4.1.1.

Delimitarea problemei

Calea de învățare pe care o parcurge copilul este determinată de metoda folosită. Această
,,cale ”devine cel mai spectaculos exercițiu de interacțiune dintre mințile copiilor care ne bucură
când observăm progrese de la o perioadă la alta.
Lumea în care trăim se schimbă și o dată cu ea și educația. Observăm zilnic în joacă o
lume a copiilor care aduce comportamente, teme, idei, probleme absolut noi. Nu ne mai întrebăm
de unde le știu. Acum știm cu toții că ,,oricine poate învăța de oriunde”. Deseori copiii descoperă
înainte cunoștințe pe care noi le-am planificat.
Asemeni tuturor dascălilor, sunt conştientă de importanţa fenomenelor psihice profunde,
gândirea, înţelegerea, creativitatea şi, prin activitatea pe care o desfăşor, nu voi uita că misiunea
unui dascăl este de a forma şi de a modela personalităţi, costructori activi ai societăţii, inteligenţi,
capabili să facă faţă oricăror probleme ivite în activitatea de zi cu zi.
Mi-am propus ca prin metode atractive elevilor să le dezvolt flexibilitatea, mobilitatea şi
independenţa gândirii la obiectul matematică, capacitatea de a raționa de a emite judecăți și de a
sesiza calea optimă de rezolvare corectă și rapidă.

4.2. Obiectivele cercetării

Făcând referire la obiectivele cercetării pedagogice, putem preciza faptul că acestea

reprezintă „o reflectare anticipată a rezultatului învăţării, ce se produce în cadrul unei secvenţe
educaţionale” (I. Nicola, 2001, pag.63).
Obiectivele cercetării reprezintă o reflectare anticipată a rezultatului aşteptat, acestea
concentrându-se asupra rezultatului la care va trebui să se ajungă; acestea referindu-se totodată la
modificările observabile ce se produc în planul devenirii personalităţii umane, în concordanţă cu
idealul educaţional.
„Din punct de vedere pedagogic, obiectivele se exprimă sub forma performanţelor” (I.
Nicola, 2001, pag.161); acestea manifestându-se diferit în cadrul fiecărei componente ale
personalităţii.
 Formularea acestora, se realizează în termeni comportamentali, prescriind cum va trebui
să răspundă elevul după parcurgerea unei secvenţe de învăţare.
Numai anticipând în cele mai mici detalii obiectivele unei cercetări pedagogice, vom
reuşi să prescriem căile ce vor trebui urmate pentru a le realiza.
În desfăşurarea investigaţiei am avut în vedere atingerea următoarelor obiective:
 utilizarea unor metode şi şi tehnici adecvate de determinare obiectivă a nivelului de pregătire a
elevilor;
 înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevi din eşantionul
experimental pentru realizarea unei viziuni generale şi particulare;
 urmărirea progreselor înregistrate de elevi îmbinând în mod just activitatea de învăţare cu
strategii didactice adecvate;
 încorporarea metodelor interactive în activităţile matematice pentru a motiva şi stimula puternic
procesul instructiv-educativ; dezvoltarea intensivă a unor algoritmi specifici activităţii
intelectuale la matematică;
 optimizarea, îmbunătăţirea randamentului elevilor prin stimularea activităţilor diferenţiate.

4.3. Etapele cercetării

„Despre organizarea şi desfăşurarea unei cercetări pedagogice, despre etapele pe care

