Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Şi ADMINISTRAŢIA A ş a s e a poruncă :
Prin „Nurmrus veleehicus“ va fi liberată ţărănim ea din
STRADA LUNGA Nr. 6.
' Telefon 226 FOndatâ ü 1 m ni gheor;ghe M im iobăgia m aterială a înţelegeri lor econom ice-financiare şi Ro
rnent anual 200 lei. mânia dm tară de ţărani secătuiţi, prin speculanţi străini,“, va
^ T r u screinătate 500 lei. deveni un Stat al ţăranilor înstăriţi, un Stat cu adevărat şi na
autorităţi 500 lei.
Anunţuri, reclame, după tarif. Apare de trei ori pe sâptâmanâ ţional Ş1 ţărănesc.
Din „Chemarea cătră na fia valahă“ a d-lui|(Al. Vaida-Voevod t
ajung numai graniţele trese prin norme. Ca naţiune dominantă v* punt maiC jjaiLtS
In pace şi onor. •• jertfa ior neprecupeţită şi prin
ajutorul Domnului. Ca să fim
şi alcătuitoare de stat, a cea sta
trebuie s ă ne f i e finta.
Numai atunci vom fi cu ade
din munca Mea — să o depun
şi o voi depune — pentru înăl
ţarea şi întărirea Basarabiei.
cu adevărat stăpâni pe glie stră
Se îm plineşte o ju m ă ta te d e d ecen iu d e la s ă v â r- moşească, elementul rom ânesc vărat vrednici de jertfa supremă (A olauze entusiasle).
trebuie s ă f ie şi stăpân în toate a sutelor de mii de eroi români. Ţară bogaiă, pământ mănos,
•ea istoricului a c t, c â n d Cel dorit şi aştep tat d e voinţa vb. populaţie harnică, Besarebia
ramurile vieţii publice şi de stat,
şiramuiui, venit-a p e arip ile p a se re i m aestre şi din v ă z în proporţia jertfelor sale e- are tot ce^a ce îi trebue spre a
duh a coborât, p e n tru -ca să-Ş i ia locul h o tă râ t d e pro fi una d ntre cele mai preţioase
perle ale Coroanei române.
nia şi gf&!ia c e r e a s c ă . ( Aplauze puternice, ovaţii)
D Neomul ro m â n e s c , c a r e în lungul v e a cu rilo r sortit
fost fie stăv ilaru l îm p otriva valurilor, cari a m en in
ţau credmta şi liniştea contin entului, îşi sim te d e atunci
Maj. Sa Regele R ăm âne în să c a atât c e i din
guvernul centrai, câ t ş i m ai
a le s iofi c e i d e a ci s ă depună
întărită nădejdea în îm plinirea istoricei s a le misiuni a vizitat Basarabia toată munca lor, toată râvna
lor, toata înţelepciunea Io-, ş i
Slavă Regelui nostru şi N eam u lui m ă rire !
m ai presu s d e toate, toată dra
E u a m c r e s c u t în m jlc c u l v o s tr u , h r a n a m e a s u fle In zilele de Sâmbătă, Duminecă zitând ruinele cetăţii şi vechea g o s te a lor, pentru a înălţa, în
te a scă a fo s t h r a n a s u f le t u lu i v o s t r u , d u r e r ile v o a s t r e a u şi Luni M. Sa Regele însoţt de biserică din cuprinsul cetăţii. tări şi îm bogăţi B asarabia. P en
fo s t d u r e r i l e M e l e , i d e a l u r i l e n e a m u l u i M e u a u f o s t i d e a Marele Voevod Mihai a vizitat M. S. Regele s’a urcat pe zidu tru a atinge a c e s t scop , în pri
lu r ile M e l e , “ Basarabia iuând perle la nume rile crenelate cercetând cu mult mul rând e s te nevoe d e m uncă
roase festivităţi culiurale, bise interes vechea citadela, cere dezinteresată, d e unirea fo r ţe
A cestea a u fost cu v in tele d rag o stei, cu c a r e M a- riceşti şi naţionale. prez ntă o mare importanţă is lor, ş i d e credinţă. A c ela c a r e
jestatea V o a s tră a(i prins în m ân i regeşti frâul de co n Sâmbătă dimineaţa trenul re torică. A fost o clipă emoţio cr e d e în viitorul neamului său,
ducere el destinului unui n e a m a p ă s a t şi slăvit d e is- gal a sosit în gera Noua Suliţa, nantă când tmerii îmbrăcaţi în e s te singurul ca r e m erită s ă f i e
fund primit de membrii guver vechile costume ale arcaşilor, numit patriot. (Ur«le nesfârşite).
