volumic a noroiului bentonitic introdus în tran ee, n (Figura B-6a).
Deoarece teoretic aceast metod de calcul este suficient de exact , ea se utilizeaz frecvent la
verificarea stabilit ii pere ilor tran eei. Distribu ia eforturilor orizontale pe suprafa a de contact este
prezentat în Figura B-6b.
O X 0
hn
pn < ka z
Z ha
1
z n Kz
2
pn - pw > ka `z
Ka
z
3
a
pn - pw < ka `z
4
b
Figura B-6. Stabilitatea tran eei cu lungime infinit
În zonele 0 1 i 3 4, presiunea noroiului este mai mic decât valoarea necesar pentru atingerea
st rii limit a terenului, în timp ce în zonele 1 2 i 2 3 presiunea este mai mare. Deoarece pe în l imea 0
1 presiunea orizontal a terenului este preluat de grinzile de ghidaj, calculul stabilit ii se face conform
teoriei clasice a împingerii p mântului pe un perete rigid. Punctele 1 i 3 reprezint limite ale zonelor
plastice în timp ce punctul 2 corespunde unei st ri de rezisten pasiv . Por iunea 3 4 este o zon plastic .
Pentru asigurarea stabilit ii într-un punct pe verticala s p turii trebuie asigurat un coeficient de
siguran supraunitar:
pn p w
Fs (Ec. B-7)
Ka z
Verificarea stabilit ii prin aceast metod conduce la greut i volumice ale noroiului mai mari
decât în cazul unei singure suprafe e de alunecare.
Aceast metod se bazeaz pe exprimarea echilibrului unui prism de p mânt delimitat la partea
superioar de suprafa a terenului, lateral de planul s p turii i la partea inferioar de planul de cedare.
Tran eea se consider de lungime infinit iar p mântul omogen i lipsit de coeziune pe întreaga adâncime a
acesteia. Înc rc rile care ac ioneaz asupra prismului sunt: greutatea proprie G, rezultanta presiunii
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 113
noroiului bentonitic P, rezultanta presiunii hidrostatice datorate pânzei freatice U, reac iunea pe planul de
cedare Q, (Figura B-7a). Din echilibrul poligonului for elor rezult :
h2 h hw 2 h hw 2 h hw 2
P ctg ctg ctg ` tg w
2 2 2 2
(Ec. B-8)
1 2 1
h h hw 2 ` ctg tg h hw 2 w
2 2
1
Pe de alt parte: P h hn 2 n (Ec. B-9)
2
atunci:
h2 h hw 2 ` ctg tg h hw 2 w
n (Ec. B-10)
h hn 2
h ctg
hn
c=0
hw G n
w
A
h
P A`
Q
U O tg
(h-h w)
a
w
b
Figura B-7. Calculul stabilit ii pe baza echilibrului volumelor de p mânt
Din condi ia de minim dP/d = 0 se determin unghiul limit pentru pierderea stabilit ii. Pentru
acest unghi se determin apoi greutatea volumic necesar pentru noroiul bentonitic, n.
Valoarea greut ii volumice se recalculeaz pentru diferite unghiuri de frecare intern . Graficul
care delimiteaz starea de echilibru limit al peretelui tran eii, în coordonate ( ni, tg i) este prezentat în
Figura B-7b. Cunoscând unghiul de frecare intern al terenului i greutatea volumic a noroiului
bentonitic, se pot determina coordonatele punctului A, iar la intersec ia dreptei AO cu graficul se ob ine
punctul A`. Coeficientul de siguran al stabilit ii peretelui tran eii va fi:
OA
Fs (Ec. B-11)
OA`
Teoriile de calcul care in seama de efectul de siloz presupun c în zona corespunz toare tran eii,
volumul de p mânt se deplaseaz vertical; în acest fel suprafa a de alunecare va fi determinat de apari ia
unui efect de bolt vertical, deschiderea bol ii respective fiind egal cu lungimea panoului excavat.
114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
În urma efectului de bolt eforturile verticale scad, adic se va constata o dependen neliniar de
adâncime. Deoarece nu se ia în considerare efectul de bolt orizontal, se consider o distribu ie uniform a
eforturilor i de aceea problema se consider ca problem plan .
Eforturile orizontale se determin pe baza teoriei lui Rankine. Acestea fiind cunoscute, studiul
stabilit ii se reduce la determinarea ei în zonele plastice. Teoria lui Caquot-Kerissel asupra efectului de
siloz ia în considerare efectul de bolt la terenuri necoezive.