trebuie să le parcurgă, întâlnim multe referiri în literatura de specialitate.
Proiectarea procesului de cercetare presupune parcurgerea următoarelor etape:
a) Am formulat tema problemei de cercetat „Perfecționarea strategiilor didactice în
învăţământul primar” şi am avut în vedere ca aceasta să respecte următoarele condiţii:
- să aibă caracter original;
- să fie de actualitate sau de perspectivă;
- prin rezolvare să contribuie la ameliorări sau la progresul teoretic sau practic;
- să fie aleasă cu rigurozitate şi să fie precis delimitată;
- să fie importantă sub aspect teoretic sau practic;
- să fie integrată într-un domeniu mai larg teoretico-metodologic;
- să servească unor priorităţi teoretico-metodologic sau practico-aplicative;
- să poată fi verificată în situaţii educaţionale;
- să asigure cunoaşterea ştiinţifică a fenomenului educaţional şi să propună soluţii de ameliorare a
lui.
Tema propusă spre cercetare, urmăreşte să aducă argumente în ceea ce priveşte folosirea
unei game variate de metode şi mijloace de abordare a conţinuturilor în cadrul acestei discipline
având o largă arie de aplicabilitate.
b) M-am documentat şi am elaborat instrumentele de cercetare.
Am selectat cu atenţie bibliografia şi sursele de documentare şi am ţinut cont ca acestea să
dezbată teme în concordanţă cu tema propusă spre cercetare.
Bibliografia vastă pe care am consultat-o m-a îndrumat cu precizie spre obţinerea unor
informaţii corecte care au avut drept scop elaborarea acestui proiect de cercetare.
Am utilizat metode de documentare: lectura ştiinţifică, fişe de idei şi de citate respectând
aparatul ştiinţific (autorul, denumirea lucrării, locul, editura, anul etc.). Am elaborat instrumente
de cercetare: probe de evaluare iniţială şi finală, grafice, diagrame etc.
Această lucrare a necesitat o documentare prealabilă în vederea obţinerii unor informaţii
precise în legătură cu tema studiată şi pentru a verifica dacă fenomenul a mai fost studiat.
După cum am amintit mai devreme , am consultat diferite lucrări de specialitate, am
elaborat proba iniţială prin intermediul căreia am verificat nivelul de la care am pornit în actul
cercetării, precum şi proba de evaluare finală prin intermediul căreia am verificat dacă rezultatele
sunt cele aşteptate.
c) Am elaborat proiectul de cercetare şi am avut în vedere paşii care trebuie urmăriţi în
vederea realizării cercetării propuse.
Astfel, am stabilit timpul alocat fiecărei etape, perioada de desfăşurare a exprimentului pe
care am stabilit-o în anul școlar 2012-2013, m-am documentat în prealabil cu tot ceea ce
înseamnă o cercetare pedagogică, am consultat şi alte lucrări din domeniul educaţiei ciclului
primar, metodici, îndrumătoare pentru cadrele didactice, toate acestea venind în sprijinul unei
bune desfăşurări a cercetării de faţă.
d) Am formulat ipoteza
Ipoteza cercetării a fost formulată în conformitate cu tema lucrării. Aceasta a fost
verificată în ultima etapă când am aplicat proba de evaluare finală. Am urmărit totodată ca
ipoteza formulată să respecte următoarele criterii:
- ipoteza să anticipeze soluţia sau soluţiile;
- să fie corect formulată şi să se bazeze pe date reale;
- să dirijeze întregul proces de cercetare;
- să poată fi completată pe parcursul cercetării;
- să fie verificabilă în procesul educaţional;
- să poată fi confirmată prin cercetare.
e) Am formulat obiectivele în concordanţă cu ipoteza cercetării şi am căutat să respect
următoarele cerinţe şi anume:
Obiectivul numărul unu urmăreşte determinarea obiectivă a nivelului de pregătire a elevilor, prin
utilizarea unor metode şi tehnici adecvate; obiectivul numărul doi urmăreşte realizarea unei
viziuni generale şi particulare prin înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor
obţinute de elevi; obiectivul numărul trei urmăreşte progresul înregistrat de elevi în cadrul
folosirii unor strategii didactice adecvate; obiectivul patru urmărește încorporarea metodelor
interactive în activităţile matematice pentru a motiva şi stimula puternic procesul instructiv-
educativ , iar obiectivul numărul cinci urmăreşte optimizarea şi îmbunătăţirea randamentului
elevilor prin stimularea activităţilor diferenţiate.
Obiectivele au fost formulate astfel încât să dirijeze procesul cercetării, reprezentând
totodată finalităţi sau ţinte care trebuie atinse pe tot parcursul derulării experimentului.
f) Am precizat metodologia cercetării:
Precizarea metodologiei cercetării de faţă a constat în stabilirea metodelor şi
instrumentelor de lucru specifice fiecărei etape.
În cadrul experimentului am utilizat o gamă variată de metode (conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, lucrul individual/pe grupe, exerciţiul, brainstorming, ciorchinele, metoda
cadranelor, turul galeriei etc.).
Instrumentele de lucru folosite în realizarea cercetării au fost reprezentate de probele de
evaluare iniţială, (care a stabilit nivelul de cunoştinţe al elevilor de clasa a IV-a, nivel de la care
am pornit actul cercetării), evaluări formative (prin intermediul cărora am urmărit progresul sau
regresul înregistrat de elevi în urma derulării experimentului pedagogic), evaluarea finală (prin
intermediul căreia am stabilit dacă experimentul pedagogic s-a realizat cu succes sau nu),
activităţi experimentale în cadrul cărora am aplicat variate strategii (organizarea activităţilor de
instruire prin îmbinarea celor frontale, grupale şi individuale, aplicarea unei metodologii
 adecvate nivelului de pregătire al elevilor). Toate acestea au venit atât în sprijinul meu, ca
îndrumător al clasei, cât şi în sprijinul elevilor, transformându-le activitatea la clasă în una
relaxantă, plăcută şi dorită.
Am stabilit proiectarea cercetării care a constat în:
- am stabilit titlul temei luate în studiu şi obiectivele propuse
- identificarea strategiilor ce urmează a fi folosite pe parcursul cercetării
- elaborarea probelor de evaluare iniţială şi finală, precum şi a celor formative
- aplicarea probei de evaluare iniţială
- derularea experimentului pedagogic şi a evaluărilor formative
- aplicarea probei de evaluare finală
- interpretarea datelor obţinute

4.4. Eșantionul de studiu

Probele au fost aplicate în anul şcolar 2012 – 2013,la Școala gimnazială ,,George Enescu”
Năvodari, clasele a IV-a.
Eşantionul este format din 51 elevi, care alcătuiesc colectivele claselor a IV-a de la
Şcoala gimnazială ,,George Enescu”, localitatea Năvodari, judeţul Constanţa.
Elevii din clasa a IV-a E-lotul experimental (LE)-26 de subiecţi , iar elevii din clasa a
IV-a B-lotul de control (LC)-25 de subiecţi.