Răspunsul, în n u m ele a c e s tu i n e a m , Ţi l-a d at a - nului în frunte cu d 1 Tătărăscu au început să cânte d'n bu Sunt convins că pe acest pă
şi de autorităţile locale. cium0. Apoi s’a servit între zi mânt strămoşesc moldovenesc
tunci preşedintele A d u n ării N aţionale :
Din Noua Suliţa Md- Sa a duri o gustare intregei asisterfe. se va găsi un întreg şirag de
„M aiestate! D e câ n d o ii că lca t p e pământul Rom âniei, — plecet cu un automobil însoţit de De la Cetcte, Suveranul a fost patrioţ.
şi atmosfera s ’a schim bat. Inimile tuturor vibrează cu toată c ă i o mare suită la Hotin, fiind pri condus la locul unde urmează F a c azi ru găm in te celo r
dura şi toată recunoştinţa către Provedinfa divină, că ne-a retri mit in fiecare comună, prin ţâre să se clădească Catedrala epis ca ri sunt h otărâţi a m u n ci,
mis acasă p e A cel, p e ca r e atât de mult L’am aşteptat....“ trecea cortegiul regal, de preoţi’, copale.
primarii, învăţetorii şi şcolarii După punerea pietrei funda s ă a ib ă c e a m ai d e s ă v â r
Uniţi în cu g e te şi simţiri în fa ta înălţim ii T ronului, mentale a catedralei, Suveranul, şită în cred ere în S u v eran u l
comunelor respective. A fost o
simţim şi vom s>mli la fel : adevărată cale de triumf în mij membrii guvernului şi invitaţii lor ş», alături d e El, s ă -l
Naţiune, ş i R eg e pen tru J a r ă ş i L eg e ! locul unui entuziasm de nedes au plecat la orele 2 cu auto
d e a tot ajutorul ce-1 tre
Pentru îm plinirea a c e s te i sfinte porun ci d e fericire cris Intrarea în cetatea istorică mobilele la Noua Suliţa, de unde b u e şi, d ec-, şi tot îndem nul
a H o tin u lu i s’a făcut în sunetul cu trenurile speciale au plecat
a neamului, n e p le c ă m în a c e a s t ă m a re zi şi a a u c e m
prelung al buciumelor. Pe tot spre Bălţi. de c a r e a i e n e v o e ch iar
fierbinte ru g ăciu n e : parcursul, dela intrarea în oraş Duminecă a avut loc în pre un S u v eran , sp re a în ălţa
până la catedrală, mulţimea şi zenţa Suveranului Sfinţirea C a a c e a s tă p rovin cie a c o lo
T răiască R e g e le în p a c e ş i onor trupele, aclamau fără încetare, tedralei d ela Bălfi, punerea pie unde sufletul M eu d o reşte
De Ţ ară iubitor şi a p ă ră to r d e J ară. in timp ce muzicile intonau Im trei fundamentale a liceului de s ă O v a d ă - ( Aplauze puternice
nul Regal. In faţa catedralei M. fete şi inaugurarea monumentu şi repetate).
S. Regele a fost primit de un lui Eroilor La aceste serbări
In această clipă de adâncă şi
sobor de preoţi, în frunte cu strălucite au luat parte mii de
De Ziua Eroilor mitropolitul Nectarie al Bucovi , Basarabeni, aclamând pe Suve
nei şi episcopul Visarion Puiu. ran şi pe Moştenitorul Tronului.
