C.

Principalele reacţii antigen-anticorp şi aplicaţiile acestora

Testul pentru determinarea grupelor sanguine ABO şi Rh
Reactivi pentru grupele de sânge ABO
Reactivi Anti-A, Anti-B, Anti-AB sunt derivaţi din liniile de celule hibridizate care sunt obţinute prin
fuzionarea anticorpilor de şoarece ce produc limfocite B cu celule de mielom.
Anticorpii derivaţi dintr-o singură clonă (celulele apărute din celula hibrid), precum şi amestecul de
diferiţi anticorpi derivaţi de la diferite clone sunt desemnaţi ca monoclonali: Anti-A, Anti-B, Anti-
AB.
Reactivii Anti-A, Anti-B, Anti-AB au fost evaluaţi în toate tipurile de teste, incluzând sisteme
automate în paralel cu reactivii ABO convenţionali, policlonali.
Nu s-au observat reacţii fals-pozitive şi fals-negative între serul monoclonal şi cel policlonal.
Afinitatea serului reactiv a fost adesea mai puternică decât a serului policlonal, în mod special faţă de
celulele de nou-născuţi şi subgrupele cu reactivitate slabă.
Material biologic
Se foloseşte sânge total (puncţie în deget)
Modul de lucru
I. Testul pe lamă
A.Testul rapid
-Se pune o picătură de anti-A, Anti-B, Anti-AB pe o lamă de sticlă
-Se adaugă o picătură mică de sânge total şi se omogenizează bine
-Se roteşte uşor lama timp de 2 min.
-Se observă apariţia aglutinării. Aglutinarea apare între 30-60 sec
Rezultatele negative pot fi semnalate după 2 min.
B.Testul cu incubare
-Se prepară o suspensie de celule 5-10% în soluţie salină izotonică sau se foloseşte sânge total
-Se pune o picătură din fiecare reactiv Anti-A, Anti-B, anti-AB pe o lamă
-Se adaugă o picătură de suspensie ori o picătură mică de sânge şi se amestecă bine
-Se incubează 15-30 min. la temperatura de 200C
-Se amestecă uşor şi se observă apariţia aglutinării
II. Testul în tub
-Se prepară o suspensie de celule de 3-5% în soluţie salină izotonică
-Se pune o picătură de Anti-A, Anti-B, Anti-AB în tubul notat corespunzător
-Se adaugă în fiecare tub o picătură din suspensia de celule şi se omogenizează bine
-Se centrifughează 2 min. la 1000 rpm sau 20 sec. La 3000 rpm ori se incubează 20 min. la
temperatura de 200C
-Se dislocă uşor butonul de celule şi se observă apariţia aglutinării
Reactivul anti-D
Anticorpi monoclonali umani din clasa IgM, obţinuţi din culturi celulare
Se păstrează la 2-80C
Conservare cu NaN3-0,1%
Reactivul este pentru diagnosticul in vitro
Reactivi
Conţine anticorpi monoclonali de origine umană din clasa IgM, obţinut din culturi celulare.
Specificitatea şi reproductibilitatea sunt proprietăţi bine cunoscute la anticorpii monoclonali.
Majoritatea reactivilor anti-D monoclonali aparţin clasei de IgM.
Modul de lucru
I. Testul pe lamă
A. Testul rapid
Testul trebuie efectuat pe o suprafaţă ce are temperatura cuprinsă între 20-37 0C
-Se pune o picătură de reactiv Anti-D pe lamă
-Se adaugă o picătură mică de sânge total. Se omogenizează bine.
-Se roteşte energic lama 2 min. Se observă dacă apare aglutinarea
-Se citeşte rezultatul după 2 min. (suprafaţa uscată poate fi interpretată ca o reacţie fals-pozitivă.
B. Testul cu incubare
Se poate folosi sânge total sau suspensia de celule
-Se prepară o suspensie de 5-10% din celule ce trebuie testate în soluţie salină izotonică sau se
foloseşte sânge total
-Se pune câte o picătură de reactiv anti-D în cerculeţele lamei, ce se vor folosi
-Se adaugă o picătură de suspensie sau o picătură mică de sînge total şi se omogenizează bine
-Se incubează 30 minla 20-370C
-Se agită uşor lama şi se observă aglutinarea
II. Testul în tub
-Se pregăteşte o suspensie 3-5% din celule ce trebuie testate în soluţie salină izotonică
-Se pune o picătură de reactiv anti-D în tubul-probă
-Se adaugă în fiecare tub o picătură din suspensia de celule şi se omogenizează bine
-Se centrifughează 2 min. la 1000 rpm
-Se dislocă uşor butonul de celule şi se observă prezenţa aglutinării.
Dacă reacţia este negativă se incubează tubul 15 min. la 20 0C, se centrifughează 2 min la 1000 rpm,
se dislocă uşor butonul de celule şi se observă aglutinarea.
Anti-A Anti-B Anti-AB
Grupa A + - +
Grupa B - + +
Grupa O - - -
Grupa AB + + +
Testul pentru determinarea anticorpilor antistreptolizina O
Reacţia ASLO
Test calitativ şi cantitativ pentru explorarea stării de imunitate antitoxică faţă de toxinele
streptococului.
Testul este bazat pe reacţia de aglutinare. Testul permite stabilirea diagnosticului anginei
streptococice sau de infecţii streptococice, ca şi a celui de reumatism articular acut (RAA).
Menţinerea titrului ASLO crescut chiar şi la câteva luni după puseul reumatismal permite stabilirea
diagnosticului retrospectiv al bolii.
Principiul metodei
Reactivul folosit este o suspensie de particule latex de polistiren încărcate cu streptolizina O
stabilizată.
Reactivul a fost astfel preparat încât, în prezenţa unui titru ASLO normal de 200 ui/ml sau mai
crescut, să dea o aglutinare vizibilă a particulelor latex, fără diluarea serului.
Reactivi
1 flacon cu reactiv latex de 5 ml
1 flacon cu control pozitiv de 1 ml
1 flacon cu control negativ de 1 ml
1 plăcuţă pe care se efectuează reacţia
Material biologic
Serul de cercetat trebuie să fie clar şi proaspăt.
Plasma, serul lipemic ori contaminat poate determina erori în obţinerea rezultatelor. Dacă testul nu
poate fi efectuat imediat, atunci serul se păstrează la 2-8 0C, maximum 72 ore. Pentru o perioadă mai
îndelungată serul trebuie să fie păstrat congelat.
Modul de lucru
I. Testul ASLO calitativ

-Se aduc reactivii şi probele la temperatura camerei înaintea folosirii cu 30 min

-Se pun 2 picături (50 l) de control (+) în unul din cercurile plăcuţei de testare.
-Se pun 2 picături (50 l) de control (-) în al doilea cerc.
-Cu o pipetă se pun câte o picătură de ser (45 l) din fiecare probă în cercurile următoare.
-Se agită uşor suspensia de reactiv latex şi se pune în fiecare cerc folosit câte o picătură de reactiv.
Pentru omogenizare se foloseşte un beţişor pentru fiecare test în parte.
-Se roteşte plăcuţa 2 min şi se citeşte aglutinarea imediat lângă o sursă de lumină.
II. Testul ASLO cantitativ

-Se aduc reactivii şi probele la temperatura camerei, înainte de folosire cu 30 min.

-Se diluează probele 1/2; 1/4; 1/8 1/16 în soluţie salină izotonică. Se pot face diluţii şi mai mari dacă
este necesar
-Se pune 1 picătură (45 l) din fiecare diluţie în succesiunea de cercuri ale plăcuţei de testare
-Se agită reactivul latex şi se adaugă o picătură de reactiv în fiecare cerc de testare.
-Se omogenizează cele două picături folosind un beţişor pentru fiecare probă
-Se roteşte uşor placa 2 min. şi se citeşte rezultatul imediat în dreptul unei surse de lumină
Interpretarea testului
Reacţia ASLO negativă: obţinerea unei suspensii lăptoase, fără aglutinare, ca cea observată la
controlul negativ
Reacţia ASLO pozitivă: obţinerea unei aglutinări observată în cercul probei asemănătoare cu cea
observată la controlul pozitiv.
