UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE Nicolae

Testemiţanu
Facultatea stomatologie

REFERAT
Realizarea tiparului, injectarea acrilatului,
polimerizare

Student:Caragacean Corina anul II gr.S1807

Coordonator:Conferențiar universitar Bajurea Nicolae

Chișinău 2020

Cuprins
 1. Proteza pațial mobilizabilă cu bază
acrilică.Generalități
2. Realizarea tiparului
3. Injectare acrilatului și polimerizarea
Bibliografie

Chișinău 2020

Capitolul 1: Proteza parțială mobilizabilă acrilică

cu placă.Generalități.
1.1Ce este Proteza parțială mobilizabilăacrilică cu
placă
Proteza parțial mobilizabilă acrilică cu placă reprezintă o soluție de
tranziție în algoritmul terapeutic de reabilitare a edentației parțiale întinse,
absolut necesară repoziționarii cranio-mandibulare și redimensionării
etajului inferior.

1.2 Părțile componente ale ppms

Ca și orice alt tip de proteze dentare ,proteza parțială mobilizabilă
acrilică cu placă este constituită din mai multe elemente.

 Elemente principale: dinţii acrilici;

 Elemente auxiliare: baza protezei și elementele de ancorare,
menţinere și stabilizare. *Dinții artificiali: sunt elementele
funcţionale principale, (restabilesc funcţia); sunt din acrilat sau
porţelan și se plasează în spaţiile edentate, formând segmente
artificiale ale arcadei dentare cu scopul restabilirii integrităţii și
funcţiilor dereglate ale sistemului stomatognat; *Elemente de
ancorare, menținere și stabilizare: sunt elementele care menţin și
stabilizează proteza pe câmpul protetic; sunt elemente principale
(croșete) și auxiliare (elementele câmpului protetic care se opun
tendinţei protezei de mobilizare în plan vertical și orizontal); *
Baza: constituit din șei și conectorul care le unește; șeile se
amplasează în spaţiul edentat iar conectorul pe palatul dur sau
versantul intern al apofizei alveolare inferioare; baza unește toate
elementele și formează un corp unic.

1.3Indicațiile
În general, protezele parțiale se folosesc în 2 situații:

1. Ca o soluție provizorie pentru a restaura funcțiile și estetica pe o

perioadă de tranziție spre lucrări dentare mai complexe.
 2. Ca o soluție permanentă pentru a înlocui o breșă .

Există situații clinice în care implanturile dentare sau punțile fixe nu

pot fi executate. De exemplu, anumite afecțiuni generale sau locale
pot contraindica anestezia, intervențiile chirurgicale sau plasarea
implanturilor în general

Când o punte dentară nu poate fi realizată daca dinții rămași în

cavitatea bucală nu sunt suficienți ca număr, sau aceștia au o
implantare inadecvată.

1.4 Etapele de confecționare

Proteza parțială mobilizabilă cu placă acrilică este obținută după
succesiunea unor etape clinice și de laborator, realizate de medic și de
tehnicianul dentar.
Succesiunea etapelor clinico - tehnice necesare obținerii protezelor parțiale
mobilizabile cu placă acrilică este următoarea:
1. Examenul clinic al pacientului, stabilirea diagnosticului și a planului de
tratament (etapa clinica).
2. Amprentarea campului  protetic (etapa clinica).
A.Amprentarea preliminară
B. Amprentarea funcțională.
3. Realizarea modelului (etapa tehnica).
A. Modelul preliminar
B. Confecționarea lingurii (portamprentei) individuale (etapa
tehnica).
C.  Realizarea modelului de lucru (etapa tehnica )
4. Confectionarea sabloanelor cu bordura de ocluzie (etapa tehnica).
5.Determinarea relațiilor intermaxilare și a reperelor pentru alegerea și
montarea dinților artificiali (etapa clinica).
6. Fixarea modelelor în simulator, ocluzor sau articulator (etapa tehnica).
7. Realizarea machetei protezei partiale, montarea dinților artificiali (etapa
tehnica).
8. Probe machetei în cavitatea bucala (etapa clinica).
9. Modelarea machetei definitive a PPMP proteza parțială mobilizabilă cu
placă (etapa tehnica).
10. Realizarea tiparului (etapa tehnica).
11. Introducerea acrilatului în tipar și polimerizarea (etapa tehnica ).
12. Dezambalarea, prelucrarea si lustruirea protezei (etapa tehnica).
13. Aplicarea si adaptarea protezei pe campul protetic (etapa clinica).
14. Recomandările medicului.