A treia zi Maj. Sa a fost pri
emoţionanta mulţumire ce re
simt, doresc să muŢumesc, pe
lângă tuturor basarabenflor, şi
Ziua închinată Eroilor Neamu caut sau îl zăresc din trenul, Prea Sfinţia Sa Episcopul Visa iubitei Mele oştiri, a cărei în
lui îmi ream nteşte întotdeauna care trece de-alungul lui, mă rion Puiu a prezentat M. S. Re mit la Chişineu cu un deosebii făţişare, aci pe acest pământ,
geiül Evanghelia îmbrăcată în fast. După oficierea unui servi
intrarea în a< jiune a României impresionează cu deosebire. am putut sa o admir (aplauze
din toamna anului 1916 şi prima Aici zac osămintele detaşamen aur a catedralei Hotinului şt ciu divm de I. P. S. Sa Episco
Sfânta Cruce. pul Ourie cu mare asistenţă prelungite) căci nu trebue uitat
ocupare a Braşovului, de cătră tul ui român de infanterie, care că pe pământul acesta al Ro
ostaşii Regelui eliberator Fer- primind ordin să acopere retra După term narea serviciului preoţească, Suveranul a primii
defilarea trupelor, după care a mâniei Unite unu! dintre factorii
dinand. gerea armatei, a fost ucis noap divin Suveranul a fost bineventaf principali, c m au făcut chiagul
tea din flanc până la ultimul de Episcopul Visarion Puiu, ! asistat ia concursul anual ti sufletesc al întregului neam, a
Ce elan formidabil, poate u- după care Maj. Sa a primit de Cuiului de arme.
nic în istoria războaielor, ce ostaş de focul năpraznic el u- Seara s’a dat un banchet de fost oştirea noastră. (Urate, a -
nei mitrailere ascunse, care-şi filarea trupelor şi a tinerilor pre-
convingere si credinţă tare în către municipiul Chişinău, la plauze prelungite).
revărsa gloanţele b astămate din- militari. D voastră, toţi ceri sunteţi ari,
Wmele miilor de soldat! români,
tr’o magazie a gării Bartolomei’. . După defilare Suveranul a a- care au participat toţi membrii mâine răspândindu vă fiecare pe
cari au trecut ca în zbor Cer sistat la punerea pietrii funda guvernuini şi reprezentanţii pre
patii scurgându-se prin oraşul la căminuriie d-voastră, vă rog
Astăzi în patria întregită prin mentale a noului Spital judeţean sei. D 1 l Inculef, ministrul de să duceţi tuturor o părticică din
noslru şi celelalte trecători ale şi la o serbare ntţionalâ în sala interne, adresându se M. S. Re
munţilor despSiţttori de fraţi, jertfele Eroilor noştri, le-am în sufletul M u şi să spuneţi tutu
noului Ateneu, care poartă nu gelui, a arătat importanţa vizitei ror neţărmurita Mea dragoste
sPre a scăpa pe cei de-un chinat o zi la an, în cere îi slă regale în Basarabia, punct de
mele lui Petriceicu Haşdeu. şi adânca Mea mulţumire de
aange şi de-o lege 'din jugul vim şi le încununăm mormintele
Dela Ateneu, Suveranul şi a- plecare în propăşirea provinciei felul cum poporul Basarabiei
seculari cu florile recunoştinţei. Armată,
sist< nţa au plecat la vechea ce de peste Prut. M. S . R eg ele a M’a primit. (A plauze prelungite,
bar şi câle morminte au ră- eulorităt', bărbaţi şi femei, bă răspuns următoarele:
tate a lui Ştefan cel Mare, vi urale).
nas *n urma lor prin munţi şi trâni şi tineri, fără deosebire de
»ăi1 >a înaintarea Cu aceste simţăminte, cari
rt?» cu seafnă la retragerea
neam şi lege, ne-am dus azi
inointărPA ,«.vertiginoasă,
vortinincocn
ia toate cimitirile lor. Preoţii au Cuvântarea Suveranului. îmi umplu sufletul, ridic — pro
«in feţa puhoiului teutonic 1 înălţat in Biserici şi cimitire rugi fund emoţionat — paharul Meu
Domnule ministru, domnilor, Basarabia, |ară moldovenească,
pentru odihna lor de veci, re pentru pământul strămoşesc al
ţll._raşovilf acest col} de Jară este
prezentanţii armatei ne-eu evo Sufletul Meu a resimt» o a- Jară legată prin atâtea vitejii Moldovei basarabene, pământ
c ?' ?u mu^ sânge şi sfinţi cat în cuvântări impresionante dâncă emoţie şi o nespusă bu strămoşeşti, prin atâţia Domni de viteji ai trecutului, pământ
Şi mai multe osăminte scumpe.
