"COVID-19 – criza sec. 21 sau tranziția spre o nouă configurație a lumii.

Ce fel
de lume vom moșteni după criza epidemică?"

Pandemia de coronavirus reprezintă criza globală de sănătate definitorie pentru

timpurile noastre și una din cele mai mari provocări de după cel de-al doilea
război mondial. De la apariția sa la sfârșitul anului trecut, virusul s-a răspândit
pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Zi de zi, în Africa, America și
Europa crește numărul de cazuri raportate.

Însă, COVID-19 este mai mult decât o criză de sănătate. Parcurgând fiecare
țară, epidemia are potențialul de a crea crize sociale, economice și politice
devastatoare, care vor lăsa cicatrici profunde.

În fiecare zi, oamenii își pierd locul de muncă și veniturile, fără șansa de a afla
când se va reveni la normalitate. Mici state insulare, dependente de turism, au
hotelurile goale și plaje pustiite. Organizația Internațională a Muncii estimează
că 195 de milioane de locuri de muncă ar putea fi pierdute. 

La momentul actual ,toată populația lumii e la cumpăna dintre confuzie și

panică de multe ori fiind generată nu doar din surse oficiale ,dar și din articole
false cu alură politică și dezinformare în masă ,făcînd populația mai vulnerabilă.

Pe parcursul timpului civilizația lumii a mai fost devastată de pandemii

,epidemii care au fost însoțite de milioane de victime .

Epidemia de Gripă Spaniolă cu începutul din ianuarie 1918 și cu sfîrșitul în

decembrie 1920 are multe în comun cu actuala pandemie . Răspîndire rapidă
,lipsa tratamentului specific fiind o entitate nozologică necunoscută,măsuri de
restricționare asemănătoare .

Epidemia dată a luat viața la peste 20 milioane de persoane ,ceea ce reprezintă

aproximativ 5 % din populația totală din acei ani și cu un număr colosal de
infectări ,tocmai 550 milioane ,aproximativ 30 % din populație . Și contigentul
de risc fiind tinerii de 20-30 ani ,ceea ce reprezintă și pentru societate și pentru
economie o tragedie . Sperăm că nu vom avea de pe urma pandemiei actuale așa
consecințe colosale ,dar putem lua unele lecții de manevrare a acestei catastrofe
din trecut .

În timpul epidemiei spaniole s-au susținut reciproc toate țările implicate ,fiecare
țară în parte au susținut financiar și prin scutirea impozitelor pe toți
antreprenorii ,au interprins măsuri de restricționare .
La momentul actual observăm nu doar o distanțare socială ,ci și o distanțare
politică .

După cum menționează guvernul Republicii Turcia „problemă este globală, iar
lupta - națională“. Aceasta împinge toate țările să adopte o metodă de luptă pentru
a se salva pe sine însuși. China, Italia, Franța, SUA, Spania și multe țări din Europa
au început să ia măsuri drastice.

Pandemia de Coronavirus a zguduit doi piloni sistemici fundamentali, cum ar fi

economia globală și securitatea globală. Acești doi piloni pot afecta în mod direct
modul în care se va contura viitorul sistemului global. Se pare că ceea ce va urma
se va transforma într-un proces de rezistență pentru toți actorii. Prima rezistență va
fi la nivel individual bazată pe economiile țărilor. Economiile puternice nu vor
avea un deficit de bani pentru măsurile de precauție, dar fluctuațiile economiei
globale vor afecta în cele din urmă mai mult economiile mari. Economiile slabe
oricum nu vor avea mult de pierdut. Al doilea test de rezistență se va baza pe
psihologii sociale și individuale. Pe măsură ce numărul indivizilor ce intră în
panică crește, psihologia socială se va baza pe comportamentul de panică și va
produce un rezultat care poate provoca haos politic. Astfel, societățile cu rezistență
socială puternică vor supraviețui acestui proces cu mai puține daune. Al treilea test
se va baza pe rezistența statului. Statele care sunt instituționalizate, au proceduri
standarde și au un mecanism puternic de luare a deciziilor vor depăși această
perioadă cu mai puține pagube. Statele slabe vor slăbi și mai mult; și poate se vor
transforma în state complet neajutorate.

Dar sunt și aspecte pozitive ai acestei crize globale cu care ne confruntăm acum
,cum ar fi conștientizarea impactului civilizației asupra naturii și faunei ,asupra
ecologiei, asupra unor aspecte sociale . Oamenii vor începe a prețui lucrurile
mici ,nu vor fi așa materialiști ,ci vor tinde spre apropiere de natură, de mediul
rural de trai . „Veșnicia s-a născut la sat ” așa spunea Lucian Blaga ,ne vom
întoarce spre locuri unde ne-am născut , unde am crescut și copilărit .

Sfera economică și sfera IT vor parcurge prin schimbări radicale de reprofilare a

lucrului în regim online ,cum déjà au recurs unele companii din China.

În timpul acestei pandemii din cauza restricțiilor și regimului de autoizolare au

avut loc reuniuni de familii ,părinții își descoperă din alte perspective copii , pot
participa activ în educația copiilor, apar noi hobby-uri .

Orice catastrofă fie ea climaterică ,ecologică sau sanitară va fi urmată de

consecințe unele benefice și utile populației ,altele mai puțin.
Consecințe asupra sistemului medical vor fi devastatoare , niciun stat nu a putut
face față acestei pandemii , insuficiență de aparataje medicale , echipamente
,medicamente , lucrători medicali .

După finisarea crizei de coronavirus guvernarea fiecărui stat vor implementa

reforme în structurile în care au fost lacune și vor fi mai pregătiți pentru alte
catastrofe sanitare ulterioare.

Această criză ne-a întors la 360 de grade întregul nostru univers cu care ne-am
obișnuit și putem privi și alte laturi ale vieții ,ale existenței noastre .