Capitolul II:Realizarea tiparului

Turnarea modelului este precedată de igienizarea amprentei (spalarea sub
jet de apa) de urmele de saliva și de sange.  Se reduc cu foarfeca marginile
balante ale amprentei,  care depășesc limitele câmpului protetic.
Modelul este reproducerea pozitiva a câmpului protetic, obținut prin
turnarea ghipsului fluid în impresiunile amprentei. Pentru obtinerea
protezei partiale mobilizabile cu placă se utilizează două tipuri
de modele :
-      preliminar – este turnat într-o amprentă preliminară luată în
portamprenta (lingura) standard;
-      de lucru sau functional – este turnat intr-o amprentă
functională luată în portamprenta (lingura) individual.

A. MODELUL PRELIMINAR
 Se toarnă din ghips obișnuit și este utilizat pentru obținerea
portamprentei (lingurii) individuale.

Metoda de obtinere
 
Dupa igienizarea amprentei se prepară ghipsul de consistență fluidă într
- un bol de cauciuc și se depune în amprenta sub vibrare. Amprenta se
vibreaza manual sau pe masa vibratorie, ghipsul fiind dirijat în toate
detaliile, astfel evitandu - se formarea bulelor de aer în masa ghipsulu.
Dupa ce amprenta este umpluta cu ghips fluid, din ghipsul ramas se
depune pe masa de lucru o cantitate de 3 - 4 cm de ghips (mai vascos)
proportional ca latime cu suprafata amprentei. In acest ghips se
introduce amprenta paralel cu planul mesei și cu lingura standard în sus
și se modelează soclul modelului.

B.   CONFECTIONAREA  PORTAMPRENTEI  INDIVIDUALE
 
Portamprenta (lingura) individuala este suportul rigid in care se aplica
materialul pentru amprenta functionala sau definitiva a campului
protetic. Este realizata pe modelul preliminar in limitele campului
protetic delimitat in prealabil prin trasare cu creionul.
Materiale: se obtin din placa de baza, acrilat autopolimerizabil
(materiale frecvent utilizate) si foarte rar din acrilat termopolimerizabil
si polistiren.
Metode de obtinere :
Operatiunile efectuate se desfasoara in urmatoarea ordine :
 trasarea limitelor campului protetic cu creionul
 pregatirea dintilor restanti si a campului protetic pentru distantarea
linguri
 izolarea modelului 5 - 10 in apa
 modelarea si adaptarea placii de baza - modelul este acoperit cu o
placa de baza, care este plastificata la flacara becului Bunsen.
 aplicarea accesorilor - intariturile, manerul si butonii de presiune
 prelucrarea lingurii: după îndepărtarea de pe model, lingura se
prelucreaza marginal cu freze de acrilat, pentru ca lingura sa ocoleasca
frenurile si bridele in momentul amprentării.

Lingura individuală – este portamprenta adaptată la suprafaţa câmpului

protetic, în care cu ajutorul probelor fucţionale se va obţine amprenta
funcţională.

Tehnici de realizare a lingurilor individuale.

Lingura individuală poate fi realizată prin două metode:
• Metoda directă (se realizează în cabinet din plăcuţe de ceară de
bază, stens, plexiglaz)
• Indirectă (În laborator din acrilat autopolimerizabil sau materiale
termoplastice (placă de bază).
Cerinţe:
- distanţare de model, mai mare pentru alginate, mai mici pentru
elastomeri.
- retenţii sub formă de perforaţii mai ales pentru alginate dar şi pentru
elastomeri chiar dacă se utilizează substanţe adezive.
- mâner asemănător celui de la lingurile standard

Apoi se face cofecționarea modelului de lucru, confecționarea

șablonului de ocluzie,determinarea relațiilor intermaxilare, fixarea
modelelor în ocluzor sau articulator, confecționarea machetei preliminare a
protezei parțiale,

Capitolul III: Injectare acrilatului și polimerizarea

CONFECTIONAREA  BAZEI  ACRILICE  A  PROTEZEI

Forma și dimensiunile bazei acrilice a protezei proiectă de medic pe

modelul de lucru sunt reproduse fidel, în negativ, de forma și dimensiunile
tiparului. Baza protezei (șei+placa protetică) se obține din rășini acrilice
special cu denumiri comerciale diferite : Romacryl (Romania) , Superacryl
, Caloryl (Cehia) , Palaterm - Kulzer ( Germania ).Cel mai frecvent utilizat
în practică este Superacrylul ( Cehia ) , care prezintă mai multe nuanțe
coloristice notate cu 0 (zero) pentru transparent și cu A, B, C pentru nuanțe
roz. Aceste nuanțe se asociază pentu obtinerea unei culori a bazei
asemanatoare cu cea mucoasei bucale stabilită cu ajutorul unei chei de
culori.