jerlfa lor cea mare pecetluită curie ia ptimirea atât de calde, tori glorioşi de însuşi trupul şi românesc în vecii, vecilor amin.
mHizlw lncâ după atâţia ani, ele
cu mo rte, itr soldaţii şi elevii atât de înotătoare pentru sufle sângele neamului, îmi arată azi, ( Aplauze, urate ş i ova(iuni în
bn»»/ ici c°lea albite dinau încununat mormintele lor tul Meu, pe cere Mi-a făcut-o prin primirea pe care Mi-a fă delungate şi repetate).
cut o, că veşnic sufletul şi gân •
moşesc ai8T- 8 Pămâl}tu,ui s,ră‘ presărându-ie cu flori. Basarabia.
străn C‘ Tarani evlavioşi le Şi aci, în cepitala acestei pro dul tuturor moldovenilor este
E ,te înălţătoare această pros După aceste manifesiatiuni şi
cerni® CU *acr' mî *n ochi şi cu vincii, primul Meu cuvânt nu acelaş, dincoace şi dincolo de după ce Maj. Sa în drumul său
lăvire şi recunoştinţă postuma poale să fie decât o caldă, largă Prut.
aşeS le sM e s c * Zidurile cetăţilor Hotin, So* cu automobilul a mai vizitat şi
Dar ea nu ajunge. Ca Eroii si plină de dragoste mulţumire,
Hrelp 3 0C on°are. Cimi
tre ° rei* lor rom âni să-şi poată dormi în toata
satelor noas- pe cure o aduc întregii popule ţii roca şi Ce te tea Albă ; trebue să alle localităţi, oprindu se şi stând
liniştea somnul de veci cuvine-se tresară în zilele acestea de ne de vorbă cu ţăranii basarabeni,
aestor mor(T!intele a basarabene. serbările strălucite au luat sfâr
CuăoscuHS^ Si cu j 0scuh 9* ne‘
să ne arătăm şi vrednici prin Ca unul dintre cei cari au spusă bucurie şi mândrie, când şit, lăsând amintiri neşterse in
ta» ţ " , "* Cttn» adeseori încleş- munca noastră rom ân easca zi trăit din adâncul sufletului acele văd că vechile hotare nu mai
sufletele poporului basarabean,
de zi, de opera cea mare în clipe înălţătoare dela 27 Martie, sunt şi că au fost şterse pentru
tfdwm V.i6tă Şi moarle> făptuită prin sângeroasa lor totdeauna. £(A plauze puternice). cure tot timpul a încunjurat pe
tiul Ho as*az* împreună som- este o supremă şi maitatoare Maj. Sa şi pe Marele Voevod
M • Veci- jertfă: întregirea patriei rom ă- mângăere, să pot reveni aci ca Pot fi siguri cei de aci că o
cu o dragoste fără pereche.
«n cimfe6 aici ‘n braşov -încă Suveran al acestei ţart, in acest chii Mei suni aţintiţi asupra
Pentru bunăstarea, fericirea şi oraş al Meu, Chişinău. Basarabiei, că dorinţa Mea este
®artolom'r ce* a' Eroilor dela înălţarea neamului românesc nu
care, decâte-ori îl
Pagina* 2 GAZETA TRANSILVANIEI 44 ^
Sp ortiv e
a p r o b ă a cţiu n e a n aţio n ală a d -lor Vaida ş i N iţescu. pentru interesele gospodăriei judeţului punctele dei 'n|el‘aSi
şi dr. Nicolae Bolcaş ne^ proş După alegerea noului Birou ai consiii„iuf .uJ a °rdne
X. ternem şi ne închinăm păstrân- cu părintele loan Nan ca preşedinte, sau exarnin». ?n 'n f,
sentimente pentru propăşirea
Publicăm azi procesele ver du le o vecinică amintire. legătură cu bugetul pe anul 1935 -3 6 toat.j 0r i , şi diSC|J.
poporului nostru românesc, ne
Oflle ale comitatelor organizaţii asociem cu trup şi stilet la ma căpetenie din punct de vedere economic, sanitar “j . 1"«1®u.