IV.1. TABEL NOMINAL CU DATE REFERITOARE

LA SUBIECŢII CERCETĂRII
IV.1. Lotul experimental

Nr. Numele și prenumele Vârsta Sexul Media la matematică în

crt. clasa a III-a
1. A.I. 11 ani M B
2. A.G. 11 ani F B
3. B.V. 10 ani F FB
4. B.A. 11 ani M FB
5. C.I.A. 10 ani M FB
6. C.S. 11 ani M B
7. C.A.R. 11 ani F S
8. C.A. 10 ani F FB
9. D.Ș. 11 ani F S
10. D.N. 11 ani M S
11. D.B. 11 ani M FB
12. D.C.B. 11 ani F FB
13. D.C. 10 ani M B
14. E.A. 11 ani F FB
15. G.C. 11 ani M S
16. G.A. 11 ani M FB
17. I.R.A. 11 ani F B
18. I.R. 11 ani M S
19. M.A. 11 ani M FB
20. M.R.A. 10 ani F FB
21. P.A. 10 ani M FB
22. R.E.C. 11 ani M FB
23. R.D.G. 12 ani F FB
24. S.C. 11 ani M B
25. S.D. 11 ani M S
26. V.C.A. 11 ani M FB

IV.2..Lotul de control
Nr.cr Numele și prenumele Vârsta Sexul Media la
t. matematică în cls.a
III-a
1. A.M.N. 11 ani M B
2. A.C. 11 ani M FB
3. B.A.T. 11 ani F FB
4. B.C.A. 11 ani M FB
5. C.M.R. 12 ani F FB
6. C.A. 11 ani M B
7. D.B.A. 11 ani M S
8. E.M. 11 ani F B
9. E.D.I. 11 ani M S
10. F.G. 10 ani M B
11. G.A.R. 10 ani F B
12. I.R.M. 11 ani F FB
13. L.G.M. 10 ani M FB
14. L.A. 11 ani M S
15. M.D.C. 11 ani M B
16. M.C.A. 11 ani F S
17. N.A.B. 12 ani M B
18. O.D.R. 11 ani M S
19. P.A.A. 11 ani F FB
20. R.I.P. 11 ani M FB
21. S.A.F. 11 ani F FB
22. T.D. 11 ani F FB
23. T.I.D. 10 ani F FB
24. U.M. 11 ani F FB
25. V.R.I. 11 ani M B

Majoritatea elevilor din lotul experimental, și din lotul de control provin din familii de
intelectuali sau cu studii medii, preocupați de pregătirea acestora, interesați de conținutul
programei școlare și de performanțele înregistrate la școală. Nivelul achizițiilor intelectuale, al
cunoștințelor și deprinderilor elevilor este mult peste mediu, unii elevi tinzând spre performanță.
ANALIZA PROCENTUALĂ A DATELOR DIN TABELE
IV.1.Lotul experimental
26 elevi din care :
- 10 fete – 38,00 %
- 16 băieţi – 62,00 %

18
16
NUMĂR ELEVI

14
12
10
8
6
4
2
0
Fete Băieți

IV.1. REPARTIȚIA PE SEXE

26 de elevi din care:

- 6 elevi cu media S - 23%
- 6 elevi cu media B - 23%
- 14 elevi cu media FB - 54%
 16

13
NUMĂR ELEVI

10

1
S B FB
MEDIA

IV.2. MEDIA LA MATEMATICĂ ÎN CLS. A III-A

26 elevi din care :

- 6 cu vârsta de 10 ani – 23,00 %
- 19 cu vârsta de 11 ani – 74,00 %
- 1 cu vârsta de 12 ani – 3,00 %

20

18

16

14
NUMĂR ELEVI

12

10

0
10 ani 11 ani 12 ani

IV.3. REPARTIȚIA PE VÂRSTE

IV.2. Lotul de control
25 de elevi din care:
- 14 băieți - 56,00 %
- 11 fete - 44,00 %
16
14
12
10
8
NUMĂR ELEVI

6
4
2
0
Băieți Fete

IV. 4. REPARTIȚIA PE SEXE

25 elevi din care:

- 5 elevi cu media S – 20.00%
- 8 elevi cu media B – 32.00%
- 12 elevi cu media FB – 48.00%

14
NUMĂR ELEVI

12
10
8
6
4
2
0
S B FB

IV.5. MEDIA LA MATEMATICĂ ÎN CLS. A III- A

25 de elevi din care:

- 4 elevi cu vârsta de 10 ani – 16,00%
- 2 elevi cu vârsta de 12 ani – 8,00%
- 19 elevi cu vârsta de 11 ani – 76,00%

20

18

16

14

12

10

0
10 ani 11 ani 12 ani

IV.6. REPARTIȚIA PE VÂRSTE