ACEASTĂ APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ

ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE

ROLII DESPRE NOI LINKURI UTILE BAZE DE DATE ÎNRUDITE CONTRIBUITORI MEMBRI FONDATORI ȘTIRI CONTACT

ACASĂ » CĂUTARE » 1318/2013

1318/2013 Anulare proces verbal de contraventie

24-09-2013 Tribunalul ILFOV

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA
TRIBUNALUL I____
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1318R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 24 SEPTEMBRIE 2013
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P_________ - A____ D_________
JUDECĂTOR - L____ C_______ C_____
JUDECĂTOR - GH EORGHE N_______
GREFIER - M_______ G____
 
Pe rol judecarea recursului formulat de recurent a ___________________ SRL împotriva sentinței civile nr.4056 din data de 13.09.2012 pronunțată de
Judecătoria Cornetu, in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimata C_____ , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată, stadiu procesual recurs, precum și  faptul
ca intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare care a fost comunicată recurentei, ambele părți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Tribunalul ia act ca părțile nu solicită proba cu înscrisuri noi în stadiul procesual al recursului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza in stare de judecată si reține cauza in
pronunțare pe cererea de recurs.
 
TRIBUNALUL,
 
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul judecătoriei Cornetu la data de 09.07.2012 sub numărul XXXXXXXXXXXXXX, petenta ___________________ SRL,
prin reprezentant, în contradictoriu cu C_____ SA a solicitat instanței anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor
_________ nr. xxxxxxx încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, exonerarea de la achitarea tarifului de
despăgubire aferent, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor judiciare.
În motivarea plângerii, în esență, petenta a arătat că prin procesul verbal contestat s-a stabilit că vehiculul aparținând petentei a circulat pe
Autostrada A2 fără a deține rovinietă valabilă.
Petenta a arătat faptul că procesul verbal este lovit de nulitate deoarece, având în vedere faptul că i-au fost întocmite în total un număr de 8 procese
verbale pentru aceeași faptă, respecziv de a circula fără a deține rovinietă valabilă. Astfel, petenta a arătat că prin natura sa, contravenția săvârșită
este una continuă iar petenta a achitat deja amenda și contravaloarea tarifului de despăgubire aplicate printr-un alt proces ve rbal.
De asemenea petenta a mai arătat că procesul verbal este nelegal deoarece acesta nu este semnat de agentul constatator, prin aplicarea unei
semnături olografe, actul de contravenție neputând fi semnat în mod valabil prin atașarea unei semnături elect ronice, potrivit Legii 455.
În drept cererea se întemeiază pe OG nr. 2/2001, Legea 455/2001 și HG nr.1259/2001, solicitând și judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune, petenta a depus, în copie, un set de înscrisuri.(filele 6-14)
Plângerea este scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001 și al art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
Intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă a depus la data de
25.07.2012, prin Serviciul Registratură, relații privind mijloacele de măsurare supuse controlului metrologic, certificat calificat și planșă foto, și a
solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 C .proc.civ. (filele 21-23).
La termenul de judecată din data de 13.09.2012, instanța a încuviințat pentru ambele părți, proba cu înscrisuri .
Prin sentința civilă nr.4056 din data de 13.09.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu, in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX a fost admisă în parte
plângerea formulată de petenta ___________________ SRL, a menținut procesul verbal contestat, a exonera t petenta de la plata tarifului de
despăgubire aplicat și a respins cererea petentei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
În fapt, prin procesul verbal _________ nr. xxxxxxx/21.05.2012 întocmit de un agent din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri
Naționale din România SA, în temeiul art. 8 alin 1 și 2 din OG 15/2002,  petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 2750 lei, iar în temeiul art.
8 alin 3 din OG 15/2002, obligată să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, în cuantum de 720 de euro,  reținându-se, în esență, că la data
de 15.05.2012, la orele 07:33, vehiculul cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, aparținând petentei, a circulat pe Autostrada  A2 km 12+ 450 m , Glina,
jud. I____, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de
contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal, instanța urmează a analiza susținerea petentei în sensul că procesul verbal de contravenție n u este