Reacţia ASLO indică starea de imunitate antitoxică faţă de streptococ.
Valori normale: între 0-200 ui
Valori crescute:
I. > 200 ui

La pacienţii care au avut în ultimele trei luni o angină streptococică sau alte infecţii streptococice
II. > 300 ui
În infecţii streptococice: glomerulonefrită acută streptococică, scarlatină, purpură reumatoidă
III. 600-2500 ui
În reumatismul articular acut, reacţia ASLO ajută în stabilirea diagnosticului retrospectiv al bolii,
deoarece titrul anticorpilor antistreptolizină O se menţine crescut timp de câteva luni după puseul
reumatismal acut.
Titrul ASLO creşte odată cu evoluţia puseului reumatismal. Reacţia ASLO este pozitivă în stenoză
mitrală, amigdalită acută streptococică, endocardita streptococică lentă.
Observaţii
Reactivii conţin azidă de sodiu ce se poate combina cu Cu şi Pb, putând asfel deveni explozibili.
Controlul pozitiv şi negativ a fost preparat din ser uman care a fost testat folosind metoda licenţiată
FDA şi s-a demonstrat că nu reacţionează cu anticorpii pentru AgHBs şi HCV.
Toate probele umane pot fi considerate potenţial infectate.
Reactivii şi controalele sunt stabile până la data expirării, dacă sunt păstrate la temperatura de 2-8 0C.
Reactivii nu se păstrează la congelator.
Testul pentru identificarea proteinei C reactive
Testul este utilizat pentru identificarea proteinei C reactive (CRP) în ser pentru diagnosticul unor
afecţiuni inflamatorii sau pentru monitorizarea inflamaţiei.
Principiul metodei
Reactivul CRP este o suspensie de particule latex de polistiren, marcate cu o fracţiune de
gamaglobulină a serului anti-uman CRP specific. Când CRP este prezentă în probă, se observă o
aglutinare ce indică un conţinut de 6 mg/l.
Reactivi
1 flacon cu reactiv latex de 5 ml
1 flacon cu control pozitiv de 1 ml
1 flacon cu control negativ de 1 ml
1 plăcuţă pe care se efectuează reacţia
Material biologic
Se foloseşte ser clar şi proaspăt.
Plasma, serul lipemic, ori contaminat poate duce la erori în obţinerea rezultatelor.
Dacă testul nu poate fi făcut imediat, serul se păstrează la 2-8 0C, pentru 72 de ore. Pentru o perioadă
mai îndelungată, serul trebuie păstrat congelat.
Modul de lucru
-Se aduc reactivii şi probele la temperatura camerei înaintea folosirii cu 30 min.
-Se pun 2 picături (50 l) de control (+) în primul cerc şi 2 picături în al doilea cerc al plăcuţei de
testare
-Se pune o picătură (45 l) de ser nediluat din fiecare probă în cercurile ce urmează
-Se agită uşor suspensia de reactiv latex
-Se pune în fiecare cerc folosit o picătură (45 l)
Pentru omogenizare se foloseşte un beţişor pentru fiecare test efectuat
-Se roteşte plăcuţa 2 minute şi se citeşte rezultatul imediat în dreptul unei surse de lumină
Interpretarea rezultatelor
Reacţia negativă: apariţia unei suspensii lăptoase, fără aglutinare, ca cea observată în controlul
negativ
Reacţia pozitivă: orice aglutinare observată la proba asemănătoare celei observate la controlul pozitiv
Proteina C reactivă nu este prezentă în serul pacienţilor aparent sănătoşi.
Determinarea CRP poate servi la monitorizarea activităţii inflamatorii, fie ca rezultat al
terapiei, fie al remisiunii spontane
Valori normale: <6 mg/l
Valori crescute:
I. În faza iniţială a inflamaţiei în

-infecţii bacteriene: pneumonii

-infarct miocardic, stări postoperatorii, afecţiuni maligne, mielom multiplu, lupus eritematos sistemic
(LES)
II. Alte afecţiuni

-febre reumatice, afecţiuni reumatice diverse, colagenoze, tuberculoza activă

Observaţii
Reactivii conţin azidă de sodiu ce se poate combina cu Cu şi Pb, putând deveni explozibili.
Controlul pozitiv şi negativ din ser uman, a fost testat prin metoda licenţiată FDA şi s-a demonstrat
că nu reacţionează cu anticorpii pentru AgHBs şi HIV.
Toate probele umane pot fi considerate potenţial infectate.
Reactivii şi controalele sunt stabile până la data expirării, dacă sunt păstrate la temperatura de 2-8 0C,
maximum 72 de ore. Reactivii nu se păstrează congelaţi.
Testul pentru identificarea factorului reumatoid
Principiul metodei
Reactivul pentru factorul reumatoid (FR) este o suspensie de particule latex de polistiren încărcate cu
IgG uman. Sensibilitatea reactivului FR detectează o concentraţie minimă de 8 ui/ml, în acord cu
WHO Internaţional Standard, fără diluarea probei. În mod practic, particulele de polistiren-latex
învelite cu gamaglobulină denaturată sunt aglutinate de seruri ce conţin FR.
Reactivi
1 flacon cu reactiv latex de 5 ml
1 flacon cu control pozitiv de 1 ml
1 flacon cu control negativ de 1 ml
1 plăcuţă pe care se efectuează testul
Material biologic
Se foloseşte ser clar şi proaspăt.
Plasma, serul lipemic sau contaminat poate duce la erori în obţinerea rezultatelor. Dacă testul nu
poate fi făcut imediat, serul se păstrează la 2-8 0C, pentru 72 de ore. Pentru o timp mai îndelungat,
serul trebuie păstrat congelat.
Modul de lucru
-Se aduc reactivii şi probele la temperatura camerei înaintea folosirii cu 30 min
-Se pun 2 picături (50 l) de control (+) în primul cerc şi 2 picături în al doilea cerc al plăcuţei de
testare
-Se pune o picătură (45 l) de ser nediluat din fiecare probă în cercurile ce urmează
-Se agită uşor suspensia de reactiv latex
-Se pune în fiecare cerc folosit o picătură (45 l)
Pentru omogenizarea conţinutului se foloseşte un beţişor pentru fiecare test efectuat
-Se roteşte plăcuţa 2 minute şi se citeşte rezultatul imediat în dreptul unei surse de lumină
Interpretarea rezultatelor
Reacţia negativă: apariţia unei suspensii lăptoase, fără aglutinare, ca cea observată în controlul
negativ
Reacţia pozitivă: orice aglutinare observată la proba întocmai celei observate la controlul pozitiv
Factorii reumatoizi sunt imunoglobuline cu activitate de anticorpi. FR sunt prezenţi la pacienţii care
prezintă poliartrită reumatoidă (PR). În continuare se recomandă folosirea testului Waaler-Rose-test
specific pentru determinarea FR împotriva IgG de animal
Factorul reumatoid este prezent şi la persoanele aparent sănătoase. Peste vârsta de 60 de ani,
frecvenţa FR este de 5-6%
Valori normale: între 0-6 ui/ml
Valori patologice:
Reacţia pozitivă: poliartrită reumatoidă; boli de colagen (la 10-50%), ex: lupus eritematos sistemic,
sclerodermie; unele disglobulinemii (ex: Kala-Azar, maladia Waldenström)
Reacţia negativă: gută, reumatism articular acut, artroze
Observaţii
Reactivii conţin azidă de sodiu ce se poate combina cu Cu şi Pb, putând deveni explozibili.
Controlul pozitiv şi negativ din serul uman, a fost testat prin metoda licenţiată FDA şi s-a demonstrat
că nu reacţionează cu anticorpii pentru AgHBs şi HIV.
Toate probele umane pot fi considerate potenţial infectate.
Reactivii şi controalele sunt stabile până la data expirării, dacă sunt păstrate la temperatura de 2-8 0C.
Reactivii nu se congelează.
