FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ

ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

- Proiect la disciplina Sisteme de transport –

Transportor cu Bandă

PROFESOR INDRUMATOR: STUDENTA:

Prof dr.ing,DINU ION BARCAN ROXANA

GRUPA: 1141 CEPA

2016

Cuprins
1. Date inițiale pentru proiect..................................................................................................3

1.1. Materialul transportat...................................................................................................3

1.2. Capacitatea de lucru.....................................................................................................3

1.3. Unghiul de înclinare.....................................................................................................3

1.4. Lungimea transportorului.............................................................................................3

2. Studiul solutiilor constructive similare................................................................................4

2.1. Consideratii generale....................................................................................................4

2.2. Solutii constructive.......................................................................................................6

3. Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda ....................10

3.1. Prezentarea si justificarea solutiei constructive.........................................................14

3.2. Calculul parametrilor constructivi și energetici............................................................17

4. Materialul grafic................................................................................................................23

4.1. Desenul de ansamblu..................................................................................................23

4.2. Desene de execuție.....................................................................................................23

Bibliografie...............................................................................................................................24

2
 1. Date inițiale pentru proiect

1.1. Materialul transportat: porumb

1.2. Capacitatea de lucru: Q=3 kg/s

1.3. Unghiul de înclinare: α=10º

1.4. Lungimea transportorului: L=10 m

3
 2. Studiul soluţiilor constructive similare

2.1 Consideraţii generale

În industria alimentara, transportoarele cu banda sunt folosite în silozurile de cereale

pentru transportul produselor cerealiere. Sunt standardizate in STAS 8062-87, ca forme și
dimensiuni, dar in STAS 9376-86, sunt prevăzute condiții tehnice de calitate.
Transportoarele cu bandă reprezinta tipul cel mai răspândit de transportor continuu,
putând fi utilizat atât ca instalație stationară cât și ca trasportor mobil.
Lungimea unui transportor cu bandă este limitată de rezistenta benzii în ce privește
preluarea forței de tracțiune (benzile cu insertie din bumbac au lungimi de până la 300 m,
în timp ce benzile metalice pot ajunge până la 500 m). În cazul în care sarcina trebuie să
fie transportată pe distanțe mai mari. Se utilizează o instalație de transport compusa din
mai multe transportoare care se alimentează în serie in cazul transportoarelor înclinate.
Unghiul de înclinare al benzii se ia în funcție de proprietățile sarcinilor transportate, de
unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz
natural, de viteza de transport și de modul de alimentare al transportorului.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii sa fie cu 10-15° mai mic decât
unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în
timpul transportului, datorită șocurilor.
Vitezele de transport sunt variate în funcție de natura sarcinii, fiind cuprinse între 0,4
– 4 m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale și cele mari pentru materiale în vrac
cu granulație mijlocie, așa cum ar fi cerealele).
Transportoarele cu bandă se folosesc la transportul produselor sub formă varsată și a
sarcinilor individuale în plan orizontal sau sub un unghi de pân= la 20 0 față de planul
orizontal.
Principalele părți componente ale unui transportor cu bandă sunt : organul de
tracțiune este banda(4) înfăsurată pe tamburul (5), tamburul de intoarcere (1), tamburul
de antrenare (7) și tamburul de intindere (8). Materialul transportat este împiedicat sa
cadă lateral de jghiabul (3) fixat pe cadrul transportorului. Acționarea transportorului se
face de la motorul electric (10) prin intermediul variatorului de turație (11) și a
reducatorului planetar (12). Susținerea benzii se face cu ajutorul unor role de susținere.
Unele transportoare mai sunt prevăzute cu dispozitive de curățire a benzii dispuse pe
ramura inferioară a acestora.

4
 Clasificarea transportoarelor cu bandă se poate face dupa mai multe criterii:
a) după destinație
- cu destinație generală
- cu destinație specială
b) după tipul benzii
- plane
- sub formă de jgheab
c) dupa materialul din care se confecționează banda
- cauciuc cu insertii textile
- material textile
- oțel
d)dupa modul de descarcare
- cu descărcare la capăt
- cu descărcare pe parcurs

Transportoarele cu bandă au construcție simplă, greutate mică, siguranță în

funcționare și consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu bandă sunt următoarele: unghi de
înclinare mic, durata de funcționare și viteza de deplasare a benzii relative redus, produc
praf în timpul funcționării (în cazul transportului produselor pulverulente).