semnat de agentul constatator.
Cu privire la lipsa semnăturii agentului constatator de pe procesul verbal contestat, instanța constată că acesta cuprinde semnătura electronică a
agentului constatator D____ A____ Boloboi din cadrul C_____ SA.
Potriv it Legii nr. 455/2001 , pentru a avea valoare legală, o semnătură electronică trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv: să fie legată în
mod unic de un semnatar, să asigure identificarea acestuia, să fie creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar (utilizând un dispozitiv
criptografic) și sa fie legată de datele în formă electronică la care se raportează astfel încât orice modificare să fie identificabilă.
Conform dispozițiilor art.6, din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, "înscrisul in forma electronica, căruia i s-a încorporat, atașat sau i
s-a asociat logic o semnătura electronica, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic ________________-au subscris
si _________________ reprezintă drepturile„, iar art. 7 al aceluiași act normativ prevede că „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută
ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în forma electronică îndeplinește aceasta cerința dacă i s-a încorporat, atașat
sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare
a semnăturii„.
Din actele depuse de către intimată, rezultă că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și HG nr.
1259/2001 privind aprobarea Normelor t______ și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal
de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din OG nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul
Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (conform autorizației de control), în baza unui certificat calificat(aflat în
perioada de valabilitate și care respectă disp. art. 18 din Legea nr. 455/2001), semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare
a semnăturii.
De asemenea instanța a considerat că informația cuprinsă în cadrul procesului verbal poate fi citită atât prin intermediul unui program informatic,
cât și prin intermediul altui procedeu similar, sau chiar pe suport de hârtie, întrucât, odată generat și semnat electronic, înscrisul electronic poate
dobândi o existenta fizică pe suport de hârtie.
Prin urmare instanța a apreciat că simplul fapt că, ulterior generării unui înscris electronic, informația pe care aceasta o cuprinde este tipărită pe
suport de hârtie pentru a fi comunicată ca atare, nu îi înlătură acestuia calitatea de înscris în formă electronică.
În ceea ce privește susținerea petentei în sensul că prin natura sa, contravenția săvârșită este una continuă iar petenta a achitat deja amenda și
contravaloarea tarifului de despăgubire aplicate printr-un alt proces verbal, unul din celelalte 7 procese verbale pe care petenta le-a primit, instanța
constată aceasta nu poate fi reținută.
Astfel, instanța a apreciat contravenția continuă ca fiind acea contravenție care are un moment al consumări, reprezentat de surprinderea
contravenientului circulând pe un sector de drum național cu un autovehicul pentru care nu deține rovinietă valabilă și un moment al epuizării,
reprezentat de ajungerea sa la destinația stabilită inițial. După momentul epuizării, fapta de a circula, la o dată ulterioară, din nou pe drumurile
naționale fără a deține rovinietă valabilă constituie o nouă contravenție, continuă prin natura sa, și nu o contravenție unică. Prin urmare instanța
apreciază că faptele săvârșite de către petentă constituie tot atâtea contravenții continue câte fapte săvârșește petenta, în speța de față acestea fiind
în număr de 8.
În concluzie, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale instanța a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea
dispozițiilor art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât
acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data
comiterii acesteia și semnătura agentului.
                            a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului,         Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși
O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă
că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să
dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt
interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului
urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi
Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui
mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază
probatoriul (cauza Bosoni v. Franța , hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce
orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar
sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate
acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate
contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul
Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asi gura petentei dreptul la un proces echitabil.
În speța de față, în ceea ce privește temeinicia procesului verbal instanța a reținut că petenta a fost sancționată potrivit art. 8 alin. 1, 2 din OG nr.
15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, care prevede că „ fapta de a
circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Cuantumul amenzilor contravenționale prevăzute la
alin. (1) este prevăzut în anexa nr. 2” .
Articolul 7 din același act normativ stabilește că „ responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a
achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine
în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului ” .
Termenul de utilizator este explicat chiar în cuprinsul OG 15/2002, la art. 1 alin. 1 lit. b, unde se arată că : “ În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și
expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în
proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români,
respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept
legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini ”
Din interpretarea sistematică a acestor texte legale rezultă că are calitatea de contravenient deținătorul menționat în certificatul de înmatriculare
care are în proprietate sau poate folosi autovehicului în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum. În acest sens,
sunt prevederile art. 1 alin. 6 din Regulamentul pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România potrivit O G nr.
15/2002 (Ordinul 769/01.10.2010) .
Din înscrisurile depuse la dosar de intimată (filele 11-13) rezultă că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției. Prin urmare instanța
apreciază că petenta nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare a contravenției contestat,
motiv pentru care îl va menține ca fiind legal și temeinic întocmit.
Potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii hotărăște și asupra sancțiunii.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite,
ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea
produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Din procesul verbal contestat instanța a reținut că fapta petentei a fost sancționată  cu amendă contravențională în valoare de 2750 lei, stabilindu-se
în sarcina sa și obligația de a achita tariful de despăgubire în valoare de 720 de euro.
În ceea ce privește amenda contravențională instanța a constatat că petenta a fost sancționată cu amendă în valoare de 2750 lei amendă, minimul
prevăzut de lege pentru categoria din care face parte vehiculul, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând
seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul de săvârșire a acesteia și de scopul urmărit.
În ceea ce privește tariful de despăgubire, potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002
privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România „ Tarifele de despăgubire prevăzute de
Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data
intrării în vigoare a prezentei legi se anulează”.
Având în vedere faptul că tariful de despăgubire de 720 de euro la plata căruia a fost obligată petenta, potrivit procesului verbal, a fost contestat de
către aceasta la data introducerii plângerii contravențional, respectiv data de 10.07.2012, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 144 din 23 iulie 2012,
instanța constată că sunt incidente prevederile art.II din Legea nr.424/2002 motiv pentru care va anula tariful de despăgubire.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petenta ___________________ SRL solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii 
atacate, in sensul admiterii în întregime a plângerii contravenționale formulata de subscrisa împotriva procesului verbal de constatare a
contravenției _________ nr.xxxxxxx din data de 21.05.2012, sa se constate nulitatea absoluta a procesului verbal de constatare atacat și sa dispună
exonerarea subscrisei de la plata amenzii in cuantum de 2750 lei și de la plata despăgubirilor in cuantum de 720 euro adică 3149,78 lei stabilite prin
procesul verbal atacat.
În motivarea cererii, recurenta a arătat ca procesul verbal contestat este lovit de nulitate. Din conținutul procesului-verbal de contravenție rezultă ca
fapta contravenționala reținuta in sarcina subscrisei este aceea de a utiliza rețeaua de drumuri naționale fara a deține rovinieta valabila, fapta
prevăzuta si sancționata de O.G. nr. 15/2002. Prin natura sa, aceasta contravenție este una continua, iar data savarsirii ei este data incheierii
procesului verbal de contravenție, astfel cum rezulta din art 13 din OG nr.2/2001. Contravenția continua consta intr-o succesiune de fapte
contravenționale care dăinuie un timp pana la intrarea in legalitate a contravenientului, astfel incat s-a simțit nevoia intervenției legiuitorului