Serurile contaminate sau citirea mai târziu de 3 min., pot da reacţii fals-pozitive. Nu se poate pune un
diagnostic doar pe baza unui singur test, este necesară corelarea cu datele clinice.
Testul pentru identificarea Factorul Reumatoid (FR) în serul şi lichidul articular cu reactivul
Waaler-Rose
Principiul metodei
Reactivul Waaler-Rose este o suspensie stabilizată de hematii de oaie sensibilizate la rândul lor cu
anti IgG de şoarece. Sensibilitatea reactivului este pentru a detecta o cantitate minimă de FR de 6
ui/ml în acord cu WHO Internaţional Standard), fără diluarea probei.
Material biologic
Se foloseşte serul clar şi proaspăt.
Plasma, serul lipemic, ori contaminat poate duce la erori în obţinerea rezultatelor. Dacă testul nu
poate fi făcut imediat, serul se păstrează la 2-8 0C, pentru 72 de ore. Pentru un timp mai îndelungat,
serul trebuie păstrat congelat.
Modul de lucru
I. Testul calitativ

-Se aduc reactivii şi probele la temperatura camerei înaintea folosirii cu 30 min.

-Se agită bine reactivul astfel încât particulele să se disperseze
-Se pun 2 picături (50 l) de ser nediluat din fiecare probă în cercurile plăcuţei de testare
-Se adaugă o picătură de reactiv în fiecare cerculeţ utilizat
-Se omogenizează conţinutul cu un beţişor pentru fiecare test efectuat
-Se pune plăcuţa pe o suprafaţă plană 2 min.
-După expirarea timpului se apleacă plăcuţa la 45 0 şi se aşteaptă 1 min.
-Se citeşte prezenţa sau absenţa aglutinării vizibile aparută în acest timp. Dacă se depăşeşte timpul,
atunci se va citi o reacţie de aglutinare nespecifică.
Prezenţa aglutinării indică prezenţa în ser a unei cantităţi de FR egal cu 6 ui/ml. Scăderea intensităţii
aglutinării indică un nivel mai scăzut.
II. Testul semicantitativ

Acest test se realizează prin efectuarea unor diluţii succesive ale serului în soluţie salină izotonică.
Diluţii 12 14 18 116
Serul probei 100 l
Soluţie salină 100 l 100 l 100 l 100 l
100 l
100 l
100 l
Volumul probei 50 l 50 l 50 l 50 l
Calcularea conc. 6x2 6x4 6x8 6x16
Factorii reumatoizi sunt imunoglobuline cu activitate de anticorpi. Factorii reumatoizi sunt prezenţi
la majoritatea pacienţilor cu poliartrită reumatoidă (PR).
Interpretarea rezultatelor
Valori normale: între 0-6 ui/ml
Valori patologice: poliartrita reumatoidă (95% dintre cazuri), în unele colagenoze (lupusul eritematos
sistemic, dermatomiozită), în unele forme de neoplasm şi unele hemopatii maligne, intr-un numar
mare de afecţiuni reumatismale ale copilăriei
(spondilartrita anchilozantă), boli infecţioase (sifilis, TBC, hepatita virală), boli respiratorii (astm
bronşic, fibroza pulmonară, bronşite).
Observaţii
Reactivii conţin azidă de sodiu ce se poate combina cu Cu şi Pb, putând deveni explozibili.
Controlul pozitiv şi negativ din ser uman, a fost testat prin metoda licenţiată FDA şi s-a demonstrat
că nu reacţionează cu anticorpii pentru AgHBs şi HIV.
Toate probele umane pot fi considerate potenţial infectate.
Reactivul se va agita bine înainte de folosire, astfel încât suspensia să fie bine omogenizată.
Sensibilitatea testului depinde de volumul picăturii (50 l). Reactivii şi controalele sunt stabile până
la data expirării, dacă sunt păstrate la temperatura de 2-8 0C. Reactivul nu se păstrează congelat.
Serurile contaminate sau citirea mai târziu de 3 min., pot da reacţii fals-pozitive. Nu se poate pune un
diagnostic doar pe baza unui singur test, este necesară corelarea cu datele clinice.
Testul pentru identificarea AgHBs
Principiul metodei
Testul pentru identificarea AgHBs este un test rapid se efectuează din ser, este util în diagnosticul
infecţiei cu virusul hepatitic B.
Rezultatul testului poate fi citit vizual, fără niciun instrument.
Testul se bazează pe principiul determinării semicantitative a AgHBs din ser, cu ajutorul metodei
imunoenzimatice de tip “sandwich”. Anticorpii monoclonali şi policlonali sunt folosiţi pentru
identificarea AgHBs cu o înaltă sensibilitate. Testul durează aprox. 15 min.
Reactivi
25 de plăcuţe imunocromatografice
Reactivul 1=enzima conjugată
Reactivul 2=soluţia de spălare
Reactivul 3=soluţia revelatoare
Material biologic
Pacientul nu necesită o pregătire prealabilă.
-Se recoltează sânge fără anticoagulant
-Se lasă sângele să se coaguleze
-Se separă serul
Dacă probele nu pot fi testate în ziua recoltării, serul se păstrează în frigider sau congelat. Nu se
recomandă congelare şi decongelare repetată.
-După decongelare, serul se omogenizează bine.
Modul de lucru
-Se aduc toţi reactivii, plăcuţa şi toate materialele necesare la temperatura camerei înainte de
efectuarea testului cu 30 min. Nu se amesteca capacele eprubetelor ce conţin probe
-Se adaudă 300-400 l de ser în situsul de testare. Se lasă serul să se absoarbă complet
-Se adaugă 2 picături Reactiv 1 (Enzima conjugată).
-Se lasă soluţia să se absoarbă complet. Se aşteaptă 10 min.
-Se adaugă 8 picături Reactiv 2 (Soluţia de spălare) în situsul de testare.
-Se lasă ca soluţia să se absoarbă complet.
-Se îndepărtează filtrul
-Se adaugă 3 picături Reactiv 3 (Revelator de culoare) în situsul de testare.
-Se lasă ca soluţia să se absoarbă complet.
-Se adaugă încă 5 picături Reactiv 3
-Se citeşte rezultatul după 3 min.
Interpretarea rezultatelor
Negativ: sunt vizibile doar cele 3 spoturi mici
Intens pozitiv: toate cele trei spoturi mici şi spotul mare sunt vizibile, iar spotul mare este intens
colorat
Slab pozitiv: apar cele 3 spoturi mici şi spotul central, dar spotul mare nu foarte intens colorat
Neconcludent: când spotul central este vizibil, dar cele mici nu sau când nu apare nici un spot. Se
repetă testul
Observaţii
Kitul trebuie păstrat la temperatura de 2-8 0C. După deschiderea pachetului, kitul poate fi păstrat la
temperatura camerei o săptămână, dar nu la temperaturi mai mari de 30 0C. Flaconul cu reactiv
reprezintă enzima conjugată şi trebuie păstrată la 2-8 0C.
Testul calitativ pentru identificarea AgHBs
Principiul metodei
Reactivul este o suspensie de particule latex de polistiren ]nc[rcate cu gamaglobulină anti-HBs înalt
purificată. Când AgHBs este prezent în probă se observă o aglutinare evidentă.
Reactivi
1 flacon cu reactiv latex de 5 ml
1 flacon cu control pozitiv de 1 ml
1 flacon cu control negativ de 1 ml
1 plăcuţă pe care se efectuează reacţia
Material biologic
Se foloseşte ser clar şi proaspăt. Probele pot fi păstrate la 2-8 0C pentru 48 de ore, înainte de
efectuarea testului. Pentru o perioadă mai lungă serul trebuie păstrat congelat
Modul de lucru
-Se aduc reactivii şi probele la temperatura camerei cu 30 min. înaintea folosirii
-Se agită uşor reactivul pentru dispersia particulelor şi pentru omogenizare
-Pentru fiecare probă se pregăteşte o eprubetă etichetată şi se adaugă în 2 ml soluţie salină izotonică,
50 l de probă (diluţie 1/40)
-Se pipetează 1 picătură de control negativ şi pozitiv nediluat în câte un cerculeţ al plăcuţei.
