ŢIGLE ŞI CĂRĂMIZI ŞTAMPILATE

DIN T H E R M E L E D E L A MICIA

de C O N S T A N T I N C . P E T O L E S C U
şi L I V I U MĂRGHITAN

Cercetările arheologice întreprinse începînd cu a n u l 1967 în băile

romane de la M i c i a au scos la iveală u n număr considerabil de cărămizi
1

şi ţigle cu ştampilele l e g i u n i i X I I I Gemina şi ale altor formaţiuni a u x i l i a r e

staţionate în castrul d i n apropiere. Numărul de t i p u r i de ştampile, unele
i n exemplare destul de numeroase, se ridică pînă acum la n u m a i
puţin de 36.
Spre a n u îngreuna lectura cu detalii i n u t i l e , n u se v o r mai descrie
de fiecare dată f o r m a ştampilei, semnele despărţitoare d i n t r e cuvinte sau
de la sfîrşitul rîndului, semnele ornamentale e t c . . 2

Literele sînt executate în relief.

Ştampilele sînt reproduse la scara 1 : 4.

I . INSCRIPTIONES T E G V L A R V M LEGIONIS X I I I GEMINAE

P e n t r u aceste ştampile, expunerea se va face în ordine alfabetică,
avîndu-se în vedere g e n t i l i c i i l e antroponimelor ; singura ştampilă cu
a n t r o p o n i m u l (cognomen) în acelaşi rînd cu numele l e g i u n i i va f i p r e ­
zentată la urmă (nr. 30).

l
1. Ţigle. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 11 χ 3,3 cm. I m p r i m a r e inversă.

LE(gio) X I I I G(emina) f»011IX 3 J

' I n a n i i 1967—1969, c e r c e t ă r i l e s - a u efectuat de c ă t r e I n s t i t u t u l de istorie şi

arheologie d i n C l u j în c o l a b o r a r e c u M u z e u l j u d e ţ e a n H u n e d o a r a - D e v a ; î n c e p î n d c u
a n u l 1971, de c ă t r e M u z e u l de Istorie a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a .
1
L u c r a r e a c o n s a c r a t ă ţiglelor ş t a m p i l a t e d i n D a c i a a l u i J . Szilâgyi, Die
Besatzungen des Verteidigungssystems von Dazien und ihre Ziegelstempel, „DissPann",
I I , 21, B u d a p e s t a , 1946, a b u n d ă în greşeli şi c o n f u z i i . I . I . R u s s u , Inscriptiones
tegularum legionis XIII Geminae, „ A p u l u m " , 5, 1965, p. 217—232, f a c e o p r i m ă p r e ­
zentare c o r e c t ă a acestor epigrafe teguilare, deoarece în p u b l i c a ţ i i l e m a i v e c h i -«textul
ş t a m p i l e l o r este de r e g u l ă reprodus s u m a r , în ..caractere c a p i t a l e " şablon de tipar,
ce n u pot r e d a f o r m e l e şi n u a n ţ e l e specifice ale slovelor, l i g a t u r i , poziţia, s e n s u l l o r » .
- S p r e a c u n o a ş t e e x a c t f o r m e l e specifice a l e acestei s c r i e r i p r o v i n c i a l e de l a p e r i ­
feria l u m i i r o m a n e , în f i e c a r e piesă d i f e r i t ă şi a b e r a n t ă , este n e c e s a r şi u t i l c a
epigrafele tegulare s ă fie r e p r o d u s e în fotograme ori desene absolut exacte, o f e r i n d
putinţa u n u i control a l l e c t u r i l o r şi i l u s t r î n d s c r i e r e a l o c a l ă în texte, n u a n ţ e l e şi
„fineţele" ei g e n u i n e » (I. I . R u s s u , op. cit., p. 218).

www.mnir.ro
 248 C O N S T A N T I N C . P E T O L E S C U şi L I V I U M Ă R G H I T A N

T i p nou cunoscut între epigrafele tegulare ale l e g i u n i i X I I I Gemina . 3

2. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 11 χ 5,4 cm.

LEG(io) X I I I G(emina)
\ LECpG '
AEL(ius) B A S S V S

Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . 4

3. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 11,3 χ 5 c m .

L E G (io) I I I X GEM(ina) LECHIXCEAA

ELIVS IVLIVS ο L I V / X I V U W Τ

Numărul de ordine al legiunii inversat. Ştampilă cunoscută la

Apulum . 5

4. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 14,5 X 14,9 cm.

LEG(io) X I I I G(emina)
AEL(ius) P ( h ) I L I P ( p ) V S

T i p inedit, cunoscut deocamdată n u m a i la M i c i a .

mm*
5. Ţigle. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 12 X 4,6 c m .

LE(gio) X I I I GE(mina) J_E XIIICE

AEL(ius) V A L E N S

L i t e r a S inversată. Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . B

6. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 13,2 χ 4,8 cm.

