PERCEPTIA POPULATIEI ASUPRA

CALITATII MEDIULUI IN LOCALITATEA

TĂ TĂ RANI

Student: Oprea Roxana

Anul II

Fenomene geografice de risc si calitatea mediului

CUPRINS
Introducere

- Capitoulu I - Prezentare generală a localității

- Capitolul II - Interpretarea chestionarului

- Capitolul III - Concluzii

- Bibliografie
Capitolul I
1Poziția geografică

Localitatea Tătărani se află în vestul județului Dâmbovița, în

zona de deal de pe valea Dâmboviței. Ea este traversată pe malul
stâng al râului de șoseaua națională DN72A care leagă Târgoviște de
Câmpulung, iar pe malul drept, de șoseaua județeană DJ702B care
urmează un drum paralel cu cea națională de la Dragomirești până la
Oncești.

Făcând parte din județul Dâmbovița, localitatea Tătărani

beneficiază de aceleași avantaje ca si celelalte localități din județ,
valorificate prin potențialul lor agricol.
 2. Relieful

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Tătărani aparține

zonei subcarpatice, in partea sa interna, făcând trecerea spre culmile
muntoase.

Structura litologica si tectonica a condiționat in mare măsura

structura morfologica a zonei, determinând un relief cu dealuri de
înălțime medie, secționați cu vai cu profil mediu si panta hidraulica
medie.

In ansamblu, relieful prezintă altitudini in descreștere in direcția

nord – sud, direcție pe care o urmează si râul Dâmbovița. Dealurile
sunt orientate in general pe direcția nord – sud si uneori est – vest ca
urmare a acțiunii rețelei hidrografice si sunt constituite din culmi
determinate de versanți spre principalele artere hidrografice.
Versanții fac racordul dintre zona deluroasa si zona de curs a
arterelor hidrografice. In aceste zone au loc cele mai frecvente
alunecări de teren, datorita versanților instabili si eroziunii foarte
intense. Zonele depresionare se dezvolta cu precădere de-a lungul
cursului rețelei hidrografice si s-au format in urma acțiunii de
eroziune, transport si sedimentare a acestor cursuri hidrografice.

3.Clima

Clima temperat continentala este umeda si răcoroasă. Așezarea

la poalele muntoase din nord, reprezintă o dublă importantă sub
aspect climatic:

adăpost de curenții reci din nord;

acumulare mare de precipitații.
Temperatura aerului înregistrează urmatoarele valori:
 temperatura medie maxima pentru anotimpul rece: +2,3°C
temperatura medie maxima pentru anotimpul cald: +22°C

temperatura medie minima pentru anotimpul rece: -6,3°C

temperatura medie minima pentru anotimpul cald +15°C

Fenomenul de ceata se manifesta la trecerea de la anotimpul

rece la cel cald si invers, frecventa medie maxima înregistrandu-se in
timpul iernii. Cantitatea maxima de precipitații căzute pe sol in 24 de
ore este de 158.7 l/ mp, frecventa maxima înregistandu-se in timpul
iernii. Regimul vanturilor este înfluentat de aspectul morfologic al
regiunii. Vanturile cu frecventa cea mai ridicata sunt pe sectorul
nordic 24%. In interiorul satelor, accesibilitatea se face printr-o serie
de drumuri secundare care necesita însă modernizări. Rețeaua
hidrografică.

4.Hidrografia

Din punct de vedere hidrografic localitatea Tătărani face parte

din bazinul hidrografic al râului Dâmbovița. Principala artera
hidrografica ce străbate localitatea Tătărani de la nord la sud de râul
Dâmbovița pe o lungime de 7,5 km.

5. Vegetația si fauna

Între formele de vegetaţi întâlnite se remarcă pădurea de stejar.

Alături de aceasta se mai găsesc şi alte specii: fag, carpen.

Fauna este bogată şi caracteristică zonelor de deal. Fauna

pădurilor de fag şi gorun de pe teritoriul localitații cuprinde un număr
foarte mare şi variat de specii, unele dintre acestea prezentând un
real interes cinegetic. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes), mistreţul
(Sus scrofa) şi iepurele (Lepus europaeus).

6. Populația

În urma recensamântului din anul 2015 în localitatea Tătărani

existau 5,227 locuitori, dintre care 2,625 persoane de sex masculin si
2,602 de sex feminin
7.Economia

Activitatea economica de baza desfasurata pe teritoriul

localitații Tătărani este Agricultura.
Capitolul II

Interpretarea chestionarului privind percepția populației asupra

calitații mediului în localitatea Tătărani.

Prezentul chestionar a fost aplicat în localitatea Tătărani, unde

au fost intervievate 30 de persoane dintre care 15 de sex feminim si
15 de sex masculin. În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă,
respondenții în proporție de 40% au fost identificați cu vârste cuprins
e între 35-45 ani, urmati de cei cu vârste între 20-35 de ani.

Nivelul de studii al celor mai mulți a fost identificat cu 50% ca

absolvind studii liceale.
1.Cum apreciaţi situaţia din localitatea/cartierul dumneavoastră din
punctul de vedere al mediului?
a. Bună
b. Acceptabilă
c. Destul de proastă
d. Foarte proastă
 În proporție de 57% respondenții au considerat ca situația
mediului la nivelul localității Tătărani este una acceptabilă, 40%
considerand-o bună, si doar 3% destul de proastă.

Întrebare nr. 2: Faţă de acum doi-trei ani situaţia mediului:

a. a rămas la fel

b. s-a mai îmbunătăţit

c . s-a înrăutăţit

În cazul de față 53% dintre intervievați consideră ca situația

mediului față de acum doi-trei ani s-a mai îmbunătățit.

Intrebare nr. 3. 1. - Din punctul dvs. de vedere, care consideraţi

că este problema de mediu cea mai gravă?
 La nivelul localității Tătărani locuitorii au identificat ca deșeurile
fiind cea mai grava problema de mediu, urmată de mirosuri
neplăcute din apropierea locuințelor.

3. 2. Ce alte probleme de mediu mai are localitatea/cartierul

dumneavoastră?

Zgomotul este si el o problemă cu ce-i afectează pe locuitori.

Întrebarea nr.4. Care sunt locurile publice ale localității/cartierului
unde mediul are calitatea cea mai precară?
a. strada
b. pieţele alimentare
c. mijloacele de transport
d. altele (care

Ca loc public unde calitatea mediului este cea mai precară a fost identificată de
respondenți strada în proporție de 53%, dar de altfel și în mijloacele de
transport.

Intrebare nr. 5 . 1. În blocul sau imobilul în care locuiţi vă confruntaţi cu aceste

probleme?
a. Gunoi neridicat
b. Scandaluri între locatari
c. Murdărie
d. Gândaci
e. Zgomot excesiv
f. Mirosuri neplăcute
g. Apa murdară la robinet

Problemele întâlnite în imobil majoritatea pesoanelor intervievate au raspuns

ca zgomotul (30%) și gândacii (27%) sunt cele mai întalnite probleme.

5 . 2 Care dintre aceste probleme vă deranjează cel mai mult?

În jurul blocului sau imobilului în care locuiţi vă confruntaţi cu aceste
probleme?
a. Praf
b. Gunoaie
c. Mirosuri neplăcute
d. Animale fară stăpan
e. Gaze de esapament
f. Zgomot excesiv
g. Distrugerea spațiilor verzi

Legate de problemele de mediu din jurul imobilului, zgomotul excesiv se

regasește în percepția persoanelor intervievate, urmate de gunoaie si
distrugerea spațiilor verzi.

Intrebare nr. 7 - Care sunt după părerea dvs. cauzele care determină
problemele de mediu în localitatea dumneavoastră?
a. Aglomerația
b. Comportamentul cetăţenilor
c. Instituţiile slabe (primarie, Garda de mediul, politie locacă, etc)
d. Legislaţie neadecvată
e. Nu ştiu
 Ca și cauze ce determină problemele de mediu în localitatea Tătărani
comportamentul cetățenilor este vizat în proporție de 47%.

Întrebarea nr. 8 - În ultimul an aţi remarcat vreo acţiune iniţiată de cineva –

indiferent cine, autorităţi, cetăţeni etc. – pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
mediu?
a. Da
b. Nu
Daca DA, la ce anume vă referiţi?
În proporție de 53% au specificat ca au existat acțiuni inițiate de autoritați,
referindu-se la colectarea deșeurilor din apropierea râului Dâmbovița la
inițiativa autorităților locale.

.
Întrebarea nr. 9 - Consideraţi că următoarele iniţiative ale cetăţenilor pentru
îmbunătăţirea mediului în localitatea dumneavoastră sunt eficiente sau sunt o
pierdere de timp?”
ACȚIUNEA EFICIENTE PIERDERE DE TIMP

Informarea comunităţii 24 6
Acţiuni individuale 20 10
Întruniri 5 25
Activităţi ONG cu focus spre 10 20
mediu
Acţiuni comunitare în zone cu 16 14
probleme
Discuţii cu Primăria 7 23
Cereri, petiţii, sesizări 8 22
Donaţii în bani 10 0
Proteste de stradă 4 26
Întrebarea nr. 10 - Consideraţi că dacă cetăţenii se organizează în grupuri de
acţiune pentru probleme de mediu, au şanse sau nu au şanse să determine:

ACȚIUNEA DA NU (SCEPTICI)
Schimbarea unor legi 22 8
Alocarea de fonduri pentru 10 20
mediu
Iniţierea de legi noi 4 26
Dinamizarea serviciilor 5 25
Primăriei
Educarea publicului 28 2
Atragerea sprijinului mass 22 8
media

Acțiuni pentru probleme de mediu din

localitatea Tătărani
26 25 28
30 22 20 22
20 8 10 8
4 5 2
10
DA
0 Nu(sceptici)
i iu i a
r leg ed r leg rie
i
u lu
i
edi
ă lic
un
o m
un
o
rim sm
a n tru a P p ub as
re pe er
e r a im
ba ri iți iciilo are u lu
m u n c
hi d I
se
rv
Ed
u ijin
Sc f on a spr
de re re
a
r ea iza g e
a m ra
oc na At
Al Di
 Capitolul III
Concluzii

În cadrul interrelațiilor între om si mediul sau ambiant, acesta din

urma exercita asupra omului influente multiple, dintre care una din cele mai
importante este actiunea asupra sanatatii. Din acest punct de vedere se stie ca
mediul contine factori care au o acțiunea favorabila asupra sanatatii, cunoscuti
sub numele de factori sanogeni.
Aplicarea chestionarului permite interpretări variate şi desprinderea a
numeroase concluzii, cele mai importante fiind rezumate mai jos:
La nivelul localității Tătărani calitatea mediului în perceptia persoanelor
intervievate este una acceptabilă.
 • Predomină sentimentul că situaţia mediului continuă să fie una din ce în
ce mai bună.
• Din pacate strada și în apropierea râului Dâmbovița rămâne locurile unde
mediul are caliatatea cea mai scazută.
• Legate de problemele de mediu din jurul imobilului, zgomotul excesiv se
regasește în percepția persoanelor intervievate, urmate de gunoaie si
distrugerea spațiilor verzi.
• Deșeurile se numără printre cele mai mari problematici cu care se
confruntă localitatea Tătărani.

Majoritatea persoanelor intervievate consideră că intervențiile comunitare

bazate pe informare, dezbateri și acțiuni concrete sunt eficiente.
Oamenii cred mai puțin în acțiuni comunitare bazate pe sesizări, prosteste,
confruntări cu autoritățile sau donații de bani pentru cauze de mediu.

Există o încredere destul de mare în forţa comunităţilor de a schimba

lucrurile. Dar, oamenii cred mai mult în puterea comunităţilor de a atrage
atenţia asupra situaţiilor de mediu prin intermediul presei (90%), decât de a
schimba lucrurile prin legi noi şi politici sociale (62%).

Bibliografie

Bugă D., Zăvoianu I., 1974, Judeţul Dâmboviţa, din colecţia Judeţele Patriei, Edit. Acad.
Române

Dumitrescu Daniela, 2004, Habitatul rural şi calitatea mediului, Edit. Cetatea de Scaun, Edit.
Cetatea de Scaun, Târgovişte
http://comuna.info/harta-tatarani-db/ .