-Se pipetează 50 l de probă diluată într-un cerculeţ al plăcuţei şi 50 l de probă nediluată într-un
alt cerculeţ
-Se adaugă o picătură de suspensie latex AgHBs în fiecare cerculeţ utilizat. Se amestecă ambele
picături de pe plăcuţă cu un beţişor
-Se roteşte plăcuţa manual sau cu un rotator (60-80 rpm) timp de 5 min.
-Se citeşte imediat lângă o sursă de lumină aglutinarea
-Sensibilitatea testului descreşte proporţional cu temperatura camerei
Rezultatul testului calitativ:
Proba nediluată Proba diluată
Negativ Aglutinare.- Aglutinare –
Pozitiv
Conc. scăzută Aglutinare + Aglutinare –
Conc. medie Aglutinare+ Aglutinare +
Conc. mare Aglutinare - Aglutinare +
Observaţii
Reactivii conţin azidă de sodiu care în contact cu plumbul şi cuprul ţevilor poate forma azidă
metalică explozivă. După îndepărtarea reactivilor se spală sistemul de scurgere cu un volum mare de
apă.
Reactivii se aruncă sub jet de apă pentru a preveni formarea de azidă metalică explozivă .
Controlul pozitiv prezintă caracteristicile antigenice nu şi pe cele infecţioase. Totuşi, nici o metodă
de testare nu poate oferi siguranţa absolută.
Toate probele umane pot fi considerate potenţial infectate.
Testul pentru identificarea anticorpilor anti-HBs
Principiul metodei
Acesta este un test rapid pentru identificarea anticorpilor anti-HBs în ser, fiind util în diagnosticul
infecţiei cu virusul hepatitic B. Rezultatele pot fi citite vizual.
Testul se bazează pe principiul determinării semicantitative a anticorpilor anti-HBs în ser cu ajutorul
metodei imunoenzimatice de tip “sandwich”. Anticorpi sintetici şi recombinaţi sunt folosiţi pentru
identificarea specifică a anticorpilor anti-HBs, metoda prezintă o sensibilitate crescută.
Anticorpii anti-HBs mai mici de 10 mui/l pot fi detectaţi în 10-15 min.
Spotul mare sau linia celor 3 spoturi mici ne ajută la citirea rezultatelor pozitive şi negative. Cele 3
spoturi mici servesc pentru controlul intern. Spotul mic central este un control slab pozitiv, celelalte 2
spoturi laterale sunt pentru controlul intens pozitiv. Aceste spoturi apar cînd reacţia imunoenzimatică
este completă
Reactivi
25 de pliculeţe imunocromatografice
R1 Enzima conjugată
R2 Soluţia de spălare
R3 Soluţia de developare
Kitul se păstrează la temperatura de 2-80C. După deschiderea pachetului, acesta poate fi păstrat la
temperatura camerei o săptămână, dar nu la temperaturi mai mari de 30 0C.
Flaconul cu enzima conjugată trebuie păstrat la 2-8 0C.
Material biologic
Pacientul nu necesită în prealabil o pregătire. Se recoltează sânge într-o eprubetă fără anticoagulant.
Se lasă sângele să se coaguleze şi se separă serul. Dacă probele nu pot fi lucrate în ziua recoltării,
serul se păstrează în frigider sau congelator. Se evită congelarea şi decongelarea repetată. După
decongelare serul trebuie să se omogenizeze.
Modul de lucru
-Se aduc toţi reactivii, plăcuţa, probele şi toate materialele necesare la temperatura camerei înainte de
efectuarea testului. Pentru fiecare test se foloseşte o singură casetă.
-Cu pipeta se adaugă 3 picături de soluţie de spălare (R2) în dispozitivul de testare. Se lasă să se
absoarbă complet soluţia înaintea continuării testării.
-Se adaugă 300-400 l de ser în situsul de testare.
-Se adaugă 2 picături de Reactiv 1 (Enzima conjugată). Se lasă reactivul să se absoarbă complet (se
aşteaptă 10 min).
-Se adaugă 8 picături de Reactiv 3 (Soluţia de developare) în situsul de testare. Din nou se lasă să se
absoarbă complet
-Se adaugă alte 5 picături de Reactiv 3. Se lasă 2 min
-Se citeşte rezultatul
Interpretarea rezultatelor
Negativ: sunt vizibile doar cele 3 spoturi mici
Intens pozitiv: Sunt vizibile toate cele 3 spoturi mici şi spotul mare. Spotul mare este intens colorat
Slab pozitiv: Apar cele 3 spoturi mici şi spotul mare central, dar spotul mare nu este foarte intens
colorat
Neconcludent: Când spotul central este vizibil, dar cele mici nu sunt vizibile sau când nu apare nici
un spot. În această situaţie se recomandă repetarea testului.
Testul pentru identificarea anticorpilor anti-HCV
Principiul metodei
Este un test rapid pentru identificarea anticorpilor anti-HCV din ser, care ajută la diagnosticul
infecţiei cu virusul hepatitic C.
Se bazează pe principiul reacţiei imunoenzimatice, determinându-se anticorpii anti-HCV în ser.
Antigenele sintetice şi recombinate HCV sunt folosite pentru identificarea specifică a anticorpilor
anti-HCV cu înaltă specificitate. Testul durează 3 min. Anticorpii anti-HCV nu reacţionează cu IgM,
iar IgG este marker pentru HCV.
Formarea unui spot mare (Ref. A) şi o linie cu 3 spoturi mici indică un rezultat pozitiv sau negativ.
Cele 3 spoturi mici servesc ca un control intern. Spotul central mic indică un control slab pozitiv şi
cele 2 spoturi laterale indică un control intens pozitiv. Acestea apar după ce reacţia imunoenzimatică
este completă.
Reactivi
25 de teste (fiecare plăcuţă imunocromatografică este pentru un test)
2 flacoane cu soluţie conjugată de aur coloidal
Material biologic
Recoltarea probelor nu necesită pacientului o pregătire specială.
Recoltarea sângelui se face într-o eprubetă fără anticoagulant. Se foloseşte numai ser.
Modul de lucru
-Se aduc toţi reactivii, plăcuţa, probele şi orice alte materiale necesare la temperatura camerei înainte
de efectuarea testului
-Se adaugă 10 picături de soluţie conjugat în spaţiul de reacţie de pe plăcuţă
-Se adaugă 30 l ser peste soluţia conjugat şi se agită
-Folosind o pipetă se transferă toată soluţia din spaţiul de reacţie respectiv peste pre-filtrul care
acoperă spaţiul în care se găseşte hârtia imunocromatografică
-Se lasă ca probele să fie absorbite complet de pre-filtru
-Se aşteaptă să apară spoturile de control înainte de a continua următoarea etapă.
-Se adaugă 10 picături de soluţie conjugat peste prefiltru
-Se lasă să se absoarbă toată soluţia
-Se îndepărtează prefiltrul plăcuţei
-Se citeşte rezultatul
Interpretarea rezultatelor
Negativ: dacă numai cele 3 spoturi mici de pe linia de control sunt vizibile. Uneori datorită
concentraţiei crescute a probei poate să apară şi un spot superior liniei de control, mai puţin intens
colorat
Pozitiv: spotul superior şi linia de control sunt vizibile
Slab pozitiv: spotul superior apare mai puţin intens, dar este însoţit de linia de control
Neconcludent: când apare doar spotul central şi linia de control nu apare sau când atât spotul central
cât şi linia de control nu apare. În acest caz se recomandă repetarea testului.
Testul pentru identificarea anticorpilor anti-Helicobacter pylori
Principiul testului
Este un test vizual, rapid, pentru identificarea calitativă a IgG specifice anti-Helicobacter pylori în
serul uman.
Acest kit este utilizat pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori la pacienţi cu simptome
gastro-intestinale.
Testul este conceput pentru detectarea anticorpilor specifici anti-Helicobacter pylori din serul uman.
Folosirea corectă a testului permite detectarea infecţiei cu Helicobacter pylori la pacienţi
simptomatici. Această informaţie poate fi folosită în urmărirea de către medic a evoluţiei bolii.
