Nedelcu Alexandru gr4 anul UAIC

Eseu
Importanta acțiunilor FMI cu scopul depășirii crizei
economice mondiale și naționale

Scurt istoric al apariţiei FMI

După primul război mondial statele europene au întâmpinat mari

greutăţi la trecerea de la un sistem monetar în regim de război la unul de
pace.
Au apărut variaţii mari între nivelurile inflatiei, între mecanismele de
formare a preţurilor si a veniturilor. Emisiile de bilete în cantităti mari de
către băncile centrale cea ce a provocat o inflaţie puternică.
Una dintre primele ţări care s-a întors la etalonul aur a fost
Germania. Hiperinflatia din anul 1923 a condus la prăbuşirea monedei, un dolar a ajuns la 4,2
mlrd. de mărci germane. Marca nou creată era garantată cu 40% prin resursele de devise si aur
ale băncii centrale.
În anul 1928 şi Franţa s-a întors la etalonul-aur prin stabilizarea monetară, care a condus
la o devalorizare a francului cu patru cincimi.
Necesitatea apariţiei unei organizaţii ca FMI a devenit evidentă după Marea Depresiune
la începutul anului 1930, care a pătruns în toate formele de viaţa economică. Multe bănci au dat
faliment, costurile producţiei agricole au fost mai mari decât preţul produselor finite, producţia a
fost ţinută în stoc fără să poată fi valorificată, iar mai mult de 10 mil. de oameni ereau în căutare
de muncă pe care n-o aveau şansa să găsească.
În anul 1931 lira sterlină este devalorizată cu 30%. Aceasta pune punctul de începere a
devalorizării în lanţ de către ţările pentru a căştiga părţi din piata. Toate ţările legate din punct de
vedere comercial cu Anglia şi-au devalorizat monedele nationale. În această perioadă preţurile
mărfurilor au scăzut cu 48% , iar volumul comerţului mondial a scăzut cu peste 60%. Unele
guverne au introdus restricţii pentru schimbul monedei naţionale folosind operaţiile de barter
( de exemplu o locomotivă pentru 100 tone de cafea ) şi astfel eliminând folosirea monedei
naţionale. Alte guverne , disperate în problema să găsească cumpărător străin pentru producţia sa
agricolă, au început să vândă la preţuri sub costul producţiei pentru a face faţa concurenţei
străine.
În anul 1933 a fost organizată la Londra o conferinţă. Scopul desfăşurării acestei
conferinţe a fost oprirea prăbuşirii monedei naţionale, eliminarea barierelor tarifare , scăderea
ratelor dobânzilor. Conferinţa a eşuat din cauza egoizmelor naţionale ţărilor participante.
În anul 1936 Anglia, Franţa si SUA au semnat un acord care avea scopul principal să
restabilizeze relaţiile economice internaţionale. În această privintă s-a registrat o mică readresare
în anul 1937, dar după criza din anul 1938 si al doilea război mondial acest acord numai a avut
nici-o putere.

Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state

membre. A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, având ca scop
principal promovarea unei economii mondiale sănătoase.
Pe 22 iulie 1944 a avut loc Conferința de la Bretton Woods pentru restructurarea relațiilor
internaționale monetare și financiare. Peste 40 de țări au participat la semnarea Acordului de la
Bretton Woods care prevedea proceduri și reguli care să guverneze economia mondială. Acest
acord a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD,
cunoscută și sub numele de Banca Mondială) și Fondului Monetar Internațional. Aceste instituții
sunt cunoscute drept gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o rată de
schimb valutar stabilă, având ca referință standard aurul, dolarul fiind singura monedă
convertibilă în aur.
FMI are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității
financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței
de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei.
Obiective Principale

 promovarea cooperării monetare internaționale și a stabilității valutare

 stimularea creșterii economice
 asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă
 acordare de asistență financiară temporară pentru țările care se confruntă cu dezechilibre
ale balanțelor de plăți

Functii

 monitorizează acțiunile și politicile economice și financiare din țările membre, precum și

la nivel global
 acordă asistență tehnică
 creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți

Rolul FMI în economia mondială

În anul 1990 au fost efectuate cele mai semnificative schimbări în istoria FMI. Acestea au
fost legate de procesul de integrare a pieţelor de mărfuri, servicii şi capital. O parte importantă în
activitatea FMI deţine acordarea împrumuturilor în domeniul bancar şi supravegherea sistemului
monetar internaţional.
Între ţările care au beneficiat de ajutorul financiar al FMI în anii '90 au fost ţările din
Europa Centrală şi regiunea Baltică, Rusia şi alte ţări din fosta Uniune Sovietică pentru
înlesnirea trecerii lor dificile din economia planificată la economia de piaţă. Multe eforturi au
fost depuse în formarea structurilor financiare şi economice, foarte importante pentru
funcţionarea economiei de piaţă.
O parte importantă în activitatea FMI ocupă colaborarea strînsă cu Banca Mondială în
vederea sprijinirii celor mai sărace ţări din lume.
În criza financiară la mijlocul acestei decade în Mexico FMI a aprobat pe data de
1.02.1995 cel mai mare pachet financiar pentru o ţară membră a FMI în valoare de $17,8 billion.
Acest ajutor avea scopul să stsbilizeze situatia financiară şi să oprească ieşirile masive de capital
din Mexic.
Criza financiară din Asia din anul 1998 a fost evenimentul financiar a anului. Cel mai
mult afectate au fost Indonesia, Coreea si Tailanda.
Printre cauzele principale pentru această criză putem să considerăm împrumuturile
externe făcute de aceste ţări în exces, cu scădente scurte. Pe de altă parte regurile bancare
inadecvate şi intervenţia sa nereuşita n-au putut să contribuie la stabilizarea situaţiei economice.
Întărzierea semnificativă în adaptării măsurilor corespunzătoare în rezolvarea acestor dificultăţi a
aprofundat criza financiară şi a afectat şi alte ţări din această regiune.
FMI a ajutat cele trei ţări cel mai mult afectate - Indonesia, Coreea si Tailanda - aranjănd
programe pentru reforme economice, care ar treebui să ajute refacerii situaţiei financiare. Coreea
a beneficiat de ajutor financiar la valoare totală de $ 11,2 billion şi Tailanda $ 4,0 billion.
Au fost intensificate consultaţiile cu celelalte ţări membre pentru a fi luate măsuri, care să
nu mai permit în viitor afectarea altor ţări din această regiune. Au fost aplicate proceduri
accelerate organizate sub numele de Mecanism Urgent de Finanţare. Astfel FMI a elaborat
programe, care au fost adăugate la programele deja existente şi care au avut drept scop să
adapteze FMI către cerinţele acestei perioade. De asemenea a fost creată facilitatea de Rezerve
suplimentare pentru a ajuta ţările afectate prin acordarea împrumuturilor pe termen scurt,
necesare pentru recuperarea încrederii pierdute a investitorilor. FMI a colaborat cu alte instituţii
internaţionale financiare, de exemplu cu Banca Mondială şi Banca da Dezvoltare din Asia pentru
a mări suportul financiar pentru programele de reforme economice.
Principalele concluzii făcute de funcţionării FMI sunt patru şi se referă la necesitatea
punerii la dispoziţie la FMI a unei informaţii, cât se poate mai concrete, de către ţările membre.
Pe de altă parte cu o mai mare atenţie trebuie să fie analizate rezultatele macroeconomice ale
ţărilor pe termen scurt. Un rol crucial joacă existenţa unei transparenţe în privinţa programelor,
care se aplică pentru ieşirea din criză. Nu pe ultimul loc ca importanţă este faptul că ţările
membre trebuie să binevoiască să ia în considerare sfaturile politice de la FMI.
Pentru a colabora mai străns cu ţările afectate de criza din Asia şi din cauza rolului
important, pe care aceste ţări îl au în economia mondială FMI a deschis un nou office pentru
Asia şi Pacific în Tokyo. Directorul acestui office este Kunio Saito. Între scopurile principale
sunt păstrarea unui dialog permanent cu politicienii din Asia si supravegherea pieţei financiare în
această regiune.
În luna iulie 1998, după dificultăţiile financiare serioase, Rusia a primit un împrumut de
$11.2 billion, care va avea drept scop să suplimenteze cele $ 9.2 billion primite în luna martie
1996.
 A 50-a anivarsare a FMI în anul 1994 a creat ocazia pentru efectuarea unui număr mare
de întălniri si discutii privind activitatea fondului în viitor.
Schimbările în mediu economic international impun într-un fel si reevaluare a rolului
FMI si eventual efectuarea unor schimbări în rolul său în economia mondială. Folosirea largă a
ratelor de schimb flexibile a dezavantajat tările industriale si ele au beneficiat mult mai putinde
ajutor financiar din partea FMI, aşa cum a fost prevăzut în Bretton Woods. Mai mult decât
aceasta, multe ţări membre n-au avut aces la fluxurile de capital privat, mai ales în perioade de
dificultăţi economice şi numărul acestor ţări a crescut mult, afectând şi ţările în traziţie. Aceste
ţări se bazează pe asistenţa financiară din partea FMI în resolvarea problemelor financiare legate
de balanţa de plăţi.
În viitor descentralizarea în sistemul valutar al ţărilor industrializate va continua. De
aceea va fi necesară o reevaluare a rolului FMI privind supravegherea şi finanţarea ţărilor
membre. De exemplu a fost făcută o propunere în sensul că valutele mai puternice să fie legate şi
fixate întru-n sistem. Comisia din Bretton Woods a propus FMI să preia de la Grupul Celor 7
responsabilitatea de a efectua politica de coordonare, care să aibă ca scop reducerea instabilităţii
ratei de schimb şi eventual trecerea la un sistem mult mai flexibil.
Cu totul altă direcţie a fost propusă de la ceilalţi funcţionari FMI să abandoneze rolul său
în domeniul financiar şi să concentreze activitatea sa asupra disciplinei comerciale, exercitată de
fluxurile de capital privat, scopul fiind corectarea neadaptibilităţii bilanţelor de plăţi ale ţărilor
membre. Astfel FMI poate să devină un fel de agenţie de evaluare pentru politiciile economice
de stat ale ţărilor membre. Mai mult decât aceasta a fost propus în acest context FMI să joace un
rol central în coordonarea restructurării datoriilor statelor, ca un fel de curte de faliment.
Toate aceste propuneri deocamdată n-au găsit o acceptare mai largă. În momentul în care
FMI va acţiona ca o agenţie de evaluare, atunci relaţiile între FMI şi ţările membre se vor
schimba substanţial.
În prezent rolul FMI este de a facilita relaţiile dintre debitor si creditor. Probabil
schimbările, care se vor efectua nu mai vor fi cu rolul financiar, pe care l-are FMI şi în natura
politicii de supraveghere a Sistemului Monetar International.
 Relaţiile între FMI şi alte organizaţii internaţionale