potrivit art . 13 din OG 2/2001, pentru a statua ad-hoc data savarsirii contraventiei si a da astfel satisfactie si dispozițiilor art 16 si 17 din OG 2/2001
(Sentinta civila nr 53 din 12 ianuarie 2006, pronunțata de Judecătoria Slobozia in dosarul nr 6563/2005).
Interpretările diferite privind calificarea și sancționarea contravenției constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă pe drumurile naționale,
pe de o parte cea a agenților constatatori, care aplică unui contravenient sancțiuni pentru fiecare dintre faptele contravenționale constatate prin
mijloacele t______ omologate până la achitarea rovinietei, iar pe de altă parte cea a instanțelor judecătorești care califică toate faptele
contravenționale săvârșite de un contravenient, până la achitarea rovinietei valabile, ca fiind o contravenție continuă, este generată de lipsa de
claritate și precizie a Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, care nu reglementează regimul juridic al acestei contravenții.
Potrivit art. 5 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, pentru una și aceeași contravenție se poate aplica numai o san cțiune contravenți o nală
pri ncipala și una sau mai multe sancțiuni complementare.
De asemenea, potrivit art. 13 alin. (2) din Ordonanța Guver nului nr. 2/2001 "Contravenția e continuă în situația în care încălcarea obligației legale
durează în timp", iar termenul de prescripție al aplicării sancțiunii amenzii contravenționale (6 luni) curge "de la data constatării faptei".
În dreptul românesc, contravențiile au fost scoa se de sub incidenta legii penale și au fost supuse unui regim administrativ. Sub acest aspect,
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu se opune tendinței de "dezincriminare" a unor asemenea fapte. În
același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a statuat că nimic nu împiedică statele să-și îndeplinească rolul lor de
gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau menținerea unei distincții între diferitele tipuri de infracțiuni, reținând că, în scopul aplicării
prevederilor art. 6 al Convenției, trebuie avute în vedere trei criterii: 1) caracterizarea faptei în dreptul național; 2) natura faptei; 3) natura și gradul de
gravitate ale sancțiunii care ar putea fi aplicată persoanei în cauză. În aprecierea acestor criterii, în cauza Oztărk împotriva Germaniei, 1994, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că modul de definire a faptelor prin dreptul intern are o valoare relativă, esențială fiind natura faptei și a
sancțiunii. Curtea Europeană consideră ca pozitivă măsura dezincriminării, în "interesul individului", a unor infracțiuni mai puțin grave și pentru
care făptuitorul nu mai răspunde penal, putând chiar să evite procedura judiciară și pe această cale să se elimine supraaglomerarea tribunalelor. Cu
toate acestea, distincția operată de statele europene între crime, delicte și contravenții nu este operantă, întrucât în sensul art. 6 al Convenției pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale toate aceste fapte au caracter penal și, tocmai de aceea, prevederile sale garantează
oricărui "acuzat" dreptul la un proces echitabil, indiferent de calificarea faptei în dreptul intern. În sensul arătat, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului s-a pronunțat și în cauza Garyfallou Aebe împotriva Greciei, 1997, în cauza Lauko împotriva Slovaciei, 1998, precum și în cauza Kadubec
împotriva Slovaciei, 1998 (Decizia nr. 183/2003).
Potrivit doctrinei interne, coutraventia continuă constă în prelungirea în timp a elementului material și a procesului de producere a rezultatului,
până la un moment viitor consumării, când activitatea contravențională este oprită datorită unei energii contrare celei care a declanșat activitatea.
Contravenția continuă este una dintre formele unității contravenționale, care cunoaște o evoluție temporală, datorită extensiei în timp a acțiunii sau
inacțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a contravenției. Identificarea contravenției continue se face diferit, în funcție de
împrejurarea dacă elementul material îmbracă forma acțiunii sau a inacțiunii. Contravenția continuă nu se autonomizează în momentul consumativ,
deoarece activitatea contravențională se prelungește în timp după momentul consumării până la o altă dată, denumită epuizarea contravenției. În
cazul contravenției continue, procesul ilicit se oprește în momentul când acțiunea sau inacțiunea ce constituie elementul material a încetat și
ultima evoluție a rezultatului s-a finalizat.
A vând în vedere definiția contravenției continue, în cazul sancțiunii contravenționale aplicate în cazul neachitării rovinietei, cuantumul sancțiunii
aplicate formată din amendă, la care se adaugă un tarif de despăgubire, depășește gradul de pericol social specific contravenției, iar sancțiunile
