PARTEA A I

IAREUMATISMUL ARTICULAR ACUTII.

1 DEFINIŢIE

Este o boala inflamatorie provocata de acţiuneatoxinelor unuistreptococ, care provoacă oinflamaţie

aarticulatiilor mari şi ainimii. 

II.2 CAUZEReumatismul articular acut

este rezultatul unei reacţii inflamatorii la anumiţi streptococi din grupul A.

Organismul produce anticorpi pentru a combate bacteriile, însă anticorpii atacă o ţintădiferită: propriile
ţesuturi ale organismului. Acţiunea anticorpilor începe la nivelul articulaţiilor şise deplasează deseori către
inimă şi ţesuturile înconjutoare. Deoarece doar o proporţiefoarte mică dintre pacienţii cu faringită
streptococică fac xi raa

,specialiştii în medicină consideră că şi alţi factori, precum o slăbire a sistemului imunitar,trebuie să fie

implicaţi în apariţia bolii.

II.3 ETIOPATOGENIE( cauzele si mecanismul bolii)

Agresiunea streptococică explică tabloul clinic de stare infectioasă acută, subacută,evolutivă sau recidivantă
printr-un mecanism infecto-alergic. Rolul streptococuluihemolitic din grupul A este dovedit de angina
streptococică care preceda boala (evidentaclinic în 40% dintre cazuri şi bacteriologic, in 100%) şi de
eficacitatea profilaxiei delungă durată cu penicilină, care reduce mult frecvenţa recidivelor. Patogenia
alergică seexplică prin sensibilzarea organismului de catre streptococii p-hemolitici din grupa A.Intervalul
liber dintre angina sau faringita initiala şi puseul acut reumatismal - interval incare se produc anticorpii -
pledează pentru rolul alergi ei. Se pare ca un rol important îldetine existenţa unei coincidente antigenice
între streptococ şi muschiul cardiac. În acestmod, anticorpii produşi de streptococ ar hipersensibiliza inima
şi vasele, cu apariţia deautoanticorpi anti-miocard. Infectia streptococică este deci factorul determinant.
Apariţia bolii depinde de natura streptococului, dar şi de receptivitatea individului. Existenţa a 50de tipuri
de streptococi în grupa A(streptococcus pyogenes de grup A beta-hemolitic)

explica de ce imunitatea dobandită faţă de un anumit tip de streptococ permite o infecţiecu germeni
de alte tipuri. Infecţia streptococică iniţială se exteriorizează sub forma uneiangine banale
eritematoase sau eritemato-pultacee. Uneori, pot aparea forme grave -flegmon amigdalian sau
forme usoare -faringite cu discretă jena la deglutitie. Este posibilca infectia streptococică de debut să
fie mascată de o infecţie virală sau o infectienestreptococi

II.5 SIMPTOMATOLOGIE

Boala este precedată cel mai adesea de angină, amigdalită acută sau simplă faringită.Urmează o perioadă
de vindecare aparentă de 1 - 3 săptămâni. în această perioadă apareuneori o stare subfebrilă, cu astenie,
artralgii şi epistaxis - semne cunoscute subdenumirea de sindrom postanginos. Dupa 1-3 săptămâni de la
vindecarea angineistreptococice începe perioada de stare, caracterizată prin:-
Manifestari articulare

: poliartrită acută mobilă, fugace, care interesează mai multearticulaţii în acelaşi timp, în special cele mari
(sold, genunchi, tibio-tarsiene), avândcaracter inflamator (tumefiere, caldura, congestie si dureri);
caracteristica de „mobila"este conferită de faptul că inflamaţia articulară se mută de la o articulaţie la alta
(duratamedie pentru o atingere articulara fiind de 4 - 5 zile); mişcarile articulare sunt foartedureroase; cu
sau fară tratament poliartrita se vindecă fara sechele.-

Manifestari generale

: febra aproape constantă, mai ales la copii şi adolescenţi, cu puseuri de hipertermie la fiecare noua
atingere articulară sau viscerală, reacţionand lasalicilat şi cortizon; tahicardie la fel de constantă, persistând
şi dupa normalizareatemperaturii; paloare frapantă, transpiraţii abundente; uneori epistaxis.-

Manifestari cutanate

: nodozitati Meynet de marimea bobului de mazare, nedureroase,localizate în jurul articulaţiilor inflamate;

eritem marginat; eritem nodos.-

Manifestari viscerale

: pleurezii, congestii pulmonare, nefrite, hepatite, dureriabdominale, uneori avand caracter pseudo-
apendicular etc.