Testul este destinat detectării infecţiei prin interpretarea vizuală a culorii apărute în dispozitivul de
testare, care este o fază solidă de tip “sandwich” colorată prin conjugare într-o reacţie imună
neenzimatică. Membrana a fost acoperită cu antigen de Helicobacter pylori în zona benzii testului şi
cu anticorpi de capră anti-şoarece în regiunea benzii de control. În timpul testului, serul diluat al
pacientului este lăsat să reacţioneze cu conjugatul colorat (antigenul de Helicobacter pylori – coloidul
de aur conjugat), care a fost precolorat în conţinutul din interiorul casetei. Amestecul va circula in
membrana cromatografică prin capilaritate. Când anticorpii specifici, adică IgG sunt prezente în
probă, va apărea o bandă colorată cu complexele antigen-anticorp. Pe de altă parte, o bandă colorată
va apare intotdeauna în zona de control. Această bandă de control este un indicator al utilizării
corecte a testului. O culoare distinctă apărută în regiunea benzii-test indică un rezultat pozitiv, iar
absenţa benzii colorate în regiunea testului reprezintă un rezultat negativ
Reactivi
Dispozitivul testului: Fiecare casetă conţine o bandeletă de testare cu antigen Helicobacter pylori,
acoperită cu agentul colorant.
Soluţia de diluţie: fosfat tamponat salin, cu Tween 20 şi conservant
Material biologic
Sângele recoltat prin flebotomie este colectat intr-o eprubetă fără anticoagulant. Se lasă sângele să se
coaguleze. Se separă serul prin centrifugare. Serul se păstrează la 2-8 0C până la 2 săptămâni. Serul
poate fi păstrat la –200C până la 1 an.
Modul de lucru
-Inainte de testare, plăcuţa-test şi proba de ser a pacientului se aduc la temperatura camerei (20-
300C).
-Se scoate plăcuţa-test din punga de protecţie
-Se etichetează testul cu numele sau numărul de identificare al pacientului
-Se pipetează 20 l din proba de ser în 180 l soluţie de diluţie
-Se adaugă în dispozitivul de testare 3-4 picături de soluţie peste 20 l ser
-Se citeşte rezultatul în 5 min
Interpretarea rezultatelor
Negativ: când apare o singură bandă roşie în zona benzii de control. Nu apare nici o bandă roşie în
zona benzii de testare
Pozitiv: în afara benzii de control, apare o bandă roşie în regiunea liniei de testare
Neconcludent. Cînd nu apare nici o bandă în nici una din regiuni, procedura de testare a fost probabil
nerespectată sau reactivii au fost probabil alteraţi
Majoritatea subiecţilor care prezintă infecţia cu Helicobacter pylori au nivelurile de IgG crescute. Se
estimează că Helicobacter pylori este prezent la 50% din populaţia globului. Incidenţa anticorpilor
anti-Helicobacter pylori este în funcţie de vârstă, rasă, zona geografică, starea clinică. O parte relativ
mare de pacienţi care au valori pozitive ale nivelurilor de anticorpi sunt asimptomatici, deşi sunt
infectaţi cu Helicobacter pylori. Nivelurile de anticorpi nu se corelează cu severitatea simptomelor
clinice
Observaţii
Kiturile trebuie să fie păstrate la frigider (2-8 0C) sau la temperatura camerei (15-300C) în punga de
garanţie cu 1g deshidratant pentru păstrarea valabilităţii.
Kitul este folosit numai pentru diagnosticul in vitro. A nu se folosi după data expirării. A nu se
deschide punga casetei cu teste până nu sunteţi gata să efectuaţi testul.
Serurile icterice, lipemice, hemolizate sau contaminate pot furniza rezultate eronate.
Testul imunologic pentru identificarea antigenului de Chlamydia
Principiul metodei
Testul este imunologic, calitativ, rapid, bazat pe principiul imunocromatografiei.
Principiul testului constă în plasarea probei într-un tub de reacţie ce conţine soluţia A. După 2 min se
adaugă în tub soluţia de extracţie B. După ce s-a realizat extracţia, se adaugă 3 picături (aprox. 200
l) din proba obţinută în locaşul pentru probă al casetei-test. În caseta-test, în regiunea benzii de
testare, membrana se acoperă în prealabil cu anticorpi monoclonali anti-antigen specific
lipopolizaharidic (LPS), iar în regiunea benzii de control, cu anticorpi de capră anti-şoarece. În
timpul testării, proba va reacţiona cu particulele de aur coloidal care au fost acoperite cu anticorpi
monoclonali anti-Chlamydia, complexul rezultat difuzând lateral în membrană prin capilaritate. Dacă
proba conţine antigenul de Chlamydia, pe membrană în regiunea bandă a testului, se va forma o
bandă colorată ce conţine complexul anticorp Chlamydia-anticorp particulă de aur coloidal. Dacă
antigenul de Chlamydia nu este prezent, nu se va forma nici o linie în regiunea bandă a testului.
Întotdeauna, indiferent de prezenţa Chlamydiei, va apărea în regiunea de control o bandă colorată,
servind drept control.
Reactivi
Fiecare kit conţine tot ce este necesar pentru efectuarea a 20 probe
20 casete-test/kit
1 fiolă soluţie de extracţie A: sticluţă picurătoare de plastic (12 ml) cu hidroxid de sodiu 0,2 M
1 fiolă soluţie de extracţie B: sticluţă picurătoare de plastic (12 ml) cu acid clorhidric 0,2 M
20 aplicatoare sterile
1 fiolă control pozitiv (1 ml): Chlamzdia inactivată termic, în tampon, azidă de sodiu 0,1%
1 fiolă control negativ (1 ml): Streptococ grupa B inactivat, în tampon, azidă de sodiu 0,1%
20 de tuburi de extracţie
1 ambalaj
Material biologic
Calitatea probelor recoltate are o mare importanţă. Detectarea antigenului de Chlamydia cere ca
tehnica de recoltare prin care se obţine material celular să fie altfel decât pentru lichidele biologice
(viguroasă şi suficientă).
Recoltarea probei de la nivelul zonei endocervicale
-Se foloseşte aplicatorul din kit. Înainte de recoltarea probelor se înlătură excesul de mucus din zona
endocervicală cu un tampon de vată
-Se introduce aplicatorul steril în canalul endocervical, trecând de joncţiunea scuamocilindrică, până
când cea mai mare porţiune a aplicatorului nu mai este vizibilă. Aceasta permite recoltarea de celule
cilindrice sau cuboidale, care sunt principalele sedii ale Chlamydiilor în organism.
-Se roteşte ferm aplicatorul 10-15 sec., apoi aplicatorul poate fi scos cu atenţie, fără a contamina
proba cu celule exocervicale sau vaginale.
Ca o alternativă, probele endocervicale pot fi recoltate cu ansa citologică. Nu se folosesc ansele
citologice la pacientele însărcinate. După curetarea exocervixului cu aplicatorul, se introduce ansa
citologică în canalul endocervical, depăşind joncţiunea scuamocilindrică.
-Se lasă pe loc 2-3 sec., se roteşte ansa citologică de două ori, apoi se retrage ansa fără să se atingă
pereţii vaginului.
-Se introduce aplicatorul sau ansa în tubul de extracţie numai dacă testul se efectuează imediat.
Recoltarea probei de la nivelul uretrei
-Se recomandă pacientului să nu urineze cu cel puţin o oră înainte de recoltarea probei. Aplicatorul
sau ansa citologică se pot folosi şi pentru recoltarea probei uretrale.
-Se introduce aplicatorul în uretră circa 2-4 cm. Se roteşte timp de 3-5 sec., apoi se retrage.
-Se introduce aplicatorul în tubul de extracţie, dacă proba trebuie testată imediat. Dacă nu este
posibilă determinarea imediat, proba pacientului poate fi introdusă într-un tub uscat pentru păstrare
sau transport. Proba poate fi păstrată 4-6 ore la temperatura camerei (15-30 0C) sau 24-72 de ore la
frigider (2-80C). Proba nu se congelează. Toate probele vor fi aduse la temperatura camerei înainte
de testare.