aplicate cumulat prezintă o severitate suficient de ridicată pentru ca fapta să poată fi calificată ca fiind faptă penală.
Potrivit art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, sumele stabilite potrivit
Anexei nr. 4, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă. Potrivit Anexei nr. 1 din actul
normativ menționat, nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naționale pentru 12 luni este de 720 de Euro. S-ar putea concluziona că tariful de
despăgubire ar putea reprezenta contravaloarea rovinietei pe 12 luni și că odată achitat acest tarif, utilizatorii drumurilor naționale ar avea o
rovinietă valabilă. Or, potrivit practicii C.N.A.D.N.R. S.A, se percepe un tarif de despăgubire la fiecare nouă contravenție pe care o constată.
Comparativ cu această situație, potrivit art. 10 alin. (1) și (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe
contravenții, sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție. Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile
contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maxim ului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai g ravă sau, după caz, maximul
general stabilit pentru prestarea unei activități în folosul comunității.
În plus, în afara amenzii contravenționale aplicate, utilizatorilor români care folosesc rețeaua de drumuri naționale din România f ară a achita
rovinieta valabilă li se reține certificatul de înmatriculare al vehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a tarifului de despăgubire. Art. 5 alin.
5 din O.G. 2/2001, cu modificările și completări le ulterioare, prevede că sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al
faptei săvârșite, iar potrivit art. 21 alin. 3, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de
pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de
scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Deși sunt cuprinse în același proces-verbal contravențional, amenda contravențională se achită la casieriile autorităților administrației publice
locale sau ale altor instituții publice abilitate să administreze bugetele locale, ca venit la bugetul local, în timp ce contravaloarea tarifului de
despăgubire se achită, în contul C.N.A.D.N.R. S.A., deschis la BCR pe numele Direcțiilor Regionale de Drumuri și Poduri. Documentele care atestă
plata amenzii și a tarifului de despăgubire, împreună cu copia înștiințării de plată, se transmit la CESTRIN în termen de 15 zile de la data comunicării
procesului-verbal de constatare a contravenției.
A mai arătat recurenta si că a achitat amenda și contravaloarea tarifului de despăgubire stabilite prin procesul-verbal s eria R12 nr.
xxxxxxx/15.05.2012 și astfel consider ă lovit de nulitate procesul-verbal atacat în conditiile în care subscrisei i s-au aplicat pr in opt procese-verbale
diferite opt sancțiuni contravenționale pentru săvârșirea aceleiași fapte, impunându-se constatarea nulității sale
Procesul-verbal atacat a fost generat și semnat în format electronic, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001. Potrivit art. 4 pct.
2 și 3 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică: "Înscris în forma electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care
există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul
unui program informatic sau al altui procedeu similar", respectiv "Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau
logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare".
Din examinarea dispozițiilor Legii nr. 455/2001 rezultă că un înscris în format electronic purtând o semnătură electronică extinsă este asimilat în
sistem electronic unui înscris sub semnătură privată, însă acesta este destinat folosirii strict în sistemul electronic. Prin urmare, semnătura
electronică este specifică înscrisurilor generate și utilizate în sistem electronic, fapt enunțat încă din art. 1 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura
electronică, potrivit căruia "Prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în forma electronică, precum și
condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice".
În privința contravențiilor prevăzute de art. 8 din O.G. nr. 15/2002, privind fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă, care pot fi constatate și
prin mijloace t______ omologate, acestora le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,
act normativ care prevede obligativitatea semnării proceselor-verbale contravenționale sub sancțiunea nulității absolute.
Art. 17 din O.G. 2/2001 prevede că: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele
contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnătur
ii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu."
Procesele-verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise
contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hârtie prin intermediul serviciilor poștale.
