Johanna Spyri - Heidi, Fetita Muntilor - Partea 1 PDF

5/10/2018 JohannaSpyri-Heidi,FetitaMuntilor -Partea1-slidepdf.
com
:*
le.
':
f.$
.F
q*
. ]E
t
4
.s:
Lr'
ta
,}
5
http://slidepdf.com/reader/full/johanna-spyri-heidi-fetita-muntilor-partea-1
g
'+L
1/32
!.
5/10/2018 HEIDI, FETITA MUNTILOR
JohannaSpyri-Heidi,FetitaMuntilor -Partea1-slidepdf.com
Drumelele noastre ldsaseri in urmi

cam de o o16, cind pitrunser6 in micul c
Dorfli, aflat la jumitatea distantei dintre
yenfeld qi imaquri. Era satul natal al ti
muntence. Sdtenii o recunoscuri numaid
iar portile gi ferestrele incepuri si se des
la tot pasul in calea ei; o strigau, o che
clr lc rispundea tuturor. fird si se opre
inainte de a ajunge pini in dreptul ul
dintre cisulele risipite ale pitorescului c
Aici, o voce ii strigi din pragul unei uq
chise:
Stai pufin, Dete. Dacd mergi ma
-
te-ag insofi o bucati de drum,' ce zic
Dete be opri; in clipa aceea, fetiga iqi
jo
minuta din
Egti mina ei
obositi, intrebdpetova
$i seo asezi
Heidi?
-
ei de drum.
dar, gtii, mi-e cald, rispunse f
- Nu,
Ei, dacd ifi mai dai un pic de sili
-
mai intinzi gi tu nilel pasul, intr.jo ori s
)
sus.
O tinere rotofeie Si drigilaSd lipni dc,
din cisuta cu pricina 9i'li se alituri drun
lor noastre. Fetila se ridici 9i porni in
Capitolul I femeilor, care se apucard si discute cu
fletire, forfecindu-i pe toli locuitorii citu
SPRE MUNTII INALTI qi pe cei din imprejurimi.
Da' unde-o duci pe copila asta.
Din veselul sat Mayenfeld, o potec6 suie, -
intrebi, la un moment dat, noua venit6.
printre pajigti qi livezi, spre poalele munlilor cumva micuta orfani rimasi dupi so
ce domini din aceasti parte intreaga vale. Se Ba da, ea e qi o duc la Unchiul,
;i simte aici mirosul pdtrunzitor al ierbii de
-
trebuie sd rdminS.
munte, cici poteca e abrupti gi se pierde sus, Ce tot spui? Ti-ai pierdut m
- Cum pofi face una ca asta? Pun
Dete?!!
in ^Intr-o
pigunile alpine. senini de iunie, o mun-
dimineaJi in foc c[ bitrinul nici n-o si vrea sd au
teanci tinlri gi voinici, ducind de mini o fe- a$a ceva gi o si te goneascd.
tit6 cu obrajii apringi, pigea incet pe aceasti Cu neputinp. E bunicul fetilei p
poteci. Fetila si fi avut cinci ani, dar adev6- -
datoria lui sd faci gi el ceva pentru ea
rata ei staturi era greu de ghicit, cici, in azi, am tinut-o la mine, dar te asigur, B
ciuda soarelui ce incepuse si dogoreasci, ci n-o si scap din pricina ei slujba ce
purta pe ea doui sau chiar trei rochile, iar oferi. Acum e rindul bunicului si facd
peste ele un gal gros de bumbac, de culoare Spune-mi, Dete, intotdeauna a fos
roqie. infofoliti astfel gi incdllatd cu pantol'i
-
trinul atit de sdlbatic qi de temut'l
groqi, bdtuli cu finte, pdrea mai voinici - ir Habar n-am.De unde s6 stiu? M
tEpturd durdulie care se cilira anevoie pe ptr- are- acum gaptezeci de ani, iar eu abia am
rirni5ul abrupt. plinit douizeci pi gase. Cu toate 2/32
astea.
5/10/2018 JohannaSpyri-Heidi,FetitaMuntilor -Partea1-slidepdf.com
nu mi-ar fi teamd cd o sd le aud repetate in pul cit sa-gi bca laptele ;i sa mdnince r) bu
toatd valea, ti-al spune bucuroase unele lu- catd de piine, ot)aptei. cind dormea. Tati
gi
cruri, cdci, vorba ceea, maicd-mea gi cu el lui, qi el c6prar in tinere1c. nrurise cu cilira
erau amindoi din Domleschg. ani in urmd. rapus intr-un accident d
Cum adic6, fdcu Barbel jignitd, ru nu muncd, in padurc; manra. Bri_eitte. era cunos
-
crezi cd ag fi in stare sd pdstrez un secret? Te cutd pretutindeni sub numele cle Cdprdreasa
pari rdu dacd o sd-mi spui.
asi-9ur cd n-o sd-[i iar bitrinci ii spuneau cu tofii. sirlplu, Bu
Bine, dar bagi de seam6, o vorbd sd nu nica.
- $i Dete igi inttrarse privirea spre a se
sufli! La inceput fetila il urmdri anevoie, sufocin
cr)nvinge c[ Heidi n-o putea auzi. Copilul du-se in imbrdcdmintea ei prea grr)asd. Nu
insa ia-l de unde nu-i; de citeva clipe se des- scr)tea insd r-r vorbS gi se uita cu uimire cind
prinsese de cele doud femei,, iar acestea., in la Peter, care zburda desculf pe pajigte
ttriul aprinsei discutii, nici nu-i simtiserd verde' cind la caprele lui ce se cd;drau sprin
hpsa. tene. cu picirrarele k)r sub;iri, pe panta
Dete se opri; pe prrteca ;;erpuitrrare nu era abruptdL., strecurindu-se ugor printre stinci g
rrimeni gi se putea vedea pe la tuflsuri.
Dirrfli... ea pini Deodat[, Heidi se aSezh pe jos ;i, dupd
Gata, am ajuns, rdspunse Barbel. Am ce-qi scoase la iuteald pantofii gi ciorapii, s
-
cL'\'a de vorbit cu mama lui Peter, paznicul de ridicd din nou q;i incepu sd tropdie de bucurie
capre. $tii, in timpul iernii, toarce pentru igi scoase apoi galul gi rochia de duminica p
mine. Drum bun, Dete, gi noroc! care mitu;a Dete i-o pusese peste cea d
DeI.' strinse mina tovardgei de drum gi rd- ttrate zilele, ca sd nu aibd nimic de dus. Cind
r-,r>r' pe loc s-o urmdreasci din ochi pind la se dezbrdcd $i de cea de a doua rochie, ri
ir'.1.ula caband cafenie, aflatd la citiva pagi de mase numai intr-o fustitrd, iar brafele goale
::-,.rrginea potecii. Cabana, ce se indlfa la .lu- ie;;eau din minecile scurte ale cirnagu[ei. im
nrAlatea drumului dintre sat 9i pd;;uni, era atit pituri totul cu grija 9i apuci
se sa sara 9i e
Je veche gi atit de dirdpdnatS, incit marele ei in urma capreltrr, aldturi de Peter, la fel d
n!)rLrc era vdgduna in care se addpiistea. Cind sprintend ca intreaga turma.
rintul sufla cu putere, toate scirtiiau ;i tros- Peter n u apucase si vacld aceaste schim
neau in ea. din incheieturi: ugile, f-erestrele gi bare dar, cind tr zhn pe Heidi in noua ei 1
c:i'r gnnzile din acoperig. Dacd s-ar fl aflat nut6., se strimbd $i intoarse capul intr-o parte
-:i;,," ir-r rirful muntelui, vintul foehn ar f i Uimirea lui crescu ;i mai mult vdzind grdmd
:r- -.:- Jrn pamint $i ar fi prdvdlit-o la vale. jt)ara aceea de haine; cisca gura pind l
{r;r .,-.,.ura Peter cdprarul, un biiat de un- urechi, dar nu sufld o vr)rbd. Heidi se sim(ea
:t'i:ZiCi ani. care dis-de-dimineali cobora in acum nespus de uqoard de libera avea u
D:n-ti si ra caprele spre a le duce la pdscut. chef nestdvilit de a sta9i de vtrrbd 9icu Peter
\b,re spre seard se intctrcea el in sat, cu ca- care se vdzu silit sd rdspundi la nenumdrate
pre 1e lur. Ajuns in pia15, vira dou5. degete in intrebdri. Fata voia sd ;tie tot: cite capre are
-rurA ;r ;uiera gi, la acest semnal, copiii satu- unde le duce 9i ce face toatd ziulica acolo
1ui dAdeau fuga din toate pdr{ile s5-9i ia acasd s us'/
caprele: era., dealtfel, singurul moment al zilei $i aga' din vorba in vrrrb6' ajunserd in cel
cind Peter se simfea mai aprrtape de semenii din urmd la caband., nu departe de locul und
.iir. Acasd, ce-i drept, le avea pe mama gi pe ii agtepta Dete. Cum ii zdri, Dete strigd ulu
bunica rrarbd gi siracd, dar cum el pleca in I LA.
.uirn se intorcea la vatrA decit seara tir-

ii nu petrecea - Heidi. ce-ai facut'J Unde-i rochia de du
zru. nu-5i acasd, unde s-ar mai t'i pu- nrinica ;i cea de toate zilele'l Unde ai lisat sa
bucura de t.rr arf,Sia altor c.rpii. decit rrnr- lul -.i panir,iii cei noi. pe care abia 3/32
Iut http://slidepdf.com/reader/full/johanna-spyri-heidi-fetita-muntilor-partea-1 ti i-a n
$!r
i
-1} j
it
','.{
;i&'
+;.
'i;,
li:.]
Nefericito! strigd ea minioasa

-
venit sa te dezbraci'l Ce inseamnd ast
pierc'lut minlile'l
Nu mai am nevoie de haine, r
-
Heidi, lbrd a pdrea citugi de pufin tu
N-ai dc pic minte, copil neasti
-
se vaita mdtuga. Cine o sd clrboare a
le aduc6'l Pind acolo c drum de o jumd
ord. Hei, Peter, ce stai aici ca bf,tut
dd fuga;;i adu pachctul...
Nu pot'9i a;a sint in intirzie
-
pur.rse Peter neclintit,, cu rniinile in bu
Dacd stai 9i te zgiie;;ti a;a la min
-
alegi cu nimic, strigd rnatu;a Dcte . N
si-tri clau ccva frunt.ls.
"'ino-ncoace,
-1 1.1 1. Ljnde-s ciorapii trictrta!i ctt tllitla $i rostind aceste cuvittte. it arata u
stralucitttr. Aga stind Iucrurile. Peter
vale zburind. de parca ar it ar ut a
iutr' pircl.retttl 1a sttbsuoari )! :c itlLi
.l. r::-,::. ir,;it t:iAttt..i rl.. .'.r... '-t
-,--
,--:. : .- -l':; -: :.,:.,.:. -i''I.':.4/32:-.
5/10/2018 JOHANNA SPYRI
I)upi trci sl'erturi de ori de mers, micu De ce-ai adus-trl intrebd tiios bdtrinul.
'upA aiunse la p[gunea de pe ctrama muntc- -
lar tu, de colo, strigd la Peter, ce stai? Poti sa
l. urrdc se afla cabana Unchiului, a$ezate ir) pleci cu caprele tale, ;i aga ai intirziat. $r nu
6taia rinturilor, dar gi a silarelui gi de undc uita sd le iei qi pe ale mele.
rbralr5ai cu privirea intreaga vale. in spatele Peter il ascultd fdri s5 cricneascd gi igi lua
isulcr se inilfau trei brazi bdtrini, cu cren- numaidecit tilpdgifa. Pricepuse din privirea
ile mari gi stufoase, iar mai sus se intindeau mogneagului ci nu mai era cazul si rimini.
Ite povirniguri, acoperite de iarbd., ce se pier- Acum e rindul dumitale s-o [ii, ris-
eau departe in nigte stinci abrupte qi ple- -
punse Dete. La minc a stat patru ani. eu
Jve. mi-am fdcut datoria.
Unchiul gedea pe o bancd in fala cabanei. Aha, flcu bdtrinul, aruncindu-i o pri-
'u pipa in guri cu miinile pe genunchi, se
9i
-
vire sfredelitoare. $i dacS micufa se plictiscgrc
ita linigtit la cei ce urcau. cu mlne gr incepe sd pling6, ce md fac'l
Incet, incet copiii pi caprele o ldsard pe m6- Treaba dumitale; nici pe mine nu m-a
r;a Dete in urmd gi Heidi ajunse sus cea -
ajutat nimeni cind m-am trezit cu ea pe cap
intii. iiSespuse:
rina duse direct la bdtrin si intinzindu-i gi, vorba ceea,
cu mama. Acum, aveam
ins6, gi
trebuiedestule
aqa necazurr
sd plec li dum-
- Bund ziua, bunicule!
Hm! Ce vrei sd spui? intrebi bdtrinur
neata egti ruda ei cea mai apropiatd. Daci nu
vrei s-o trii, n-ai decit, faci cu ea ce vrei. Dacd
-
J '--, \'urc€ asprd, stringindu-i minuta gi misu- moare, dumneata o sd fii de vind gi n-o si fie
l,l-,. indelung cu ochii lui iscoditori, de sub asta singura ispravd pe care ai avea-o pe cu-
::.inc:neie stufoase. get.
il;iCr ii infruntd privirea fdrd sd clipeascd Dete era ugor tulburatd, se incilzise vor-
.u ie mat situra sf,-l cerceteze pe acest bu- bind pi o luase gura pe dinainte. La ultimelc
:c cu barba lung6 gi cu sprincenele dese pi e'i cuvinte. bdtrinul se ridicd cie pe bancd gi tr
lre . ce se imbinau la rdddcina nasului. intrc privi atit de fioros, incit ea se sperie gi se d6du
mp. sosl 5 r mltuga, insolitd de Peter, care la cu cifiva pagi inapoi. Bdtrinul ridici bragul qi
n moment dat se oprise si vadd ce avea sd spuse poruncitor:
: intimple Pleac6, gi sd nu te mai vdd na o;,-il
Bund ziua. Unchiule, rosti Dete, apropi- Dete nu a$tepte sd i se spund de doud ori.
-
rdu-se de bitrin. Ji-am adus-o pe Heidi, fe- La revedere, Unchiule, la revedere
1a iur Tlrbtas 5i a Adelheidei. Cred cd nu ir
-
Heidi! strigd ea qi, intr-o clipd, o rupse I:r
r.1r JiCUflt'r>tr. cdci n-ai mai vdzut-O de cind fugd li nu se mai opri decit in vale, la
,-3 Un an. Diirfli...
http://slidepdf.com/reader/full/johanna-spyri-heidi-fetita-muntilor-partea-1 5/32
5/10/2018 HEIDI, FETITA MUNTILOR
anume se ascundea in interiorul cabanei.