Recoltarea probelor de urină la bărbaţi
Prima urină de dimineaţă este de preferat, deoarece probabilitatea identificării prezenţei antigenului
de Chlamydia este cea mai mare.
-Se recomandă pacientului să recolteze minimum 20-40 ml din prima urină din ziua analizei într-un
container steril şi fără conservant. Dacă probele de urină nu pot fi testate imediat, acestea trebuie
păstrate la frigider până la 24 de ore.
Modul de lucru
Toţi reactivii şi probele trebuie aduse la temperatura camerei înainte de începerea analizei
Probele urinare trebuie centrifugate pentru a colecta toate particulele ce pot conţine celule cu
Chlamydia
-Se centrifughează urina (minimum 15 ml) timp de 10 min.
-Se înlătură cu atenţie supernatantul
-Se adaugă 5 picături de soluţie de extracţie A în tub şi se amestecă sedimentul cu o pipetă de unică
folosinţă, până la omogenizarea suspensiei
-Se lasă 2 minute la temperatura camerei
-Se transferă suspensia într-un tub de extracţie folosind o pipetă de unică folosinţă
-Se adaugă 5 picături de soluţie de extracţie B
-Se scoate testul din folia protectoare şi se pune pe o suprafaţă plană, uscată şi curată
-Se etichetează testul
-Se adaugă 3 picături (200 l) din proba obţinută în caseta de testare
-Se aşteaptă să apară benzile colorate.
Rezultatul testului trebuie să fie citit în 10 min după adăugarea extractului de suspensie. În funcţie de
numărul de microorganisme de Chlamydia prezente pe aplicator unele rezultate pozitive pot deveni
vizibile după numai 1 min. Totuşi pentru a confirma rezultatele negative este necesar un timp de
reacţie de 10 min. Rezultatele nu se interpretează după 15 min.
Interpretarea rezultatelor
Negativ: în regiunea test nu apare nici o bandă colorată clar şi distinct în roz. Aceasta arată că nu a
fost detectat antigenul de Chlamydia
Pozitiv: în afară de banda roz din regiunea control a testului apare o altă bandă roz clar prezentă în
regiunea test. Aceasta indică că proba conţine antigen de Chlamydia
Neconcludent: dacă nu apare nici o bandă în regiunea control, analiza trebuie repetată. Aceasta indică
o posibilă eroare în efectuarea testului. În acest caz se poate recolta o probă nouă sau dacă nu a trecut
mai mult de o oră de la recoltarea probei, se poate efectua încă o determinare pe aceeaşi probă.
Observaţii
Se prelucrează toate probele chiar dacă conţin agenţi infecţioşi.
După terminarea testării, se aruncă aplicatoarele numai după autoclavarea acestora la 120 0C, cel
puţin 20 min. Ca o alternativă, aplicatoarele pot fi tratate cu soluţie de hipoclorit de sodiu 0,5-1,0% o
oră înainte de a fi aruncate. Persoanele care efectuează testul, trebuie să poarte îmbrăcăminte de
protecţie cum ar fi halat şi mănuşi de unică folosinţă în timpul recoltării şi testării probelor.
Nu se mănâncă, nu se bea, nu se fumează în aria unde sunt prelucrate probele şi reactivii kitului.
Soluţia de extracţie A conţine hidroxid de sodiu. Soluţia de extracţie B conţine acid clorhidric. Dacă
una dintre cele două soluţii vine în contact cu pielea sau cu ochii, se recomandă spălarea cu multă
apă. Se evită orice contact al mâinilor cu nasul sau ochii în timpul recoltării şi testării probelor.
Controlul pozitiv şi negativ din kitul de testare conţine azidă de sodiu (NaN3) 0,1%, care în contact
cu plumbul şi cuprul ţevilor poate forma azidă metalică explozivă. După îndepărtarea reactivilor se
spală sistemul de scurgere cu un volum mare de apă.
Se recomandă folosirea aplicatoarelor ori anselor citologice pentru obţinerea probelor endocervicale.
Nu se amestecă reactivii sau componentele din loturi sau kituri diferite. Nu se schimbă dopurile
sticlelor între ele. Nu se foloseşte kitul după expirarea datei indicată pe cutie. La fel ca în cazul
tuturor testelor, diagnosticul definitiv nu trebuie să se bazeze doar pe rezultatul unui singur test şi
acesta trebuie coroborat cu datele clinice.
Kitul se va păstra la temperatura camerei (15-20 0C).
Testul pentru evidenţierea Staphylococcus aureus
Principiul metodei
Principala deosebire dintre Staphylococcus aureus şi alte tipuri de stafilococi este existenţa unui
factor de aglutinare. Staphylococcus aureus determină aglutinarea hematiilor învelite cu fibrinogen.
Reactivi
Reactiv T 2x2 ml
hematii de oaie învelite cu fibrinogen
Reactiv C 2x2 ml
hematii de oaie
Picător 4 buc
Material biologic
Se folosesc colonii bacteriene considerate de Staphylococcus aureus
Modul de lucru
-Se agită bine reactivii
-Se deschid flacoanele şi se pun picătoarele
-Se pune o picătură de Reactiv T (test) şi o picătură de Reactiv C (control) la fiecare capăt al lamei de
sticlă
-Folosind o ansă, se amestecă coloniile bacteriene cu fiecare picătură
-Se înclină uşor lamela
Interpretarea rezultatelor
Reacţie pozitivă: suspensia din probă aglutinează în primele 15 sec, în timp ce suspensia de control
rămâne fin dispersată: Rezultatul este Staphylococcus aureus prezent
Reacţie negativă: atât suspensia din probă cât şi cea de control rămân fin dispersate, chiar după 1
min. Rezultatul este Staphylococcus aureus absent.
Reacţia echivocă: atât suspensia din probă cât şi cea de control au semne de aglutinare. În acest caz
trebuie făcute testele clasice pentru identificare
Observaţii
Reactivii nedesfăcuţi sunt stabili la 2-8 0C până la data de expirare tipărită pe cutie.
Testul imunochimic pentru detectarea sângelui ocult în probele de fecale
Principiul metodei
Hemoglobina umană din probele de fecale reacţionează cu un amestec de anticorpi
monoclonali/policlonali. În caz de reacţie pozitivă apar două linii roz în zonele T şi C. Dacă nu există
hemoglobină apare o singură linie vizibilă în zona de control C
Sensibilitatea testului: 0,03 mg Hb/g de materii fecale, 0,2 mg Hb/ml de soluţie.
Reactivi
Stripsuri pentru test 5 buc.
Tuburi colectoare (tampon) 5 buc.
Materialul biologic
Recoltarea probelor
-Se colectează materii fecale într-un recipient curat şi uscat
-Se deşurubează capacul tubului colector şi se scoate beţişorul aplicator
-Se recoltează 3 probe de materii fecale folosind beţişorul aplicator
-Se înlătură excesul de probă de pe beţişorul aplicator, ştergându-l cu un material absorbant
-Se introduce beţişorul aplicator înapoi în tubul colector.
Proba astfel pregătită poate fi păstrată la 20-30 0C o săptămână
Modul de lucru
-Se scoate strip-ul de test din ambalaj
-Se amestecă bine proba în tubul colector
-Se taie vârful tubului colector şi se aruncă primele 2-3 picături de probă
-Se poziţionează vertical tubul colector şi se dispersează 4 picături pe suprafaţa marcată S
-Se aşteaptă 5 min. şi se citeşte rezultatul
Interpretarea rezultatelor
Pozitiv: apar linii colorate în zonele T (test) şi C (control)
Negativ: o linie colorată este vizibilă numai în zona C (control)
Neconcludent: nu există linie colorată nici în zona T nici în zona S. Testul trebuie repetat
Observaţii
-Pentru obţinerea rezultatului real nu sunt necesare restricţii dietetice
-Probele nu trebuie colectate în timpul ciclului menstrual sau dacă pacientul suferă de hemoroizi sau
hematurie (rezultatul apare fals-pozitiv)
-Tratamentul cu medicamente care pot cauza iritaţii gastro-intestinale trebuie întrerupt cu cel puţin 2
zile înainte de recoltarea probei
-Testul este specific pentru hemoglobina umană. Până la 500 g/ml nu s-au observat interferenţe cu
hemoglobina de pasăre, vacă, porc, capră, cal, iepure.