LEG(io) X I I I GEM(ina) Μ&ΧΙΙΙζΕΛΛ

AEL(ius) V A L E N S

Literele N , S inversate. Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . 1

:l
Variante la Szilâgyi, op. cit., I I I , 49 — V I , 92. C f . şi L i v i u M ă r g h i t a n ,
Cărămizi ale legiunii a XIIl-Gemina recent descoperite, R M , 1968, 5, p. 446, fig. 3.
'· C I L , I I I , 1629,4 ( = 8064,4) ; Szilăgyi, op. cit., X I I , 177.
' C i L , I I I . 1629,6, şi 8065,6. C f . Szilâgyi, op. cit., V I I I , 125, şi I X , 138.
n
C I L , I I I , 1629,6, şi 8065,7 ; Szilâgyi, op. cit., V I I , 104, 105.
7
C . D a i c o v i c i u , Micia l. Cercetări asupra castrului, ACMIT, 3, 1931, p. 43 ;
Szilâgyi, op. cit., V I I , 103, 106 ; L . M ă r g h i t a n , R M , 1968, 5, p. 446.

www.mnir.ro
ŢIGLE ŞI C Ă R Ă M I Z I ŞTAMPILATE D E L A MICIA 249

7. Cărămizi numeroase. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 10.6 X 5,2 cm.

L E G (io) X I I I G(emina)
ANNEI SAT
LEGXJIIt
ΛΝΝΕΙΪΛΤ
VRNINI
L i t e r a S inversată. Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . 8

8. Fragment de tegula inanimata. Dimensiunile ştampilei :

8,7 χ 3,3 cm.
LEGIXIII
ANTELIVTEN |\NTE(WtN
A n t r o p o n i m u l este obscur. Literele V T în ligatură ; credem însă că
este vorba m a i degrabă de l i t e r a A răsturnată, p e n t r u a putea i n t r a în
ligatură cu T, deci : A N T E L I A T E N . Ştampila o c i t i m astfel :
LEGI(o) X I I I [gemina]
A N T ( o n i u s ) E L I (us) ATEN(us)
sau :
ANT(oni) E L I ATEN[i]
P e n t r u cognomenul Atenus, a se vedea numărul următor.
9. Cărămidă. Ştampila în chenar adînc, însă slab imprimată ; d i ­
mensiunile : 11,5 χ 3 cm.

ATENVS ilATENVJl
10. Cărămidă. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 13 X 5,5 cm ; partea supe­
rioară a acesteia slab imprimată.
(l]E[g(io)] X [ I I I ge(mina)] I
AV(relius) APOLLON(ius)
Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . 9

11. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 12,4 χ 4,2 cm.

LEG(io) X I I I GE(mina) U l C *|||C.E

AVR(elius) CALISTR(atus)

Litera S inversată, în ligatură cu T. L i t e r a E, i n LEG(io), ca două

bare verticale. Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . 10

» C I L , I I I , 1629,8 ; 8065,10 ; 12610,c ; C . D a i c o v i c i u , A C M I T , 3, p. 43 ; Szilâgyi,

op. cit., X I I I , 190.
'•' C I L , I I I , 8065.28, şi 12614 ; Szilâgyi, X I I , 174, c i t e ş t e A V A P O L L O N I , dar
ceea ce vede el I este de fapt m a r g i n e a c h e n a r u l u i ş t a m p i l e i (v. l a noi).
1(1
C I L , I I I , 1629.10,c ( = 8065,13,e) ; C . D a i c o v i c i u , A C M I T , 3, p. 43 ; I . I. R u s s u ,
A p u l u m . 5, p. 221. nr. 5.

www.mnir.ro
250 CONSTANTIN C. P E T O L E S C U şi L I V I U MĂRGHITAN

12. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 12,5 X 4,8 cm. Partea finală

a n t r o p o n i m u l u i slab imprimată pe unele exemplare.

LE(gio) X I I I GE(mina)
L E / I I I C E
AV(relius) CALLISTRAT(us) A V C A L L I S T R T

Literele R A T d i n f i n a l u l cognomenului, în ligatură ; de remarcat

l i t e r a A , sub f o r m a a două liniuţe oblice p o r n i n d d i n hasta l u i Τ cu care
este în ligatură (cf. A d i n A V R , supra, n r . 11). Ştampila era cunoscută la
M i c i a şi A p u l u m (dar incorect citită) . n

13. Fragment de cărămidă. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 13,5 X 5 c m .

LE(gio) X I I I GE(mina)
AV(relius) CALLISTRAT(us)

L i t e r a V răsturnată, S inversată, Τ de două o r i răsturnată (ultima

dată în ligatură cu A ) . Ştampila (incompletă) era cunoscută la M i c i a (dar
f i n a l u l cognomenului lipsă, p r o b a b i l defectuos i m p r i m a t ) . 12

14. Fragment de cărămidă. Dimensiunile (păstrate) ştampilei :

9,5 X 5 c m . ^-C6L"
X GEL ,'ΑΛ n \ /
.... E M R V A ftKBSJ^
REDNA
Ştampila este imprimată invers, dar cu l i t e r e pozitive. Lectura ei
este următoarea :
L E G (io) X[iîi g(emina)]
AVR(elius) M E f n ]
ANDER
Cunoscută la A p u l u m , U l p i a Traiana şi Potaissa 13
.
15. Fragment de cărămidă. Dimensiunile (păstrate) ştampilei :
7,5 χ 4,6 c m .
[le(gio) x ] I I I GE(mina)
[au(relius) m e ] N A N D ( e r )
Ştampilă cunoscută la A p u l u m 14
.
11
C I L , I I I , 1629,10,a, şi 8065,13,b ; Szilâgyi, op. cit., I X , 131, c u l e c t u r a a n t r o ­
ponimului A V C A L I S T R I . Neînţelegînd forma cognomenului, epigrafistul buda-
p e s t a n n u d ă n i c i d e s e n u l corect, deşi e p i g r a f a e r a î n t r e a g ă .
1 2
C I L , I I I , 1629,10,b.
1 3
C I L , I I I , 1629,17,a, şi C I L , I I I , 8065, a-e ( l e c t u r ă c o r e c t ă ) ; o ş t a m p i l ă d i n
c o l e c ţ i a B o l l i a c (loc de descoperire necunoscut), corect c i t i t ă , l a G r . G . T o c i l e s c u ,
Monumentele epigrafice şi sculpturale ale Muzeului Naţional de Antichităţi din
Bucureşti, B u c u r e ş t i , 1902, p. 329, n r . 45. D a r Szilâgyi, op. cit., X I I I , 191, f ă r ă a l u a
în s e a m ă l e c t u r ă ed. C I L , I I I , d ă o n o u ă l e c t u r ă , f a b r i c î n d u n a n t r o p o n i m p u s
c h i a r de c ă t r e a u t o r s u b s e m n u l î n t r e b ă r i i : [ L ] ( e ) G ( i o ) X I I I G ( e m i n a ) / E L ( i u s )
N E M ( m i u s ?) / R V A R E D N A (... ?).
''· C I L . I I I , 8065,22,f ; Szilâgyi, op. cit., X I I I , 179.

www.mnir.ro
ŢIGLE ŞI C Ă R Ă M I Z I ŞTAMPILATE D E L A MICIA 251

16. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 14,5 X 5 cm.

L E G (io) X I I I GE(mina) LECXIIICE

F L A ( v i u s ) ELIOD(orus) I f L A E L 101
Ştampilă cunoscută la A p u l u m , U l p i a Traiana şi M i c i a . V a r i a n t e 15

ale acestei ştampile, la Sard şi A p u l u m , unde cognomenul apare în f o r m a

H E L I O , respectiv H E L I O D , dovadă că numele soldatului cărămidar
16 17

era Flavius Heliodorus.

17. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 12,1 χ 4,2 cm.

LEG(io) X I I I GE(mina) FA E C * W
FLA(vius) V I T A L I S

L i t e r a S inversată. Ştampilă cunoscută la A p u l u m 18

.
18. Cărămidă. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 13,7 χ 4,4 c m .

LEG(io) X I I I GE(mina) i^j L E C ^ l c î î Î C E V

IV(lius) D E I O T A R V S I ÎVDCIOTARVL

Literele V şi S (inversată) d i n terminaţia cognomenului în ligatură.

Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . 19

19. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 13 X 4,5 cm.

LE(gio) X I I I GE(mina) UE Χ Π Ϊ Τ
I V(li) D E I O T A R I 11V D ο I O T A R I

Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . 2 0

20. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 13,3 X 4,5 cm

LEG(io) X I I I GE(mina)
IVL(ius) M A R C I A N V S

L i t e r a S jos. Ştampila este deja cunoscută la M i c i a . 2 1

1 5
C I L , I I I , 1629,20 ( = 8065,25,d) ( l e c t u r ă c o r e c t ă ) ; d a r S z i l â g y i , op. cit.,
V I I I , 124, c i t e ş t e g r e ş i t în r. 2 : F L ( a v i o ) A E L I O D(... ?).
1K
C I L , I I I , 1629,20 ; 8065,25, d.
1 7
I . I . R u s s u , „ A p u l u m " , 5, p. 225, n r . 13.
1H
C I L , I I I , 8065, 27, e, şi 12613, c - d ; Szilâgyi, op. cit., X I I I , 180. L a noi şi
Szilâgyi n u se v e d e b i n e ο d i n G E ( m i n a ) , e l este î n s ă c o r e c t r e d a t în C I L , I I I .
V a r i a n t e , Szilâgyi, op. cit, X I I I , 181, 182.
19
C I L , I I I , 8065,29, a-b ; 12615, e-f ; Szilâgyi, op. cit., X I I I , 183 ; L . M ă r g h i t a n ,
R M , 1968, 5, p. 448, fig. 7.
2 0
C I L , I I I , 8065, 29, d ; Szilâgyi, op. cit, X I I I , 184 : L E G X I I I G E — d a r
G din L E G , desenat de altfel foarte s l a b , a p a r e d a t o r i t ă u n e i g r e ş e l i de l e c t u r ă a
epigrafistului.
2 1
C I L , I I I , 8065, 30, d ( = 12 616).

www.mnir.ro
252 CONSTANTIN C P E T O L E S C U şi L I V I U MĂRGHITAN

21. Ţigle. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 13 χ 4,4 c m .

L E - X I I I
MARjCIAVi

LE(gio) X I I I GE(mina)
IVL(ius) MARCIAN(us)

Ştampilă cunoscută la A p u l u m 2 2
.

22. Cărămidă. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 11 χ 5 cm.

LEG(io) X I I G(emina) hLEGXHiG n

IVL(ii) M A R C I A N I IVLMARCIANÎ
G r u p u l de l i t e r e C I A d i n cognomen în ligatură. Ştampilă cunoscută
la A p u l u m şi M i c i a . 2 3

Acest soldat cărămidar este p r o b a b i l identic cu cel care închină la

A p u l u m u n altar v o t i v : Soli invicto I Mythrae. C. Iulius I Marcianus, I
signif(er) leg(ionis) I XIII Gem(inae), I libens posuit *. 2

23. Cărămidă. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 11,5 X 3,6 cm.

IVLI SERENI
55Π
LEG(io) X I I I GEM(ina)

L i t e r a Ν inversată, M răsturnată ca u n W . Ştampilă cunoscută

la A p u l u m . 2 5

24. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 12 χ 4,8 cm.

LEG(io) X I I I G(emina)
LVCR(etius) A Q V I ( l a )
L £ C XI II G
Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi M i c i a . 2 6

S z i l â g y i , op. cit., X I , 164, c i t e ş t e a n t r o p o n i m i a L ( u c i u s ) M A R C l A N ( u s ?),

2 2

c î n d de fapt e l este [ i u ] L M A R C I A N ( u s ) ; I . I . R u s s u , A p u l u m , 5, p. 225, nr. 14.

2 3
C I L , I I I , 8065, 30, a, şi 12616 ; Szilâgyi, op, cit., X I , 163, d e s e n e a z ă şi
c i t e ş t e I V L ( i u s ) M A R C I A N ( u s ?).
2
'· V . C h r i s t e s c u , D a c i a , 3—4, 1927—1932, p. 623 ( = M . J . V e r m a s e r e n , C I M R M ,
I I , 1962).
2:
' I . I. R u s s u , A p u l u m , 5, p. 227—228, nr. 19 : . . . . S E R E N I / XIII GEW.
2 0
C I L , I I I , 1629, 22, a ; 8065, 31 ; 12617, 1 ; Szilâgyi, op. cit., I X , 134. U n
e x e m p l a r se a f l ă e x p u s şi în M u z e u l P o r ţ i l o r de F i e r ( D r o b e t a - T u r n u S e v e r i n ) , d a r
este îndoielnic c ă p r o v i n e d i n c a s t r u l de acolo.

www.mnir.ro
Ţ I G L E ŞI C Ă R Ă M I Z I Ş T A M P I L A T E D E L A MICIA 253

25. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 11 χ 5 cm.

LEG(io) X I I I GE(mina) Γ£Ε j r v 111
LOCRETI(u)S L LO C V E T I l
ACV(i)LA r ACVLA/O
Variantă a ştampilei anterioare. De remarcat g e n t i l i c i u l Locretius.
L i g a t u r i : L E , CV'.
26. Fragment de ţiglă. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 9 χ 4,8 cm. Foarte
uzată. I m p r i m a r e inversă ; r . 2 este cu litere răsturnate.

[mem]MI(us) F R O N T O
[leg(io)] X I I I GEM(ina) M10 II
Literele N T în ligatură. A n a l o g i i la A p u l u m 2 7
.
27. Fragment de ţiglă. D i m e n s i u n i l e (păstrate) ştampilei : 4,5 X
X 2,5 cm.
L E G (io) X I I [ i gem(ina)]
POMPfoni fortis] Je/v\f
Ştampilă cunoscută la A p u l u m 2 8
.
28. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 11 X 5 cm

LEG(io) X I I I GE(mina) LECXHlC t

STA(tius) S E N T I A ( n u s ) ίΎΛ ΚΕΝΤΙΑ
Ştampilă cunoscută la A p u l u m şi U l p i a Traiana . 2 9

29. Cărămizi. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 15,5 χ 5 cm.

L E G (io) X I I I GEM(ina) PÎtcVIlKf M η

VLP(ius) F R O N T O

Ştampila este cunoscută la A p u l u m , U l p i a Traiana, M i c i a şi Cenad 3 0

.
2
' Szilâgyi, op. cit., X , 148, şi X I , 153, c i t e ş t e g r e ş i t g e n t i l i c i u l : M E M N I ( u s ) ;
I. I. R u s s u , „ A p u l u m " , 5, p. 226, n r . 16.
2 8
Szilâgyi, op. cit., V I I I , 123 ; I . I. R u s s u , „ A p u l u m " , 5, p. 226—227, n r . 17.
2 9
C I L , I I I , 8065, 33, g—h ( = 12618, h) ; Szilâgyi, op. cit., V I I I , 118 : d a r A
din S T A ( t i u s ) n e i m p r i m a t (sau n u a fost distins de epigrafist, c a r e de altfel n u
înţelege n i c i g e n t i l i c i u l ) . î n C I L l i t e r a r e s p e c t i v ă e r a r e d a t ă p u n c t a t ă , ceea ce
î n s e a m n ă c ă e r a s l a b i m p r i m a t ă . V a r i a n t ă l a Szilâgyi, op. cit., V I I I , 117. C f . î n c ă
I. I . R u s s u , „ A p u l u m " , 5, p. 228, nr. 20 : l e c t u r ă c o r e c t ă .
3 0
C I L , I I I , 1629, 24 ; 8065, 34 ( = 12619, f) : [ 1 ] E G X I I I G E / V L P F R O N T ; a r
fi o v a r i a n t ă a ş t a m p i l e i noastre, d a c ă n u c u m v a u l t i m a l i t e r ă d i n a m î n d o u ă
rîndurile, slab i m p r i m a t ă , lipseşte. Ş t a m p i l a de l a U l p i a T r a i a n a , C I L , I I I , 1629,
24, c : L E G X I I I . . . / V L P Y P . . . . , r ă m î n e n e î n ţ e l e a s ă de ed. C I L , I I I ; în loc de literele
Y P trebuie citite F (ca u n lambda, a ş a c u m a p a r e şi l a noi) şi R (nu P ) , d e c i :
V L P ( i u s ) F R f o n t o ] . Szilâgyi, V I I , 112 ; v a r i a n t e , V I I I , 113, 114. L . M ă r g h i t a n , R M .
1968, 5, p. 446, v a r i a n t a L E G X I I I G E / V L P F R O N (litera Ν i n v e r s a t ă ) ; ibidem,
p. 448. C ă r ă m i z i c u n u m e l e l u i U l p i u s F r o n t o a u a p ă r u t şi în t h e r m e l e de l a
A p u l u m , î m p r e u n ă c u cele a l e l u i A n n e u s S a t u r n i n u s : v e z i R d m e r in Rumănien,
K o l n , 1969 (catalogul e x p o z i ţ i e i de l a K ô l n , f e b r u a r i e - m a i 1969), p. 116—117,
siglele C 23 şi C 24.

www.mnir.ro
 254 CONSTANTIN C. P E T O L E S C U şi L I V I U MĂRGHITAN

30. Fragment de ţiglă. D i m e n s i u n i l e ştampilei : 12 χ 2,8 cm.

[ l ] E G ( i o ) X I I I GE(mina) H E j r a ]
<rXXMCEHh
A n a l o g i i la A p u l u m . Este singura inscripţie tegulară cunoscută
3 1

pînă acum la M i c i a avînd a n t r o p o n i m u l în acelaşi rînd cu numele

legiunii.
M u l t e d i n t r e cele 30 de ştampile prezentate m a i sus sînt deja cunos­
cute p r i n numeroase exemplare descoperite la A p u l u m şi în alte locuri.
Acest m a t e r i a l tegular, reprezentînd «materia copioasă p e n t r u u n i m p o ­
zant r e p e r t o r i u arheologic-epigrafic, u n mic „corpus"» , poate beneficia, 3 2

în ceea ce priveşte încadrarea cronologică, de rezultatele cercetărilor

arheologice d i n thermele de la M i c i a .
A s t f e l , u n canal de piatră p e n t r u evacuarea apei d i n t r - u n bazin a
fost pavat cu 22 de cărămizi, toate ştampilate cu numele unor m i l i t a r i
d i n legiunea X I I I Gemina . Canalul şi bazinul se leagă organic şi s t r a t i ­
3 3

grafie de u n complex constructiv m a i mare, care c u p r i n d e toată l a t u r a

de vest a thermelor (cercetată în a n i i 1971—1974) ; sub acesta se află
u r m e l e construcţiei iniţiale a thermelor. Acest complex constructiv
datează de la refacerea d i n anul 193 a thermelor, atestată e p i g r a f i c . 34

(O altă refacere a a v u t loc în t i m p u l domniei împăratului Severus

Alexander ) . 3 5

P r o b a b i l că întreg m a t e r i a l u l tegular de la M i c i a cu ştampilele

l e g i u n i i X I I I Gemina datează d i n aceeaşi v r e m e . Cercetările d i n thermele
de la M i c i a aduc astfel o contribuţie esenţială, care n u este nevoie a m a i
f i subliniată, la datarea acestei categorii de epigrafe descoperite în Dacia
Superior : sfîrşitul secolului a l I I - l e a e.n.
La M i c i a există şi alte menţiuni despre legiunea X I I I Gemina : doi
beneficiari consulari pun nişte inscripţii v o t i v e , iar o vexilaţie este 3 6

menţionată într-o inscripţie pusă pe dealul Bejan de lîngă Deva . Dar 3 7

nici d i n inscripţii, n i c i după ştampile, n u rezultă că legiunea sau o parte

a ei a staţionat la M i c i a . Produsele atelierelor de cărămidărie ale
3 8

l e g i u n i i staţionate la A p u l u m erau răspîndite în l o c u r i d i f e r i t e ale p r o ­

v i n c i e i . Numeroasele cărămizi purtînd ştampile identice, dar descoperite
3 9

în l o c u r i diferite, ar arăta că, într-adevăr, cărămizile au fost aduse m a i

degrabă de la A p u l u m , pe Mureş eventual, decît că aceiaşi soldaţi au
lucrat cărămizi în l o c u r i d i f e r i t e ale provinciei, destul de depărtate d i n
punct de vedere geografic.

3 1
Szilâgyi, op. cit., V I , 95 ; I. I. R u s s u , „ A p u l u m " , 5, p. 224, a p u d nr. 12.
Szilâgyi citea n u m e l e s o l d a t u l u i c ă r ă m i d a r H E R M ( e s ) , deşi c h i a r d i n d e s e n u l s ă u
se vede c l a r c ă este H E R A .
3 2
I. I . R u s s u , „ A p u l u m " , 5, p. 217.
3 3
D u p ă aceste ş t a m p i l e s - a u scos e s t a m p a j e în c e a r ă , a f l a t e a c u m l a M u z e u l
de I s t o r i e a l R e p u b l i c i i S o c i a l i s t e R o m â n i a .
3
'· C I L , I I I , 1374.
3 5
C . D a i c o v i c i u , A C M I T , 3, p. 35, nr. 1.
3 0
C I L , I I I , 7859 ; C . D a i c o v i c i u , A C M I T . 3, p. 39, n r . 9.
3 7
C I L , I I I , 12565.
3 8
C . D a i c o v i c i u , A C M I T , 3, p. 24, nota 28.
3 9
I . I . R u s s u , „ A p u l u m " , 5, p. 219, nota 4.

www.mnir.ro
ŢIGLE ŞI C Ă R Ă M I Z I ŞTAMPILATE D E L A MICIA 255

Aceşti m i l i t a r i care îşi însemnează numele pe cărămizi, desigur şefi

de ojficinae, erau p r o b a b i l gradaţi ai l e g i u n i i , ca acel C. I u l i u s Marcianus
(supra, nr. 20—22) despre care aflăm d i n t r - o inscripţie votivă de la A p u ­
l u m că era signifer . Inscripţiile tegulare ne ajută astfel să cunoaştem
40

n u m e l e a o serie d i n t r e aceşti comandanţi mărunţi ai l e g i u n i i X I I I

Gemina. în u l t i m u l sfert al secolului al I I - l e a e.n.
Publicarea acestor inscripţii tegulare este de asemenea interesantă,
deoarece ne p e r m i t e a cunoaşte formele specifice ale scrierii provinciale
de la p e r i f e r i a l u m i i romane . 41

I I . INSCRIPTIONES T E G V L A R V M A V X I L I O R V M
31. Fragmente de ţigle.

'v Ι Λ ο .

Pe u n f r a g m e n t se păstrează d i n ştampilă (dimensiuni : 5 X 4,5 cm) :

A
CAMP
Pe a l t u l (dimensiunile ştampilei : 7 X 4,5 cm) :
ALAE
. . . MPAGONVM
Ştampila completă este deci următoarea :
ALAE
CAMPAGONVM
Unitatea este documentată la M i c i a p r i n t r - o serie de i n s c r i p ţ i i . 42

Inscripţiile datate sînt d i n t i m p u l domniei împăraţilor C a r a c a l l a şi 43

F i l i p A r a b u l . Pe ştampile, este p e n t r u p r i m a dată cînd apare la M i c i a

4 4

şi în Dacia.
32. Fragmente de ţigle.

a) C O H . . . lungimea f r a g m e n t u l u i de ştampilă = 5 cm) ;

b) . . . I C O M (lungimea f r a g m e n t u l u i de ştampilă = 8,2 cm) ;
c) . . . C O M (dimensiunile f r a g m e n t u l u i de ştampilă : 7,6 χ
2,6 cm).
m
Supra, nota 24.
''' I . I . R u s s u , „ A p u l u m " , 5, p. 218 (supra, nota 2).
4 3
B i b l i o g r a f i a l a C . D a i c o v i c i u , A C M I T , 3, p. 25 ; I. I . R u s s u , S C I V , 21, 1970,
1, p. 162—163 ; idem, S C I V , 23, 1972, 1, p. 67.
4 3
C I L , I I I , 1377, 1378.
'•'· C I L , I I I , 1380.

www.mnir.ro
256 CONSTANTIN C P E T O L E S C U şi L I V I U MĂRGHITAN

Ştampila completă se prezintă astfel :

COH(ors) I I C O M ( m a g e n o r u m ) 45

Unitatea apare între trupele provinciei Dacia în diploma d i n a n u l

110 , apoi între cele ale Daciei S u p e r i o r . Garnizoana a avut-o la
46 47

M i c i a în tot t i m p u l stăpînirii romane . 4 8

33. Fragmente de cărămizi (lungimea ştampilei = 7, respectiv

9 cm). I m p r i m a r e inversă.

. . H I I F L CO . . . (partea finală slab imprimată) ;

F L C O M S (partea de sus a l i t e r e i S slab imprimată).
întreagă, ştampila este următoarea :
COH(ors) I I FL(avia) COM(magenorum) S ( a g i t t a r i o r u m ) 49

34. Fragment de cărămidă cu ştampila inversată. D i m e n s i u n i l e

ştampilei : 9,5 X 2,6 c m . Chenarul ştampilei m u l t adîncit.

CO(hors) SE(cunda) FL(avia) [com(magenorum)]

I n t r e numărul de ordine (SE) şi g e n t i l i c i u l unităţii (FL) se vede
i m p r i m a t m i n e r u l ştampilei.

35. Ştampile pe numeroase ţigle, întregi şi fragmentare.

COH(ors) I I H(ispanorum)

Pe unele exemplare, litera O este m a i mică decît celelalte. Numărul

de ordine a l cohortei poartă u n siciliens deasupra, ceea ce este o bună
indicaţie că ştampila este imprimată invers.
O ştampilă pe cărămidă, descoperită m a i de m u l t şi în condiţii
neprecizate, atesta deja această unitate la M i c i a . Cercetările d i n t h e r m e 50

au scos la iveală u n număr foarte mare de ştampile ale acestei unităţi.

C f . Szilâgyi, op. cit., X V I I I , 253.

4 0
C I L , X V I , 163.
4 7
C I L , X V I , 90, 117.
4 8
B i b l i o g r a f i a l a I . I . R u s s u , A c t a M N , 6, 1969, p. 172.
4 0
C f . C I L , I I I , 8074, 14, a (Micia) : f ă r ă i n d i c a t i v u l S(agittariorum).
r,n
C I L , I I I , p. 220. V e z i C . D a i c o v i c i u , A C M I T , 3, p. 25, nota 28.

www.mnir.ro
ŢIGLE ŞI C Ă R Ă M I Z I ŞTAMPILATE D E L A MICIA 257

Deşi m u l t e d i n t r e ele sînt bine i m p r i m a t e şi bine conservate, ele n u a u

fost, de la început, nici bine citite, n i c i corect i n t e r p r e t a t e . 51

Prezenţa cohortei I I H i s p a n o r u m la M i c i a datează d i n perioada i n i ­

ţială de construcţie a thermelor ; căci diploma militară d i n a n i i 158/159 b 2
r

apoi şi cele d i n a n u l 164 , atestă unitatea în Dacia Porolissensis. Dar

53

aceste documente epigrafice reprezintă p e n t r u cohors I I H i s p a n o r u m

n u m a i prima atestare în armata n o i i p r o v i n c i i . A n i i 158/159 reprezintă u n
terminus ante quem a a v u t loc t r a n s f e r u l unităţii pe graniţa de n o r d .
Provincia Dacia Porolissensis este atestată ca existînd la 2 i u l i e 133 p r i n
diploma de la G h e r l a . I n această diplomă, cohors I I H i s p a n o r u m n a
5 4

este menţionată ; dar diploma aminteşte n u m a i cîteva unităţi (2 ale şi

6 cohorte), ceea ce reprezintă doar o parte d i n exercitus Daciae Poro­
lissensis. N u este exclus ca unitatea să f i plecat pe graniţa nordică î n c ă
de la crearea n o i i p r o v i n c i i . 5 5

Este drept că n i c i o ştampilă a acestei unităţi n u a fost descoperită

în condiţii stratigrafice clare, d i n care să reiasă fără d u b i u că u n i t a t e a
a lucrat la construcţia iniţială (faza I) a thermelor. Dar, pe de altă parte,
este foarte problematic a susţine, în stadiul actual al documentării e p i ­
grafice, că unitatea a fost detaşată d i n Dacia Porolissensis la M i c i a pe
t i m p u l l u i Severus Alexander, p e n t r u a reface thermele, cum s-a încercat
mai recent a se susţine pe baza completării a r b i t r a r e a inscripţiei miciense
fragmentare atestînd refacerea băilor în t i m p u l acestui î m p ă r a t . 56

Ştampilele publicate aici, m u l t e reprezentînd t i p u r i n o u cunoscute

la Micia, se adaugă la r e p e r t o r i u l epigrafic al acestei aşezări m i l i t a r e şi
civile, aducînd totodată şi unele contribuţii la istoria militară a Daciei
romane.

5 1
Oct. F l o c a , F e r e n c z i Ş t e f a n , L . M ă r g h i t a n , Micia. Grupul de cuptoare pentru
ars ceramică, Deva, 1970, p. 9, citesc ş t a m p i l a : C O H I I H I S . D a r pe numeroase
exemplare, perfect c o n s e r v a t e ( p ă s t r a t e în t e g u l a r i u l Muzeului judeţean Deva), se
vede c l a r c ă d u p ă literele C O H I I H n u m a i u r m e a z ă altele, c i , m a i întîi, m i n e r u l
obiectului pentru imprimarea ştampilei, apoi un desen care, asociat cu numele
unităţii, poate f i u n semn distinctiv al acesteia (A. J. Reinach, Signa militaria,
s.v. D A , I V , 2, p. 1307—1325 ; cf. C . C . Petolescu, Cohors II Hispanorum la Micia,
„ S a r g e t i a " , 9, 1972, p. 44 şi nota 24).
5 2
C I L , X V I , 110.
5 3
C I L , X V I , 185 ( P a l a t o v o - T h r a c i a ) ; Materiale, 2, 1956, p. 703 şi u r m . (Gilău) ;
G . F o r n i , „ A t h e n a e u m " , N . S . , 36, 1—4, P a v i a , 1958, p. 131 şi u r m . (Căşei).
M
C . D a i c o v i c i u - D . P r o t a s e , J R S , L I , 1961, p. 63 şi u r m . ; A c t a M N , 1, 1964,
p. 174 şi u r m .
5 5
C . C . Petolescu, „ S a r g e t i a " , 9, 1972, p. 43—49.
5 6
C. Daicoviciu, A C M I T , 3, p. 35, nr. 1. Cf. Oct. Floca, Ferenczi Ştefan,
L . M ă r g h i t a n , op. cit., p. 9—10.

www.mnir.ro
258 C O N S T A N T I N C . P E T O L E S C U şi L I V I U M Ă R G H I T A N

T U I L E S E T B R I Q U E S ESTAMPILLÉES DÉCOUVERTES
DANS L E S THERMES D E MICIA

— Résumé —

L e s auteurs p r é s e n t e n t 36 b r i q u e s et tuiles e s t a m p i l l é e s t r o u v é e s a u cours

des fouilles a r c h é o l o g i q u e s d a n s les b a i n s r o m a i n s de M i c i a (Veţel, d é p . de H u n e ­
doara), e f f e c t u é e s e n 1967—1969 et 1971—1972.
Nous ne c o n s i d é r o n s pas utile r e p é t e r i c i l e texte des e s t a m p i l l e s ; nos lecteurs
é t r a n g e r s p o u r r o n t l e s s u i v r e assez f a c i l e m e n t d ' a p r è s l e s d e s s i n s et l a t r a n s c r i p t i o n
(échélle 1 : 4 ) .
L e s p l u s n o m b r e u s e s a p p a r t i e n n e n t à l a légion X I I I G e m i n a (n°s 1—30). L e s
circonstances s t r a t i g r a p h i q u e s de l a d é c o u v e r t e m o n t r e n t qu'elles datent à l a f i n d u
I I s i è c l e d e n.è.
e

Cinq estampilles appartiennent a u x formations auxiliaires q u i ont t r a v a i l l é

a u x bains : ala 1 Hispanorum Campagonum (n° 31), cohors II Flavia Commagenorum
(nos 32—34) et cohors II Hispanorum ( n " 35). L a d e r n i è r e a p r i s p a r t à l a c o n s t r u c ­
tion i n i t i a l e des bains. D ' a u t r e part, l a cohors II Flavia Commagenorum, qui a eu
son siège d a n s le c a m p de M i c i a p e n d a n t l ' é p o q u e tout e n t i è r e de l a d o m i n a t i o n
r o m a i n e e n D a c i e , a p r i s part, p e u t - ê t r e , à c ô t é de l'ala I Hispanorum Campagonum,
à l a reconstruction d e s bains, sous les r è g n e s d e S e p t i m e S é v è r e ( C I L , I I I , 1374) et de
S é v è r e A l e x a n d r e ( A C M I T , 3, 1931, p. 35, n» 1).

www.mnir.ro