Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Criminalistica Raspunsuri Ian 2014
Criminalistica Raspunsuri Ian 2014
1) Care premisã, din cele de mai jos, nu este specificã identificãrii criminalistice:
1. individualitatea;
2. stabilitatea relativã;
3. reflectivitatea;
4. operativitatea.
10) Cine a formulat, urmãtoarea regulã pentru experti: ,,Dacã existã cea mai micã îndoialã, exprimati-o”:
1. Edmond Locard;
2. Alphonse Bertillon;
3. L. Retail.
11) Cine a fãcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul sãu sã exprime îndoiala
tot atât de clar ca si certitudinea”:
1. Edmond Locard;
2. Alphonse Bertillon;
3. C.L. Retail.
32) Identificarea se poate face si fãrã un control nemijlocit, tactil sau vizual:
a) dupã imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite în cazul infractiunii cu urmele
create experimental;
b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dupã semnalmente, declaratii);
c) pe baza înregistrãrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopicã; persoane si cadavre cu
identitate necunoscutã, persoane dispãrute; scrisul de mânã; autovehicule etc.;
d) dupã modus operandi.
1. a+b
2. a+b+c
3. b+c+d
4. a+b+c+d
36. Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urmã se întelege:
a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect;
b. modificarea materialã intervenitã în conditiile sãvârsirii unei fapte penale, între faptã si
modificarea produsã neexistând un raport de cauzalitate;
c. cele mai variate schimbãri care pot interveni în mediul înconjurãtor ca rezultat al actiunii
infractorului.
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a+c
37) Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificãrii urmelor dupã modul de formare:
1. statice si dinamice;
2. de suprafatã si de adâncime;
3. directe si indirecte.
43) Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sãgeatã:
1. fragment;
2. anastomozã;
3. croset.
52) Cine a accentuat aspectul calitativ în dactiloscopie, afirmând cã: ,,Patru sau cinci puncte bine
grupate în centrul figurii, într-o manierã exceptionalã, conving mai mult decât 12 sau 15 bifurcatii
rãspândite la periferia desenului?
1. V. Balthazard;
2. A.L. Kirk;
3. E. Locard.
58) Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:
a. anastomoza
b. bifurcatie
c. inelul
d. croset (cârlig)
1. a+d
2. b+c
3. a+c
4. a+b
59) Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmãtoarele metode:
1. prin prãfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast;
2. cu substante fluorescente;
3. prin afumare directã;
4. prin folosirea de mulaje.
74) Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rãspunde cu certitudine la una dintre urmãtoarele
întrebãri:
1. natura urmei;
2. mecanismul de producere;
3. bolile dintelui;
4. grupa sanguinã a persoanei.
79) Urmele de buze pot fi supuse unor examinãri fizico-chimice si biologice, inclusiv testului ADN,
pentru stabilirea:
a) compozitiei;
b) grupei de sânge;
c) infectiilor bacteriene;
d) sexului si vârstei.
1. a+b+c
2. b+c+d
3. a+b+d
4. a+b+c+d
84) Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rãspunde cu certitudine la una dintre urmãtoarele
întrebãri:
1. natura urmei:
2. mecanismul de producere;
3. sexul persoanei care a lãsat-o.
98) Urmele seminale prezintã interes pentru investigarea criminalisticã a urmãtoarelor infractiuni:
a) privitoare la viata sexualã;
b) omor;
c) sinucideri ale bãrbatilor prin spânzurare;
d) în cazul unor accidente.
1. a+b+c
2. b+c
3. a+b+c+d
4. a+c
118) Fotografia care redã scena infractiunii într-un singur cadru este denumitã:
1. fotografia schitã pe sectoare;
2. fotografia schitã unitarã;
3. fotografia schitã încrucisatã .
120) Fotografia panoramicã se realizeazã prin fotografieri succesive ale subiectului, folosindu-se
urmãtoarele tehnici:
a) circularã;
b) liniarã;
c) în serie .
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c
153) Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale împuscãturii:
1. urme de perforare;
2. urme de pãtrundere;
3. urme de afumare;
4. urme de ricosare.
154) Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale împuscãturii:
1. arsuri;
2. urme de afumare;
3. tatuajul;
4. urme de perforare.
159) Forma rupturilor de gaze (stelarã, cruce, forma lipsei de material) depinde de:
a) distanta de la care s-a tras;
b) felul armei;
c) materialul în care s-a tras.
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a+c
163) Care denumire este folositã în mod gresit pentru a desemna expertiza documentelor:
1. expertiza grafoscopicã;
2. cercetarea grafologicã;
3. expertiza graficã;
4. expertiza criminalisticã a scrisului.
168) Care carte dintre cele enumerate mai jos este consideratã ca fundamentalã pentru aparitia
Criminalisticii ca stiintã autonomã:
1. Manual de instructie judiciarã de Hanns Gross;
2. Traité des inscriptions en faux de F. Raveneau;
3. Finger Prints de Sir Francis Galton.
176) Cine este autorul dictonului: ,,Odatã cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor si
de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele”:
1. Vintilã Dongoroz;
2. Siegfried Kahane;
3. Ion Oancea.
177) Care din activitãtile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii:
1. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de probã;
2. constatãri tehnico-stiintifice si expertize;
3. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor în scopul identificãrii persoanelor, cadavrelor si
obiectelor corp delict sau produs al infractiunii;
4. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de încadrare juridicã a faptelor penale.
187) Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale Criminalisticii:
a) Principiul legalitãtii;
b) Principiul aflãrii adevãrului;
c) Principiul prezumtiei de nevinovãtie;
c) Principiul delimitãrii obiectelor identificãrii criminalistice în obiecte scop al identificãrii
si obiecte mijloc de identificare;
d) Principiul stabilitãtii relative a caracteristicilor de identificare;
e) Principiul dinamicitãtii si interdependentei cauzale.
1. a+b+c
2. b+c
3. a+c+d
4. a+c+d+e
189) Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cãruia sãvârsirea unei infractiuni determinã
modificãri materiale în mediul înconjurãtor, presupune:
a) nu existã infractiune fãrã urme;
b) un infractor, fãrã voia sa, cel mai adesea lasã urme în câmpul infractiunii;
c) infractorul prelevã, fãrã stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei
imperceptibile.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c
198) Precizati care dintre urmãtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le oferã
Criminalistica:
a) probe directe;
b) probe indirecte sau circumstantiale;
c) probe corp-delict;
d) probe asociative.
1. a+b+c
2. a+c+d
3. a+b
4. a+b+c+d
201) Când a apãrut lucrarea ,,Traité des inscriptions en faux” de F. Raveneau, apreciatã de Edmond
Locard ca ,,lucrare capitalã” în grafoscopie?
1. 1572
2. 1666
3. 1712
203) Eugéne François Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lângã faptul cã a creat prima fisã de
identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi inventat:
1. fotografia de semnalmente;
2. agentii sub acoperire.
208) În ce an a fost publicatã prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semnãtura lui
Sir Francis Galton:
1. 1858;
2. 1880;
3. 1892.
211) Cine a propus, pentru prima datã în lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor:
1. Sir Francis Galton în 1892;
2. dr. Henry Faulds în 1880;
3. William Hershell în 1879.
212) Ce tarã a introdus, pentru prima datã în lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor,
în 1894;
1. Argentina;
2. Anglia;
3. India.
213) Cine a utilizat, pentru prima datã în lume, amprentele papilare pentru identificare a infractorilor:
1. dr. Henry Faulds;
2. Sir Francis Galton;
3. Edward Henry.
216) Cine a publicat prima carte de medicinã legalã din România, în anul 1860:
1. Vianu;
2. Serban Georgescu;
3. I.N. Auerbach.
218) Cine a publicat, în 1904, primul Manual tehnic de medicinã legalã care constituie, în acelasi timp,
primul manual de Criminalisticã din tara noastrã?