În anii 1997/98 relaţiile între FMI şi Banca Mondială , Naţiunile Unite şi Organizatia
Mondială de Comerţ au continuat să se dezvolte ca răspuns a schimbărilor care se efectuează în
domeniul economic mondial.
Criza financiară din Asia a arătat necesitatea pentru o colaborare mai strânsă dintre FMI
şi Banca Mondială mai special în sectorul financiar şi social. În anul 1997 a fost semnat un acord
între Directorul General al FMI şi Preşedintele Băncii Mondiale. Scopul semnării acestui acord a
fost legat de adoptarea unor măsuri mai efective pentru rezolvarea problemelor care provin din
datoriile financiare ale statelor. Acordul acoperă o gamă largă în sectorul financiar incluzînd
diagnostica, sfaturi politice, asistenţa tehnică şi proceduri operaţionale în situaţii de criză. În
particular acest acord clarifică rolul pe care îl joacă fiecare din cele două instituţii.
În timp ce Banca Mondială se ocupă cu problemele din sistemul financiar în ţările în curs
de dezvoltare, FMI supraveghează aspectele macroeconomice ale sistemului financiar şi pieţele
în toate ţările membre.
Sfaturile politice pe care le dă FMI sunt legate şi de impactul social pe care îl provoacă
ele de protecţia mai bună a celor mai vulnerabile grupe din societate. FMI apelează şi pentru o
colaborare mai strânsă cu Organizaţia Agriculturală şi de Hrană şi UNICEF.
În timpul anului financiar FMI a continuat să lucreze foarte strâns cu Banca Mondială
iniţiativa HIPC pentru cele mai îndatorate ţări. Unul din principiile din această iniţiativă este că
asistenţa pe care o acordă ţările trebuie să fie coordonată între toate ţările – creditori cu cotă de
participare egală. FMI şi Banca Mondială au iniţiat un proces de consultaţii cu alţi creditori
pentru a se asigura că această iniţiativă va reflecta răspunsul cel mai potrivit al comunităţii
internaţionale. Directorul General şi Preşedintele Băncii Mondiale au trimis o scrisoare până la
creditorii multilaterali şi bilaterali cu scopul de a informa despre deciziile adoptate de FMI şi
Banca Mondială.
Relaţiile între FMI şi ONU s-au dezvoltat la nivel instituţional şi la nivel local.
Colaborarea la nivel instituţional este efectuată prin oficiul FMI în New York. A crescut numărul
de funcţionari din FMI care participă la conferinţe şi întâlniri organizate de către comisarii de la
ONU. De asemenea a crescut şi volumul informaţiei care se schimbă între cele două organizaţii.
Există o colaborare mai strânsă în domeniul statistic şi în cazul situaţiilor postconflictuale. În
plus oficiul FMI din Geneva lucrează în colaborare cu UNCTAD.
În luna aprilie anului 1998 Consiliul Economic şi Social al ONU (ECOSOC) a organizat
o întălnire la nivel înalt la tema “ Integrarea globală financiară şi rezulatele recente “. Acest
forum a fost onorat de câtre Directorul General al FMI.
La nivel de ţară funcţionarii FMI continuă să colaboreze cu funcţionarii de la ONU să
schimbe diferite puncte de vedere asupra dezvoltării economice, să stea în contact permanent şi
să participe la întălnirile locale. Colaborarea cu reprezentanţii ONU sunt foarte intensive în ţări
în care ONU şi FMI au luat parte împreună în proiecte de asistenţă tehnică.
Relaţiile între FMI şi Organizaţia Mondială a Comerţului au fost reglamentate prin acordul de
cooperare care a intrat în vigoare în luna decembrie anului 1996. Acest document conţine