L
-x +x y
O
q`
1 z
dz 2
3 x
q x
dx 0 pn - pw
c=0 x
pn - pw
Condi iile sunt exemplificate în Figura B-8. În teoria Schneebeli valoarea eforturilor verticale în
teren la fa a tran eei se determin cu rela ia:
z
L sin 2
L e L (Ec. B-12)
z
sin 2
x tg 2 z (Ec. B-13)
4 2
Conform teoriei lui Schneebeli, orice punct de la suprafa a peretelui tran eii se g se te în echilibru
dac presiunea noroiului bentonitic este mai mare decât reac iunea interioar a p mântului (în cazul
apari iei eforturilor orizontale datorit unei mobiliz ri complete). Schneebeli consider valabil aceast
metod i la p mânturile coezive. În acest caz:
În volumul de p mânt care limiteaz tran eea apar i ni te eforturi verticale date de efectul de siloz
care se formeaz .
În acest caz fâ iile studiate sunt paralele (Figura B-8), iar pe pere ii verticali unde apar eforturi de
forfecare se reduc eforturile verticale. Fenomenul este datorat redistribuirii eforturilor i nu unui efect de
bolt real.
Pentru efectul de siloz de tip Terzaghi în cazul când c = 0, q = 0, la adâncimea z i lungimea L a
panoului se determin o valoare a efortului vertical egal cu:
z
L 2Ktg
L e L (Ec. B-15)
z
2Ktg
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 115
În calculele de proiectare ale unui perete îngropat presiunea apei poate avea un efect considerabil
asupra rezultatelor de calcul.
În estimarea nivelului de proiectare al apei subterane trebuie s se in seama de varia iile naturale
ale acestuia, existen a i dispozi ia eventualelor drenaje, precum i a straturilor drenante din teren. Influen a
apelor provenite din precipita ii asupra regimului apei subterane trebuie luat în considerare mai ales în
cazul unor p mânturi pr foase sau nisipoase.
În p mânturi argiloase nivelul apei subterane poate fi determinat numai în urma citirilor
piezometrice realizate într-un interval suficient de timp. Presiunea apei datorat umplerii temporare cu ap
a fisurilor în p mânturile argiloase trebuie luat în considerare pentru o analiz în eforturi totale. Presiunea
apei pentru o analiz în eforturi efective trebuie calculat conform regimului apei subterane din apropierea
peretelui. În roci moi este necesar m surarea presiunii apei pe suprafe ele discontinuit ilor.
În Figura B-9 sunt prezentate schematic situa iile posibile care pot apare în regimul apei subterane
în jurul unui perete îngropat.
Figura B-9. Situa ii posibile ale regimului apei subterane în cazul unor pere i îngropa i
În func ie de tipul terenului (stratifica ie, permeabilitate) i de tipul peretelui îngropat (impermeabil,
cu baza într-un strat impermeabil sau nu) efectul apei subterane i condi iile de calcul de o parte i de alta a
peretelui îngropat (condi ii drenate sau nedrenate) pot s difere.
În Figura B-10 sunt prezentate câteva scenarii posibile care scot în eviden efectul anizotropiei
asupra presiunilor apei. În stabilirea efectului regimului hidrodinamic asupra peretelui îngropat este
indicat o analiz pe baza metodelor numerice.
116 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Figura B-10. Diferite diagrame ale presiunii apei pentru un perete impermeabil în func ie de
natura terenului
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 117
Anexa C
1. Legisla ie
Nr. Acte legislative Publica ia
Crt.
1. GP 093-2006 Ordinul ministrului transporturilor construc iilor i
Ghid privind proiectarea structurilor de p mânt turismului nr. 1764 din 21septembrie 2006
armate cu materiale geosintetice i metalice. publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 896 bis
din 03 noiembrie 2006,
2. NP 114-2004 Ordinul ministrului transporturilor construc iilor i
Normativ privind proiectarea i execu ia turismului nr.363 din 08 martie 2005
ancorajelor. publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 453 bis
din 27 mai 2005 ,
3. NP 074-2007 Ordinul ministrului dezvolt rii lucr rilor publice i
Normativ privind documenta iile geotehnice locuin elor nr. 128 din 08 mai 2007
pentru construc ii. publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 381 din
06 iunie 2007,
4. NP 120-2006 Ordinul ministrului transporturilor construc iilor i
Normativ privind cerin ele de proiectare i turismului nr 1730 din 21 septembrie 2006
execu ie a excava iilor adânci în zone urbane publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 911 bis
din 09 septembrie 2006,
5. NP 122-2010 Urmeaz s fie publicat
Normativ privind determinarea valorilor
caracteristice i de calcul ale parametrilor
geotehnici.
6. NP 123-2010 Urmeaz s fie publicat
Normativ privind proiectarea geotehnic a
funda iilor pe pilo i.
7. P 100-1:2006 Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor i
Cod de proiectare seismic Partea IPrevederi turismului nr.1711/2006 din 19 septembrie 2006,
de proiectare pentru cl diri. publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 803 bis din
25 septembrie 2006.