lor noastre din comunele M oe- rea acţiune pornită de vajnicul Noul prefect d-1 lancu Nan a {inul cu a-est d!!'tar vtt
sm t d e / o s şi Tohanul nou : nostru luptător naţional dr. Al. Moartea lui tueze că înţelege să continue aefiunea economii- ! să ac
O rg a n iz a ţia M oeciu l de jo s . Vaida-Voevod; Eugen Goga înfiinţarea gospodăriilor ţărăneşti model, având în » V ncePui
interesele superioare economice ale judeţului, ?edere esc|
P ro ces-v erb a l Aprobam toate hotărârile luate
de comisia permanentă şi de Marti dimineaţa s’a stins din Din capitolul ajutoarelor bugetare votate retine
Subsemnaţii, declaram că Im' comitetul judeţean al partidului viată, în urma unei congestii lei V /-2 milion penlru clădiri şi reparaţii şcolare lei >
păr iaşi sn întru toate programul national-târănesc de sub şefia pu monere, la locuinţa sa din tru reparaţii de Biserici, un ajutor special pentru „
partidului neţ onal ţărănesc de d lui dr. Al. Vaida-Voevod şi Bucureşti, Eugen Goga, fratele Bisericei unite române din Braşov de lei ICO.OOi)8 C'®<Ü
sub şefia marelui luptător ro' declaram solemn, că vom urma d lui Octavien Goga, fosl mi culturală din Braşovul-vechiu 50.000 lei, pentru Pen,ri1 >.
mân, dr. AL Vaida-Voevod, deş intru toate pe mult apreciatul nistru. Sân-Petru 200 000 lei. plătlbil în două rate anuale rat CU'“ra!«
luptătorul conştiinţei naţionale, nostru şef al organizaţiei Bra Moartea '*a răpit la etatea de tru monumentul Andreiu Mureşianu, un ajutor de* lei înn *
şi suntem leg-ţi pentru totdea şov dr. Voicu N jescu. 46 ani, o vârstă care nu i a în tru spriginirea ucenicilor şi calfelor din industria si
una de suS iui vrednicului şi găduit să dăruiască literaturii pentru drumurile din Bran 900.000 lei ele. etc. c°mertu!
Suntem ferm convinşi ră la
neobositului nostru preşedinte ceea-ce promitea talentul regre
dr. Voicu Ni}escu. această acţiune pornită exclusiv
pentru binele poporului româ tatului dispărut. Stilul morţii a
M oeciul d e j o s (Bren), din nesc, se vor înrola loji aceia
şedinţa comitetului, ţinut la 14 cari mai simţesc că în vinele
stins un talent în plină vigoare
care prin romanul „Cartea F a
Prelungirea expoziţiei din Parcul Ca
Maiu 1935. lor mei curge sânge de valah cerii* a scris numele lui Eugen In urma marelui succes pe care l-a avut Luna R ,
P r e ş e d in te : lancu Berbece. şi n’au uitat cântecul redeştep Goga in rândul celor mai buni Primarul general al Capitalei a hotărât ca exoo7lti»U^ r^
V ice-preşedinţi: Aron Pivaru, tării naţionale „Deşteaptă te prozatori de după război. Ca rol să fia prelungită pân ă la 9 Iulie. Vizitatorii Vor LP
loan Gh. Zu h L Necuiae Po- Române“. Presa pierde un viguros mâ beneficieze până la aceaslă nouă dată de 75 1« ,
rancea. nuitor ai condeiului. pe C. F. R. SU,a r«du
S e c r e t a r : Gh Ţică. Tohanul nov, la 11 Mai 1935. A dispărut un suflet bun şi un
M em b rii: loan N. Enescu, P reşed in te: Victor Plotogea. bun Român, pe cere ’i plâng
[NFOEM â ŢIUS
loan N. Ojucu, loan I. R. Aldu- Vice-pre şedin ţe: Ion N. Briotă. atât luptătorii, alăturea de cari