Testul RPR carbon
Principiul metodei
Reactivul RPR Carbon este o suspensie stabilizată cu cristale de colesterol marcate cu cardiolipin
lecitină şi particule de mangal (pentru îmbunătăţirea interpretării rezultatelor). Reactivul are rolul de
antigen faţă de anticorpii prezenţi în organismul persoanelor infectate cu Treponema pallidum.
Reactivi
1 flacon cu reactiv latex de 3 ml
1 flacon cu control pozitiv de 1 ml
1 flacon cu control negativ de 1 ml
1 set de plăcuţe pe care se efectuează testul
1 flacon pipeta pentru reactivul latex
Material biologic
Se foloseşte ser clar, obţinut prin centrifugarea sângelui recoltat fără anticoagulant. Probele pot fi
păstrate la 2-80C maximum 48 de ore înainte de efectuarea testului. Pentru o perioadă mai lungă,
serul trebuie păstrat congelat.
Serurile hemolizate, lipemice sau contaminate pot da erori la interpretarea rezultatelor.
Modul de lucru
-Se aduc reactivii şi probele la temperatura camerei, înainte de folosire
-Se agită uşor reactivul pentru dispersarea particulelor
-Se pune câte o picătură din controlul pozitiv şi negativ în câte un cerculeţ al plăcuţei
-Se pune câte o picătură (50 l) de ser nediluat din fiecare probă în câte unul din cercurile plăcuţei
-Se adaugă o picătură de reactiv RPR Carbon, ori se pipetează 20 l de reactiv în fiecare cerculeţ
folosit
-Se amestecă ambele picături, fără să se disperseze pe toată suprafaţa cercului
-Se roteşte plăcuţa manual ori cu un rotor mecanic de 80-100 rpm, 8 min.
-Se citeşte prezenţa aglutinării vizibile cu ochiul liber. O aglutinare nespecifică poate apare dacă
testul este citit mai târziu de 8 min.
Testul semicantitativ
-Se poate efectua o diluţie succesivă cu soluţie salină izotonică
-Titrul serului este diluţia cea mai mare care produce reacţia pozitivă
Interpretarea rezultatului
Rezultat pozitiv: prezenţa unor nori cenuşii pe albul plăcuţei
Rezultat negativ: lipsa unei reacţii de floculare uniforme şi a unei culori cenuşii
Sifilisul este o boală cu transmitere sexuală, cauzată de Treponema pallidum.
Observaţii
Reactivii conţin azidă de sodiu ce se poate combina cu Pb şi Cu putând deveni explozibili.
Controlul pozitiv şi negativ din ser uman a fost testat folosind metoda licenţiată FDA şi s-a
demonstrat că nu reacţionează cu anticorpii faţă AgHBs şi HIV. Oricum, toate probele umane pot fi
considerate potenţial infectate.
Se pune reactivul de RPR Carbon în sticluţa specială înainte de folosire. Acesta trebuie foarte bine
omogenizat, reactivul se agită bine înainte de folosire. Nu se folosesc decât picăturile care sunt puse
perpendicular pe suprafaţa plăcuţei. Dacă nu se foloseşte sticluţa picurătoare, atunci se foloseşte
pipeta automată pentru 20 l. Sensibilitatea acestui test depinde de volumul picăturii. Reactivul şi
controalele se păstrează la 2-80C.
Testul pentru depistarea precoce a sarcinii
Principiul metodei
Testul hCG (Gonadotrofina corionică umană) este un test calitativ, o reacţie imună în două straturi
pentru determinarea hCG în urină. Membrana a fost acoprită cu anticorpi de capră anti-hCG în
regiunea benzii de test şi anticorpi de capră anti-şoarece în regiunea benzii de control. În timpul
testului urina pacientei este lăsată să reacţioneze cu anticorpii monoclonali anti-hCG coloraţi cu
coloidul de aur aplicat pe bandeleta de test. Mixtura va migra în membrană prin capilaritate. Absenţa
benzii colorate în regiunea benzii testului indică rezultatul negativ. Pentru controlul procedurii în
regiunea de control va aparea întotdeauna o bandă colorată în prezenţa hCG în proba de urină.
Reactivi
Bandeletele de testare: bandeletă acoperită cu anticorpi anti-hCG de capră şi anticorpi monoclonali
anti-hCG de şoarece în coloid de aur uscat.
Material biologic
Recoltarea probei
Orice probă de urină este bună pentru testare, dar prima urină de dimineaţă este cea mai indicată,
deoarece conţine cele mai mari concentraţii de hCG. Probele de urină pot fi recoltate într-un recipient
curat, de plastic sau de sticlă.
Dacă probele nu pot fi prelucrate imediat, acestea pot fi păstrate la frigider (2-8 0C) până la 72 de
ore.Nu este necesar să adăugăm prezervant probei de urină. Proba de urină trebuie lăsată la
temperatura camerei înainte de efectuarea reacţiei.
Probele de urină tulbure trebuie centrifugate sau filtrate înainte de folosire. Probele cu precipitate
vizibile trebuie lăsate să se decanteze şi pentru testare se va folosi numai supernatantul clar.
Modul de lucru
-Se scoate bandeleta de testare din ambalaj
-Se introduce bandeleta în urină, cu vârful săgeţii orientat spre urină. Nu se depăşeşte linia max
(maximum)
-Se poate lăsa bandeleta în urină sau se poate să o scoatem după min 3 sec şi să o lăsăm pe o
suprafaţă curată, uscată, neabsorbantă (ex: marginea recipientului cu urină)
-Se aşteaptă să apară banda colorată. Dependent de concentraţia de hCG din proba de urină, rezultate
pozitive pot fi obsevate în 10-30 sec. Pentru confirmarea rezultatului negativ sunt necesare 5 min.
pentru reacţie.
Nu se interpretează rezultatele după 30 min.
Interpretarea rezultatelor
Negativ: doar o singură bandă colorată apărută în zona de control. Nu apare nici o bandă colorată în
regiunea de testare
Pozitiv: benzi distincte colorate apar în regiunea de control şi în regiunea de testare. Intensitatea
culorii în regiunea de testare poate fi variabilă.
Incorect: nici o bandă vizibilă sau nici o bandă vizibilă în regiunea de testare. Se repetă testul
Observaţii
Kitul de testare poate fi păstrat la temperatura camerei (20-30 0C) într-un container uscat până la data
expirării. Bandeletele testului trebuie păstrate departe de umezeală, căldură şi razele soarelui.
Capacul containerului de păstrare trebuie să conţină desicant pentru păstrarea bandeletelor uscate.
Imediat după utilizare se repune cu grijă capacul.
În anumite situaţii, altele decât sarcina, incluzând boala trofoblastică şi neoplasmele netrofoblastice,
se pot produce niveluri ridicate de hCG. Aceste diagnostice trebuie luate în considerare dacă tabloul
clinic le sugerează. Dacă probele de urină sunt prea diluate, pot să nu conţină niveluri semnificative
de hCG. Dacă se menţine suspiciunea de sarcină trebuie repetat testul la 48-72 ore. Ca pentru toate
testele diagnostice, un diagnostic clinic definitiv nu se poate baza pe un singur test şi trebuie pus
numai de către medic după evaluarea datelor clinice şi de laborator.
Testul FSH pentru diagnosticul menopauzei
Principiul metodei
Testul FSH pentru diagnosticul menopauzei este un test calitativ. o analiză imunologică de tip
sandwich prin care se determină concentraţia hormonului foliculo-stimulant (FSH). Pe linia de test a
membranei au fost fixaţi anticorpi anti-FSH, pe linia de control s-au fixat anticorpi de capră anti.FSH
de măgar. În timpul testului, FSH din urina de la pacientă reacţionează cu conjugatul colorat în auriu
(coloid de anticorp monoclonal anti-FSH) care se află sub formă preuscată pe banda de test.
Amestecul migrează spre partea superioară a membranei cromatografice prin capilaritate. Dacă proba
testată conţine FSH (în concentraţie semnificativă) va apărea în regiunea de test a membranei o linie
colorată şi care reprezintă complexul conjugat anticorp FSH-FSH. În acelaţi timp va apărea o linie de
culoare slabă în regiunea de control a membranei. Această linie de control reprezintă o referinţă a
intensităţii culorii, echivalentă cu aprox. 25 mui/ml FSH.
Dacă intensitatea liniei de test este egală sau mai puternică decât cea a liniei de control, atunci
rezultatul este pozitiv
Reactivi
20 de casete de test cu membrana marcată cu anticorp de captură anti-FSH şi anticorp monoclonal
anti-FSH colorat
Material biologic
Proba de urină trebuie să fie recoltată într-un vas curat şi uscat. Poate fi folosită urina din orice
moment al zilei, totuşi se recomandă urina de dimineaţă, deoarece conţine concentraţia maximă
diurnă de FSH. Probele de urină pot fi păstrate la frigider (2-8 0C) cel mult 72 ore înaintea efectuării
testului. Dacă probele au fost ţinute la frigider înainte de a efectua testul, acestea vor fi aduse la
temperatura camerei.
Acele probe de urină unde se observă o precipitare, se filtrează sau se centrifughează sau se lasă să se
sedimenteze până se vor obţine eşantioane clare care vor fi testate.
Modul de lucru
-Înainte de efectuarea testului, casetele de test, probele pacientelor, controalele şi probele de referinţă
trebuie să fie aduse la temperatura camerei (20-30 0C).
-Se scoate caseta de test din punga de protecţie (adusă în prealabil la temperatura camerei, pentru a
evita formarea condensului pe membrana test în momentul deschiderii)
-Se va înscrie pe fiecare casetă de test numărul de identificare al pacientului sau al controalelor
-Se îndepărtează capacul de plastic roz pentru a avea liber vârful absorbant.
-Se apasă cu degetul mare pe caseta de test, astfel încât vârful absorbant să fie direcţionat în jos.
-Se introduce vârful absorbant în urină timp de 10 sec.
-Se reacoperă caseta cu capacul roz şi se lasă pe o suprafaţă plană cu fereastra de test în sus şi se
aşteaptă până se obţine rezultatul
-Se citeşte rezultatul după minimum 3 min. (max. 10 min)
Interpretarea rezultatelor
Negativ: intensitatea culorii liniei de test este mai mică decât cea a liniei de control
Pozitiv: intensitatea culorii liniei de test este egală sau mai mare decât a liniei de control
Dacă nici linia de test, nici linia de control nu apar pe membrana casetei, atunci se elimină testul
respectiv. Acest lucru s-a datorat fie unei proceduri neadecvate în timpul etapelor de testare, fir
deteriorării reactivilor casetei. Se recomandă a se repeta testul 5-7 zile mai târziu (preferabil de
recoltat urina la aceeaşi oră) pentru a determina dacă nivelul de FSH este încă ridicat
Observaţii
Kitul se păstrează la frigider (2-8 0C) sau la temperatura camerei (până la 300C) în punga de plastic cu
desicant.
Testul LH de ovulaţie
Principiul
Testul este rapid şi uşor de folosit. Testul este calitativ, putând preciza când are loc o secreţie de
hormon luteinizant şi când este probabilă ovulaţia. Pentru început trebuie determinată durata ciclului
menstrual. Aceasta reprezintă numărul de zile cuprins între prima zi a ciclului şi ziua premergătoare
apariţiei ciclului. Dacă ciclul este mai scurt de 21 zile ori mai lung de 38 zile, trebuie consultat
medicul.. Dacă nu se cunoaşte durata ciclului, se începe testarea din a 11-a zi a ciclului, făcând o
medie a celor 28 de zile. Se efectuează un test la fiecare a 5-a zi a perioadei sau după ce secreţia de
LH a fost detectată
Material biologic
Nu se foloseşte prima urină de dimineaţă, deoarece LH este sintetizat în cursul nopţii şi va apare în
urină mai târziu, în timpul zilei. Perioada cea mai bună pentru colectarea urinei este între orele 10.00-
18.00. Se colectează urina la aceeeaşi oră în fiecare zi.
Modul de lucru
-Se lasă casetele test, proba de urină şi soluţia de control să atingă temperatura camerei (18-30 0C)
-Se extrage urina cu ajutorul unui picurător pentru urină
-Se adaugă 5 picături de urină în acest loc
-Se lasă lichidul să migreze
-Se aşteaptă să se coloreze şi să apară benzile
Depinzând de concentraţia de LH, rezultatele pozitive pot fi observate după aprox 40 sec.
Confirmarea rezultatelor negative este după ce a avut loc reacţia completă (10 min)
Interpretarea rezultatelor
Nu se secretă LH: apare o singură culoare în regiunea de control sau banda este strălucitoare
Secreţie de LH: dacă apar 2 benzi colorate vizibile şi banda test este egală ca intensitate cu banda de
control, atubnci cu siguranţă ovulaţia va avea loc în următoarele 24-48 ore.
Test neconcludent: nu este nici o bandă vizibilă. Se recomandă repetarea testului.
Durata 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
ciclului (zile)
Testul trebuie 6 6 7 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
efectuat în ziua
Determinarea crioproteinelor
Principiul
Incubarea serului la 40C timp de 24 ore, după care se urmăreşte prezenţa unui precipitat în ser
(crioproteine). Serul cu crioprecipitat se centrifughează, apoi sedimentul este spălat la rce de mai
multe ori, solubilizat la 370C, după care este testat în dubla difuzie cu antiseruri monospecifice anti-
imunoglobuline.
Prezenţa crioproteinelor reprezintă un semn de disproteinemie ce se manifestă în anumite situaţii
patologice (ex. afecţiuni autoimune).
BIBLIOGRAFIE
Cristea V., Crişan M., Costin N., Olinescu A. Imunologie clinică. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca, 2002
Dejica D. (sub red.) Tratat de imunologie clinică. Vol. I Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997
Dejica D. (sub red.) Tratat de imunologie clinică. Vol. II Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998
Drugărin D., Negru Ş., Koreck A., Mederle C. Imunologie moleculară. Ed. Mirton, Timişoara, 1998
Gluhovschi G. Actualităţi în imunologia clinică. Ed. Helicon, Timişoara, 1994
Moraru I. Imunologie. Ed. Medicală, Bucureşti, 1984
Olinescu A. Imunologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
Păunescu V., Tatu C.A., Stănescu D.I., Medrea D.P. Imunologie concepte fundamentale şi aplicative.
Ed. Helicon, Timişoara, 1996
Pereţianu D., Saragea M. Imunologia în teoria şi practica medicinei. Vol I Ed. ALL, Bucureşti, 1996
Pereţianu D., Saragea M. Imunologia în teoria şi practica medicinei. Vol. II Ed. ALL, Bucureşti,
1998
Răpunteanu G. Imunologie – Imunopatologie. Ed. Genesis, Cluj-Napoca, 1996
Voiculescu C.(sub red.) Noţiuni de imunologie şi imunopatologie. Ed. Academiei Române,
Bucureşti, 1999
Drugărin D., Negru Ş., Koreck A., Mederle C. Imunologie moleculară. Ed. Mirton, Timişoara, 1998
Moraru I. Imunologie. Ed. Medicală, Bucureşti, 1984
Olinescu A. Imunologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
Păunescu V., Tatu C.A., Stănescu D.I., Medrea D.P. Imunologie concepte fundamentale şi aplicative.
Ed. Helicon, Timişoara, 1996
Pereţianu D., Saragea M. Imunologia în teoria şi practica medicinei. Vol I Ed. ALL, Bucureşti, 1996
Pereţianu D., Saragea M. Imunologia în teoria şi practica medicinei. Vol. II Ed. ALL, Bucureşti,
1998
Voiculescu C.(sub red.) Noţiuni de imunologie şi imunopatologie. Ed. Academiei Române, Bucureşti,
1999