Capitolul 3

Alegeri optimale la nivelul consumatorului,

pe piaţa produselor şi serviciilor
Prof. dr. Stelian STANCU

3.1. Cererea necompensată şi cererea compensată

Există două situaţii:

- Prima situaţie - primala.

Fie pentru aceasta
- un consumator ce
 doreşte să cumpere două tipuri de bunuri;
 dispune de un venit V
x2

V
p2
x2*
u max

u2
u1
0
V
x1 x1
p1

Figura 3.1. Alegerea optimă atunci când venitul consumatorului şi vectorul

preţurilor bunurilor sunt cunoscute
100 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Problema de optim:
[max]U ( x1 , x 2 )
 x1 , x2 (3.1)
 p1 x1  p 2 x 2  V

Rezolvare:
Pasul 1: Se construieşte lagrangeanul problemei:

L( x1 , x 2 ,  )  U  x1 , x 2     p1 x1  p 2 x 2  V  .

Pasul 2: CNO:
 L
 x  0
 1 U m1  x   p1  0
 L 
  0  U m2  x   p 2  0 (3.2)
 x 2 p x  p x V
 L  0  1 1 2 2

 
de unde se deduce că:
U m1 x  p1
 (3.3)
U m2 ( x) p 2
sau mai mult:
U m1  x  U m2 ( x)
 (legea a II-a a lui Gossen). (3. 3 )
p1 p2

Se obţin:
x1*  x1*  p1 , p 2 ,V  (3.4)
x2*  x2*  p1 , p2 ,V 

cerere necompensată sau cerere walrasiană (sau de tip Marshall).

Pasul 3: CSO

- diferenţiala totală de ordinul 2 a lagrangeanului în punctul x1* , x2* să fie 
negativă.
Observaţie: Funcţiile de cerere marshalliană sunt omogene de grad zero în
vectorul dat de preţuri şi de venit.
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 101

 Interpretarea economică a multiplicatorului lui Lagrange ()

Aplicând diferenţiala totală în problema (3.1), se obţine:

dU ( x)  U m1 ( x)dx1  U m2 ( x)dx 2

 (3.5)
 p1dx1  p 2 dx 2  dV

sau:
dU ( x)   ( p1dx1  p 2 dx 2 )

dV  p1 dx1  p 2 dx 2
dU
şi deci   , adică utilitatea marginală a venitului (cu cât creşte utilitatea la o
dV
creştere cu o unitate a venitului).

- A doua situaţie – duala:

[min]{ p1 x1  p 2 x 2 }
 x1 , x2

pe restrictia (3.6)
U ( x , x )  u
1 2

care implică parcurgerea următorilor paşi:

Pasul 1. Se construieşte lagrangeanul problemei:

L( x1 , x 2 , )  p1 x1  p 2 x 2  U  x1 , x 2   u 

Pasul 2. CNO:
 L
 x  0  p1  U m1  0
 1 
 L  2
 0 =>  p 2  U m  0
 x 2 
 L  0 U ( x)  u
 

U m1  x  p1 U m1  x  U m2 ( x)
de unde: 2  sau  .
U m ( x) p2 p1 p2
102 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Se obţin:
 x1**  x1**  p1 , p2 , u 
 ** (3.7)
 x2  x 2  p1 , p2 , u 
**

cunoscută şi sub denumirea de cerere compensată sau de tip Hicks.