In dovedirea cererii, recurenta a solicitat proba cu înscrisuri.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.304 ind.1 Cproc.civ, art.14, 15-20, 21, 31-36 din OG nr.2/201, OG nr.15/2002.
La data de 29.08.2013, intimata C_____ a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat si menținerea
sentinței atacate ca temeinica si legală.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat ca instanța de fond, in mod corect a reținut că procesul verbal de constatare a contravenției seria
Rxxxxxxxxx a fost emis cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de O.G. 2/2001, reținând că nu exista vreo cauza de nulitate absoluta prevăzuta
de OG. 2/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 fapta de a circula fără rovignietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu
amendă, iar conform art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002 "contravenientul are obligația de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de
despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovignietă valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr . 4."
De asemenea, din prevederile art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietar ului sau
utilizatorului vehicul ului care este menționat în certificatul de Înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul
de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
S-a mai arătat si că în urma interogării bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor  Direcția Regim Permise de Conducere și
Înmatriculare a Vehiculelor, DN A____ S______ SRL apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravenționala îi revine
conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor t______ ale SIEGMCR și, conform prevederilor art.7 al
Legii nr.4 55 /2001 privind semnătura electronică, are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat
și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice. Astfel, art. 7 din Legea 4 55 /2001 prevede: ''în cazurile în care, potrivit
legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință
dacă i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de
creare a semnăturii",
De asemenea contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului care este generat electronic ci o copie  conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001
procesul verbal se va înmâna sau după caz se va comunica în copie contravenientului.
În plus, O.G. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției olografă sau electronică, lăsând
astfel posibilitatea aplicării si a semnăturii electronice, valorificând principiul de drept" ubi lex non disting uit, nec nos distinguere debemus" ( unde
legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă).
Din interpretarea art. 5 din Legea nr. 455 /2001 rezultă că înscrisul care poartă semnătura electronică este asimilat unui înscris sub semnătură
privată numai în privința efectelor si condițiilor. nu si sub aspectul naturii juridice a actului astfel semnat. Prin urmare aceste dispoziții nu restrâng
domeniul de aplicare al Legii nr. 4 55 /2001 doar la înscrisurile sub semnătură privată, aceasta găsindu-si incidenta deopotrivă în cazul tuturor
înscrisurilor în formă electronică astfel cum prevăd si dispozițiile art. 1 din actul normativ mai sus menționat, aplicându-se deci si procesului verbal
contestat.
Art. 1 din Legea nr. 455/2001 prevede că dispozițiile actului normativ în discuție se aplică tuturor înscrisurilor încheiate în formă electronică. De
vreme ce procesul verbal contestat a fost încheiat în formă electronică potrivit dispozițiilor art . 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002, dispoziții speciale
aplicabile în materia contravențiilor privind rovinieta derogatorii de la dispozițiile OG nr. 2/2001, ace stuia îi sunt aplicabile în mod inerent si
dispozițiile Legii nr. 455/2001 referitoare la semnătura electronică.
În drept, întâmpinarea este întemeiată pe dispozițiile art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, O.G. 15/2002, O.G. xxxxxx.
În dovedirea cererii, intimata a solicitat  proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.
Examinând recursul formulat, tribunalul reține că este fondat, pentru următoarele considerente :
  In cauza au fost încheiate mai multe procese verbale de contravenție intr-un interval mai mic de o luna, respectiv procesele-verbale de contravenție
nr. xxxxxxx/15.05.2012, nr. xxxxxxx/21.05.2012, nr. xxxxxxx/21.05.2012, nr. xxxxxxx/21.05.2012, nr. xxxxxxx/12.06.2012, nr. xxxxxxx/12.06.2012, nr.
xxxxxxx/12.06.2012.
În prezentul litigiu este contestat doar procesul verbal nr. xxxxxxx/21.05.2012.
Prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de
drumuri naționale din România, a fost modificat art. 9 alin 3 din O.G. nr. 15/2002, stabilindu-se ca ,,procesul-verbal se întocmește și se comunică
contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a
contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)".