5
 Transportoarele cu bandă se folosesc la diverse mașini și instalații zootehnice:
tocători, combine de siloz, bucătării furajere, fabrici de nutrețuri combinate, instalații de
distribuire a hranei, etc.

.2 Solutii constructive

6
7
a) Modelul Alpine

Caracteristici:
- Lățimea maximă a benzii 600 mm
- Banda este confecționată dintr-un material antiderapant
- Încarcarea maximă repartizată uniform este de 700 kg
- Încarcarea maximă unitară 100 kg
- Viteza benzii 3m/s
- Posibilitate de reglare a unghiului de descărcare

Model Lungimea A B C D E F
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)
A10 10000 760 3810 3350 6710 N/A 3230
A10-1 10000 760 3810 3350 N/A 3430 3230
A10-2 10000 760 3810 3350 6710 3430 3230

8
b) Modelul Annapurna

Caracteristici:
- lațimea maximă a benzii 600 mm
- banda este confecționată dintr-un material antiderapant
- Încarcarea maximă repartizată uniform este de 700 kg
- Încarcarea unitară admisă 100 kg
- viteza benzii 3m/s

Model Lungimea A B C D E
Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) (mm)
(mm)
AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372
AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372

9
. Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda

a) Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al

materialului ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii din
fire chimice (polyester in urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform STAS
8983-75; PES/PA 125; PES/PA 160; PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si 400 reprezinta
rezistenta la rupere in N/mm pe o insertie in banda finite comform STAS 2077/1-85.
Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de
0,2-0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire
dubla. Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale (batatura)
commune. Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii care au
rolul de a prelua loviturile din partea bucatilor de material, de a asigura rezistenta
transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii din material,de a asigura
rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii de catre cabluri
la trecerea peste tambure. Insertiile din material textile pot fi formate dintr-o singura
bucata infasurata in spirala sau reduse treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea
benzii. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport
cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/1-85.
Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200,
1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii
trebuiesc inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare.
Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si
transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau
suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de
tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la
benzile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.

Banda trebuie sa fie:

- sa fie rezistenta la tractiune si elastica
- sa fie putin higroscopica
- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
- sa se poata inadii usor in cazul ruperii

10
 3 2 2 5 4 1
1

1 – cauciuc
2 – insertii de protectoare
3– insertii din material textil
4– 2 1 cord
a b
5 – cablu de poliamida
1 6 – cablu de otel

b) Tambure
– antrenarea benzilor
se c d
face in 1 3 3 1
general cu 6

e f
ajutorul unui tambur,mai rar cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea
aderentei dintre tambur si banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc
de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur
dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.

11
 Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si
intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la
varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru

tamburele normale. Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport,

tambur de deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de
antrenare sau a tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt
prevazute cu strat adeziv, In fig. 2 este prevazuta constructia unui tambur de intindere.

Tambur de intindere

c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau

combinatii de tabliere si role.

1 – cadru
2 – tabliere
3 – banda
4 - role

12
Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul
transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu
dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.
Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar
mai avantajoase din punct de vedere energetic.

Rolele cu suprafata lisa „L” se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc „B” se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu

material in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.
Rolele cu discuri „D” se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului
unor materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.

c) Sistemul de intindere a benzii are rolul de a prelua deformatii permanente ale benzii
si a creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

13
Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului pentru
cu lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari.

e) Sistemul de incarcare are rolul de a incarca banda cu un strat uniform de

material. Constructia depinde de material incarcat pe banda. Pentru incarcarea benzii cu
material cu granulatie mica si care curge usor, schema este reprezentata mai jos.

1 – cos de alimentare
2 - clapeta pentru reglarea debitului
3 – placi de gidare a materialului

f) Sistemul de descarcare pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul

carucioruui de descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a lungul
trasportorului prevazut cu doua tambure si jgheab de descarcare.
Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii
αmax<ψ (unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos pe acesta.
Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul ajuns
in dreptul peretelui inclinat, aluneca pe acesta si ste descarcat lateral. Sistemele cu scuturi
inclinate prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii datorita frecarii acestora cu
materialul transportat.