Pasul 3. CSO
- diferenţiala totală de ordinul 2 a lagrangeanului în punctul x **
1 , x2**  să
fie pozitivă.

x2

V2
p2
Vmin
p2
V1
p2

u1
u

x1
V1 Vmin V2
0
p1 p1 p1
Figura 3.2. Alegerea optimă atunci când utilitatea consumatorului
şi vectorul preţurilor bunurilor sunt cunoscute

3.2. Alegeri optimale în funcţie de tipul preferinţelor

(al bunurilor)

 Pentru bunuri substituibile

[max]U ( x1 , x 2 )  x1  x 2
 x1 , x2

pe restrictia de buget (3.8)
p x  p x V
 1 1 2 2
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 103

Rezolvarea numerică:
- se construieşte lagrangeanul problemei:

L( x1 , x 2 ,  )  x1  x 2   p1 x1  p 2 x 2  V 

 L
 x  0
 1
 L
- CNO:  0
 x 2
 L
 0
 
de unde:
 x1* ( p1 , p 2 , V )  x1 , x1  0 ales arbitrar

 * p1 V
 x 2 ( p1 , p 2 , V )   p x1  p
 2 2

 p1
atunci când:  .
 p2
x2

 p1
curbele de indiferenţă când 
 p2
V 
B curba de indiferenţă U(x)= u (panta  )
p2 
p1
u2 dreapta bugetului (panta =  )
p2
u1

A
0
V
x1
p1
Figura 3.3. Alegerea optimă în cazul bunurilor substituibile
 p1  p1
şi  , respectiv 
 p2  p2
104 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

 p1
- dacă  :
 p2
 *  V 
 x1 ( p1 , p 2 , V )  x1  0, 
  p1 
 (3.9)
 x * ( p , p , V )   p1 x *  V  0, V .
 2 1 2 1  
 p2 p2  p2 

 p1
- dacă  :
 p2
 * V
 x1  p1 ,p 2 ,V  
 p1
 x 2  p1 ,p 2 ,V   0
*

 p1
- dacă  , conduce la alegerea optimă:
 p2
 x1*  p1 , p 2 , V   0

 x *  p , p , V   V (vezi figura 3.4, punctul D)
 2 1 2 p2

x2

V  p1
D curbele de indiferenţă când 
p2  p2
u2
p1
dreapta bugetului (panta =- )
p2
u1
C

V
0 x1
p1
 p1
Figura 3.4. Alegerea optimă în cazul bunurilor substituibile şi 
 p2
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 105

 Pentru bunuri complementare

[max]U ( x1 , x 2 )  min{x1 ,x 2 }

 x1 , x2 (3.10)
 p1 x1  p 2 x 2  V
x2

V
p2
A u1

u2
C B u3

V
0 x1
p1
Figura 3.5. Alegerea optimă în cazul bunurilor complementare

Soluţia optimă:
 * 
 x1 ( p1 , p 2 , V )   p   p V
1 2
 (3.10’)

 x 2* ( p1 , p 2 , V )  V
  p1   p 2

 Pentru preferinţe de tip Cobb-Douglas:

[max]U ( x1 , x 2 )  x1 x 2
x ,x
 1 2 (3.11)
 p1 x1  p 2 x 2  V
Se obţine:
 *  V
 x1 ( p1 , p 2 ,V )      p1
 (3.11’)
 V
 x 2* ( p1 , p 2 , V )  
   p2
106 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

 Pentru preferinţe neconvexe:

x2

V
p2

B
u2
u1
V
0 x1
p1
Figura 3.6. Alegerea optimă în cazul preferinţelor neconvexe
 Pentru preferinţele concave.
- pentru cazul 1.
x2

V
p2
B

A


D
u1 u2 u3  u4

V
0 C x1
p1
Figura 3.7. Alegerea optimă în cazul preferinţelor concave, pentru cazul 1
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 107

 * V
 x1 ( p1 , p 2 , V ) 
alegerea optimă este:  p1
 x 2* ( p1 , p 2 ,V )  0
- pentru cazul 2

x2

B
V
p2

A

u4
u1 u2 u3 C
0 v / p1 x1
Figura 3.7’. Alegerea optimă în cazul preferinţelor concave, pentru cazul 2

 x1* ( p1 , p 2 , V )  0

alegerea optimă este: 
 x 2* ( p1 , p 2 , V )  V
 p2
108 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

- pentru cazul 3:
x2

V
B
p2

A


u4
u1 u2 C u3

V
0 x1
p1
Figura 3.7 ’’. Alegerea optimă în cazul preferinţelor concave, pentru cazul 3

 * V  x1* ( p1 , p 2 , V )  0
 x ( p , p , V )  
alegerea optimă este:  1 1 2 p1 sau  * V
x 2 ( p1 , p 2 , V ) 
 x 2 ( p1 , p 2 , V )  0
*  p2

 Pentru cazul pachetelor de bunuri care includ un bun neutru,

respectiv un produs rău, alegerea optimă este dată de:
x1* ( p1 , p 2 , V )  x 2* ( p1 , p 2 , V )  0 (3.13)
unde bunul 1 a fost presupus neutru, respectiv rău.

3.3. Indicatori ai cererii. Tipuri de bunuri în funcţie

de aceşti indicatori
Se porneşte de la funcţiile de cerere marshalliană:

x1*  x1* ( p1 , p2 , V ) şi x2*  x2* ( p1 , p2 , V )

 Modificarea cererii din bunul i la o schimbare a preţului aceluiaşi

 dx 
bun  i  , ceilalţi factori rămânând constanţi.
 dpi 
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 109

Presupunem că
- preţul bunului i scade;
- preţul celuilalt bun şi venitul rămân constante.
dx i
În funcţie de semnul expresiei avem că:
dp i

- bunul i este normal, dacă:

dxi '
 0 , cu dpi  pi  pi  0 , pentru cazul discret
dpi
x2

alegerea optimă înainte şi după modificarea

preţului bunului 1
V
p2

A noua dreaptă a bugetului

u2

u1

V V
0 dx1>0 x1
p1 p1
dx1
Figura 3.8. Cazul bunului normal, 0
dp1

- bunul i este bun Giffen, dacă:

dxi
 0 , cu dp i  pi'  p i  0 pentru cazul discret
dpi
110 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

x2
V
alegerea optimă înainte şi după modificarea
p2
preţului bunului 1
B

A
noua dreaptă a bugetului
u2

u1
V V
0 dx1<0 x1
p1 p1

dx1
Figura 3.9. Cazul bunurilor de tip Giffen, 0
dp1

 Modificarea cererii din bunul i la o schimbare a preţului celuilalt

dxi
bun, , venitul şi preţul bunului i rămânând constante.
dp j

Presupunem că
- preţul bunului 2 creşte;
- preţul bunului 1 şi venitul consumatorului rămân nemodificate.
dx1
În funcţie de semnul raportului avem că:
dp 2

- bunul 1 substituie brut bunul 2, dacă:

dx1
 0 , cu dp 2  p 2  p 2  0.
dp 2

- bunul 1 este bun complementar brut în raport cu bunul 2, dacă:

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 111

dx1
 0 , cu dp2  p2  p2  0 , pentru cazul discret
dp 2

 Modificarea cererii din bunul i la o schimbare a venitului

dx
consumatorului, i , preţurile bunurilor rămânând nemodificate.
dV
dxi
În funcţie de semnul raportului , avem:
dV
- bunul i este normal în sens larg dacă:

dxi
0
dV

x2

V
p2

V
u4
p2
B
u3
A

u2
u1
V V
0 dx1>0 x1
p1 p1

Figura 3.10. Bunul 1 este normal şi, de asemenea, bunul 2

112 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

dxi
- bunul i este inferior dacă:0
dV
Curba lui Engel: modificarea cererii dintr-un bun în funcţie de venit, în
condiţiile în care preţurile bunurilor rămân nemodificate.
x2

V'
p2

V u4
p2
u3
A

u2

u1
0 dx1<0 V V' x1
p1 p1
Figura 3.11. Bunul 1 este inferior, în timp ce bunul 2 este normal
V

0 x1
Figura 3.12a. Curba lui Engel pentru un bun normal
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 113

0 x1

Figura 3.12b. Curba lui Engel pentru un bun inferior

 Elasticitatea cererii în funcţie de preţ

a) Elasticitatea directă a cererii

dxi dp i
E xi / p i  :
xi pi

- bunul i are o cerere inelastică sau puţin elastică, dacă:

E xi / pi   1,1

- bunul i are o cerere unitar elastică dacă:

E xi / pi   1,1

- bunul i are o cerere elastică dacă:

E xi / pi   ,1  1, 
114 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

 Ex/p<-1 => cerere elastică



Ex/p = -1 => cerere unitar elastică

Ex/pє(-1,0)=>cerere inelastică

0  x
Figura 3.13. Elasticitatea cererii unui bun în funcţie de preţul său
- cererea infinit elastică
p

0 x
Figura 3.14. Cererea infinit elastică
– cererea perfect rigidă (total inelastică)
p

0 x x
Figura 3.15. Cerere perfect rigidă
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 115

- cererea cu elasticitate constantă

0 x

Figura 3.16. Cerere cu elasticitate constantă (Ex/p= -1)

b) Elasticitatea încrucişată a cererii

dx x
E x / p  i : i , cu i  j
i j dp j p j

- bunuri substituibile.

E xi / p j  0 şi E x j / pi  0

- bunuri complementare.

E xi / p j  0 şi E x j / pi  0

 Elasticitatea cererii în funcţie de venit:

dxi xi
Ex  :
i /V dV V

- bun normal – E x  (0,1)

i /V

dxi xi dxi
 , cu 0
dV V dV
116 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

- bun inferior – E x <0 V  V  .

i /V

 dx dV   dxi 
- bun superior - E x >1  i   şi   0
i /V
 xi V   dV 
- bun pentru care E x /V =1.
i
V

curba lui Engel

0 xi
Figura 3.16’. Curba lui Engel în cazul când E x 1
i /V

3.4. Modele de alegere optimală pentru cazurile static

şi dinamic
a) Analiza statică:
[max ]U ( x1 , x 2 )
x1 , x2

 p1 x1  p 2 x 2  V
Cantităţile optime x1* şi x2* .
 dacă p1 şi p 2 sunt variabile exogene. Condiţie:
U m1 ( x) p
 2
 1
U m ( x) p2

Obţinem consumul optim ( x1* , x 2* ) .

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 117

 competiţia imperfectă - funcţii inverse ale cererii:

p1 (CT1 )  a1  b1CT1
p2 (CT2 )  a2  b2CT2
[max ]U ( x1 , x 2 )
1x ,x
2

(a1  nb1 x1 ) x1  (a 2  mb2 x 2 ) x 2  V .

Se obţin: ( x1** , x2** ) .

b) Analiza intertemporală

b1) Prima situaţie - se cunoaşte suma de bani de care dispune gospodăria

în prezent şi care urmează a fi defalcată pe cele T perioade de timp, astfel încât
aceasta să-şi maximizeze utilitatea totală, U ()

 Ipotezele modelului:

U
i1 )  0 , oricare ar fi t  1,2,...T ;
xt
i2) panta curbei de indiferenţă U ( x1 ,..., xT )  U este descrescătoare;
i3) curbele de indiferenţă nu se intersectează;
i4) utilitatea creşte în direcţia NE (nord-est);
i5) panta curbei de indiferenţă într-un punct reprezintă rata marginală
de substituţie a consumului din cele două perioade corespunzătoare;
i6) utilitatea marginală este o funcţie descrescătoare, adică

 2U
 0, oricare ar fi t  1,2 ,...,T.
xt2

Problema consumatorului:

 U ( x 2 ) U ( x3 ) U ( xT )
[max] U ( x1 , x 2 ,..., xT )  U ( x1 )   2
 ... 
{ xt }t 1,T 1   (1   ) (1   ) T 1
 (3.34)
 x  x 2  x3  ...  xT
 V1
1
 1  r (1  r ) 2
(1  r ) T 1

unde,  - reprezintă rata intertemporală de discount;

118 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

r - rata dobânzii la depunerile bancare1;

xt
- reprezintă consumul în valoare prezentă;
(1  r ) t 1
V1 - venitul de care dispune gospodăria la începutul perioadei de analiză.

P1. Lagrangeanul

T T
U ( xt )  xt 
L( x1 , x 2 ,..., xT ,  )   t 1
  
 V1   t 1
 .
t 1 (1   )  t 1 (1  r ) 

P2. CNO

 L
 x  0, pentru t  1,T
 t

 L  0
 


 U ( xt ) 1   1  
t 1
   0
 (1  ) t 1 (1  r ) t 1 U ( xt )    
   1 r 
care implică:   , () t  1, T
T
 T x  x
t
t
t 1
 V1   ( 1 
t
r )t 1
 V1
 (1  r )
 1  t 1
Observaţie:
Dacă r   , atunci U ( xt )   , () t  1, T şi deci xt = constant.
Avem:
t
 1   U ( xt ) 1 r
U  ( x t 1 )     şi deci: 
 1 r  U ( xt 1 ) 1  

Pentru r   :

1
Pentru început, se consideră o economie neinflaţionistă în care rata inflaţiei este zero.
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 119

xt 1

xt  xt 1

restricţia
de buget

curba de indiferenţă
C


45 0 -(1+r)
xt
Figura 3.17. Curba de indiferenţă şi restricţia de buget
pentru cazul r  

Pentru r   :

    
U ( x1 , x 2 ,..., xT )     2
 ...  T 1 
x
 1   (1   ) (1   ) 

1 
U ( x1 , x2 ,...xT )   x


Panta curbei de indiferenţă:

T
U ( xt )
Fie U ( x1 , x 2 ,..., xT )   t 1
U
t 1 (1   )

Aplicăm diferenţiala totală:

U ( xt ) U ( xt 1 )
dU  0  0  0  ...  0  t 1
dxt  dxt 1  0  ...  0
(1   ) (1   )t
120 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

dxt 1 U ( xt )
şi deci:  (1   )
dxt U ( xt 1 )

dxt 1
Observaţie: Dacă xt  xt 1 atunci U ( xt )  U ( xt 1 ) :  (1   )
dxt
xt
xt pentru r  

xt pentru r  

xt pentru r  

timpul
Figura 3.18. Evoluţia consumului în funcţie de raportul r - 

Discuţie:

i) dacă r   , atunci xt  xt 1 , oricare ar fi t  1, T ;

ii) dacă r   , atunci, xt  xt 1 , oricare ar fi t  1, T ;

iii) dacă r   , atunci xt  xt 1 , oricare ar fi t  1, T .

Pentru modelul cu două perioade, dacă x1  x 2 , atunci:

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 121

U () 
 U ( x1 ) 
x1  U () U ( x1 )
 
U () U ( x 2 )  x 2 1 

x 2 1   

Observaţie:
- dacă r   , atunci consumul va fi stabil,
- dacă r   , se alege varianta de creştere a consumului în perioadele
următoare;
- dacă r   , atunci dimpotrivă, consumul scade treptat.

U (x2 ) U ( x t 1 ) U ( xt )
U ( x1 , x 2 ,..., xT )  U ( x1 )   ...  t 2
 
1  (1   ) (1   ) t 1
U ( xt 1 ) U ( xt  2 ) U ( xT )
 t
 t 1
 ...  U
(1  ) (1  ) (1  ) T 1

şi luând U ( x t )  bx t şi U ( x t 1 )  bxt 1 , rezultă că:

bx t bx t 1
U  t 1
 sau:
(1   ) (1   ) t

U
xt 1  (1   ) t  (1   ) x t (3.37)
b

ce reprezintă ecuaţia tangentei la curba de indiferenţă:

U ( x1 ,..., xT )  U în punctul ( x t , x t 1 )

unde:
 U ( xt ) = constant, pentru t  1,2,..., t  1, t  2,..., T .
T
U ( xi )
U  U   (1   )
i 1
i 1

it
i  t 1
122 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Pentru aflarea pantei ecuaţiei intertemporale de buget:

x2 xt 1 xt xt 1
x1   ...  t 2
 t 1
 
1 r (1  r ) (1  r ) (1  r ) t
xt  2 xT
 t 1
 ...   V1 , cu V1 dat
(1  r ) (1  r ) T 1

de unde restricţia de buget este:

xt 1  V1 (1  r ) t  (1  r ) xt

T
xi
unde V1  V1  
i 1 (1  r ) i 1
i t
i  t 1

Se constată că
- panta curbei de indiferenţă este  (1   ) ;
- panta restricţiei de buget este  (1  r ).

Presupunând r   , avem xt  xt 1 . Optimul corespunde în acest caz

punctului C(figura 3.19).
xt 1
xt  xt 1
restricţia
de buget

V1 (1  r) t
C curba de indiferenţă

45 0 -(1+r)
0
V1 (1  r ) t 1 xt
Figura 3.19. Optimul la nivelul gospodăriei pentru r  
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 123

Şocuri:
 dacă rata dobânzii scade r   r astfel încât r     r ecuaţia de buget
se modifică, devenind:
xt 1  (1  r ) t V1  (1  r ) xt
xt 1

V1 (1  r) t xt = xt 1

C


V1 (1  r )t
C
 -(1+r)
0
45  (1  r )
0 V1 (1  r ) t 1 V1 (1  r ) t 1 xt
Figura 3.20. Atunci când r   r , astfel încât r     r , optimul se stabileşte
în punctul C, la nivelul de utilitate mai scăzut decât cel iniţial

Ca urmare
- scade utilitatea totală;
- creşte cantitatea optimă consumată xt  xt1 .

 dacă rata dobânzii creşte r   r , astfel încât r     r :

xt 1  (1  r ) t V1  (1  r ) xt

- optimul se obţine în punctul C  ;

- un nivel de utilitate superior;
- xt  xt1 .
124 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

xt 1

 C  xt  xt 1

V1 (1  r) t

C noua restricţie
de buget
45 0 - (1+r) -(1+ r  )
t 1
0 V1 (1  r ) V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.21. Punctul de optim C  pentru r     r

Cazul r   :

 atunci când r   , alegerea optimă este xt  xt 1 :

xt 1
xt  xt 1
restricţia de buget
t
V1 (1  r)

C curba de indiferenţă

45 0 - (1+r)
V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.22. Optimul la nivelul gospodăriei pentru r  

i1 ) r   r şi cum r   rezultă că şi r    , adică în continuare alegerea

optimă a consumatorului va fi xt  xt 1 ;
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 125

xt 1
V1 (1  r) t
xt  xt 1

V1 (1  r ) t
 C

C/

0
45  (1  r ) -(1+r)
0 V1 (1  r ) t 1 V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.23. Atunci când r'  r   , consumatorul îşi păstrează comportamentul

de a consuma mai mult în t faţă de t+1 ( xt  xt 1 )

- utilitatea gospodăriei scade.