lea, Gheorghe Foia, loan i. Fio S e c re ta r: Gheorghe I. Tătulia. a suferit în războiui pentru în
rescu, loan [Dsrie, Ion Oprea tregirea neamului, cât şi scrii
Tişcă, loan Băşa, Nicolae Ber M em brii: loan N. Zârnovan,
Ion St. Rusmănică, Ion Gh. Pu- torii şi ziariştii, cari prin pleca
b ece. Gheorghe Bâtă. rea decedatului, regretă dispa Cu p rileju l s e rb ă rilo r d ela
chian, Gheorghe G. Zernov8n, „G azeta Voluntarilor*
O rg an izaţia Tohanul nou. Bucşa Rucârean, Gh. Bătuşan, rijia unui neuitat confrate al lor. 8 Iunie, poşta va emite serii ce la cunoştlnja camarazilor
liane Letcă. Rămăşiţele pământeşti au fost speciale de timbre Tirajul hm teresafi ca seria a patra de d
D om nule P reşedinte, transportate la Răşinar, unde a brelor emise va fi de circa 50
Pătrunşi de cele mai calde avut loc eri înmormântarea. rare înehtindu se, buletinele
de mii. Timbrele vor fi valabile cererile verificate şi sosite
O dhnească în pace! numai pentru luna lun’e şi se rior, nu mai pot fi trecute
vor pune în circulare în toată ceastă serie, ci vor fi păs
wiilii1111:
Dr. I. Ciordaş şi Dr. N. Bolcaş
0 impresionantă săr
bătoare românească
Jara dela data de 8 iunie.
Plusul de 1 şi 2 lei apiicat ca
anexă Ia celelalte .timbre ‘.va
alimenta fondul oficiului de edu
caţie a tineretului român.
în arhiva U. F. V. R. până,
eventuală altă serie. Orice
reri lipsite de timbre pentru
puns, nu vor fi soluţionate,
un certificai de voluntar n
Eri, în Ziua Eroilor, s’a să • -
mai eliberează membrilor,
vârşit actul sfinţirii drapelului R u sia ne în ap oiază c o m o
Bihorul recunoscător celor şicane şi persecutiuni. Aperăto sunt în restantă cu cotizaţia
organizaţiei Râşnov a Uniunei rile artistice. Ziarele din Ca
caii pe vremuri au luptat şi s’au rul lor e advocatul Ciordaş. abonamentul gazetei. Biroul
F oştilor Voluntari Români.
jertfit pentru o so-ute mai bună In toiul acestei cruciade în piială anunţă că unul din vasele trai în lipsă de fonduri, nu
A fost o simfită şi impresio S. M. R -ului va pleca din por
pe seama poporului românesc dreptată în contra existentei ele acoperi nici o cheltuială,
nan'ă serbătoare românească.
atât de stors şi umilit din acel mentului românesc, urmează de tul Constanta la 15 c. la Odese, oarece răspunsul la sulele
Banderiul de călâref», care
coli de ţara, a înălţat martirilor bandada pe fronturile armatelor spre a încarce o parte din bo miile de cereri se urcă la
între Cristian şi Râşnov a pri
săi naţionali, advocaţilor Dr. puteri or cenirale. La Beiuş ad găj-iie noastre artistice evacuate de mii de iei.
mit pe naşii steagului d-nii dr.
loan Ciordaş Ciurdariu şi Dr. vocatul Ciordaş înfiinţează pri- la Moscova în ajunul războiului.
Voicu Nifescu, preşedintele Cor •
Nicolae Bolcaş, răpuşi mişeleşte mu^ Consiliu naţional român ar pului Voluntarilor din Siberia şi E xp oziţia prof. V. Mar
de unguri in primăvara anului borând pe casa sa primul dra inginer A. Stâniccl, însoţiţi de A legere de p reot Duminecă lian. Atragem atenţiunea on.
4919, un monument. Desvelirea pel roman. Advocatul dr. Nico numeroşi oaspeţi din Braşov, a 9 Iunie va avea loc alegerea de blic asupra aceste) interese
acestui monument al recunoş lae Bolcaş este secretarul aces preot în parohia B raşov Blu- şi vaste expoziţii cu privel
fost un augur al zilei înălţătoare
tinţei a avut loc eri, în ziua tui consiliu. Se fac pregătiri de inimi. mâna. Au candid-t d-nii: P (0 carpatine din munţii Braşov«
Eroilor, ia Beiuş în prezenta au pentru primirea armatei române, Sufli t, inima, dragoste, ordine... topop A. Nistor Pr. Dionisie Bu Valea Prahovei,Jlacul Snegov
torităţilor civile şi militare în care trecuse Carpafii. Linia pro In acest semn, în această fru cur. Pr. loan Ludu. Pr. Nic. To- mănăstiri din vechiul Regat. £
frunte cu d-1 ministru Al. Lape- vizorie demarcaţională a lăsai moaşă atmosferă s’a săvârşit polog, profesor. Pr. Ionel Brân deschisă la liceul A. Şag
datu, a tuturor societăţilor ro insă Bihorul toi sub stăpânirea totul. zea prof. Gh. Tohăneanu teolog. dela 5—30 Iunie c. între oi
mâneşti, a elevilor şcoalelor şi ungurilor. • 10—1 şi 4 - 7 l/2 d. m. Intra
Laudă celor-ce au ştiut să ri-
a multimei poporului venit la Ciordaş şi Bolcaş îşi eonii dice încă odată numele frunta Cununie. Duminecă 9 Iunie I beră.
(
Beiuş din toate unghiurile Bi nu§ activitatea având credinţa şei comune Râşnov şi să o facă a- c. ora 8 seara va avea loc
bariéi. să simtă momentele mari de D in cau za serbărilor: 1
neclintită că ceasul eliberării in Biserica ort. română din Sf.
Activitatea n jio n a iă roma de sub jugul secular a sunat dragoste de neam, cu care în Gheorghe cununia religioasă a E roilor (6 iunie) şi Restauri
nească a acestor doi fruntaşi Li se trimite vorbă, să se refu vremuri grele voluntarii şi eu d-şoarei M arloara N istor cu d 1 (8 Iunie) ziarul nestru apere
politici români şi îndeosebi a gieze. Ei nu cedează, deşi erau scris numele în istoria Ţării Ro Nrul viitor va apare Merei
ingmer ^ Edm ond Antonescu.
advocatului Dr. Ciordaş, membru ameninţaţi cu moariea de cătră mâneşti. Nuni: Păr. consilier arhiep. Vir viitoare.
în comitetul executiv al Parti cetele maghiare. Au fost momente înălţătoare il,'1 Nistor şi doamna Cornelia
dului National român de pe vre Nistor. M ărci p o ştale revizion
Cu vre o două săoiămâni îna Şi de pilduitoare învăţături, ca-
muri, era de mult un spin în intea Pdşk-iui din 1919. Trupele re’şi cer importanta de a fi cu Felicitări. • Din Budapesta se anurtâ-
ochii mtghiariior. Români din ungureşti din Bihor tflând câ noscute. • ministrajia poştei cehosîo
creştet până® tălpi, plini de armata română eşind dm brâu! In numărul viitor vom împăr trimisese acum câtva tiirp
P relu n g irea valabilităţii
temperament şi curaj, s’au ma munţilor Apuseni ce desparte tăşi cetitorilor atât decursul cât ca rn e te lo r cu 75 la su tă C. tei ungare o adresă,^ prn
nifestul încă ca tineri studenji Ia podişul Ardealului de văile Bi şi frumoasele impresii, pe care F. R Expirând la 1 Iulie a. c. îi iâcea cunoscut că nu r
universitatea din Budapesta ca şi horului se apropie, au osândit la voluntarii râşnoveni au ştiut să noaşte mărcile de ev a|ie un
termenul de prelungirea valabi
In viata publică a Bihariéi ca moarte în noaptea de 3 Aprilie le lege de noul lor drapel, sfin de 20 şi 40 Mer, cari c
lităţii carnetelor de Identitate tip
luptători dârji pentru drepturile pe doctorul Ion Ciordaş şi pe ţit în ziua „înălţării Domnului* c. f. r. cu 75 la sulă reducere, inscripţia nluslizzia p t f 1“^