- Manifestari nervoase

: coree (miscari involuntare şi dezordonate ale extremitatilor),reumatism cerebral (delir, confuzie,

insomnie, anxietate, hipertermie).-

Manifestari cardiace

: sunt cele care conferă bolii notă de gravitate, justificând vechiulaforism potrivit caruia:

„reumatismul linge articulaţiile, dar muşcă inima frecvente la copil şi adolescent şi mult mai rare la adult.
Termenul de cardită includeafectarea miocardului şi a endocardului. Obişnuit, leziunea cardiacă apare în
primasaptamanp de boală; la necropsie este vizibilă aproape întotdeauna, chiar în absenţamanifestarilor
clinice. Atingerea cardiacă trece uneori neobservată. Poate fi sugerată decresterea temperaturii
(nejustificată de prinderea articulatiilor). Principalele semne cliniceconstau în: asurzirea zgomotelor
cardiace, apariţia suflurilor (în ordine: holosistolic, lavarf; mezodiastolic, apical; diastolic, pe marginea
stanga a sternului), schimbareacaracterului suflurilor preexistente, frecatura (semn de pericardita) şi
atingereamiocardica minoră (tahicardie, zgomot de galop, suflu sistolic apical, tulburari de ritm
siconducere, in special

frecvente la copil şi adolescent şi mult mai rare la adult. Termenul de cardită includeafectarea miocardului
şi a endocardului. Obişnuit, leziunea cardiacă apare în primasaptamanp de boală; la necropsie este vizibilă
aproape întotdeauna, chiar în absenţamanifestarilor clinice. Atingerea cardiacă trece uneori neobservată.
Poate fi sugerată decresterea temperaturii (nejustificată de prinderea articulatiilor). Principalele semne
cliniceconstau în: asurzirea zgomotelor cardiace, apariţia suflurilor (în ordine: holosistolic, lavarf;
mezodiastolic, apical; diastolic, pe marginea stanga a sternului), schimbareacaracterului suflurilor
preexistente, frecatura (semn de pericardita) şi atingereamiocardica minoră (tahicardie, zgomot de galop,
suflu sistolic apical, tulburari de ritm siconducere, in special

P-R

alungit) sau majora (insuficienta cardiaca cu evolutieireversibila). Leziunile endocardului - stenoze sau
insuficiente - sunt localizate, in ordine,la valvele mitrala (50%) si aortica (20%), izolat sau impreuna (30%).-

Manifestari biologice

: anemie discretă, hiperleucocitoză, dar in special crestereaconsiderabila a V.S.H. (cel mai bun test de
urmarire a evolutiei bolii) şi a fibrinogenului,creşterea a, şi y-globulinelor. Streptococul hemolitic este
prezent în exsudatul faringian intimpul anginei (inaintea instituirii penicilinoterapiei), iar titrul A.S.L.O.
(antistreptolizinele) este crescut la 15 zile de la debutul anginei (1 000 - 2 000 mm). (10%dintre cazuri
evolueaza cu titru scazut

Evolutia;

Boala durează 3-4 saptămâni în formele uşoare şi căteva luni în cele severe. Copiii facforme grave, datorită
afectarii frecvente a cordului. Formele maligne, cu pancardită şihipertrmie, evoluează catre exitus.
Recidivele sunt mai frecvente în primii ani de la primul puseu, la bolnavii cu titru A.S.L.O. ridicat, la bolnavii
cu determinări cardiace şila cei cu puseuri repetate de R.A. A. în antecedente. Recidivele pot fi
asemanatoare saunu primului puseu. Cu fiecare recidivă creşte riscul prinderii inimii sau al
agravăriileziunilor preexistente

II.9 PROFILAXIA

R.A.A.

constă in tratamentul continuu cu penicilina, moldamin -1 200 000 u.i. la 14 zile, 5ani de la episodul acut
sau pană la 20 de ani. Când suntem absolut siguri de cooperarea bolnavului, se recurge la penicilina V, 2
comprimate/ zi. Se practică amigdalectomia şi seasanează infectiile de focar, dentare, sub protectie de
penicilina G (1 - 2 milioane u.i/zi,intramuscular, la 6 ore). Toate infectiile acute streptococice se tratează cu
doze bactericide de penicilină

I.10 TRATAMENT

Repausul absolut la pat este obligatoriu. Activitatea se reia dupa 6 saptamani - când nu aaparut cardita -
dupa 2-3 luni - în caz de cardită minima şi dupa 3-6 luni (urmate de alte6-12 luni de activitate redusă) când
există cardita severă. Antibioterapia cu penicilina G(2 milioane u.i./zi i.m. la 6 ore) timp de 10 zile
(ampicilina sau eritromicina în caz derezistentă) este obligatorie în absenta carditei, se instituie tratamentul
antiinflamator cuacid acetilsalicilic 6 g/zi, sub protectie de antiacide, timp de 2 - 3 luni. Aminofenazonaare
efecte similare, dar pericolul agranulocitozei ii restrange utilizarea. Corticoterapiaramane tratamentul de
electie, mai ales în cazurile in care coexistă cardita la primul puseuşi in cazurile severe. Se administreaza
prednison 1-1,5 mg/kilocorp/zi, doza reducandu-sesaptamanal, din a doua saptamana, durata
tratamentului fiind de 8 -12 saptamani.Regimul hiposodat, antiacidele şi clorura de potasiu (2 g/zi) sunt
mijloace de protectie.Pentru a ajuta la combaterea infecţiei streptococice ce stă la baza