,,Nu e lipsiti de bun-simt", spuse el
goaptl, apoi, cu voce tare, adiugi:
ce nu-ti mai trebuie?
- De
Fiindci mie imi place mai mult s6
-
ugoar6, ca si pot umbla a$a cum umbli c
prele.
Me rog, asta polis6 faci, dar, pini u
-
alta, ia-\i hainele. O si le punem la pistra
in gifonier. Pricepi?
Heidi il ascult[.
Bitrinul deschise uga gi rnltara amind
intr-o odaie destul de incipitoare, ce se int
dea pe toati lungimea cabanei. Heidi ani
hainele in qifonier cu atita nepisare, de par
ace
Capitolul 2 ar nu sd
fi avrut
spre le le amestece in vdlmigagul
mai gisi niciodati. Apoi. r.-'
LA BUNICUL du-gi privirea prin odaie, intrebe:
unde o si dorm. bunicule?
De inclata ce Dete se ficu nevizuti, buni-
- EuUnde vrei, rdspunse bitrinul.
cul se aqez[ din nou pe banca lui. Trigea
-Fetitei ii plicu rispunsul. Cerceti cu ate
rrdinc din pipd gi pufiia de zor, scolind in- lie intreaga inc{pere qi deodati ochii ei d
truna nori mari qi albi de fum; in timpul coperiri, lingi iiatul bunicului, o scirili.
acesta, stitea cu privirea atintiti in qlmint 9i sui pe ea gi pitrunse in pod, unde in drep
nici o vorb[ nu iegea din gura lui. In agtep- unei grdmezi de fin proaspit, cu miros imb
tare, Heidi se uita cu plicere in jurul ei. Mai tor, se ridica o lucarni rotundd, prin care
intii, descoperi staulul caprelor, lipit de ca- vedea intreaga vale.
ban6, qi bigi de seamd ci e pustiu. Merse Aici vreau si dorm, buniculel stn
apoi'mai departe cu cercetirile ei gi ajunse in
-
Heidi, fericitd. Vino 9i tu si vezi ce frum..
spatele cabanei, la brazii cei falnici li bitrini. aici!
-\ici, vintul sufla tare gi se furiga printre ra- - $tiu, rispunse bitrinul, cu voce
muri cu atita repeziciune, incit stirnea irl moa16.
preajma lor un freamit tinguitor. Vreau si-mi fac patul; nu-mi aduci
Heidi se opri s6-l asculte. Vizind-o cum sti
-
ceargafl
fac... spuse bl
nemigcati, gibitrinul o intrebS:
vrea si facil Pe| si-1i aduc,
- gi,scotocind
nul, ce si prin dulap, g
cu rdbdare
- Ei, acum ce-ai
Aq vrea si mi uit cum aratd cabana pe in cele din urm6 o bucati de pinzl asprd.
-
dinduntru, rlspunse Heidi. sui cu ea in pod unde, intre timp, fetila
Bine, vino! $i ridicindu-se in picioare, pregltise lingi lucarnd6rn culcuq de toatd f
-
bunicul se indrepti spre intrarea in cabani. musefea.
Dar ia-ti gi hainele, se gribi el si adauge, pe E bine ficut, spuse el; uite, ti-am a
un ton poruncitor.
-
qi un cearqaf, ia-l qi intinde-1.
Nu mai am nevoie de ele, rbspunse Bucata de pinz6 era atit de grea, incit fe
-
Heidi. abia o putu ridica de jos. Cum era insl de
Bunicul se intoarse cu mirare spre nepoata de mare, ii strecur6 marginile sub grimada
::- :ri cirei ochi negri, ce aldeau de nerib- fin. aga fel incit culcugul semdna acum cu
;;rc- rridau dorinla ei nestivilitl de a afla ce paf in toat6 regula.
Dar ce-ai zice daca mai intii am minca scaunul lui de scdunelul fetilei, ii facu c
-
5/10/2018
ceva'l intrebd bunicul.
sufi numai pentru ea. Dupd aceea, ii u
Prinsd cu pregititul patului, Heidi uitase de o ceagci cu lapte cald gi-i didu o fel
toate, dar vorbele bdtrinului avurd darul sd-i piine cu brinzd rumeniti, iar el se agez6. p
aduci aminte ci e lihnitd de foame. Dimi- coltr al mesei gi o privi indelung. Fetita ;p
neata, in zori, inainte de plecare, mincase ir cea$ca gi o dddu peste cap dintr-o su
bucati de piine 9i bduse o ceagcd dc cafea cu apol scoase un geamdt de mulfumire.
lapte; de atunci, insi, bdtuse atita amar de
drum fdrd sd pund nimic in gurd asra ii - Egti sigurd cd-gi place laptele dsta?
stirnise r) pofte de m lnCare nemalp(rmenlta
;i trebiNiciodatd
bunicul n-am mai bdut un lapte
e aceea spuse fdri sI se cttdeasca. e b un.
Da, n-ar fi rdu Atunci i o
- Atunci, dacd sintem de acecagi pirere,
sd-f mai dau ceagcd.
Mullumesc, bunicule, rdspunse H
sd- ctrborim... -
mugcind cu poftd din tartina cu brinz
Aluns in odaie, bunicul se apropie de va- Dupd cc isprdvira de mincat, bdtrin
trd, lui ceaunul mare gi in locul lui atirna un duse sd rinduiasci prin staul, iar Heidi i
altul mai mic, apoi se agezd pe un scdunel cu mari cu atentie si vad6 cum mlturi g
trei pici()are gi incinse un foc puternic, la ale terne finul proaspet pentru caprele lui
cdrui
pede sd fl5cdri
fiarbi.conJinutul ceaunului
Dupd aceea, infipse incepu
re-
intr-tr fur- trari apoi impreund intr-o mic6 mag
unde bunicul lua trei betre frumos cioplite
culild lungd o bucatd mare de brinzi qr se scindurd pdtrata in care ficu la reDezeali
apucd sd o invirteasci incet deasupra focului, gduri, gi in fiecare dintre cele trei gauri in
aga fel incit sd se moaie qi sd se rumeneascd duse cite un bdf. Cind rorul fu gara, Heid
pe indelete. Heidi il urmS.rea cu cea mai mare mase nrutd de admiralie vdzind in fafa e
atentie; in timpul dsta ii veni in minte tr idee sciunel cu trei picioare, asemdndtor cu
pi deodatd nu-qi mai gisi astimpdrul. Cind din odaie, atita doar cd era ceva mai i
bunicul se intoarse gi se indreptd spre mas6, te uifi a;a'l rr intreba bdtrinu
cu ceaunul aburind gi cu brinza in virful fur- - CeAsta...
culilei, masa era gata pusd. Cdci Heidi., is-
teafe, nu stdtuse degeaba gi, in timp ce bdtri-
- fdcut!... esta e scaunul meu... ce reo
l-ai
Cu un ciocan gi citeva cuie in mind, b
nul trebdluia pe lingd vatrd,, ea scosese la iu- cul incepu apoi sd dea tircoale cabanei 9i
feal6 din dulap piinea, doud farfurii li doud cind in cind, mai bdtea pe ici pe colo cite
cuf ite qi le agezase frumos pe masd. cui, ca sd intdreasci locurile mai slabe. H
Me bucur cd. te-ai gindit la treaba asta, se linea dupd el pas cu pas gi nu-i scapa
-
spuse bunicul intinzind brinza pe piine. mic din ceea ce fdcea bi"trinul...
Cind vdzu ceaunul, Heidi isi d6du seama in dreptul cabanei' turma se mai do
cd mai lipsegte ceva gi se repezi din nou la un plc.
dulap.
mai ludNegdsind in el decit o singurd ceagcd,
qi un pahar. Laalbd
una
momcot dat, doud capre frunt.r
un gi alta tdrcatd., se desprinsera din
Foarte bine, o lSudi bunicul, vdd cd gtii rul celorlalte gi,' apropiindu-se de bunic. i
-
si te descurci: dar, ia spune tu. unde vrei sd pura s6-i lingi miinitel ele gtiau ci, in fie
stai? seari., bdtrinul le a$teaptd cu obiqnuitul d
Cum singurul scaun din casd era ocupat de de sare.
bitrin, Heidi trase de lingd vatrd sciunelul cu Peter nu mai zabor.i nici o clipd 9i igi r
trei picioare qi se agezd pe el. mai departe de drum, coborind spre Dirrfl
Egti prea micd 9i nu ajungi pind la zglobia sa turmd. Heidi. in culmea lcric
-
masa, blgd de seamd bunicul qi, apropiincl sdrea neastimpdrati de
la.. capra la alt
l0
'&
|i.': 'lcE. ,td-