A.   Prepararea acrilatului

Se realizeaza in recipiente speciale : godeuri din portelan sau polistiren.

Pentru o proteza maxilara cantitatea medie de polimer (pulbere) este cca
18 g. Protezele mandibulare au dimensiuni mai mici si cantitatea de
polimer va fi mai mica.
Prepararea propriu-zisa. In goden, peste polimer se picura lichidul
(monomerul) cca 7 ml., avindu-se in vedere ca proportia polimer -
monomer pentru Romacryl si Superacryl este 2/1 (doua parti pulbere si o
parte lichid), Cu spatula sau o bagheta din sticla se amesteca pulberele roz
cu lichidul, pana se obtine o pasta acrilica fluida cu aspect de zahar umed.
Godeul se acopera cu un capac pentru 7 - 10 minute. Dupa cateva minute,
pasta fluida devine viscoasa, curge, este lipicioasa si tras in fire.
In faza urmatoare, pasta devine plastica, neaderanta, iar in ultima faza,
devine modelabila si poate fi introdusa in tipar.

B.Introducerea acrilatului in tipar

Tiparul este deschis in cele doua parti componente si cu peretii  izolati cu
solutii alginice (Izodent, Pectizol). Acrilatul este modelat in forma de rulou
si se introduce in tipar deasupra dintilor artificiali, fiind predat, cu degetele
pe baza acestora. Din restul de acrilat se modeleaza o placuta, care se va
aplica pe bolta palatina sau pe versantul lingual al crestei aveolara
inferioare in functie de proteza aflata in executie : maxilara sau
mandibulara.
Peste acrilatul introdus in tipar se aplica o folie de celofan, apoi se
ambaleaza cele doua parti ale tiparului. Tiparul este introdus in presa
mecanica sau hidraulica, iar surplusul de acrilat sa fie eliminat. Cele doua
parti ale tiparului sunt deschise din nou, se controleaza dispunerea
acrilatului in tipar, pasta acrilica in excess este sectionata, indepartata iar in
zonele unde se lipeste pasta, se pune cantitatea necesara.
Partile componente ale tiparului sunt din nou asamblate si introduse in
presa pentru 5 minute. Dupa 5 minute tiparul se scoate din presa si se
fixeaza intr-un inel metalic, prevazut cu un surub.

C.Polimerizarea
Polimerizarea este procesul chimic prin care polimetacrilatul de metil
(pasta acrilica) trece din forma plastica in forma solida, dura si
nedeformabila.
Tiparul fixat in inelul metalic se introduce intr-un vas cu apa la 23°C
   in 30 minute, temperatura apei se ridica la 60-65°C. Aceasta
temperatura se mentine constant 60 minute.
   se ridica progresiv temperatura apei la 100°C, tot in 30 minute.
Tiparul se mentine la aceasta temperatura in apa , timp de 30 minute.
Caracteristicile polimerizarii
   mentinerea timp de 60 minute la temperatura de 60°C este necesara
pentru ca in acest interval initiatorul polimerizarii declanseaza cuplarea
radicalilor liberi cu monomerul
   este o reactie chimica ce se produce cu degajarea de caldura
(exoterma) de 30-40 °C
   incalzirea brusca a tiparului (la temp. de 70-80°C) cumulata cu reactia
exoterma (30-40°C) conduce la volatizarea monomerului la 100,3°C.
Rezultatul final al polimerizarilor rapide este obtinerea unor proteze
poroase la nivelul zonelor mai groase ale bazei acrilice. Aceste proteze vor
avea o rezistenta mecanica redusa la nivelul zonelor proiectate a fi
rezistente (placile protetice, seile protezelor)

Bibliografie
 Suportul de curs,,Tehnologia confecționării PPMPA”
 file:///C:/Users/Hi-
tech/Downloads/60._Proteza_partial_acrilica_mobilizabil.pdf
 Cartea,,Tehnologia de confecțioarea protezelor
dentare”G.Bârsa,I.Postolachi