Era o zi obisnuita de vara.

De dimineata , cand s-a trezit Nica, venise pe la el

David . Il chemase pe dealul Chirinisa de Piatra. David ii spusese ca ar fi o
comoara ascunsa sub marele pietris de pe dealul Chirinisa de Piatra. Nica nu-
l crezuse , dar totusi s-a dus cu el.
 
Cand au ajuns la pietrisul cel mare, au dat niste pietre, pana au gasit o usa
neagra. Copiii au intrat pe ea si au gasit niste scari. Ei au coborat pe ele, dar
Nica era speriat de moarte, ziceai ca e in pestera.
 
David avea doua lanterne, una pentru Nica si una pentru el. David se plictisise
sa tot coboare scari, dar pana la urma scarile s-au terminat. Nica era speriat,
dar i-a spus lui David:
 - Davide , eu nu mai vin mai departe!
 
 - Nu . Tu vii cu mine. Ai batut atata drum pana aici, si tu vrei sa te retragi? Nu
te las sa pleci pana nu gasim comoara, zisese David.