Din interpretarea textului de lege astfel cum a fost modificat rezulta dezincriminarea contravențiilor pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din
O.G. nr. 15/2002 săvârșite de același contravenient in termenul de maxim 30 de zile socotit de la data încheierii primului proces-verbal de constatare
si sancționare a contravenției si pana la momentul comunicării acestui proces-verbal.
Abrogarea reglementarii unei contravenții după constatarea și sancționarea respectivei fapte contravenționale, poate fi invocata în timpul
procesului (atât în primă instanță, cât și în recurs) prin care se soluționează plângerea împotriva acelui proces-verbal de contravenție, cu consecința
lipsirii procesului-verbal de contravenție de efecte juridice.
Din acest punct de vedere art. 12 din O.G. nr. 2/2001 instituie principiul aplicării legii contravenționale mai favorabile, prevăzând ca: „(1) Daca printr-
un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar daca a fost savarsită înainte de data intrării in vigoare
a noului act normativ. (2) Daca sancțiunea prevăzuta in noul act normativ este mai ușoara se va aplica aceasta. In cazul in care noul act normativ
prevede o sancțiune mai grava, contravenția savarsită anterior va fi sancționata conform dispozițiilor actului normativ in vigoare la data savarsirii
acesteia”.
Prin urmare, abrogarea contravenției chiar survenită după soluționarea procesului de către instanța de fond își întinde retroactiv aplicabilitatea în
timp. Grăitoare in acest sens sunt dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția a României (prin Deciziile nr. 228/13.03.2007, nr. 318/09.09.2003) care a
armonizat, astfel, intr-o mai buna măsura instituția retroactivității legii contravenționale cu dispozițiile art. 6 din CEDO.
           Potrivit textelor normative si practicii, mai sus invocate, legea abrogatoare poate să retroactiveze în măsura în care până la momentul intrării
ei în vigoare nu a avut loc o executare a sancțiunilor contravenționale, aserțiune ilustrată de cel mai înalt for statal în materia interpretării legii -
Curtea Constituțională a României, în Decizia nr. 228/13.03.2007, decizie in cuprinsul căreia, cu putere de lucru interpretat, se arată că “…efectele legii
noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare”.
       Retroactivitatea merge în trecut, fără limită, acoperind în aria sa de reglementare toate sancțiunile aplicate și neexecutate prevăzute de legea mai
favorabilă.
            Așadar, în accepțiunea Curții Constituționale, singura barieră în atemporalitatea legii mai favorabile constă în executarea sancțiunii (silit sau
de bună voie) înainte de apariția legii noi mai favorabile. Mai mult, Curtea Constituțională prin aceeași decizie duce și mai departe raționamentul
mai sus relatat arătând că ”o sancțiune aplicată în baza unei legi pentru o fapta dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie
executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început”.
Constatând ca posibilitatea de sancționare a contravențiilor pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 săvârșite în intervalul de
timp necesar pentru comunicarea primului proces-verbal de contravenție de pana la 30 de zile a fost abrogata prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 si
făcând aplicarea principiului legii mai favorabile, tribunalul retine ca in speța operează înlăturarea răspunderii recurentei ca urmare a aplicării legii
mai favorabile pentru procesul-verbal analizat in prezenta cauza.
In consecința, va fi admis recursul declarat, va fi modificata în parte sentința recurată, in sensul admiterii plângerii contravenționale, anularii în tot a
procesului-verbal de contravenție nr. xxxxxxx/21.05.2012 și înlăturării sancțiunilor dispuse prin acesta.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Tribunalul nu va mai proceda și la analizarea celorlalte critici formulate de recurentă în prezenta cale de atac, în raport de soluția pronunțată
anterior.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
 
Admite recursul formulat de recurent a ___________________ SRL împotriva sentinței civile nr.4056 din data de 13.09.2012 pronunțată de Judecătoria
Cornetu, in dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, in contradictoriu cu intimata C_____ .
Modifică in parte sentința in sensul ca:
Admite plângerea.
Anulează in tot procesul verbal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.09.2013.

P_________, Judecător, Judecător,

A____ D_________ L____ C_______ G_______ N_______
C_____
Pentru judecător aflat
în concediu medical
semnează președintele
instanței, judecător
O_____ E______
M_____

  Grefier,  
M_______ G____

 
Concept red. gref. M. G. – 09.10.2013
Red. Jud: L.C / 2ex
Jud.fond : S_____ I____   – Jud. Cornetu
 
 
 
 
 
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

ANPC COPYRIGHT © 2020 ROLII