precizări referitoare la consultaţiile instituţionale şi schimbul de informaţie. Grupurile de lucru
au studiat foarte activ toate iniţiativele în acest sens. Un alt aspect din cooperarea între FMI şi
OMC este legat de participarea celor două organizaţii la iniţiativa de integrare a ţărilor în curs de
dezvoltare. Această dorinţă a fost exprimată şi prin declaraţia făcută în anul 1996 la conferinţa a
OMC în Singapure. La următoarea întâlnire în luna octombrie a anului 1997 a fost negociată şi
acordarea asistenţei tehnice pentru ţările care au nevoie de ajutor tehnic. De asemenea FMI este
una din cele şase organizatii internaţionale care şi-au asumat responsibilitatea de a asigura
asistenţa tehnică pentru 27 ţări până la sfîrşitul acestui an financiar. Recomandările făcute de
FMI în sfera politică şi asistenţele în domeniul fiscal şi statistic sunt reconoscute ca un suport
important pentru instalarea celor mai favorabile condiţii macroeconomice care va ajuta ţările
respective de a participa mai efectiv în sistemul comercial global.
Colaborare între FMI şi Organizaţia Mondială a Muncii au fost intensificate în anul acesta mai
ales în contextul crizei financiare din Azia. În cursul acestui an funcţionarii de la FMI au
participat la Conferinţa Rigională din Azia care a fost sponsorizată de Organizaţia Mondială a
Muncii şi care a avut loc în Bangkok în perioada 9-11 decembrie . Atenţia prticipanţilor a fost
atrasă de problemele legate de dezvoltarea resurselor umane în această regiune. Funcţionarii de
la FMI deasemenea au participat la întălnirea la nivel înalt la Bangkok în perioada 22 – 24 aprilie
în anul 1998 cu tema principală “Reflectările sociale ale crizei din Azia “.
Activităţiile care desfăşoară FMI împreună cu alte organizaţii internaţionale sunt
coordonate de la centralele FMI situate în Paris şi în Tokyo.
FMI lucrează în strănsă cooperare cu astfel bănci de dezvoltare cum sunt Bancă Asiatică
pentru Dezvoltare, Bancă Europeană pentru Reconsrucţie şi Dezvoltare. În acest sens Consiliul
Executiv al FMI a aprobat pe 24 iulie 1997 propunerea pentru participarea reprezentanţiilor
acestor instituţii la discuţiile legate de iniţiativa HIPC. Colaborarea cu aceste bănci multilaterale
pentru dezvoltare include consultaţii asupra programelor pentru ajustări structurale, care include
finanţarea acestor pragrame, acordarea asistenţei tehnice, schimbări de informaţii, vizitele
funcţionarilor, întălniri şi conferinţe. Funcţionarii din FMI vizitează regular seminarile şi
forumurile sponsorizate de le alte organizaţii regionale, sociale şi financiare în Africa, Azia şi
Pacificul, America Latină şi Caraibii.
Aceste activităţi care desfăşoară FMI cu alte organizaţii internaţionale au scopul principal
de a sprijini ţările în cauză pentru a preîntămpina problemele sale financiare şi nu numai, dar
aceste ţări au nevoie de investiţii directe care să stimuleze anumite sectoare din economia lor.
Asistenţele tehnice acordate de FMI şi alte organizaţii internaţionale numai ameliorează
problemele economice, dar nu le rezolva complet.
Bibliografie:

1. https://utm.md/meridian/2009/MI_4_2009/4_Bugaian_L_Evaluarea.pdf
www.imf.org (IMF Survey);
2.
www.worldbank.ro (The East Asian Miracle: Economic Growth and Public Policy).
3.
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional