Nedelcu Alexandru gr4 I uaic

Seminarul 6

Instabilitatea macroeconomica pe piata muncii

1)Caracteristica generala a pietii muncii modelul de baza ale ei.

Piaţa muncii reprezintă totalitatea relaţiilor economice cu privire la cumpărarea-vânzarea unei
mărfuri specifice – a forţei de muncă şi reprezintă elementul central al economiei de piaţă.
Componentele pieţei muncii sunt: cererea agregată de forţă de muncă(cererea însumată pentru
resursele de muncă în cadrul economiei naţionale la orice nivel posibil de preţ pentru ele), oferta
agregată de muncă(volumul însumat de ofertă a resurselor de muncă la fiecare preţ posibil pentru
ele).
Principalii subiecţi ai pieţei muncii sunt:
•lucrătorii angajaţi,
•angajatorii,
•statul,
•patronatul,
•sindicatele.
Componentele pieţei muncii sunt: cererea agregata de muncă, forţa de muncă(cererea însumată
pentru resursele de muncă în cadrul economiei naţionale la orice nivel posibil de preţ pentru
ele),oferta agregata de muncă(volumul însumat de ofertă a resurselor de muncă la fiecare preţ
posibil pentru ele).
Munca în calitate de factor de producţie, se tranzacţionează pe piaţa muncii, piaţă pe care se
întâlnesc cererea şi oferta de muncă şi se formează preţul muncii.
Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează în economie
într -o anumită perioadă de timp.Costul fiecărui angajat este salariul nominal pe care firma il
plăteşte. Salariul reprezintă pentrufirmă costul marginal al muncii. Salariul real exprimă puterea
de cumpărare a salariului nominal.
Oferta de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care o pot depune membrii societăţii
în condiţiisalariale.
Examinarea problemelor ce ţin de ocuparea forţei de muncă şi şomaj necesită evidenţierea
înrândurile populaţiei totale a ţării a diferitor grupuri de persoane.
Ocuparea forţei de muncă caracterizează participarea populaţiei apte de muncă la activităţile utile
dintr-o ţară.Ocuparea forţei de muncă poate fi exprimată:
a) ca ocupare absolută – prin numărul persoanelor care participă la activităţile utile ale
societăţii,populaţia aptă ocupată.
 b) ca ocupare relativă – prin rata ocupării forţei de muncă Ro, se determină ca raportul dintre
numărul de persoane ocupate şi numărul populaţiei active.
R o= (PAO / PA)* 100%
Echilibrul pietii muncii

Echilibrul dintre cererea şi oferta de forţă de muncă, privit pe ansamblul pieţei muncii şi pe
fiecare segment al acesteia, reliefează următoarele aspecte:
1. a) este un echilibru dinamic, ceea ce înseamnă că zonele de contact ale cererii cu oferta
de forţă de muncă.Cererea de forta de muncă este condiţionată de consecinţele
progresului tehnic şi de particularităţile activităţilor economico-sociale; oferta de forţă de
muncă este rezultanta proceselor demografice, economice, sociale şi psihosociale.
Confruntată cu cererea, oferta de forţă de muncă îşi modifică volumul, structura şi
calitatea;
2. este un echilibru funcţional care defineşte zona de compatibilitate a ocupării forţei de
muncă şi evoluţiei productivităţii muncii, în condiţii de producţie strict determinate.
Necesarul absolut de forţă de muncă pentru obţinerea unui volum dat al producţiei se află
în raport invers proporţional cu creşterea productivităţii muncii;
3. este un echilibru structural, adică exprimă modul de repartizare a forţei de muncă pe
sectoare, ramuri, activităţi, profesii, calificări, în profil teritorial
4. este un echilibru concurential în care atât ofertanţii cât si solicitanţii de forţă de muncă
acţionează în conformitate cu regulile pieţei, pentru a obţine o situaţie cât mai favorabilă.
 2)Somajul : esenta,concept,forme.
Somajul reprezintă excedentul ofertei faţă de cererea de muncă. Surplus de forţă de
muncă în raport cu cei angajaţi. Somajul nu se datorează numai economiei, sub forma şomajului,
piaţa muncii dă expresie rezultatului negativ al influenţei multor factori.
Percepţia generală asupra şomajului: Persoane care nu muncesc pentru că nu găsesc locuri de
muncă sau din alte motive,aceste personae sunt numite someri.
În spiritul faptelor: Şomajul – rezultanta paralelogramului schimbărilor ce intervin în dinamica
productivităţii, populaţiei active şi creşterii economice. În condiţiile în care unul din factorii de
mai sus se modifică şi ceilalţi rămân constanţi :
 creşterea economică scade ⇒ şomaj;
 productivitatea creşte ⇒ şomaj;
 populaţia activă creşte ⇒ şomaj;
Sunt însă şi combinaţii complexe generatoare de şomaj.
Formele şomajului
Şomaj voluntar – determinat de refuzul oamenilor de a se angaja la un anumit moment, pentru
că estimează că salariul şi condiţiile de muncă nu recompensează în mod corespunzător eforturile
pe care ei le consimt atunci când lucrează. Întrucât comportamentul ce stă la baza şomajului
voluntar ar putea exista oricând, s-a formulat concluzia că în orice societate există un şomaj
natural care nu poate fi resorbit, un şomaj permanent, denumit şi şomaj normal pentru că nu
este determinat de factori conjuncturali şi monetar
Şomaj involuntar sau Keynesian – generat de dezechilibrul de pe pe piaţa bunurilor;
Şomajul ciclic – determinat de conjunctura economică şi caracterul sezonier al diferitelor
activităţi, este excedentul ofertei de muncă.
Şomajul structural – urmare a restructurărilor economice, geografice, zonale, sociale, care au loc
în diferite ţări, mai ales sub incidenţa crizei energetice, revoluţiei tehnico-ştiinţifice, închiderea
firmelor nerentabile, perimarea unor produse şi, o dată cu acestea, a unor meserii, datorită
modificării gustului şi opţiunilor consumatorilor.
Şomajul tehnic – provocat de discontinuităţile apărute în procesele de producţie, este determinat
de înlocuirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi, precum şi de centralizarea unor
capitaluri şi unităţilor economice ducând la restrângerea locurilor de muncă
Şomajul de creştere (economică) – urmare a creşterii ofertei de muncă;
Şomajul fricţional sau tranzitoriu – consecinţă a schimbării locului de muncă şi inactivităţii de
scurtă durată.
 3)Notiune de rata naturala a somajului. Histereza somajului.
Euroscleroza.
Ocuparea forţei de muncă în activităţile economico-sociale şi şomajul dovedesc cum
funcţionează piaţa muncii într -o perioadă sau un moment dat.Şomajul este o stare a pieţei
muncii caracterizată printr -o of ertă a forţei de muncă mai mare decâtcererea din ea. Şomajul
poate fi exprimat:
a) şomaj absolut – prin numărul şomerilor;
b) şomaj relativ– prin rata şomajului,RS(U)
(U)= (NrŞom / PA) * 100%
PA-Populaţia aptă=numărul şomerilor+populaţia aptă ocupată.
Şomajul mai poate fi caracterizat după:
a) frecvenţa (cît de des se află o persoană în şomaj timp de o perioadă de timp(un an));
b) durata (timpul de aflare a persoanei în şomaj);
c) distribuţia (reprezentată după vîrstă, sex, profesii).

4)Costurile social-economice ale somajului.Legea lui Okun.Politica

ocuparii.
Costul social al şomajului reprezintă efortul total pe care-l suportă persoanele, grupele de
persoane,economia si societatea afectate de acest fenomen complex.
 Efectele şomajului sunt uşor de dedus,cele mai importante efecte economice şi sociale
aleşomajului sunt:
a) creşterea cheltuielilor cu protecţia socială;
  b) reducerea eficienţei forţei de muncă;
c) reducerea veniturilor individuale ale salariaţilor concediaţi, care antrenează o reducere
aconsumului acestora şi o extindere a sărăciei;
 d) efecte sociale generale -creşterea criminalităţii, sinuciderilor, cerşetorilor etc.;
 e) efecte asupra sănătăţii psihice a şomerului: stări depresive, sentimentul de excludere din
societate
f) reducerea PNB.
Economistul Arthur Okun a descris relaţia dintrerata şomajului şi PNB. sub forma unei legi
care îi poartă numele. Ea are 2 interpretări:
1) dacărata efectivă a şomajului depăşeşte rata naturală cu 1 %, atunci producţia reală va fi mai
mică ca producţia potenţială cu β%.
Y– Y*/ Y*= -β (U – U*), unde: Y-producţia reală, efectivă (PNB)
Y* -producţia potenţială;
U – rata efectivă a şomajului fricţional şi str uctural
U*-rata naturală a şomajului; β – coeficientul sensibilităţii producţiei reale la dinamica şomajului
ciclic – are valori de la 2% până la 3%;
Y– Y*/ Y* -abaterea relativă a producţiei reale de la cea potenţială;
U– U*-rata şomajului cyclic.
2) dacă rata şomajului nu se modifica producţia reală creşte anual cu 3% (datorită creşterii
numărului populaţiei, acumulării de capital, perfecţionarea tehnologiilor, etc.); dacă însă rata
efectivă creşte cu 1%, atunci ritmul de creştere a Y se reduce cu 2%.(Y1 – Y0) / Y0 = 3% - 2
(U1– U0)(Y1 –Y0) / Y0– ritmul de creştere a producţiei reale;
U1– U0 = 0 => 3%1% => 1%2% => -1%
Mai importantă decât protecţia şomerilor este diminuarea şomajului, iar  principalele căi sunt:
a) Stimularea cererii agregate, în condiţiile în care oferta agregată poate să crească, există
însă pericolul inflaţiei, măsura putând fi aplicată mai ales în condiţii de deflaţie.
 b) Reforma pieţei muncii în sensul asigurării unei mai mari flexibilităţi a salariului.
c) Reducerea efectului de hysteresis, prin eliminarea hazardului moral. Se propune
limitarea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj, impunerea unor cursuri obligatorii pentru
someri, a obligativităţii acestora de a efectua munci publice etc.
d) O atenţie mai mare acordată educaţiei şi pregătirii profesionale în concordanţa cucerinţele de
muncă viitoare.