reumatismuluiarticular acut,
PARTEA AIII AROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA COPILULUI CUR.A.A.III.1 NEVOILE
FUNDAMENTALE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoifundamentale. Atingerea de

catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoieste telul profesiei de asistenta medicala. Dupa
Virginia Henderson nevoia fundamentala.este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane pentru asigurarea
starii de bine din punctde vedere fizic si mintal. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1.a respira; 2.a se
alimenta sihidrata; 3.a elimina; 4.a se misca, a pastra o buna postura; 5.a dormi, a se odihni; 6.a seimbraca
si dezbraca; 7.a-si mentine temperatura corpului in limite normale; 8.a fi curat, a-si proteja tegumentele;
9.a evita pericolele; 10.a comunica; 11.a actiona dupa credintelesale si valorile sale; 12.a se realiza; 13.a se
recreea; 14.a invata.

Scurta prezentare a nevoilor

1.A respira

a.Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara sitisulara;

b.Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii,furia, frica, exercitiile

fizice, fumat.Aceste nevoi prezinta particularitati functie de varsta, antrenarnent, starea desanatate etc

.2.A bea si manca

a.Dimensiunea bio-fiziologica i-ntereseaza ritualul mancatului (ducereaalimentelor la gura, masticatia,

deglutitia), digestia, necesarul de calorii;b.Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile
legate de rasa,religie, nationalitate, cultura.Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:

3.A elimina

: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie,cutanata.a.Aspectul bio-fiziologic

variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este inacelasi timp mecanic, chimic, hormonal,
nervos;b.Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase.Emotiile de orice fel modifica frecventa
urinara, calitatea si cantitatea scaunelor,transpiratia etc.

4.A te misca, a te mentine intr-o buna postura

a.Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament.Sistemul muscular,

scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptareacu evitarea anumitor posturi.

b.Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflectaconstient sau inconstient
starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si denivelul cultural.Aceasta influenteaza mersul,
gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot ducela modificari in domeniul motricitatii.

5.A dormi si a te odihni

a.Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varstasi starea de sanatate.
Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteazasistemele cardio vascular, digestiv, neuro-
muscular. O persoana privata de sornnmanifesta tulburari fizice si psihice
.b.Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatiisociale (munca).Exista
persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi.

6.A se imbraca si a se dezbraca

a.Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita capacitate
neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, stareade sanatate.

b.Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii inalegerea vesmintelor,

anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente particulare: voal, turban etc.

7.A mentine temperatura corpului in limita normale

a.Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea invarsta temperatura corpului
este mai influentata de cea a mediului inconjurator.Temperatura corpului depinde de imbracaminte,
hidratarea organismului, controlulhipotalamic.

b.Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescandtemperatura corpului.

8.A fi curat si a-ti proteja tegumentele

a.Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a facegesturile si miscarile

necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.

b.Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului. Emotiile
afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de la ungrup social la altul. Curatenia este
influentata de cultura grupului

9.A evita pericolele

. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern

.a.Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente simedicamente si de a se proteja
in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie dea analiza aceasta nevoie functie de varsta, anumite
afectiuni (depresii).

b.Componenta psihica simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea unui
gen de muzica preferata, existenta unei persoaneapartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea
obiceiurilor proprii, sunt elemente care dauimpresia de siguranta.

10.A comunica cu semenii

. Este o nevoie fundamentala fiintelor umane

.a.Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala. Comunicarea
yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-verbalacuprinde gesturile, mimica, pozitia corpului,
mersul etc

.b.Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutuluiexprimat: sentimente, idei,

emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceastacomponenta importanta a fiintei umane se exprima din
copilarie pana la batranete prinafirmarea de sine, alegerea vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient
nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie sa fie ajutat de asistenta.

11.A-ti practica religia

a.Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specificecultului: pozitia

ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.

b.Componenta psiho-socio-culturala evolutia practicilor religioase este in functie defenomenele psiho-

sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poateantrena cresterea sau diminuarea
adeziunii la religie. in ingrijirea bolnavilor, respectareaacestei nevoi cere asistentei o educatie liberala.

12.A fi ocupat pentru a fi util.

De-a lungul etapelor vietii fiinta umana arenevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca. Aceste
activitati pot fi legate de sex,dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica si dezvoltarea
psihosociala aindividului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei nevoi. O problema desanatate
poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverseactivitati.

13.A se recrea

. Este o nevoie comuna tuturor fiintelor umane.a.Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea
specific varstei si functiede starea de sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre
amputate)au alte cai de recreere decat cei sanatosi.b.Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta
nevoia de a se recrea. Aceastanevoie poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate.

14.A invata.

Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adaugacunostinte noi este specifica tuturor, dar
mai evidenta la copii.a.Componenta biologica este reprezentata de inteligenta.b.Apectul psiho-socio-
cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoastevaloarea acordata educatiei de grupul socio-
cultural. Problemele de sanatate fac sa seiveasca nevoi de invatare variate: sa faca pansamente, sa-si
administreze insulina, altemedicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata de dorinta
de a fiutil, de a se recrea, dar in acelasi timp si de a fi independent.