2. Lista standardelor
Nr. Standarde
Crt. Indicativ, titlu
1. SR EN 1536:2004
Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i
fora i.
2. SR EN 1537:2002 SR EN 1537:2002/AC:2002
Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Ancoraje Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Ancoraje în
în teren. teren.
3. SR EN 1538:2002
Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i
mula i.
4. SR EN 1990:2004 SR EN 1990:2004/A1:2006
Eurocod. Bazele proiect rii structurilor. Eurocod. Bazele proiect rii structurilor.
5. SR EN 1990:2004/NA:2006
Eurocod. Bazele proiect rii structurilor.Anex
Na ional .
6. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009
Eurocod: Bazele proiect rii structurilor.
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
7. SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009
Eurocod: Bazele proiect rii structurilor. Anexa A2:
Aplica ie pentru poduri. Anexa na ional .
8. SR EN 1991-1-1:2004 SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009
Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor. Partea 1- Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor. Partea 1- 1:
1: Ac iuni generale. Greut i specifice, greut i Ac iuni generale - Greut i specifice, greut i proprii,
proprii, înc rc ri utile pentru cl diri înc rc ri din exploatare pentru construc ii.
9. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006
Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor. Partea 1-1:
Ac iuni generale. Greut i specifice, greut i proprii,
înc rc ri din exploatare pentru construc ii. Anex
na ional .
10. SR EN 1991-1-6:2005 SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008
Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor. Partea 1- Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor. Partea 1-6:
6: Ac iuni generale. Ac iuni pe durata execu iei Ac iuni generale. Ac iuni pe durata execu iei. Anexa
Na ional .
11. SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008
Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor. Partea 1-6:
Ac iuni generale. Ac iuni pe durata execu iei.
13. SR EN 1993-1-10:2006 SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o el. Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o el. Partea 1-
Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a 10: Alegerea claselor de calitate a o elului
o elului
14. SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o el. Partea 1-
10: Alegerea claselor de calitate a o elului. Anexa
na ional .
15. SR EN 1993-5:2007 SR EN 1993-5:2007/AC:2009
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o el. Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o el. Partea 5:
Partea 5: Pilo i i palplan e. Pilo i i palplan e
16. SR EN 1994-1-1:2004 SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o el
otel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si i beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru
reguli pentru cl diri. cl diri.
17. SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o el
i beton. Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru
cl diri. Anexa Na ional .
18. SR EN 1997-1:2004 SR EN 1997-1:2004 /AC:
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
Reguli generale generale.
19. SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
generale. Anexa na ional .
20. SR EN 1997-2:2007 SR EN 1997-2:2007/NB:2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2: Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului investigarea i încercarea terenului. Anexa Na ional
21. SR EN 1998-1:2004 SR EN 1998-1:2004/NA:2008
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a
rezisten a la cutremur. Partea 1: Reguli generale, la cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac iuni
ac iuni seismice i reguli pentru cl diri seismice i reguli pentru cl diri. Anexa na ional .
22. SR EN 1998-5:2004 SR EN 1998-5:2004/NA:2007
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a
rezisten a la cutremur. Partea 5: Funda ii, la cutremur. Partea 5: Funda ii, structuri de sus inere
structuri de sus inere i aspecte geotehnice i aspecte geotehnice. Anexa na ional .
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 119
23. SR EN 10248-1:1996
Palplan e laminate la cald din o eluri nealiate.
Partea 1: Condi ii tehnice de livrare.
24. SR EN 10248-2:1996
Palplan e laminate la cald din o eluri nealiate.
Partea 2: Toleran e de form i la dimensiuni.
25. SR EN 10249-1:1996
Palplan e formate la rece din o eluri nealiate.
Partea 1: Condi ii tehnice de livrare.
26. SR EN 10249-2:1996
Palplan e formate la rece din o eluri nealiate.
Partea 2: Toleran e de form i la dimensiuni.
27. SR EN 12063:2003
Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pere i
din palplan e.
28. SR EN 12716:2002
Execu ia lucr rilor geotehnice speciale.
Injectarea cu presiune înalt a terenurilor (Jet
grouting)
29. SR EN 13331-1:2004
Sisteme pentru sprijinirea an urilor. Partea 1:
Specifica ii de produs.
30. SR EN 13331-2:2004
Sisteme pentru sprijinirea an urilor. Partea 2:
Evaluare prin calcul sau încercare.
SR EN 14653-1:2005
31. Sisteme hidraulice ac ionate manual pentru
sprijinirea an urilor. Partea 1: Specifica ii de
produs.
32. SR EN 14653-2:2005
Sisteme hidraulice actionate manual pentru
sprijinirea santurilor. Partea 2 : Evaluare prin
calcul sau incercare.
33. SR EN ISO 14688-1:2004 SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i
descriere descriere.
34. SR EN ISO 14688-2:2005 SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o
pentru o clasificare. clasificare.