Curs Anatomie IV 30.10.

2018

Si mai multe nebunii 4

A. Evolutia venelor vitelline

B. Separarea ficatului de septul transvers
C. Evolutia mezogastrului ventral
D. Malformatii la ficatul hepatic
E. Dezvoltarea pancreasului
F. Malformatii de pancreas

A. Evolutia venelor viteline

Venele vitelline aduc sangele de la peretii sacului vitelin. Sunt doua: dreapta si stanga. Ele patrund in
ficat unde isi pierd caracterul tubular si iriga o retea foarte mare de capilare (viitoarele capilare
sinusoide). La iesirea din ficat isi recapata caracterul tubular si se varsa in sinusul venos primitiv.
Inainte de intrarea in ficat venele se numesc advehente, iar dupa iesirea din ficat se numesc
revehente. Intre cele doua vene advehente se stabilesc de sus in jos trei anastomose transversal:

I. Prima anastomoza – intrahepatica si preduodenala

II. A doua este extrahepatica si retroduodenala
III. A treia este extrahepatica si preduodenala

In urma rotatiei duodenale anumite segmente advehente se obstrueaza si dispar. Se atrofiaza

segmentul initial al vitelinei stangi, segmentul dintre anastomoza 2 si 3 a vitelinei drepte si segmentul
dintre anastomoza 1 si 2 al vitelinei stangi. Ramane permeabil traseul viitoarei vene porte cu raport
retro-pancreatico-duodenal. Acest traseu se mai numeste si vena advehenta comuna. La intrarea in
ficat aceasta se imparte intr-o ramura dreapta si una stanga (viitoarele ramuri ale venei porte). La
iesirea din ficat revehenta stanga se atrofiaza, iar cea dreapta devine revehenta comuna. Toate
aceste evenimente s-au petrecut in etapa vitelina a circulatiei hepatice.

Urmeaza etapa placentara/ombilicala a circulatiei hepatice. Ficatul creste atat de mult incat devine
un obtacol in calea fluxului sangvin. In consecinta prin el mai trece o mica parte de sange portale, iar
in afara lui, prin venele ombilicale (care vin de la placenta). Crescand ficatul, atinge venele ombilicale
si acestea se anastomozeaza cu anastomozele vitelo-viteline. Anastomoza din dreapta dispare, iar
cea din stanga cu ramura stanga a venei porte. Asa se explica de ce ligamentul rotund al ficatului se
deschide in ramura stanga a venei porte.

Nevoia de sange a embrionului este atat de mare incat pe fata viscerala a ficatului apare prin
angiogeneza locala un conduct venos numit vena lui Arantius care uneste prima anastomoza
ombilico-vitelina cu vena revehenta comuna. Cea mai mare parte a sangelui oxigenat merge prin
aceasta anastomoza. Aceasta vena are la origine un sfincter puternic. In momentul nasterii, acest
sfincter se contracta si astfel inima este protejata de excesul sangvin propulsat de contractile uterine
(daca nu se contracta, fatul face insuficienta cardiaca).

Etapa finala de circulatie hepatica este etapa portal. Tot sangele care traverseaza ficatul vine din
vena porta – ombilicalele dispar. Din segmental initial al ombilicalei stangi se va forma ligamentul
rotund al ficatului (inchiderea venelor vitelline si ombilicale stangi duce la atrofierea cornului stang al
sinusului venos primitiv).

Arterele hepatice se formeaza prin unirea unor ramuri arteriale segmentare din aorta dorsala. Iau
astfel nastere trunchiul celiac, artera mezenterica superioara si cea inferioara. Initial trunchiul celiac
se formeaza la T10 si sufera un pseudodescensus pana in abdomen. Aceasta formare prin fuziune a
vaselor hepatice explica variabilitatea de numar a acestor vase la adult (1-3 vase hepatice).

B. Separarea ficatului de septul transvers

Ficatul prin greutatea sa tinde sa se separe de diaphragm. Separarea se face prin adancirea unor
funduri de sac peritoneale numite recesul subfrenic drept si stang. Recesurile sunt separate de
ligamentul falciform si ajung pana la ligamentul coronar.

Importanta recesurilor subfrenice: se pt umfla cu aer – se vad la radiografie negre; infectie – abces
subfrenic prin urcarea prin capilaritate a infectiilor in recesurile subfrenice (initial spatiu virtual, care
poate deveni real)

C. Evolutia mezogastrului ventral

In mezogastrul ventral se dezvolta mugurele ventral pancreatic, colecistul, ficatul. Intre ficat si
stomac se formeaza omentul mic, iar intre ficat si diafragma – ligamentul falciform, iar spre
posterior – ligamentul coronar.

D. Malformatii la ficatul hepatic

 Lobul Riedel
 Lobul lui Spiegel – la dreapta lobului caudat – procesul Spiegel
 Atrofii de lobi – mai frecvent lob stang – ca urmare a atreziilor canaliculare
 Atrezii/ stenoze de de ducte biliare intra/extrahepatice
 Chisturi congenitale

E. Dezvoltarea pancreasului

Intre mugurele hepatic si duoden se dezvolta in mezogastrul ventral mugurele pancreatic ventral.
Superior de acesta, in mezenterul dorsal se dezvolta mugurele pancreatic dorsal. Mugurii au fiecare
cate un canal initial care se obstrueaza si apoi se retunelizeaza, iar asta explica atresia si stenoza de
canal. Mugurele ventral, in cursul miscarilor duodenale, sufera o asa-zisa miscare de rotatie, in jurul
duodenului, posterior de acesta. [Nu exista rotatie, ci crestere diferentiata ale diferitelor regiuni
implicate.] In realitate, nu e vorba de o rotatie (care ar strangula duodenul), ci este vorba de cresteri
differentiate ale diferitelor regiuni implicate.

Mugurele ventral, dupa ce va fuziona cu cel dorsal, va genera procesul uncinat si partea inferioara a
capului pancreasului. Canalul pancreatic principal (Wirsung) va rezulta din: canal mugure ventral +
anastomoza + parte distala canal mugure dorsal, iar partea proximala a canalului mugurelui dorsal va
deveni canal Santorini.

F. Malformatii de pancreas
 Insule de pancreas heterotopic in omentul mic, langa vezica biliara, in peretele intestinal
 Atrezii/stenoze de ducte pancreatice
 Chisturi congenitale
 Pancreasul inelar – duodenul 2 este cuprins de pancreas pe toata circumferinta – poate duce
la stenoza duodenala