Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie « Nicolae Testemiţanu »

Catedra de propedeutică stomatologică « Pavel Godoroja »

Recesiuni gingivale
Recesiunile gingivale

Ê Recesiunea gingivală este definită ca "deplasarea gingiei

marginale sau marginii gingivale libere spre apical de
joncţiunea smalţ- cement" (după American Association of
Periodontology -AAP)

Ê Recesiunile gingivale sunt leziuni parodontale caracterizate

printr-o retracţie progresivă, în direcţie apicală a marginii
gingivale.
Recesiunile gingivale

Ê Recesiunea gingivală este expunerea suprafeţei radiculare

printr-o schimbare apicală a poziţiei gingiei.

Ê Recesiunile gingivale sunt denudaţii parţiale ale suprafeţei

radiculare datorate migrării apicale a gingiei, osului și
desmodonţiului” (Guinard și Cafesse, 1977).
Ê Recesiunea gingivală se defineşte ca o deviere
neinflamatoare a marginii gingivale spre apical care duce la
dezgolirea rădăcinilor dentare, sensibilitate dentară, aspect
inestetic al gingiei (Chetruș V.).
Ê Recesiunea gingivală sau retracţia gingivală este evidentă
clinic în condiţii de îmbolnăvire a parodonţiului marginal.

Ê Recesiunea gingivală este urmarea distrugerii prin resorbţie

inflamatorie a osului alveolar subiacent, urmată de o rapidă
proliferare a epiteliului în direcţie apicală (Horia Traian
Dumitriu,2009).
Ê Termenul "recesiune tisulară marginală" este considerat a fi
mai precis decât "recesiunea gingivală", deoarece ţesutul
marginal poate fi și mucoasa alveolară.

Ê Recesiunea tisulară marginală este definită ca deplasarea

marginii ţesuturilor moi gingivale apical de joncţiunea
smalţ- cement.
 Factori etiologici cauzali ai recesiunilor
gingivale:

1 Periajul gingivo-dentar printr-o tehnică incorectă, inclusiv periaj excesiv

2 Placa bacteriană

3 Factori iatrogeni:
A. Obturaţii debordante;
B. Croșetele protezelor parţiale;
C. Aparatele ortodontice incorect confecţionate;
D. Microproteze cu limite dento-protetice subgingivale, care nu respectă spaţiul
biologic.
E. După intervenţii chirugicale ca gingivectomia, operaţii cu lambou, urmate de
vindecarea prin fibrozare retractilă a marginii gingivale.
Factori etiologici predispozanţi ai
recesiunii gigivale

1. Malpoziţiile dentare

2. Dehiscenţe și fenestraţiile gingivale

3. Frenuri inserate aproape de marginea gingivală liberă și

gingia fixă

4. Convexităţile radiculare ale caninilor.

Factorii etiologici ai recesiunilor
gingivale (Chetruș V.)
Ê
I. ParticularităţI anatomo-fiziologice ale structurii proceselor alveolare

Ê - Dinţii cu rădăcini voluminoase: caninii au corticala foarte subţire.

Vascularizarea intraosoasă a procesului alveolar vestibular este minima. Pot să
apară defecte în formă de fisură sau dehiscenţa, fenestraţie, iar în aceste zone
gingia devine foarte sensibilă la factorii mecanici şi microbieni.

Ê - Vestibulul mic al cavităţii bucale

Ê - Raportul lăţimii gingiei fixe şi celei libere

Prezenţa unei gingii fixe mici în asociere cu un vestibul mic al cavităţii bucale pot
conduce la o traumă permanentă a gingiei cu bolul alimentar şi dereglarea
vascularizaţiei gingiei.

Acelaşi mecanism de apariţie al recesiunii gingivale va fi şi în prezenţa tracţiunii

muco-alveolare şi frenurilor labiale profund înserate.
Factorii etiologici ai recesiunilor
gingivale (Chetruș V.)

Ê II. Anomalii ale dinţilor, arcadelor dentare şi a ocluziei

a. Supracontacte dentare
b. Protruzie

Ê c. ocluzie profundă
d. Tortoanomalii
e. Dinţi vestibularizaţi
f. ecuator slab pronunţat al coroanei dentare sau lipsa lui

Ê III. Factorul microbian (depunerile dentare dure ,moi)

Factorii etiologici ai recesiunilor
gingivale (Chetruș V.)

Ê IV. Trauma repetată a gingiei

a. Periajul excesiv cu periuţa dentara c̆ u peri duri

b. Margini proeminente ale obturaţiilor și coroanelor de înveliș

Factorii etiologici ai recesiunilor
gingivale (Chetruș V.)

Ê V. Deprinderile vicioase
a. apăsarea gingiei cu obiecte dure: chibrituri, fluiere, stilouri,
creioane
b. Trauma gingiei cu unghiile (la persoanele cu probleme
emoţionale)
C. Traume: în luxaţii dentare cu fractura peretelui vestibular

Ê VI. Tratamentul ortodontic — predispune spre o recesiune

la dinţii care sunt supuşi tracţiunii ortodontice
Factorii etiologici ai recesiunilor
gingivale (Chetruș V.)

Ê VII.Patologiile iatrogene

Ê - pasta arsenicală aplicată pe gingie accidental provoacă necroza ţesuturilor

moi şi osoase cu apariţia recesiunii gingivale

Ê - Trauma mecanică a gingiei cu freza ori discurile de separare de către medicul

stomatolog

Ê - Procese periapicale cronice cu rezorbţie sau perforare radiculară după un

tratament endondontic ori ortopedic , cimentarea dispozitivelor corono-
radiculare. Dacă perforaţia evoluează asimptomatic, atunci recesiunea
gingivală poate fi primul simptom

Ê - extracţie traumatică a dinţilor vecini

Ê - prepararea dinţilor stîlpi subgingival , amprentarea câmpului protetic sub

presiune

Ê - la progresarea recesiunii contribuie materialele de obturaţie folosite în

restaurarea dinţilor cu rădăcini dezgolite
Clasificarea recesiunilor Sullivan și
Atkins (1968)
Ê Clasa I: recesiuni profunde
și late

Ê Clasa II: recesiuni

superficiale și late

Ê Clasa III: recesiuni profunde

și înguste

Ê Clasa IV: recesiuni

superficiale și înguste
Clasificarea recesiunilor gingivale după
Benque și colab. (1983)

Ê Recesiuni gingivale în formă de U: au un prognostic redus de

reacoperire

Ê Recesiuni gingivale în în formă de V: au prognostic favorabil

de reacoperire

Ê Recesiuni gingivaleîn formă de I : au un prognostic foarte bun

de reacoperire
Bibliografie

Ê 1.Parodontologie. Horia Traian Dumitriu, 2009.

Ê 2. CARRANZA’S CLINICAL PERIODONTOLOGY, 2006,

2009, 2012, 2014.

Ê 3. Note de curs elab. conf.univ. T. Porosencov, 2019.

Ê 4. Леус П.А. Казенко Л.А Особенности клинических

проявлений рецессии десны. Минск 1993.

Ê 5. Chetruș Viorica. Recesiunile gingivale. Etiologie și

clasificări. Medicina stomatologică, p. 16-18, 2014.