lucru individual

De analizat dinamica somajului in R.Moldova pentru perioada 1995-

2016 dupa criterii : varsta, sex, studii (medii, profesionale, superioare),
domenii de activitate (agricul tura, industria, invatamant).
 Facand analiza datelor din diagrame obesrvam ca o pondere mai mare a ratei somajului in
dependenta de criterial de gen, o au barbatii in in comparative cu femeile dar in anul 2008
observam o apropiere a ratei somajului dintre genuri.
O rata mare a somajului se inregistreaza din 2000 pana in 2011 populatia cu un nivel de
studiu profesionale, care deduce ca pe piata muncii cei mai solicitati sunt persoanele cu un nivel
superior de studii, astfel acesta categorie inregistreaza o rata mai mica a ocuparii randurilor
somerilor in comparatie cu cei care au sudii medii si profesionale.
O Rata inalta a somajului inregistram la grupele de varste cuprinse intre 35-45 in anul
2000,apoi observam ca capata amploare populatia cuprinsa intre 15-24 ani din 2001pana in
2002,astfel pana in anup 2009,observam o alternanta intre aceste grupuri de varste care
inregistrau valorile maximale,din aceasta putem deduce ca populatia apta de munca cuprinsa
intre varsta 15-44 care in aceasta perioada umpleau randurile somerile drept rezultat scade
nivelul economiei,a Pibului,a persoanelor apte incadrate in campul muncii.Pana in anul
2018,observam ca rata somajului scade insa mentinandu-se la un nivel inalt al ratei somajului
populatia cuprinsa intre(25-34),desi nu pot spune cu egzactitate care e cauza ce determina pe
aceasta categorie de populatie sa umple randul somerilor,totusi pot mentiona lipsa locurilor de
munca impunerea unui salariu minimal impiedică intrarea pe piață a locurilor de muncă pentru
oamenii care sunt dispuși să lucreze sub aceasta limită, obligându-i să rămână someri,etc.

Problema:2
Rata șomajului în anul 1 a constituit 11,5%, iar în anul 2 -14%. Rata naturală a șomajului este de
5%, coeficientul ce caracterizează interdependența dintre șomaj și creșterea PIB, constituie 3%.
a) Deteminați, pentru fiecare an abaterea produsului intern brut efectiv de la potențial
din cauza depâțirii șomajului efectiv față de cel natural.
b) Presupunem că PIB efectiv în anul doi de 5500mii u.m. Determinați valoarea PIB-ui
potențial.

Rezolvare:
1)Scriem formula: -β (U – U*) unde:
β-Interdependenta dintre somaj si cresterea pibului.
U-Rata somjului in anul 1 si 2.
U*-Rata naturala a somajului.
Astfel obtinem ,pentru anul unu :
-β (U – U*)=-3(11,5-5)=19,5%
Abaterea a produsului intern brut efectiv fata de cel potential pentru anul 2 este de 19,5%,cauzat
de depasirii somajului efectiv fata de cel natural.
Pentru anul doi:
-β (U – U*)=-3(14-5)=-27%
Abaterea a produsului intern brut efectiv fata de cel potential pentru anul 2este de 27%,cauzat de
depasirii somajului efectiv fata de cel natural

Problema: 9

Într-o economie ipotetică , rata naturală a șomajuluieste de 5%, numărulșomerilorfricționali – 4

mln., structurali – 3 mln., ciclici – 6 mln. Determinați: a) rata efectivă a șomajului; b) rata
șomajului cyclic.

Rezolvare:

a)Rata șomajului efectiv (real)  calculat ca procent din numărul total de șomeri (fricțional +
structural + ciclic) la forța de muncă totală sau ca suma tuturor tipurilor de șomaj.(U)
U=4mln+3mln+6mln=13mln(de someri)
b) rata șomajului cyclic=U-U*;=13-5=8mln