:'+F.-
' 4ar
.H
,t
nu $tla pe care s-oJohanna
5/10/2018 mingiieSpyri
mai si meargi
intii.FetitaMuntilor
-Heidi, la1culcare.
-Partea ii uri noapre bun
-slidepdf.com
Astea-s caprele noastre, bunicule,l grdbi si adauge:
-
Amindoud? $i-o sd stea tot timpul aici, cu Yezi c[ mdtuqa Dete 1i-a ldsar u
noi? gi-o sf, doarmi aici, in staul? intreba ea ,-
chet cu nigte cimdgufe gi alte lucruri d
de zor, in timp ce bdtrinul abia mai prididea bricdminte. Sint jos, in dulap. Dacd, ai n
cu rdspunsurile la fiecare din intreb6rile ei. de ceva, ia de acolo. intre
timp, eu m
Cind caprele incetari si-i mai lingi miinile, cu caprele in staul.
bunicul ii spuse nepoatei: Noapte bund, bunicule, noapte bu
Du-te in casd qi ad6 o can6 qi o bucati -
de- piine. alergind in
pdrea_cu urmainbdtrinului,
canrele care tocma
spatele cabanei, mai
Fetila il
ascultd 9i intr-o clipitd fu inapoi. o dat6: Bunicule, bunicule, ai uitat si_m
Bunicul incepu sd mulgd capra albi 9i, dupd cum le cheamd!...
ce umplu cana cu lapte 9i tiie o felie de piine, Pe cea albi o cheamd Fulg-de_ne
ii spuse nepoatei sd bea gi sd m6nince, apoi pe- cea td,rcatd,, pestrifa...
t2
5/10/2018 JohannaSpyri-Heidi,FetitaMuntilor
HEIDI, FETITA MUNTILOR -Partea1-slidepdf.com
in citeva minute, cobori sciriga 9i iegi fuga

fata cabanei. Peter era acolo, cu turma l
iar bunicul tocmai dechidea staulul si ia
Fulg-de-nea gi Pestrila. Alergd in intimpin
rea celor dou6 prietene, strigind de z
..Bun6 zi.ual"
Vrei sd te duci 9i tu cu ele la pSscut? i
-
trebi bunicul.
Heidi siri in sus de bucurie.
Atunci, mai intii du-te de te spal6,
-
de alta, dar aici, s5 gtii, trebuie si fii foar
curat6. daci vrei s6 nu ridl de tine soarele
pe cer. Uite, totul e pregitit, spuse bitrinu
aritindu-i un lighean cu ap6.
Fetila zburd intr-acolo qi incepu si se sp
deintre
zor.
timp, bunicul intr6 in caband l
chemi pe Peter dup6 el.
Hei, al caprelor,
general vino incoace
Capitolul 3 -
add qi sacul tiu de merinde.
LA PA$UNE Peter il asculti qi se duse.
Deschide-l, ce stai! ii mai spuse bunic
A doua zi, dis-de-dimineal[, un fluierat
-
cu glas poruncitor 9i in clipa urmdtoare v
strident o trezi pe Heidi din somn 9i, cind in sac un codru zdrav6,n de piine gi o buc
deschise ochii, o razi strilucitore ce se stre- mare de brinzi.
cura prin lucarni pini la culcugul ei fdcea ca Peter cdscd ochii cit cepele, atit era
totul in pod s6 luceascd de parci ar fi fost uluit, cici numai porfia de piine era de
poleit cu aur. Se uite uimite in 'jurul ei, ne- gtiu cite ori mai mare decit felia de piine n
maigtiind unde se afli. Cind auzi insd vocea gri care alcituia prinzul siu amirit.
bunicului, iqi aduse aminte de toate intimpli- - Yezi, ai grij6, mai adiugi bunicul
rile din ajun, de urcugul pe panta abrupti a amiaz6, fetilei ii mai mulgi doui clni
muntelui gi, indeosebi, de momentul despirti- lapte, c6ci ea nu gtie si bea de la ugerul
rii de bitrina mitugl Ursula, care asurzise prei. $i te mai rog si fii cu ochii in patru,
riu de tot qi vegnic se plingea de frig; de nu cadl . de pe stinci. M-ai inteles?
aceea mai tot timpul qi-l petrecea lingi focul ,ifi'aipa aceea apiru Heidi.
din bucit[rie, ori lipiti de soba din odaia !;:Ei, ce zici, bunicule, acum o si mai r
mare. Siricula nu mai auzea aproape deloc soarele de mine? intrebi ea cu mindrie.
gi Heidi, ca si poatd fi supravegheat6, trebuia Se frecase bine cu o cirpi aspri, pe git,
si se joace mereu prin preajma ei; aga se face brate gi pe obraji, de i se rogise pielea ca
ci deseori copila se simtea incitugat6 gi nu o cul. Bunicul zimbi ugor.
dati fusese ispititd s-o zbugheascd in uli;6. - Nu, acum n-o si aib6 de ce sd ridi. D
Cu atit mai mare ii fu bucuria cind se trezi in tine minte, deseari va trebui iar si te sp
noul ei cimin. Amintirea celor v[zute cu o zi cici, dupi o zi de zbenguialS cu caprele, o
inainte 9i gindul la ce avea si mai vadi ii um- te intorci acasi neagri ca smoala. Ei, ;i
pleau inima de bucurie. $i, mai ales, ardea de cum, la drum!
neribdare si revadi cit mai repede cele doud Trupa porni cu voiogie pe povirnigul ce
ciprile. Sdri sprinteni in picioare, se imbricd cea spre p6gune. Peste noapte, vintul risip
dc- pe cer ultimii nori
5/10/2018 gi bolta
Johanna Spyri-Heidi,FetitaMuntilor -Partea1-slidepdf.com
avea aculrr Sus, sus de tot. acolo unde ai sa re
cLrlr)are de un albastru fermecdtor. dati gi un vultur cloncdnitor...
Frumusefea sclipitoare avu darul s_o in_ Incurajati: de aceast6 promisiune,
cinte pe Heidi in asemenea mdsurd. incit nrr_ vuti numaidecit, cu 9or1ul incdrcat de f
titicu rriti de Peter gi de capre. Se sintlea micul pdstrrr incepu sd flui
DctrdatS:.,
atrasd in toate pdrlile gi nu mai prididea cu .
si strige ceva in gura mare. Heidi nu S
culesul florilor, in dtrrinfa de a-gl imptrdobi inseamni asta, in schimb caprele gtiau c
odaia cu toate culorile pajigtei. Si nu se ldsa
pind cind
Peter aveanu-gi umplu
destuld poala
bdtaie degorfului
cap cu cu flori.
caprele.
Sdreau, zvd,p6,iate,9i se imprdgtiau care inco_
tro, incit sirdcuf ul era silit sd fluiere si sd
pocneascd tot timpul din bici, ca sd le aduc6
inapoi pe cele mai plimb6refe.
Unde eqti, Heidi? strigd el deodatd, cu
-
tulburare in slas.
Aici, ii rispunse o voce, dar peter nu
vaz,u pe nimeni, cdci Heidi se agezase in spa_
urrei movi le. in mijl,rcul unui cimp cu
I ()fl ce imbdlsdmau aeru..
I
Vino-ncoace, sd nu cazi d.e pe stinci, aqa

., -:^
ZIJ bunicul!
- Dar unde sint stincile,/ intrebd Heidi

fbrd si sc migte, tregind in piept, cu n esaI,
parf'urlrrl ame[itor al florilor.
't
" ,jt\ '

1
'3-'
l
,{ '1."t
f.
'.!hir
clipa urmitoare sosir6 in goan6, una dupd incepu sd se zbatd. Speriat, Peter o chemi
alta. Turma era adunatd la un loc. Citeva ca- Heidi in ajutor, nu de alta, dar afurisita tr
pre pigteau liniqtite, altele parci de plictiseal6 gea din risputeri ;i el nu avea cum sd se
se hirjoneau izbindu-se ugor cu coarnele. dice. Heidi rupse la iufeald un smoc de iar
Heidi didu fuga in mijlocul lor 9i nu mai pu- grasd gi il intinse Pestrilei, care se potoli
tea de fericire vdzind ce frumos se joacd ant- din senin gi incetd si se mai smuceascd. Pc
malele. Se apropia de fiecare in parte, si le se sculd in picioare, mini capra salvatd sp
cunoascd mai bine, cdci se deosebeau intre Irrcul unde p69tea intreaga turm6, apoi lud
ele,, fie printr-un semn, fie printr-o purtare ciul, pregdtindu-se s-o pedepseascd bine pe
aparte. novati. Pestrita tremura ca varga, atit era
in acest timp, Peter se duse sd aducd sacul inspiimintal"d. Ydzind-o in halul dsta, He
cu merinde, a$ternu masa pe jtrs. aptli fdcu strigd:
impdrleald cinstiti, a$a cum primise porunc1, Nu, Peter, nu da in ea, uite ce speria
punind portiile mai mari in partea fetitei,
-
e, siricuta!...
portriile mai mici in partea lui qi cana la mij Trebuie siL-i dau lecfie, ca sd l
loc. mlnte.
Dupd aceea, o mulse pe Fulg-de-nea gi um- Dar Heidi nu-i didu rdgaz 9i izbucni
plu cana de lapte proaspat 9i gustos. gi t-l cdldurd in glas:
chemd pe Heidi, care nu se mai sdtura jucin- Nu, nu vreau, nu vreau s-o doarl
du-se cu caprele. Era atit de zglobie 9i zbur-
-Vdzind privirea ei rugitoare, Peter lisa
dalnici, incit Peter fu nevoit sd mai repete de ciul in jos pi spuse:
citeva ori chemarea pind cind fetila, zdrind Bine, nu-i fac nimic, dar pentru asta
-
dai qi miine porf ia ta de brinzd cu pii
masa intinsd pe iarb6, incepu si lopdie 9i mat
tare de bucurie. Heidi cdzu numaidecit la invoiald, ba. m
Haide, e timPul si mincdm, treci la mult, ii fdgddui s6-i dea in fiecare zi minca
- ii porunci Peter.
masi, atit de mult rivnitl, cerindu-i in schimb sA
e pentru mine'l intreba Heidi. mai batiL niciodatd caprele ei dragi. $i as
- Laptele
Da' Si buc[tile astea mari de piine qi micula poznagd se intoarse nepedepsitA
-
brinzd tot ale tale sint. mij ltrc u I suratek)r ei.
Fetitra d[du cana peste cap, dintr-o rdsu- Ziua trecu repede gi soarele, ce cobt)ra
flare, pi Peter i-o umplu din nou. Apoi Heidi asfintrit, se pregdtea sd se ascundd in spa
rupse piinea in doui qi-i intinse lui Peter bu- muntrilor. Heidi se agezd din nou pe iarba
cata mai mare gi toati brinza. Bdiatul se co- si admire inc[ o dat[ covorul de flori ce s
dea, minunindu-se un pic, cici in viala lui nu pea in bdtaia ultimelor raze ale z1lei.
gi
cdpitase pentru dati
Ia, edintr-o atitaimimincare.
tine, mie ajunge cit am, et rlDeodati
oc' insi feti[a sdn in sus incepu
ii -spuse fetitra, cu o voce c(rnvingatoare. - Peter, Peter! A u luat foc munlii! U
Dindu-si seama ci tovariga lui nu glu- totul arde acolo susl Ghelarul, cerul, stinc
me$te, lud darurile gi., plecind fruntea in semn zdpada 9i brazii, toate sint in fliciri 9i fo
de multrumire, minc[ pe siturate, cum nu mai s-a intins pind dincolo de stinci, unde sti
mincase vreodati un p6zitor de capre... turul cloncinitor.
Deodatd Peter siri in picioare ca fript 9i o Ala se intimpld aici in fiecare se
-
lua la goand dupi zvipdiata Pestritra, care spuse Peter foarte linigtit.
prrrnise in 'c[utare de iarbi mai fraged6, spre $i ce-i asta'l intrebd Heidi, invirtindu
:larginea prdpastiei. Se repezi s-o prind6, dar in-loc ca si priveasci uriagul foc ce o inc
;Azu: atunci o apucd iute de un picior; mirati jura.
Nimic, ce si fie, e ce!'a ce vi12/32
::http://slidepdf.com/reader/full/johanna-spyri-heidi-fetita-muntilor-partea-1
incercarea lui de a o opri din drum capra ne d
-
sine, incercd s6-i explice ciobdnagul. duia pe toate in mintea ei, fErd sdJsc.ra
Heidi nu mai putea de fericire c6 ii fusese vorb6. Cind, in sfirgit, zdi cabana, o ruDs
dat
noi sd singuri
vadi, intr-oincit
gi interesante, zi, atitea Iucru
la intoarcere le rin-ri fugi,
dea peindreptindu-se spre bunicul ei caie
banca de sub brazii cei bdtrini
r6
5/10/2018 HEIDI. FETII'A
MUNTILOR
nevoie si mai prinzi nilicd putere.

$i rostind aceste cuvinte, bunicul se
drepti spre dulap, iar Heidi se grlbi si tra
scaunele mai aproape de masi. Acum ave
in casd mai multe scaune. cici bunicul fus
silit si mai facd qi altele, nu de alta,
Heidi se tinea vegnic scai dupi el pi und
vedea lucrind, acolo voia s6 se ageze gi
Ficuse chiar 9i o b6ncut6, pe care o bituse
pitd de perete. Peter cisci ochii cit cepele
atita mirare cind zdi bucata groasi de
nini pe o felie de piine tot atit de groas6,
care bitrinul i-o puse in fa1h. SirdLculul nu
infruptase in viala lui cu atita sldnind l
singuri masi. Dupi ce mincari pe seturat
Capitolul 4 veselia
pentru lui
masisfirgit, Peter ii mullumi
gi luindu-gi bunicu
rimas bun de
LA BUNICA amindoi, didu si plece, dar, cind sd tre
pragul, igi mai aduse aminte de ceva gi se
Zilele treceau. Soarele risirea la fel de toarse:
strilucitor ca in fiecare zi, iar ciobinagul Pe- Mai vin eu pe aici, intr-una din du
ter venea mereu cu caprele lui s-o ia pe
-
nici, dar si tu, Heidi, ar trebui si vii o d
Heidi, 9i, ca de obicei, sd meargi cu turma la sd vezi pe bunica; mereu mi intreabi de
p69une. Viaga in aer liber avu darul s-o gi ar vrea tare mult si te cunoasci.
schimbe pe Heidi, dindu-i o infiligare de co- Heidi era tulburati ti nu-ti mai gisea lin
pil robust $i s[nitos; era veseli gi fericiti ca tea la gindul ci cineva doregte s-o vad6. A
pisirile de munte, ce triiesc in arbori sau pe se face ci a doua zi, cum se degtepti
plaiurile verzi, iar obrajii i se rumeniseri in somn, ii spuse bunicului:
bitaia strilucitoare a soarelui de vari. Azi trebuie si mi duc la bunica. Md
Dar iat6, trecu $i toamna gi iarna bitea
-
teapt6.
steruitor la u96. Vintul incepu si pripdd pu- Nu se poate, zdpada e prea mare, ii
tere 9i sufla din ce in ce mai tare peste munti.
-
punse bitrinul, visitor.
Cind era mai vijelios, bunicul o oprea pe Heidi insd nu se lis6 $i trei zile in gir
Heidi acasi, spunindu-i: peti aceleagi cuvinte.
patra jurul se fdc
- Azi
Daci nu tevintul
ai urca, duci te-ar lua rimii
niciieri; cugimine!
pe sus te-ar caAgheata gi zilpada
zi,un vesel igicasei
soaredin strecura, p
azvirli in pripastie. fereastri, razele sale jucduge. De data a
Peter se intristi la gindul zilelor pe care va Heidi ii spuse 9i mai stiruitor buniculu
trebui, de acum incolo, si le petreaci singur, trebuie si meargi neintirziat s-o vadi pe
printre crestele inalte. nica; nu-i frumos, adiugi ea, s-o facd si
Dupi-amiazi, in timp ce Heidi ti bunicul tepte atita timp. In cele din urmi, bunicu
steteau de vorbi, auzirh deodati un tropiit l6si induplecat gi,luind sacul de pe culcu
in pragul ugii. Cineva igi scutura de zor zL- copilei, spuse:
pada bititoriti pe tilpile ghetelor. Apoi upa Bine, atunci si mergem.
se deschise gi in casi intri Peter pistorul, cu
hainele acoperite de zdpadd inghetati. -Brazii
padi
erau imbrica[i intr-o haind de
inghetatl ti sclipeau orbitor, in bit
Ei, generale. dabi ai intrat in lupti, ai soarelui.
-
Bunicule, vino iute sd vezi! Brazii nostri sd coboare, ii spuse:

-
s-au acoperit de argint, strigi Heidi, sirind de LUm lncepe sa se intunece, te into
bucurie pe zdpada intdrirl de ger. vezi, ai grili. clrumul e prinrejd
-Apoi,darrlsucindu-se
acasd,
Bunicul scoase din magazie o siniutd inca- in loc, porni la d
pdtoare gi, dupd ce se aSezd.., lud fetila irr trdgind sania dupd el.
brale qi o inveli in sacul cel gros. in sfirgit, Heidi impinse o ugi gi se trezi intr-o in
porniri. Siniu{a aluneca la vale cu asemenea pere scundi: gi intunec,:as5, in mi.jlocul cdr
repeziciune, incit Heidi era incredintatd ca se afla o vatrd $l o masd cu citeva cini pe
zboard la iufeald ca pisdrile pi, de atita feri- Era bucitdria. In IUnOUt bucdtdriei se vede
cire, didea din picioare 9i nu-gi mai gisea as- alta utd. Heidi o deschise gi pe asta, $i as
timplrul. Bunicul opri siniu[a chiar in drep- iiii dddu seama ci nu intrase intr-o cus
tul casei lui Peter qi, dupi ce o ajutd pe Heicli pastori. cu o singurd
odaie mare si cu un p
18
de fin deasupra. a5a cum
5/10/2018 era cabana
Johanna Uri;i.::r-
Spyri-Heidi,FetitaMuntilorAuzi,
-Parteaauzt
1-slidepdf.com
lui din munti, ci intr-o casa de oamenr :e- -Povestirea ce spune mititica.?
copilei fu tulburatd de int
rtria5i. in a doua inc[pere, Heidi tr gasr pe lui peter, care,
vdlnd-o pe Heidi, amu
mama lui Peter, cirpind ceva in fala unei ma_ uimire.
sufe, iar intr-un coltr al oddii zari o batrina Lum,
Cum, te-al
girbovd, care lucra de zor la roata de rcrrs. - ;l iintors de la gcoald?! s
te-ai qi
bunica miratd. De mult mri trecu
ult n-a mai rrcnrr
Heidi se apropie de ea gi-i spuse: pd-amiaza atit de repede. Ei, cum a fo
Bund ziua, bunico! Uite, am venit. m_ai gcoald? Mai ai mult pind ai s6 gtii s6
-
agteptat mult? ci
Apoi apuci mina intinsd de batrina care. De cind

vell trag
carte gr eu nddejde c6 intr_o zi o s
o sd-mi citeqti imnurile a
dupd ce stdtu un pic pe ginduri, incepu: frumoase, din cartea mea de cintece; s-a
Tu egti fetifa aceea care trdiegte acoltr
-
sus, la bunicul? gi te cheami Heidi. nu_i
atita amar de vreme de cind nu le_am ma
zit, incit aproape le-am gi uitat... pdcat c
aqa'/... Dar cum se f-ace ci ai miinile atit de vefi a$a de greu alfabetul.
calde? o intrebd ea, fericitd c-o avea De mr_ ra
Sd aprind
aprrnct lumlna,
lumina, spuse deodatd m
cula Heidi in preajma ei. -
lul reter, care tot mai gedea la masa ei S
Heidi ii
povesti cum a coborit cu sania im- pea la hainele lui peter. Ca s6 vezi, s_a
preund cu bunicul ei qi cu ce grij6 a infdqu_ s
tunecat... Dupd-amiaza asta a trecut gi pe
rat-o el in sacul cel mare gi gros, ca s6 nu_i mine foarte repede...
fie frig... La auzul Heidi se ridic
Hai, copila mea bund, vino aici sd-ti pe scaun, ii"..r-,;;;;"inte,
spun- ceva; eu, ce e drept, intinse mina bunicii gi, dup
de vdzut nu mai iqi lud rdmas bun de la Brigitte peter, s
rdd' dar de auzit aud inci foarte bine, gi cu- dreptd spre ugd. Bunica 9i
r.tntele frumoase rostite de tine mi-au induio-
Ii ,pur. lui pe
9at inima. Hai, vino.gi te ageazd lingd mine gi cad6, - Du-te cu ea de-o insofegte gr vezi s
qi, mai cu seamd, sd nu-
poveste$te-mi ce faci tu acolo sus, la bunicul frig. Ai
cu tine mdcar un"t'rru,
,uii i mar intr
riu. bunica pe Heidi.
Pe vremuri, l-am cunoscut foarte bine,
de ani de zile nu mai gtiu nimic despre el, dar N;, nu
desi- plece, daram,nu-1iraspunse ea pregitindu
fie teami,
cir ce aud de la peter. bunico,
s[_mi fie frig. $i spunind astea, ie$i pe
in sfirgit, Heidi se linigti qi spuse: afarit.
- o si-l rog pe bunicul ;5-fi dea inapoi Bunica, ingrijoratd cd fetilei
o si i se f
vederea 9i sd-1i repare cabana ca sd poti frig pind ,ur'lu cabana bunicului, igi trase
dormi in tihni 9i si nu-1i mai fie fricd nicio- rutui a. pe ea gi o
rug6 pe Brigitte s-o a,u
dat6. din urme 9i s_o infigoare bine. Dar nici
Bunica ticea mullumitd, ascultind-o pe apucard copiii sd inainteze ciliva pagr pe
Heidi cum ii poveste$te despre viala ei acolo teca inghepta, cind
apdru bunicul, care o
sus' in munfi, despre zilele lungi petrecute im- iute pe-Heidi in brale gi, dupi ce o invet
preund cu Peter 9i despre toate minuniliile pe sacul, ii spuse:
care avea prilejul sd le vadi. Heidi ii mai po- Bravo, e$ti o fetip cuminte, te-ai
esti apoi ce a fdcut bunicul in ceasurile inde- de- cuvint! fi
lungate, cind a stat ea tot timpul ling6 el; ba Heidi atit de repede din odaia bu
o cegcufd, ba o lingurd, ba o iesle pentru fi_ cii, incitlisnise
Peter abia izbuiise si o urmeze
nul caprelor, gi tot a$a mereu f6cea cite ceva. totu$i, pi el qi Brigitte
avura prilejul sd va
$i-i mai spuse bitrinei cite mai aveau de fdcu citd griji o invelegte bunicul intr_un
cut gi bdtrina o asculta cu atenfie gi numai gros gi cdlduros.
clin cind in cind ii spunea Brigittei: Liniqtili, intrard
amindoi in casd gi_i sp
20
5/10/2018 tt: lili.
l. l.
JohannaSpyri-Heidi, !
Fetita ;i '- 'rll 1r;:i | !:?
Muntilor -Partea1-slidepdf.com
serd bunicii de ce a fost intoarcerea lor atit Miine coborim! Miirre coborim! Mii
-
coborim! ...
de srabnicd. Bunica se ardtd foarte incintati
;i repeti de citeva ori aceste cuvinte: Bunicul se finu de cuvint. A doua zi sco
Cinste lui, cinste lui cd se poarti aqa iar sania din magazie $i, intocmai ca inai
-
frumos cu copilul! Ce bine ar fi s-o mat cu o zi, pornir[ la vale cu aceeagi vitezi am
aduc6! Fetila asta are o inimd de aur. $i ce litoare.
frumos gtie ea sd povesteascIl Acum am $l eu Cind ajunserd la fala ugii,inbunicul opri
de ce sd md bucur pe lumea asta spuse nepoatei, in fel ca ajun:
Brigitte era de aceeagi pirere cu mama el, Cum se intunecd, te int..trci.
-Heidi nici nu apucd sd intre bine in ca
iar Peter dddea din cap, in semn de incuviin-
1are, gi murmura: cind bunica strigd:
Eu stiam mai de mult c6 e a;a. A venit, a venitl...
-$i cind
-in timp ce urcau, Heidi ii vorbea buniculur intinse miinile spre Heidi, mai-m
despre tot felul de lucruri, dar'
d infofolitd cum sd ristoarne roata de tors, de atita bucu
era, vocea ei abia rbzbdtea pind la urechile Copila se aqezi cuminte Iingd ea 9i incepu
nou si povesteascd, ba de una, ba de alta
bdtrinului.
Stai pulin, fetilo, ai ribdare, ii spuse si-i puni tot felul de intrebiri.
-
bunicul, la un moment dat; o sd-mi poveste;ti Deodat6, casa incepu si bubuie, zgud
totul pe lndelete, de indati ce ajungem acas6' de nipte lovituri nd.praznice, Inspdiminta
In timpul mesei, Heidi incepu: bunica izbucni:
Miine trebuie si mergem iar la bunica, Vai de noi! Ne cade casa in cap. N-
- -
spus eu? Ce ne facem'?
dar te rog sd iei cu tine ciocanul 9i nigte cuie,
sd-i bali oblonul pi si-i mai dregi un pic ca- Dar Heidi o prinse de miini pi o lin
bana, cbci, zbu, toate scirliie gi trosnesc spunindu-i:
Nu te speria, bunicrr. nu te speria, e
acolo. -
- Cine fi-a spus asta'? intrebi bunicul.
Cine si-mi spund'? Nimeni. Am v6zut
meu
nicul Ai i[i repard
careBrigitte?
auzit,
ob lon
Ai auzit'l ul.
Sd fie o
-
eu, cu ochii mei, Nimic nu mai fine in casa
-
cu putinF? Parci nu-mi vine a crede... Du
aceea, iar furtuna face acolo atita zgomot, cA Brigitte, du-te gi vezi dacd intr-adevdr ee
biata bunicb se ingrozegte la gindul cd o s[ le roagi-l sd vini la mine s6-i mul;umesc
cadd casa in cap. Sdrmana, e tare necijit6... bunitatea lui.
\u mai vede deloc ai nu are pe nimeni sd-i Brigitte ieli afar[ 9i se aproprie de bu
repare cabana, in afari de tine. Ce zici, buni- care tocmai bdtea ni$te cuie mari in birn
cule, nu-i aga ci ne ducem'l casei.
Rostise aceste cuvinte cu atita cdlduri Buni seara, Unchiule! Bunica 9i cu m
arita incredere, incit bdtrinul o privi cu dra-
li am- vrea se-tri mullumim pentru fapta du
goste $l spuse: tale bund, cdci, crede-md, nu ne-a fost d
Bine, bine, miine coborim impreuni 9i ugor si gisim pe cineva sd ne dreagi 9i n
-
dregem totul, ca si nu se mai sperie bunica un pic cocioaba asta diripdnati. Bunica
Je nimic. tare bucuroasd se-ti mullumeascd perso
Heidi siri in sus de bucurie gi incepu sd 1o- Se [6sim astal rdspunse ursuz bdtri
paie voioasl., repetind intruna vorbele buni-
-
Apoi, intunecindu-se la fa1d, adiugd: vd
,'-ulur: qi singur ce-i de ficut...
5/10/2018 Acesta, dindu-q;i
scama de spaima copitulu
spuse cu o voce blajina:
Hai, nu{i fie team6, dd mina incoac
-
spune-ml te r0g, unde-i bunicul tiu?
Bunicul? E induntru, cioplegte nigte
-
guri de lemn, ii rlspunse Heidi linigtitd
Domnul imbrdcat in negru era bdtr
pastor din Ddrfli, care-l cunoscuse bine
bunicul,
sat. pe vremea
Pastorul cind
pdtrunse inacesta mai
singura locui
odaie a
banei gi, oprindu-se in fala bunicului ce
aplecat asupra mesei de lucru, ii spuse
Bund ziua, vecine.
-Tulburat din munca lui, bunicul rdspun
privindu-l cu mirare;
buna ziua,
Bund zlua, domnule
domnule pasti)r. Ce
Ce vin
-
aduce pe la noi? Daci vd face plicere si s
pe un scaun de lemn, poftim, vi-l ofer p
meu...
Pastorul lui loc, apoi incepu:
E mult de cind nu ne-am mai vdzut,
Capitolul
-
cine, qi am si te rilg sd nu mi-o iei in nu
5
de rdu dacd te deraniez, dar am venit si s
DOI OASPE'I'I de vorbd despre o treabi frrarte imprrrtan
s-ar putea sI $tii care e rostul misiu
larna trecu pe nesimtite. Trecu pi o primi- mele!...
var5, dulce, urmati de rl vard frumtlasS,, gi Deodat6, pastorul tdcu qi se uitd indelu
iat6, a doua iarni se aprupia gi ea de sfirsit.
Hcidi era mereu la fel de fericitd ca pdsirile la Heidi
de care, din pragul upii, il privea pl
curiozitate.
cc rului Heidi, du-te gi vezi dc capre, ii sp
Nu mai avea mult pini s6 implineasci opt bunicul pe un ton mai apdsat; di-le sar
ani gi invilase de la bunicul ei s6 fac6 o mul- rimii cu ele pin[ vin eu s6 te iau.
lime de treburi mdrunte gi folositoare. printre Fetifa pleci numaidecit.
altele, dddea singuri de mincare caprekrr, Copilul ar fi trebu^it s6 meargd la qco
care, c:ri de cite ori ii auzeau glasul, behiiau -
incd de iarna trecut[. invifitorul [i-a trim
de bucurie... vorbi in doui rinduri, dar dumneata n
ln timpul iernii, invifdtorul din Dirrfli i-a vrut s[ dai urmare cererii lui. Ce ai de g
fetila tre-
tcoali. Supirat, ci
trimisinscrisi
buia la vr:rbi
bunicului prin peter si faci cudefetita asta'l
Unchiul clin
- Am gind sd n-o trimit la gcoa
rnunti i-a rispuns invifitorului si vini singur spuse bitrinul.
daci vrea si-i spuni ceva qi sd-qi ia gindul c6 Uluit de acest rdspuns, pasttrrul se uit6
va da vreodati copilul la gcclal6. peter a dus delung la bunic, care, la rindul Iui, il priv
rdspunsul intocmai... cu bralele incrucigate la piept,
Fericiti de reinvierea naturii. Heidi zburda $i-atunci, ce vrei s6 faci cu ea? intre
voioasd in jurul bitrinil,:rr copaci. lntr-o bund -
din nou pastorul, dupi un timp de tice
zi, nu lipsi mult si pice pe jos de frici, v6-
zind in tatra ei ul') om imbricat in negru. - Ce si fac'l Nimic. Cre$tc la un loc
caprelc, mergc
ii binc ;i e fericitd lingi ace
'r)
ilnimale care, cel putin, n-rl invaid nimic riu.

Dar bine, c.rpilul nu c nici capr6, rriei
-
pas6re, ci o fiinti omeneascal". Dacd e ade-
rarat cd nu invafd nimic rdu de la aceste arti-
:nale, e tot atit de adevirat cd nu invald ni-
rnic altceva de la ele. Ar trebui totuqi sd se
instruiascd pi a ajuns la virsta cittd orice copil
e dator sd meargd la gcoald. Am linut s6-ti
spun din vreme acest lucru, ca si ai un tdgaz- j
de gindire in timpul ve rii.

Orice-ar fi, eu la pctrald n-o trimit, asta
-
si gtitri, spuse bunicul, f6rd induplecare '
- iti inchipui oare ci nu existd nici un
nii.j[ic de constrirtgere , dacd stirui in aceasta
h,.rtdrire'l De ce atita inddrdtnicie, tr-rcmai din
i)artea
.rvut dumitale,
atitea care aiTc
de invStrat'? c,:lindat
credeam iumea 9i ai
mai in{c-
',,':',.:
ie ot. Unchiule. i .J:
,t::.:':
L..
i"{;i*
Alr I'rea. poate, Johanna
- de
5/10/2018 se rdsti bunicul
Spyri-Heidi, FetitaMuntilor -Partea1-slidepdf.com
-IarAzr.
tremu_ nu...
rind minie., a1i vrea pr)ate s_o trimit tLratd
iarna, prin zdpadd, prin frig sau viscol. a doua zi:
aceaste copild atit de gingagd, sd batd zilnic
oe
-NuSe vedem.
apucard sa stringd bine masa, cind
drumul, pretr de doud ore, pind in vale?l Atri
alt oaspete apdru in pragul ugii: m6tuga D
uitat-o pe Adelheid, mama ei? A1i uitat cit purtind o pdldne foarte frumoasd, cu p
era de nervoasi gi cum umbla noaptea ca
o colorate, gi o rochie lungd, care mdtura t
somnambuld? Nu credefi r)3r-e cd ,n ur..n._
n.ea efort ar putea s-o nenoroceascd?
in urma ei.
gi sd stea de vorbd cu mine cine_oSapof.ti. vind . Bdtrinul
dar iatd cd privea f6r6 s6 scoatd o vo
o mdtuga
Toate drepturile sint de partea mea gi_om ve_ Dete ii aduse o v
bund. Mai intii, se bucurd nespus ci H
dea noi dacd m6 poate sili cineva s_o dau la
gcoalS.
ardta atit de bine mai, mai si
recunoasci mdrturisind in felul acesta g
- Ai dreptate intru totul, spuse pastorul, cu care o -crescuse bunicul. Apoi linu
pe un ton prietenos. V6d cd iubesti foarte
mult acest copil. Dar tr-rc1psi in numele aces_
spund cd s-a gindit mereu, in acegti an
cind nu se mai vdzuseri, cd nu e drept sd
tei iubiri ar trebui s6 faci ceea ce trebuia, de vegnic in seama lui povara unui copil atit
lapt, sd faci mai de mult. Coboard in sar mic, gi intr-o zi i-a venit ideea s_o
;;r
trdiegte dininnou
gi asta, printre oameni. Ce viatr6 mai alt6 parte gi uite, chiar azi, s_a ivit oduc6oca
e pustietatea munfilor, departe de nemarpomenitd. In casa cea mai frumoa
lume? Nu infeleg cum de nu te repune gerul
din Frankfurt, trd.ia o familie de oam
;i cum de indurd copilul iernile astea grele. foarte bogali. Aveau o fetite bolnavd, par
Copilul are singele tinir qi o pitu16 zatd., sd,rmana, care igi petrecea tot iim
bund si se inveleascd, rispunse Unchiul cu intr-un scaun cu rotile. Nimic nu_i lipsea f
bunivoinJd, iar lemne, slavd Domnului, avem
1ei, avea tot ce-gi dorea gi invita u.ure, .u
intotdeauna din belgug. putefi, dealtfel, sA vd preceptor; dar sdr6cu1a, se plictisea de moa
convingeti, dacd dorili. Magazia e ve$nlc qi p6rintii ii cdutau o prieteni, care sd nu
piind 9i in cabana mea focul
fird intrerupere... aide toatd iarna, mene cu pe
descris-o un alt ei,
nicinepoata copil, Mdtuga Dete l
le-a ardtat ce fire
Ridicindu-se in picioare, pastorul ii intrnse gi dumnealor o aiteapre pe Heidi s6 v
mina Unchiului din munfi 9i mai ad6ugd: Md neintirziat, la Frankfurt. Nepoata ar avea
bizui pe infelepciunea dumitale pi sini sigur fala ei un viitor, cdci fetitra era foarte bolna
ci la iarnd te vei intoarce printre noi gi vom ;l pannlu el n-ar putea trei fdri un cooil
Il lar prletent, a$a cum am fost odinioari. preajma lor.
Bunicul ii strinse mina cu putere gi_i ras_ Ai isprdvit? i-o t6ie scurt bunicul, ca
punse cu tdrie in glas: -
pini atunci o ascultase fdrd sd sufle o vorb
- Avefi o pirere prea bund despre mrne, Vai, izbucni Dete, te porfi cu mine
domnule
sd nupastor, gi vd mulfumesc pentru asta, parcd aq fi o strdind care i1i indrugd nu $
dar vd agteptali c6-mi voi schimba ho_ ce- bazaconii. Zdu dacd te mai inleleg. N
tirirea: nu, nu, copilul nu-l trimit la gcoatd gi cred sd se gdseascd in toatd valea praitiga
nici eu n-am de gind sd md duc se trdiesc in vreunul care s6 nu-i mullumeasci Domnu
sat. pentru o asemenea veste...
Apoi, bunicul rimase multd vreme tdcut si Din partea mea, pofi sd duci vestea as
ingindurat. -
unde poftegti; nu te impiedic! Eu, ins6. n
Dupd-masd., cind Heidi it intrebd: nu vreau s-o aud, o intrerupse morocdnos b
n
- Mergem la bunica? el rdspunse morocd-
os:
nicul.
Dete sari in sus'' bosumflatd:

24
,4t
.{
i .:
r$;
q,.
!
,
ls,
3
J.
$,:
+.
i:
,1.
j]
.,
.i /.
-€-'*r+.-.;,'.
nrca. a;reaprd.
Ei bine. daca-i aga.
5/10/2018 atunci
Johanna Spyri-Heidi,
sd-1i \u. nu. striga Dete spenara )i o ap
FetitaMuntilor -Partea1-slidepdf.com
spLrir
-
cu ce gindesc: copila asta impiinegte indarA
_*r
- tare
mai de mind, ca sA nu se poati sm
lpt ani ;;i nu ;;tie nimic; nu vrei sd invelr-' ;i din strinsoarea ei; nu de alta, dar se teme
rle aceea n-rl trimiJi nici la gcoald, nici la bi- nu cumva, vazind-o pe bdtrinS, Heidi s
sericd. Tr)ate astca le-am aflat ios. in Ditrfli. rAzgindeascd gi sd nu mai vrea sd plece c
Heidi e singurul copil al surr)rii mele qi nra la Frankfurt.
simt respunzdtoare fa!5 de ea. Acum ii suridc Peter d6du buzna in odaie si trinti men
rrr)rt)cul $l nu vreau sa ldsdm acest nr)r()c sa chrul de nuielc cu atita putere, de se zgu
in ce
treaci
ce pe lingi ea. De altfel,
mai supdratd, mie continui ea imi
prea pulin din casa. Bunica
tr)atd ln se sperie ingrozitrrr $l s
olca plcloare.
pasi de ce spui dumneata, toatd lumea e al6- Ce s-a intimplat'l intrebe mama lui
turi de mine. Dacd fii neapdrat ca povestca sd -
ter, cu calmul ei obignuit. De ce eqti a9a
ajungd la tribunal, fr-rarte bine; afli ins6. Un- pdrat?
chiule, ci mai sint nigte prJvegti mai vechi de luat-o pe Heidi, bolboros
care, sint sigurd, nu-[i va face nici o placere - Ne-au
gata sd plingd.
sa mal auzl Cum, cine'l intrebd bunica, ingrijtrr
Bine, ia-.r cu tine si stric-rrl Dar si nu inteles numaidecit. Brigitte tocmai ii
-
r'6 mai vdd niciodati in ochii mei. oe nlcl vestlse cd mai devremc r) vazuse pe Dete
unai Asta mi-ar mai lipsi, s-.r aud qi pe ea cind spre cabana Unchiului din munii.
rorbind ca tine! strigd minirrs bdtrinul 9i rebr
-erabd 9i trcntrrrind din tot corpul, deschise
atard. trintind uga in urma lui. reastra gi striga:
- L-ai fdcut pc bunicul sd fie riu, spuse
Heidi necdjit6. -DetcDctel N rrc t'ura fetitra!
r-r
bdnuia dc unde veneau aceste chem

-l nlmlc,
Nu-i nimic se lin igteqte el; hai,
Inrgtegte hai., imbra- qi, stringind ca intr-un clegte mina copile
c6-te s6 mergem, o gribi Detc; unde-fi sint
gi trase dupd ea, alergind la vale din rispu
ha ine le'l Md striga bunica, trebuie neapdra
- Nu merg cu tine, rispunse Heidi.
Cum poli qi
vidl f ipa Heidi.
-
capifinati?! Nu se pe proasrd
atit de
l-aifiiauzit bunicul rdu in-
destri- si-seinsd.
Mdtuga
buie se impotrivi, spunindu-i cd
grdbeascd dacd vor sd nu pia
gind ci nu mai vrea sd te vadi niciodat[ in tre nul. ln cele drn urma, Dete tr linigti,
ochii lui'/ N-ai intrcles ce vrea sd pleci cu bindu-i intruna despre lucrurilc frumgase
mine'i Hai, nu te mai burzului agal Nici nu care avea sd le vad6 la Frankfurt gi din
ptii ce frumos e la Frankfurt... $i apoi, dac6 toate asigurdrile c6 se pr)ate intoarce oric
n-tr s6-fi plac6;i n-() se-tri placi, te intorci gi la bunica, daci n-tl sa-i placi; in felul 6
gata povestea. Pind atunci, numai bine ii cel pulin o sa aibd prilejul si-i aduci bu
trcce ;i bunicului supararea. ceva frumos, care sd-i laca pldcere. Convin
Me pot intoarce deseard? intrebd Hcidi. Heidi inccpu sd trini pasul cu ea.
- Cind vrci tu, ii rispur{se mdtuga, dar i-ag putea aduce bunicii, d
- gi ce intrebd
acum grdbe;te-te, cdci vreau sd ajungent in Frankfurt? ea. dupd up timp.
scara asta la Mayenfeld pi miinc, dis-de-dimi- $tiu pi eu, de pildi rrr;re piinige din
neate, si ludm trcnul sprc Frankfurt. Ai s6 -
lca albc, cred cd i-ar prinde binc. si nu
vezi ce iutc mcrgcm cu trenu[ gi cc repede mdnince, sir6cuJa., atita piinc neagrd...
pofi veni inapoi... Da, da, ai drcptate. incuviinli He
Unde te duci. Hcidi'? intrebd Percr cu -
am vazut-o de multe ,.rri cum ii dddea buc
-
uimire,, zlrindu-le ire cele dtru[ drumc[c. ci de piine Iui Peter, fiindca era tarc pen
Trcbuic sd plec cu metu$a Detc lit ea. Hai sd fugim mai rcpede, ca sd-i
-
Frtrrtkf'urt, dar mai intii vreau s-o brr-
vdd Dc rrtlucc mirne citeva piinilc.
26
5/10/2018 HEIDI, FETITA I\iUNTILOR
in clipa in care micuta Clara o intreba

tru a doua oari daci e prea devreme, Det
nind-o de mini pe Heidi, se afla la poart
intreba pe vizitiul Johann daci poate
vadi pe domni$oara Rottenmeier'
Asta nu e treaba mea, ii rispunse
-Dete
tiut; sunati-l pe Sebastian $i-o si v[ spun
suni qi peste putin timp veni Se
tian, imbricat intr-o livrea cu nasturi ma
rotunzi, 'aproape cit ochii lui.
Ag vrea si intreb, repe6 Dete, da
-
pot vedea pe domnigoara Rottenmeier'
Sebastian ii didu acelapi rispuns:
Asta nu-i treaba mea, apisati pe ce
-
buton qi sunali-o pe Tinette.
Capitolul Dete suni cu o a
pentru doua oari.
6
Tinette cobori bonegicd albd in ca
UN NOU CAPITOL de la mijlocul scirii, intrebi ce doregte.
$r ALrE iNrilvlprAnr puse a treia oari aceeagi intrebare. Tinet
ficu nevdzuti, dar intr-o clipiti fu inapo
Aga cum ii
povestise mdtuga Dete Unchiu- spuse cu un aer de ugoard batjocuri:
lui din munfi, micu]a Clara igi petrecea toatl Sinteti a$teptate...
ziua intr-un scaun cu rotile, plimbindu-se de -Apoi, Dete qi Heidi o urmari pinl in d
colo pin6 colo. in frumoasa casi a domnului tul silii de studii, unde se opriri respectu
Sesemann, tatil ei. tn dimineala asta, se afla in pragul uqii. Dete o mai tinea qi acum
intr-o odaie spafioasi, lingi sufragerie. Odaia mini pe Heidi, de teami ca nu cumva si
era mobilate cu tot felul db lucruri atrlgir vreo prostie, vhzind o casi atit de deos
toare, ce-i dideau o infitipre plicuti, 9i se de cabanele cu care era ea obisnuiti.
vedea limpede ci acesta era locul preferat al Domnigoara Rottenmeier se ridici ince
celor din casd. Datoriti unei biblioteci mari pe scaun gi, apropiindu-se de ele, o cerce
cu geamuri, i se mai spunea li sal6 de studii. viitoarea prietend a Clarei. Heidi isi pu
in fiecare zi, micuta Clara primea aici vizita rochita rogie gi pilirioara de pai. La p
unui preceptor care o instruia, pe misura vir- vedere, domnigoara Rottenmeier nu pirea
stei gi a puterii ei de infelegere. Clara era mullumit6.
trasi la fati
ribdare ti ochiidin
la ceasul perete. se uitau cu ne-
ei albagtri - Cum
care, la rindul ei, se uitaocuintrebi
te cheami? la piH
atenfie pe
E prea devreme? o intrebi ea pe domni- ciudatl a' domnigoarei Rottenmeier.
-
goara Rottenmeier, care stitea agezati la o Heidi, rispunse ea, cu o voce limpe
masi de lucru qi tricota. imbricimintea dom- -
sonori.
nigoarei pirea ciudate; purta o rochie cu un Cum ai spus? intrebi domnigoara
guler mare de tot 9i o pilirie in formi de clo- -
tenmeier uluiti. Asta nu e nume. Cum a
pot. Dupa moartea sotiei sale, domnul Sese- botezati?
mann, care obignuia s[ cilitoreasci foarte'
rnult, ii incredinfase domnigoarei Rottenmeier - Nu $tiu... spuse Heidi cu seninit
Ce rispuns! izbucni indignati do
conducerea casei, cu condilia si nu faci ni- ;;oara, cl6tinind din cap. Ascult6, Dete
- dumitale
rrric ce ar putea si nu fie pe placul fiicei sale poata e zdpdciti sau prost cres
Clara. Eu am numai opt ani, interveni
24/32H
-
in ciuda faptului cd Johanna
5/10/2018 mituga ei o -zgillir
Spyri Heidi,Fetita
drn Muntilor
O,-Partea1-slidepdf.com
nu' dealtfel miine plec inapoi ca
nou gi ea, sdrdcu[a, nu intelegea de ce. -
duc bunicii nigte piinile proaspete gi gusto
Cum adici, opt ani?!'/ izbucni minioasd Hm, cum vdd, e$ti intr-adevdr o f
-
domnigoara Rottenmeier. Cu patru ani mai -
ciudat6. Ai mei te-au chemat anume ca s
puiin decit Clara?!? Ce-ai invdtrat pini acuml mii cu mine 9i s6 invdtdm impreuni. La i
$i la ce qcoali? put, o sd [i se pard foarte caraghios, fiin
La nrcl uua, rdspunse Heidi cu senin6- nu gtii sd citegti gi totul va fi nou pentru
-
Iate. Uneori, lecliile sint atit de lungi, incit d
citegti?Cum?!
- ! Vrei poate s6 spui c6 nu gtii sd neatazilnic
vine pare de
fir6ladeora
sfirgit
zece
preceptorul
gi pind, la prin
- Nu, 9i nici Peter nu ;rie.
Vai de noi, ce ne facem?! Poftim, nu
apropie cartea de ochi ca qi cum ar fi m
dar gtiu cd la adipostul ei cascd pe rupt
-
$tie se citeascd! gi ce gtii? domnigoara, din timp in timp, igi duce o
- Nimic, spuse Heidi adevdrul adevirat.
Dete, incepu din nou domnigoara Rot-
tistd mare la ochi, ca gi cum ar induioga-
citim, dar gi ea se ascunde ca si cagte.
-
tenmeier, dupd un scurt timp de ticere, fetila dacd, din nenorocire, casc Ai eu, ia imed
asta nu e cum ne-am infeles! De ce mi-ai sticli cu unturd de pegte, zicind ci slSbes
adus-o? apa de groaznic la gust, ci prefer si-mi in
Dete insd nu se pierdu cu firea: ciscatul,
Dimpotrivd, domnigoar6, spuse ea; eu Cind auzi Heidi cd e vorba si invete s
-
cred cd este intocmai aga cum afi cerut-o. AJi teasc6, clStinl trist din cap, Clara ii sp
steruit foarte mult sd nu semene cu nici o
- Firi discufie Heidi, trebuie sd qtii s
altd fetili. De aceea m-am gindit la ea, fi- te$ti, ca toati lumea, preceptorul e tare b
rndc6, gti1i, la noi, pe misurd ce cresc, copiii ai sd vezi, explicd totul foarte bine. Dar
incep sd semene repede intre ei. Acum, ins6, nimic daci nu-l infelegi, cel mai bine e s
vi rog sd mi iertafi, trebuie sl mi duc la st6- rdbdare gi, mai ales, si nu-i pui intrebdr
pinii mei. Dacd dumnealor o sd-mi dea voie, taci 9i cu cit ifi va da mai pufine explicagi
mai.
rile dau eu pe aici, sd vdd cum merg lucru- atit
v61atmai multe
lecfia, vei infelege;
incepi li, dupi
si te descurci ce a
foarte b
Apoi, fdcind o plecdciune, Dete pdrdsi in- ifi dai seama ce a vrut s6-tri spund...
ciperea qi porni gribitd sd coboare scdrile. A doua zi, cind deschise ochii, Heidi n
Domnigoara Rottenmeier se ridicd iute de pe in stare, multd vreme, sd se dezmeticeasci
scaun, cici, dacd fetila urma sd rimind, tre- frecd pleoapele, se mai uitd o dati gi inc
buia sd pund la punct o mullime de lucruri datd in jurul ei, dar de vizut vedea me
cu mituga ei. aceleagi lucruri in sfirgit, se dumiri: dorm
Heidi stdtu un timp singur6, in pragul uqii, intr-un pat mare, cu afternut alb, intr-o
apoi se indreptd spre fotoliul Clarei, care ii merd inaltd 9i spalioasi. Lumina pdtrun
facuse semn sa se apropie. acolo prin nigte ferestre mari, cu perdele
Cum fi-ar plicea sd-1i spun, Heidi sau moase, tot albe. in fa;a ei. tin96 perete
-
Adelheid? o intrebl micuta infirmd. afla un divan de toatd splendoarea, iar
mine mi cheamd Heidi.
- PeFoarte bine, aga o sd-1i spun, degi n-am
vece cu flori, de o rari frumusete, invesel
incdoerea.
-
mai auzit niciodati numele dsta pind acum. I;i aminti c[ se afla la Frankfurt qi ziua
$i nici o fetitrd ca tine n-am mai vdzut. Pdrul ieri ii veni din nou in minte, pind la sfatu
a fost intotdearma a$a scurt gi cirlion[at? 9i explicaliile domniqoarei Rottenmeier.
Cred cd da. rdspunse Heidi. Siri iute din pat, se imbrdcd qi incepu
IJi pare
bine cd ai venit la Frankfurt? alerge de la o fereastri la alta, in dorinta d
28
5/10/2018 ilt:.lt]t. I.[.t
I 1,,\Muntilor
JohannaSpyri-Heidi,Fetita NtuN"f lt.{)R
-Partea1-slidepdf.com
vedea cerul gi pimintul. In spatele perdelelor Heidi incercd din rasuunteri sd deschidd
albe., insi, se simfea ca o pasdre intr-o colivie. reastra, dar nu izbuti.
Incotro se uita, nu zbrea decit zidurile caselor Lasd, las6, nu te mai obosi, ii sp
vecine. De fapt, era incd foarte devreme. La
-
Clara zimbindu-i prietenos; vid cd nu po
munte se inv61ase, ce-i drept, sd se scoale cu nici eu nu pot si te ajut, dar cum.il gisegt
noaptea in cap gi s6 iasi repede in pragul Sebastian, roag6-l pe el qi ai sd vezi cd
ugii, de unde privea culoara cerului gi se uita deschide cu pldcere.
si vadd daci soarele poleia cu razele sale Heidi era fericitd sd afle c6 ferestrc'
crestele stincoase si dacd floricelele au deschis teau fi deschise: in felul [sta, cel putin. a
si ele ochii. prilejul si priveasci gi ea, din cind in ci
Acum, Heidi avea simldmintul ci se afld imprejurimile...
inchisi intr-o colivie frumoasi de aur, ca o
pasire dornici s6-qi ia zborul spre indllimile lntf-O Zl L lafa ll Ceru lul Het ': sa l Dtlr\
albastre.Dupi ce se incredin16 cd toatd strd- teasci despre felul cum trdia .'i : r a ca
dania ei de a vedea imprejurimile era zadar- Heidi ii povesti tot ce qtia desp i e mu
nicd, incepu sd chibzuiasce cum ar putea iegi
afar6. ca si meargi sd vadd cimpia. inalti, despre
pre Peter qi despre ei, despre
buniculpdquni bunica.ind
gi capre...
Dar, daci
igi aduce bine aminte, ieri, inainte de a intra timp, sosi gi preceptorul, dar domn:so
in aceasti casd frumoasd, nu cilcase decit pe Rottenmeier nu-l conduse, ca de obicer. rlir
pietre... Deodat6, se deschise uga 9i Tinette igi in sala de'studii, ci il invitd mai intii iri su
viri capul iniuntru, spunind scurt: gerie, ca s6-i poatd vorbi in linigte des
Micul dejun e gata!... $i dispiru. noua venitd. ii aritd, inainte de toate in
-Heidi nu intelese ci era invitatd la gustarea incurcdturd se afla: nu de mult, i-a scris do
de dimineatl ci, dimpotrivi, zdrind chipul nului Sesemann, care mai tot timpul gi-l
riutdcios gi batjocoritor al cameristei, iqi in- trecea la Paris, ci, de citeva luni mic
chipui ci aceasta voise si-i spund se nu se Clara igi dorea o colegl de invafaturi :L
apropie de ea. Trase deci un scaun de lingi totodat[ o camarad[ in timpul liber. Ch
masd qi se agez6, a$teptind cu ribdare si -
ea, domigoara Rottenmeier, linuse sd men
vadd ce avea sb se mai intimple. La scurt neze, in amintita scrisoare, cd o aseme
timp dupd aceea, intrd in odaie, ca o vijelie, prietend i-ar prinde bine Clarei, din to
domnigoara Rottenmeier. punctele de vedere. Domnul Sesemann
Ce-i asta, Adelheid, se rdsti ea, nu gtii rdspuns ci nu are nimic impotrivd, cu con
-
ce-i micul dejun? Hai, repede!... lia ca viitoarea prieteni si fie de virsta fii
Heidi o urmd numaidecit in sufragerie, lui, cdci pentru nimic in lume nu ar inga
unde
salutd Clara
bucuroasi. Erade
a$tepta citeva
siguri c5 minute, dar o
avea si asiste, ca un copil Rottenmeier
Domnigoara mic sd fie chinuit in casa
considerd obser
ca gi ieri, la o mulfime de scene vesele. Dar fia de prisos (cui i-ar da prin minte sd chr
Heidi i9i minci foarte cuminte tartina, biu iasci un copil in aceaste casd?). $i contin
cearul gi masa lui sfirgit in linigte. Apoi Se- indignatd, spunind cum a fost ingelat5, c
bastian o duse pe Clara in sala de studii 9i fetitd adusi de cineva qi, in incheiere, ii
domniqoara Rottenmeier o rugd pe Heidi si vesti preceptorului despre totala lipsd de e
stea cu btrlnava pind avea sd soseascd dr)mnul cafie a noii venite, f[cindu-l sd inleleaga ca
preceptor. De indati ce rimaserd singure, fi nevoie s-o invele nu numai alfabetul, c
Heidi o intrebe pe colega ei cum ar putea cele mai elementare reguli ale bunei cuviin
tace si se uite un pic afard. Singura salvare din aceastd situatrie neferi
Foarte simplu, rispunse ea, deschizi fe- ar fi, dupd pdrerea ei, ca domnul precepto
-
::astra gi te ui1i. declare cu hotdrire cd doi cooii cu firr
http://slidepdf.com/reader/full/johanna-spyri-heidi-fetita-muntilor-partea-1 atit
26/32
.lrle rite nu pot invdfa impreuna. Asta ar fr dc
- A: Micula dtrmnigoarA vrea sa
.riuns pentru ca d()mnul Sesemann sd trirtritA veasc6 afara, spuse Sebastian, gi, luind-rr
,-',,pilul inapoi, de unde venise. Acum ea ltu pcde' in bra1e. rr urcd pe un scaun.
rrrai putea face nimic fdrd incuviinfarea dr)m- Heidi se intoarse repede spre el, dezan
rrtrlui Scsemann. care gtie de venirea fetitei. git6:
Domnul preceptr)r era un om t'oarte chib- vede nlmlc, decit o stradd piet
zuit gi niciodatd nu se grdbea s6 judece lucru- -Nuse
re $i niFre ca se. De la alti fereastr[ ved
rile, inainte de a gti exact desprespre ce este a ltceva'l
orba. O liniqti PU domnigoara R,.rttenmeier, Sebastian., vederea e a

ardtindu-i cd daca una din fetile e mai avan- eagi, pesterispunse
- Nir, tot.
sata la invdJiturd, asta nu inseamnd ci r) fie- $i de unde s-ar putea vedea pind
ttrdd buni de predare n-ar putea sd o aducd' -
parte., in vale?
f,):irte curind,9i pe ccalaltd la acelagi nivel. Pentru asta ar tre bui sd vi urcatr
Vazind c6 preceptorul nu-i impdrtdqeqte pd- -
t urla urrei biserici inalte. uitagi-vd, cum e
rerea, ba' mai mult, era dornic sd predca din de colo, cu o bil6 de aur in virful sigelii;
rrou alfabetul, domnigoara il pofti numaidecit acolo se deschide o priveliqte frumtrasd a
in sala de studii. Ea, insi, nu rdmase, ci se re- tregului oraq qi puteli vedea qi imprejurim
trase repede in camera ei, nu de alta, dar ii Heidi cobori iute scara si. deschiz
era sili sd mai asculte Dentru a nu stiu cila p()ilrta clddirii. se trczi direct in stradd. De
oard bolborr)sirea alfabetului. Umbla de crrlo f-ereastri, i se piruse cd turla e chiar in fala
pind coirr prin tldaie, frdmintatd de un singrrr gi n-avea decit si treacd strada ca sd aju
sind: cum se se Doarte servitorii cu Adelhcid. la ea. Dar nu cra aqa. Rdtdci un timp pe s
Domnul Sesemann i-a scris foarte clar cd fe- zile Frankfurtului $i tr)t nu vizu nimic, inc
rlta va trebui s6 fie socotiti de-a casei gi dinlatl cd treci.tclrii, cc pdreau foarte grdb
trrate lumea sd se oilarte frumos cu ea. Der)- n-aveau timp s6-i rispundi, se aprilpie d
datd, un zgomot cumplit, provncat de cdderea datl de un bdielandru ce stitea intr-un c,
unor obiecte in sala de studii, urmat de i) tinind in brate un animal ciudat qi o flagn
\ occ deznedijduitd care-l chema in ajutor pe mlca Unde
ln sDlnarc.
Sebastian, o smulse din meditalia ei adinca. e turla aceea inaltd ;i ascutritS
Se repezi imediat intr-acolo', qi ce si vadd'l -
intrebi ea.
Toate cirlile 9i rechizitele gcolare erau pe jr)s, Ce turl6'l Habar n-am.
tr cdlimari z\,cea risturnati qi ce rnea [a se - Nu stii nici o biserici cu o sageata
prelingea pe podea gi pe covtrr. Heidi ia-o de -
virf?
unile nu-i Cum sd nu, gtiu...
- Ei, bravtr, nimic de zis., frumrrasd Atunci, hai pi mi-o arat6...
trcab[! strigd ea cu reutate. Covorul, cirtile., Dc ar6tat ti-() ardt eu. dar mai intii
g.igule[ul de lucru, toate inecate in cerneald. sa-ml spul ce-mr dai in schimb.
.Asemenea debandadd nu mi-a fost dat sd He idi se scotrrci prin buzunare gi sclras
rdd. A cui e isprava'l Fdrd indoiald, a neis- p()za pe care crau plcrall nigte trandafiri ro
-f
privitei, nu-i aSa'? inea mult la aceastd prtzd., cdci o capd.tase
Preceptorul stdtea in picioare gi se uita clar de la Clara; totu$i, i-o oferi.
nauc, spenat dc plllluhclc pnclnulte... Bdietandrul se uitd la pozd ti cldtind
cap', in semn de nemullumire.
Sebastian. la rugdnrirrtealui Heidi, deschisc Dar ce vrei? il intrebd Heicli. luind i
eca mai mare fereastre; Heidi alergi intr-l- -
i)ol poza.
c()l'.); dar era prea mici gi nu ajungea decit
- Bani, rdspunse bdiatul.
pind la pervaz. - Bani n-am. $i cit ai vrea'f
30
5/10/2018 HEIDI. FETITA MUNTILOR
douizeci de centimc. inci douizeci de centitrtc.

- Pei,
Bine. hai!
-in clipa aceea, se auzi un scirtiit de che
-Porniri impreuni pe o stradi lungd cc broasc6, apoi uga se deschise gi in prag s
parc6, nu se rnai sfirgea. La un moment dal. un bitrin. Mai intii'se uiti mirat in juru
Heidi il intrebd pe biiat ce duce in spate. pi apoi se indrepti amenintitor spre cei do
povara era o fla$net6, carc, nii.
astfel afli
atunci cindciinvirteSti inanivela,
lui cinti un citl De ce ati sunat? se risti el minios
tcc lrumos. ititi se citili? Ce scrie aici, desupra sone
In slirgit, ajunseri in fap unei'biserici cu .,Pentru cei ce doresc si viziteze turla
turla inalti.
Cum si intru, daci ugile sint inchise'l
-
intrebi Heidi.
Habar n-am.
-Deodat[, Heidi ziri o sonerie gi trase de
cordon.
attepti alcl, plna ma intorc, ca
-Tum6
si-mi ar6fi drumul rnapol. Altfel mi pierd.
-$iCit cit imi dai ca sa te duc $i acas6'l

mai vrei'l
-
rara
5/10/2018
sa spuni o vorbd, baielandrul
Johanna arati
Spyri-Heidi, nat. Minunindu-se
FetitaMuntilor
de fetila rdmasd cu g
-Partea1-slidepdf.com
cu degetul spre Heidi. Aceasta se apropie de cdscatd in fala acestui tablou ciudat, neo
paznlc $l-l spuse foarte cuviincios: nuit pentru ea, bitrinul paznic ii spuse
- $titri, de fapt, eu asta voiam, si md urc Hai, vino si-i vezi puii, dacd egt
in tu116. -
mine, mama lor n-o seJi face nici un
- Ce si faci acolo?! Si cine te-a trimis? in- La acest indemn, Heidi prinse cura
trebi bdtrinul. apropiindu-se de coqul pisicilor, izbucn
Cum ce si fac? Vreau sd vdd priveligtea, bucurie:
-
atita tot. raspunse
Bdtrinul Heidi.
crezu cd glumegte gi se rdloi la ea: - Ah, ce drigule sint! $i ce frumo
joacd!...
Bagd de seamd, daci te mai prind pe ai- Nu mai putea de dragul miculelor anim
-
cea, o pileqti ai infeles? gi, zicind aceste care sireau de zor gi cideau qrimadl un
-
cuvinte, se intoarse 9i didu si intre inapoi in peste altele
brsericl; dar Heidi fugi dupd el, apucindu-l de Vrei gi tu una? o intrebd paznicul z
hain6., ii spuse cu o voce rugdtoare: -
bind.
Ldsa{i-md, numai de data asta... Una numai pentru mine?! gi de tot?
-Induioqat de privirea blajind a copilei, bi- mlra Heidi, nevenindu-i si cread6.
trinul o lui de mind gi-i spuse pe un ton ve- Da, numai pentru tine. $i dac6 vre
sel: le -dau pe toate, numai sd ai unde sd le
- Bine, dacd trii atit de mult si urci, hai spuse paznicul, fericit sd scape de ele f6rd
cu mine. nevoit si le arunce ori si le inece.
Baiatul nu se ridicl de pe treapta scirii,
- in casa noastri e loc destul, il asig
unde se a$ezase intre timp, qi f6cu semn cu Heidi. Vai, ce-o sd se mai bucure Clara c
mina ci el nu se duce. o si vadi nigte pisicufe atit de drdgila
Condusi de bdtrinul paznic, Heidi urci Cum ag putea si te iau? gi fdri sd mai a$te
mai intii o mullime de trepte de lemn, la ca- rbspunsul, Heidi apuci vreo doui in m
pdtul cdrora incepea o scard inalti. Ajuns in dar mama pisicilor se repezi la ea, furioa
virful
o ei,in
sdltd sus inodreptul
b[trinul ridicd pe Heidi
unei in brale
ferestre man.
gi
- Dd-mi
mineafi, adresa
spuse qi 1i le
paznicul, timp eu,
in aduc ce-gimiine
ming
De acolo, Heidi zdri in fala ei o invilm6- cu gingdgie vechea prieteni, care, de an
5eal6 mare de acoperiguri, turle gi coguri. De- zlle, trd,ia aldturi de el, in bisericd, unde gd
zamd,git6,, intoarse capul gi spuse: zilnic cel puiin o duzini de gobolani qi da
Nu asta md agteptam eu
- Ce poate infelege un copil desi vdd. ritS acestui osp61 era atit de mare gi de gra
virsta ta Locuiesc la domnul Sesemann, ii
-
dintr-o priveligte atit de frumoasi? mormii -
plicd Heidi, adiugind cd deasupra porfi
bitrinul paznrc. Hai, coboar6, 9i altd datd sd afld un cap mare de ciine cu un inel de au
nu te mai prind ci suni la u;a bisericii. guri.
La intoarcere, trecura prin dreptul clmdru- Bdtrinul paznic,, care trdia de atifia an
;ei in care locuia paznicul. in mijlocul ei, turnul bisericii, cuno$tea mai toate casele
Heidi ziri o pisicd toldnitd intr-un coqulel de ora$, ca si nu mai vorbim de faptul cd
nuiele. Cind se apropie de ea, pisica incepu sI prieten bun cu Sebastian.
se zbirleascd, de parci ar fi vrut si-i atragi O gtiu, rispunse el, dar de cine si
atenfia sd nu se apropie prea mult. Heidi se -
treb? Cdci nu egti tu domnigoara Sesema,
opri gi se uitS la ea, cu ochii fermecafi: nu Nu, dar Clara o sd se bucure gro
mai vizuse niciodati o pisicd atit de grasi. in -
cind o si vadi pisicutele astea atit de dr6
coquleI se lSfbiau, inghesuindu-se una in alta, lage.
opt pisicufe, care parcd, Bdtrinul
se intreceau in mieu- ar fi vrut sd coboare. dar Heidi
32
: -t*
t
i 'frr,., .,- *;ia li ;
F
*t ' .fi '-,' ' &," -*' q.*".t"
; k , s'! ., -
J.
fg:,*i-" I
--f
'i 6j .:d
lf ': ifr *-'
4q ,
:i . ::*
..*'a
H."#
- fei!
",: '
's,,
,"a.:.:+
r;":t
.' ;;:
se5/10/2018 jocul neastimpdrat
mal sltura prrvind Johanna voie gi ai-Partea
Spyri-Heidi,FetitaMuntilor
al 1-slidepdf.com
colindat strdzile ca un copil ai
pisicilor. mdnui. Aga ceva nu s-a mai pomenit...
- Ag
Clara
vr'ea sd iau doud acuma. una Denrru
gi una pentru mine. Se prlate? intrebd
,,Miau!" se auzi deodatd qi dtrmni5oa
Rottenmeier amuti. Apoi, sdrind in sus de
ea. rie, izbucni:
Momind-o cu o strachind cu lapte, bdtrinul Cum?! Dupi ce cd egti vinovatd, m
o scoase pe mamd din odii$, ldsind-o pe Iacl gi glume proaste'? Bagd de seam6..,
Heidi s6 aleagd doi puigori. in culmea ferici- Nu fac... incepu Heidi, dar n-apu
rii, lud galben pi -
zunareleunul
de la gorf. Cind albinpi-i
unuliegi bdgd ilinrugd
stradd, bu- se-$i rosteasci
intreruptd gindul
de alte doud la cap6t, cind
pind
miorldituri.
pe micuJul flagnetar s-o duc6 acasi, la dom- Lui Sebastian mai-mai sd-i scape plato
rrul Sesemann. din min5, atit de tare il pufnise risul.
Haba r n-am unde vine aceaste cas6, ii Ajunge! tripd domnigoara Rotrenmeie
-
rispunse b diatul, ridicind din u meri. -
Ridicd-te gi p6rdsegte imediat sufraseria.
Heidiapucd atunci s6-i spuni tot ce $tia
se De ce nu incetezi cu miorlditul, da
despre casa in care locuia, dar micuJul flagne- -
vezi c6, asta o supird pe domnigilara ntrastr
tar rdsucea intruna din cap, dindu-i a inJelege intrebd Clara, uitindu-se la Heidi cu blinde
ca nu gtie Nu eu miorldi, pisicu1ele... izbuti in ce
- teStai putin, incepu si-i explicc Heidi - din urmi si ingaime biata Heidi.
ind uili pe fereasrri afard, vezi o clddirc Cum?! Pisici in casa asta?!
mare. cu acoperigul aga. $i desen6, cu ardti- -lngrrrzrtA, d()mni$r)ara strigi sd vini Tine
torul, () curbd mare in aer. Muzicantul rr infe- si Sebastian.
Iese, Heidi il urm6, gi nu mult dup6 aceea Luafi animalele astea oribile qi gonili-l
a.iunserd in fala casei. -
strigd ea, apoi se retrase in sala de studii
Heidi apisd pe butonul srrneriei si Scbas- incuie uga cu cheia, cdci, pentru ea, pisic
tian veni numaidecit si deschidd. O lds6 si erau vieluitoarele cele mai fir.)roase din lum
intre gi, in aceeagi clipd, trinti iute uga, stri- Sebastian intrd in sufragerie cu zimbetul
eind;
Pleaci, pleacd repede! buze. lncam
seami ce o servea pe Heidi,
tlmpdespre bigase
-Flagnetarul ce-i vorba gi, prevdzdt
rdmase trdsnit. Nu pricepea ni- cum era, iegise, cdutindu-si de lucru la buc
mlc. tirie. Nu de alta, dar, gtiind ce avea sd se i
Pleacdl reped Sebatian,, in timp ce urca timple, se temea cd nu va fi in stare sd-qi st
-
scdrile. Toatl lumea e la masd gi domnigoara pineasci risul. Acum, in sufragerie, domnea
iroastrd e ca un butoi de pulbere , gata si cx- linipte desdvirqitd. Heidi si Ctara se iucau fi
plodeze. Apoi. cu o vocc' ntai bla jind, addLrgri: care cu pisicula ei.
Ce idee gi pe dumneavoastrl, miculd domni- Spune-mi, te rog, dr)ntnule Sebastia
s;ard, sd batetri strizile aga, tira nici un -
rru $tii un loc unde am putea ascunde pisic
f rlSt.. .
lcle, aga fel incit domniqoara s6 nu le vad6?
Heidi intrd in sufragerie. Dr)mni$oara R()t- intrebe Clara. O sI ne iucdm cu ele num
tenmeier nici nu se uitd la ea, in timp ce cind sintem singure.
Clara nu scotea un cuvint. Tlcerea lor o spe- Se n-aveti nici o grua, OOmnl$()a
rie un pic. Abia dupi ce se agezi la masd, -
Clara; le duc eu intr-un loc ferit unde doam
domnigoara se intoarse spre ea gi-i spuse cu nele fricoase nu se duc niciodaf. Vd rog
asprime in glas: avetri increderein mine, o asigurd Sebastia
O sd stau de vorbi cu tine, mai ti rziu, rizind pe sub mustafe. Era bucuros in sine
-
Adelheid; deocamdati vreau sd-tri spun ci te lui de supd.rarea domnigoarei Rottenmeier
orfi foarte urit. iesit
t'e
Ai din casd flrd s6 ceri ric it c6 asemenea momente hazlii vor mai
34
5/10/2018 HEIDI. FETITA MUNTILOR
si in viitor, cu duiumul. pit6. Heidi scipi deocamdatl de mustra

Tirziu de tot, cind se apropie ora de cul- promisi, cici istoviti de emotiile 9i necazu
care, domnigoara Rottenmeier cripi u$a su- pricinuite de purtarea micu;ei domnigoa
frageriei Si intrebi daci fioroasele animale au guvernanta amini discutia pentru a doua
dispirut din casl. Sebastian o ihcredinti cd Se retrase, tlcut6, in camera ei, iar fetilele
indepliniti intocmai luind duseri gi ele si se culce, bucuroase cd pisi
in
porunca fost
grabi apisicufele, 9i, cli-
dispiru cu ele intr-o ;ele aveau un culcug bun 9i sigur'

Johanna Spyri - Heidi, Fetita Muntilor - Partea 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Johanna Spyri - Heidi, Fetita Muntilor - Partea 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/10/2018 JohannaSpyri-Heidi,FetitaMuntilor -Partea1-slidepdf.

Drumelele noastre ldsaseri in urmi

.uirn se intorcea la vatrA decit seara tir-

Nefericito! strigd ea minioasa

anume se ascundea in interiorul cabanei.

|i.': 'lcE. ,td-

in citeva minute, cobori sciriga 9i iegi fuga

Vino-ncoace, sd nu cazi d.e pe stinci, aqa

- Dar unde sint stincile,/ intrebd Heidi

" ,jt\ '

nevoie si mai prinzi nilicd putere.

Bunicule, vino iute sd vezi! Brazii nostri sd coboare, ii spuse:

Apoi apuci mina intinsd de batrina care. De cind

ilnimale care, cel putin, n-rl invaid nimic riu.

de gindire in timpul ve rii.

Dete sari in sus'' bosumflatd:

bdnuia dc unde veneau aceste chem

in clipa in care micuta Clara o intreba

orba. O liniqti PU domnigoara R,.rttenmeier, Sebastian., vederea e a

douizeci de centimc. inci douizeci de centitrtc.

-$iCit cit imi dai ca sa te duc $i acas6'l

si in viitor, cu duiumul. pit6. Heidi scipi deocamdatl de mustra

S-ar putea să vă placă și