şi libertăţile poporului românesc d rul Nicolae Bolcaş. şi a amintirii Eroilor căzuţi pen riom („Drept te p 1tru,UnO'-
direcţiunea generală a căilor fe
supt până ia măduvă de liftele tru întregirea Neamului. Ca măsură de r» presalii. P
Un locotenent însoţit de sol rat. | a^ dispus prelungirea aces
streine. La întruniri publice, în tora pană ia 1 Ianuarie 1936 ungară a facct cunoscut c
adunările Judeţene ca şi la ale daţi şi marinari i-a ridicat în cehoslovace, că nu r€C'in,
gerile parlamentare răsuna gla miezul nopjii din mijlocul fami ln acest interval de timp, mi-
sul lor de redeşteptare naţională Iiilor lor, şi cu un tren i-a dus
ş i de afirmare a dreptului la în cursul acelei nopţi în comuna
Buletinal Poliţiei. mslerul apărării naţionale şi di
recţiunea oficiului I. O. V. vor
la rândul ei mărcile prŞa;
bişnuife de 25 şi 30 helef1-
viaţă liberă a poporului autoh Lunca de sub Vascâu. Un p ericu lo s pungaş de da dispozitiuni de preschimbare
buzunare a re sta t. Organele a carnetelor de identitate tip c . C u n o a şte fi Togal'u7:
Ion. Cu toată teroarea adminis D upă umiliri şi chinuri i au bietele Togal consttiue uţ*
trativă părintele Dr. Vasile Lu- îngropat d e oii in grădina lo Foii|iei au arestat pe pungaşul
Noul formular va intra în cir dicamcnt cu efect prompt 1 '
caoiu este ales deputat graţie cuitorului H ason, lângă vâlceau a de buzunare şi spèrgétor Cor
culaţie chiar înainte de 31 De- matism, gută, sciatică pr^
luptei duse de fruntaşii bihoreni numită A pa Vărzărilor. Din con coveanu Alexandru, zis Marcel
la boliie de nervi şi 1 * . .
conduşi de advocatul Dr. Cior statările fă c u te s ’a văzut c ă Moisescu, zis Leon Constanti- J ™ ri* « 3 5 , pe măsura pre-
C
de cep. Gratie compOz t,e
deş. pentru a i u cide le-au sdrobii nescu, zis Fruntz Kirchen, zis schimbărilor ce se vor face in
Alexandru Florentin, zis Marcin •ces. tnferval, astfel că deosebit de fericite şi 8 (
Ura maghiară se înteţeşte. capu l tn m od bestial, creerul şi Gheorghe, care furase un port- talelor excelente,
o a s e le capului fiin d a m esteca te Z U J anT ie 1936, toate carne- de aproape 20 de^ani_
Veneratul protopop Mihail cu sâ n g e ş i pâr. moneu cu bani iui Alexandru fele de identitate cu 75 la sută
medici renum-t* c^ ?.
Ciurdariu, taiăl advocatului Ciur D-rul C iord aş a J o s t g ă sit Moidovan, pe când acesta se reducere vor fi preschimbate.
meroase clinici şi sP-. (itelo
,is,
dariu, este dus în temniţa Se- deasu pra având gura înfundată afla la ghişeul poştei locale. •
ghedinului pentru rezistenta sa Numitul este evadat dela în gal-ul şi a criat o r*Pu *
cu* ° botistât m âna dreaptă Frizeriile, — prin deciztune nerelă incontestabila- .
in confra înf întării faimoasei e- frântă în m ai multe locuri şi chisoarea Trib, Ilfov, având şi
piscopii de Hijdudorop, pepini ochii sco şi, după con statarea alte 2 condamnări, în lipse, la Sâmbătă9'6’ vor fi închl8e elimină pe caie na*uÎa . s|i
bambată, in ziua aniversării Res neie din organism Ş* jr
eră de maghiarizare. Aiji preoţi raportului oficial. 2 ani şi 1 an închisoare tot pen tauratei, toată ziua. Vor fi des-
iomâni, cari urmează pilda dată, tru furturi. acelaş timp şi beeteri'-1
Moerte nâpraznică, moai t e în ch.se Dumtoeeă 9 !„„,e, pâ„ă foarte important grad. ,,
aant expuşi la cele mai felurite fiorătoare, care ne reaminteşte
se găseşte de vânzare
Tipografia Victor Brunisce, Braşov. farmaciile. ^
Redactor-şef ş i girant: V i c t o r Bra*1'