14
34.1 Prezentarea si justificarea solutiei constructive

Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul

sarcinii pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul
transporta sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare α = 10°.

1 – banda transportoare
2 – tamburul de antrenare
3 – tambur de intindere
4 – role cu suprafata lisa
5 – role cu discuri
7 – sistem de intindere
8 – sistemul de incarcare
9 – sistemul de descarcare

15
 Date initiale:
- capacitate de lucru: 3 kg/s
- materialul transportat: porumb
- lungimea: 10 m
- unghiul de inclinare: 10°

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece

prezinta avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare
silentioasa si o viteza mare de pana la 5 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale
cu granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda,
Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 2 mm, iar
stratul de cauciuc dintre ele este de 0,57 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi,
Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu
insertii textile sunt indicate in STAS 2077/ 1-85.
Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala, Suprafata
tamburului este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 – 20 mm in
scopul maririi coeficientului de frecare.
Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din capetele
trasportorului cu rol de a intinde banda.

16
.2 Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici

Material transportat: porumb

Capacitatea de lucru: Q = 3 kg/s
Lungimea: 10 m
Unghiul de inclinare: 10°

a) Calculul dispozitivul de incarcare

Din anexa 4 rezulta:
- coeficientul de frecare in repaus este:
- cauciuc μb0= 0,66
- otel μ= 0,58
- unghiul de taluz natural in repaus ψ0=350
- densitatea materialului ρ=700kg/m3
- vb= 5 m/s
- v0= 0m/s
Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:

v 2ba −v 20
l=
2 g¿¿

In care:
- v b [m/s] este viteza benzii, Viteza recomandata benzii in cazul porumbului este intre 3 si
5 m/s, Alegem v b = 5 m/s;
- v 0 este viteza materialului, Deoarece materialul cade pe banda din cosul de alimentare
vom considera viteza in lungul benzii a acestuia 0 m/s;
- greprezinta acceleratia gravitational;
- μb reprezeinta coeficientul de frecare, in miscare, dintre material si banda.

μb =( 0,7−0,9 ) μ b =0,9 ∙ 0,66=0,6

0

Unghiu de inclinare a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:

α 1=arctg μ+10=arctg 0,58+ 12=42 °

Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.

17
 b) Calculul latimii benzii

Unghiul de taluz natural in miscare va fi:

ψ=( 0,4 ÷ 0,7 ) ψ 0 =0,6 ∙35 ° =21°

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

Q 3
B=
√ √
0,16 ∙ k a ∙ ρ ∙ tgψ
=
0,16 ∙ 0,9 ∙5 ∙ 700∙ tg 21°
=0,0155 m

k   0,9 din STAS 7539-84

In care:
- Q reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema
- k α este un coeficient care tine de unghiul de inclinare a transportorului

Se alege latimea benzii B=500 mm

Q 3
A= = =0,0008571 m 2
v b ∙ ρ 5 ∙700
Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-85
- Latimea benzii: B= 500mm
- Numarul de insertii din banda: N i=2
- Grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin: δ p=4 mm
- Grosimea insertiilor δ i=1,2 ÷3 mm , Alegem grosimea insertiei δ i=2 mm
- Grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin δ r = 2 mm

c) Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor

Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

DTA =k a∗N i=250∗2=500 mm

Din STAS 2077/1-85 alegem Ni=2 pentru banda cu insertii textile PES/p 125 care are
caracteristicile:
DT =k i ∙ N i=200 ∙2=400 mm

Lungimea tamburelor L A =600 mm pentru B=500 mm

d) Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii

Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86, Lungimea rolei va fi egala cu lungimea
tamburelor, adica L=600 mm.
D=89 mm
Dimensiunile suporturilor de sustinere se aleg din STAS 6788/2-86,

18
 V 5
D≥6 10 4=6 ∙ 104 =¿ 159,16 mm
π ∙ nr π ∙ 500
Pasul rolelor se alege constructiv astfel:
-pasul pe ramura incarcata cu material P p=1100 mm
-pasul pe ramura descarcata Pi=3800 mm ,

e) Calculul fortei minime din banda

Masa unui metru liniar de banda se calculeaza cu relatia:

ρb =1,1∙ B ∙ ( δ i ∙ N i +δ p+ δ r )=1,1 ∙ 0,5∙ ( 2∙ 2+ 4+2 )=5,5 kg/m

In care: - ρl reprezinta masa de material pe metru liniar,

Q 3
ρl = = =0,6 kg /m
vb 5

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii

minime, se calculeaza cu relatia:

(ρl + ρb )∙ P p2 ∙ g (0,6+ 5,5) ∙ 9,81

F min= = =199 N
8∙f a 8 ∙0,0375

f a=0,025∗p p=0,025∗1,5=0,0375

iar pe ramura de intoarcere este:

( ρ l+ ρb )∗g ( 0,6+ 5,5 )∗9,81
F min= = =104 N
8∗f a 8∗0,072

f a=0,04∗pi =0,04∗1,8=0,072

f) Calculul puterii necesare actionarii trasportorului

Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:

Q( v 2b +v 20 ) μ b ∙ cos α 3 ∙(52−0)∙ 0,6 ∙cos 10

F i= =
2 ∙ v b (μ b ∙ cos α −sin α ) 2 ∙5 ¿ ¿

Masa rolei de sustinere este:

19
 π
m rs = (D 2−d 2)∙ L ∙ ρotel
4

In care:
- D reprezinta diametrul interior al rolei
- ρ reprezinta densitatea otelului
π π
m rs= ( D 2−d 2 ) ∙ L ∙ ρotel = ∙ ( 0,1082−0,12 ) ∙0,95 ∙ 700=1,11 kg
4 4

mrs 1,11
Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material: ρrs = = =0,74 kg/m
1
P p 1,5

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

m rs 1,11
ρrs = = =0,62 kg /m
2
Pi 1,8

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:

F 3−5 =( ρl + ρb )∗g∗L1∗sinα + w∗( ρl + ρ b+ ρ'rs)∗g∗L1∗cosα

w=0,03 ÷ 0,04

F 3−5 =( 0,6+5,5 )∗9,8∗10∗sin 10 ° +0,04∗( 0,6+ 5,5+ 0,74 )∗9,8∗10∗cos 10° =130,21 N

Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:

F 1−2 =−ρb∗g∗L1∗sinα +w∗( ρb + ρ'rs' )∗g∗L0∗cosα

F 1−2 =−5,5∗9,8∗10∗sin 10 °+ 0,04∗( 5,5+0,62 )∗9,8∗10∗cos 10 °=−117,22 N

Unde:
H=L0 ∙ sinα
L H =L0 ∙ cosα
L0=10 m
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:
F t=( Fi + F inc + F desc )∙ k
In care:

20
-k este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea
peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor,
k =k 1m ∙ k 2n
In care:
-k 1 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe tambur
este mai mare sau egal cu π, m fiind numarul acestor tambure:
k 1=1,05÷ 1,1
Alegem k 1=1,09 ; m=2
-k 2 este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe tambur

π
este mai mic sau egal cu , n fiind numarul acestor tambure:
2
k 2=1,02÷ 1,05
Alegem: k 2=1,03; n=0
Obtinem:
k =k 1m ∙ k 2n=1,082 ∙1,03 0=1,166
F t=( F i + Finc + F desc ) ∙ k =( 9,11+130,21−117,22 ) ∙ 1,166=25,77 N
Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:
Ft ∙ vb
P=c 0 ∙
103
In care:
-c 0 este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la
trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare,
c 0=1,25
Obtinem:
Ft ∙ vb 25,77 ∙5
P=c 0 ∙ 3
=1,25 ∙ =0,128 KW
10 103

21
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului se determina cu relatia in care coeficientul k se
calculeaza cu relatia:
Ft  k ( Fi  Finc  Fdesc )  1,166(7.7  6,84  4,14)  21.78 N
k=k 1m  k 2n  1,166
c 0  Ft  v b 1, 25  21.78  3.5
P   0, 095 kw
10 3 10 3

22
 2. Materialul grafic

4.1. Desenul de ansamblu

4.2. Desene de execuție

Desenul de executie va cuprinde:

 Rola de sustinere rulment.

23
Bibliografie
1. Ladislau David, Sisteme de transport în agricultură: Îndrumar de proiect, București, 1992

2. Note de curs- Ladislau David

24