1. Mina Minovici;
2. Stefan Minovici;
3. Nicolae Minovici.
219) Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, în 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond:
1. Edmond Locard;
2. R.A. Reiss;
3. Vucetici.
220) Cine este autorul cãrtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit”, apãrutã în anul 1914:
1. D. Cãlinescu;
2. Nicolae Minovici;
3. Valentin Sava.
221) Prima expertizã dactiloscopicã din România a fost efectuatã în 1914 de:
1. Andrei Ionescu;
2. Nicolae Episcopescu;
3. Valentin Sava.
222) Cine este autorul cãrtii ,,Grafologia si expertizele în scrieri. Anonimul – falsul, cu 204 autografe si
documente grafologice”, elogiatã de J. Crèpieux-Jamin si Edmond Locard:
1. Henri Stahl;
2. D. Cãlinescu;
3. Stefan Minovici.
223) Cine este autorul lucrãrii: „Expertiza graficã, stiintificã si expertiza caligraficã”, apãrutã în 1928:
1. Mihai Ioan;
2. George Belloiu;
3. Mihail Kernbach.
228) În ce an a luat fiintã, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe lângã
Palatul de Justitie?
1. 1892;
2. 1880;
3. 1935.
236) Între actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie sã existe o legãturã de cauzalitate .
(Da sau Nu)
a. Da
b. Nu
240) Rigiditatea cadavericã se instaleazã la toate grupurile musculare, conform legii Nystem:
a. dupã 12 ore;
b. dupã 24 ore;
c. dupã 30 ore;
d. dupã 36 ore.
243) Moartea s-a produs înainte de spânzurare dacã petele cadaverice se vor situa:
a) deasupra latului;
b) dedesubtul latului;
c) pe spatele cadavrului.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c
244) Asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii se aplicã în cazul urmãtoarelor infractiuni:
a. viol;
b. tâlhãrie;
c. pruncucidere;
d. omor.
a. a+b+c+d
b. a+c
c. b+c+d
d. a+c+d
245) Omorul prin otrãviri lente este comis în majoritatea cazurilor de cãtre:
a. bãrbati;
b. femei.
246) Cercetarea locului faptei în cazul infractiunii de tâlhãrie care a avut ca urmare lovirea sau
vãtãmarea gravã a victimei se va face:
a) imediat ce se reclamã fapta, chiar dacã victima a fost internatã în spital;
b) imediat ce se reclamã fapta, în prezenta victimei;
c) la depunerea plângerii, dupã externarea victimei, chiar dacã au trecut 2-3 sãptãmâni de la comiterea
faptei.
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d
247) În cazul infractiunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fixate în mod diferentiat:
a) cu sârmã sau cu sfoarã pentru topoare si alte instrumente;
b) cu dopuri de plutã pentru cutite.
a. a+b
b. b
c. a
d. nicio variantã
250) Folosirea „ruptorului” sau „extractorului” este specificã furtului comis prin:
a. „vânzare de ponturi”;
b. împrietenire;
c. efractie.
253) Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie sã ia una din urmãtoarele mãsuri:
a. acordarea primului ajutor victimelor;
b. înlãturarea curiosilor;
c. protejarea si conservarea urmelor;
d. identificarea si audierea martorilor oculari;
e. executarea mãsurãtorilor fotografice bidimensionale.
254) Care dintre urmãtoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este falsã:
a. cercetarea locului faptei se face de îndatã;
b. cercetarea locului faptei se face dupã un plan judicios si riguros;
c. cercetarea locului faptei trebuie sã fie sistematicã si complexã;
d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea strictã a normelor procedurale;
e. cercetarea locului faptei se face numai între orele 06.00-22.00.
262) Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie sã ia urmãtoarele mãsuri:
a) marcarea aspectului initial al locului faptei;
b) înlãturarea unor pericole iminente;
c) relevarea si prelevarea principalelor urme.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c
267) Particularitãtile pe care le prezintã vârsta martorilor minori între 10-14 ani:
a. nu prezintã interes pentru ancheta judiciarã;
b. cresterea functiilor cognitive, dezvoltarea memoriei si a capacitãtii de redare;
c. este predispus la exagerãri, putând fi influentabil .
269) Care dintre perioadele de vârstã prezintã interes pentru ascultarea minorilor:
a) 1 la 3 ani;
b) 3 la 6 ani;
c) 6 la 10 ani;
d) 10 la 14 ani.
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+d
d. a+c
272) În care grupã de vârstã minorul are o conduitã contradictorie, fiind dispus sã exagereze:
a. 6 la 10 ani;
b. 10 la 14 ani;
c. 14 la 18 ani.
278) Precizati care sunt actiunile la care recurge învinuitul sau inculpatul dupã sãvârsirea infractiunii:
a) plecarea precipitatã de la locul faptei;
b) disparitia de la domiciliu;
c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei;
d) descresterea bruscã a salivatiei;
e) contractia sau relaxarea subitã a muschilor scheletici.
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c
279) Precizati care dintre manifestãrile viscerale sau somatice îl trãdeazã pe învinuit sau inculpat în
timpul interogatoriului:
a) schimbãri în ritmicitatea activitãtii cardiace;
b) schimbãri în presiunea sanguinã;
c) fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie;
d) crearea unor alibiuri;
e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+e
d. g
280) Care este cea mai tipicã atitudine a învinuitului sau inculpatului:
a. de a recunoaste fapta, regretând-o;
b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rãspundere;
c. de a retracta declaratiile date.
281) Cum trebuie sã fie formulate întrebãrile adresate învinuitului sau inculpatului:
a) la nivelul de întelegere al învinuitului sau inculpatului;
b) formulate clar si precis;
c) sugestive (implicative sau disjuncte).
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+d
282) Dacã existã mai multi învinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la început?
a. cei care au un complex de vinovãtie;
b. cei care prezintã alibiuri;
c. cei care nu recunosc faptele ce li se imputã.
285) Care factori frenatori pot produce erori la actualele înregistrãri poligrafice:
a) tulburarea excesivã a subiectului, provocatã de frica de a fi învinuit pe nedrept;
b) tulburãri de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stãri apropiate de soc;
c) tulburãri de ordin psihic: debilitate mintalã, nevroze, psihonevroze, psihopatii; instabilitate emotivã;
d) instabilitate emotivã
a. a+b+c+d
b. b+c
c. a+c+d
d. c+d
289). În cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se referã art. 145 C. pen. sau altã persoanã
juridicã, martorii asistenti pot/nu pot sã facã parte din personalul unitãtii.
a. Pot
b. Nu pot
290) Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucurã de imunitate nu pot fi supusi perchezitiei, cu
exceptia:
a. infractiunilor la regimul stupefiantelor;
b. infractiunilor flagrante;
c. infractiunilor comise prin violentã care au avut ca urmare moartea victimei.
291) Precizati care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridicã în mod obligatoriu:
a) obiecte din metale sau pietre pretioase;
b) mijloace de platã, titluri de valoare interne;
c) colectii de valoare; sume de bani.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+c
294) Ridicarea de obiecte si înscrisuri are caracter de procedeu auxiliar de descoperire si strângere a
unor mijloace de probã. (Da sau Nu)
a. Da
b. Nu
296) O persoanã fizicã sau juridicã în posesia cãreia se aflã un obiect sau un înscris ce poate servi ca
mijloc de probã:
a. este obligatã sa-l predea sub luare de dovadã organului de urmãrire penalã sau instantei de judecatã la
cererea acesteia;
b. este obligatã sã-l predea numai la cererea instantei de judecatã;
c. este obligatã sa-l predea numai în faza de urmãrire penalã.
297) Confruntarea este o activitate de criminalisticã tacticã si de urmãrire penalã care constã în
ascultarea simultanã a douã persoane care:
a. au fost audiate anterior;
b. între care existã contradictii si neclaritãti.
a. a+b
b. b
c. a
d. nicio variantã
298) Reconstituirea presupune o organizare judicioasã, pe baza unui plan care are în vedere, în principal,
urmãtoarele:
a) determinarea scopului infractiunii;
b) stabilirea activitãtilor care urmeazã a fi executate;
c) stabilirea persoanelor participante;
d) asigurarea mijloacelor tehnice necesare.
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. a+c
300). Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale. (Da sau Nu)
a. Da
b. Nu