i2 ) r"  r , cum r   , avem în acest context situaţiile:

 r"  r , dar totuşi r"   , caz în care optimul va fi tot

cu xt  xt 1 (punctul C"1 );

 r"  r şi r"   , situaţia în care noul optim va fi dat de

xt  xt 1 (punctul C"2 );

 r"  r şi r"   când se constată că noul optim se

realizează pentru xt  xt 1 (punctul C"3 );
126 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

xt 1

V1 (1  r ) t
C "3 xt  xt 1

C"2

V1 (1  r) t

 C"1
 C
0
45 - (1+r)  (1  r" )
0 V1 (1  r ) t 1 V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.24. Alegerea optimă a gospodăriei pentru r"  r în fiecare dintre cele trei
situaţii r"   , r"   şi respectiv r"  

 atunci când r   , alegerea optimă este xt  xt 1 :

xt 1

xt = xt 1

restricţia
t
V1 (1  r) de buget
C curba de indiferenţă


45 0 - (1+r)
0 V1 (1  r ) t 1 xt

Figura 3.25. Optimul la nivelul gospodăriei pentru r  

i1 ) r '  r
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 127

- r '  r şi totodată r '   , xt  xt 1 (punctul C '1 );

- r '  r şi r '   , xt  xt 1 (punctul C '2 );

- r '  r şi r '   , xt  xt 1 (punctul C '3 ).

xt 1
V1 (1  r) t
xt  xt 1
C

V1 (1  r ) t C '1

C '2 
C '3 
45 0 - (1+ r  ) -(1+r)
t 1
0 V1 (1  r ) V1 (1  r ) t 1 xt
Figura 3.26. Optimul la nivelul gospodăriei pentru r '  r ,
în fiecare dintre cele trei situaţii posibile

- nivelul de utilitate obţinut după apariţia şocului în rata dobânzii este

inferior alegerii optime iniţiale.

i2 ) r"  r şi cum r   rezultă că şi r"  

 xt  xt 1 ;
 la un nivel de utilitate superior.
128 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

xt 1 xt  xt 1
V1 (1  r ) t

 C"

V1 (1  r) t

C

45 0 - (1+r)  (1  r" )
0 V1 (1  r ) t 1 V1 (1  r ) t 1 xt
Figura 3.27. Modificarea alegerii optime în cazul r"  r  

b2) A doua situaţie, se cunoaşte venitul V1 , V2 ,..., VT în fiecare perioadă.

- vom presupune un model cu două perioade.

Fie
- ( x1 , x 2 ) consumul valoric din cele două perioade;
- (Y1 , Y2 ) venitul total corespunzător.

 Ipoteze ale modelului:

i1) - analiza se face pentru o gospodărie reprezentativă;

i2) - analiză pe două perioade de timp 1 şi 2;

i3) - la începutul primei perioade, gospodăria dispune de o dotare

iniţială (exemplu o moştenire) B0  0;

i4) - rata dobânzii la depunerile băneşti la bancă este r ;

i5) - la sfârşitul celei de-a doua perioade, dotarea gospodăriei va fi 0.

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 129

Notaţii: S1P , S 2P - economiile private corespunzătoare celor două perioade;

Q1 , Q2 - venitul curent al gospodăriei, altul decât cel obţinut din
dotările de la începutul fiecărei perioade.

Economiile în cele două perioade:

S 1P  B1  B0 şi S 2P  B2  B1

sau:
S 1P  Y1  x1  Q1  rB0  x1

S 2P  Y2  x 2  Q2  rB1  x2

Dar S 1p  S 2p   B0 sau S 2p   S 1p  B0 .

Obţinem:

Q2  rB1  x2  Q1  rB0  x1  B0

Dar: B1  S1p  B0  Q1  rB0  x1  B0

rezultă:
Q2  r (Q1  rB0  x1 )  rB0  x 2  Q1  rB0  x1  B0 ,

x2 Q
de unde se obţine: x1   (1  r ) B0  Q1  2  V1
1 r 1 r

restricţia intertemporală de buget, pentru modelul cu două perioade.

Dacă B0  0 :

x2 Q
V1  x1   Q1  2 ;
1 r 1 r

2) Dacă asupra venitului se aplică o taxă T1 în perioada 1, respectiv

T2 , în perioada 2:
130 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

x2  Q  T2 
V1  x1   (Q1  T1 )   2 
1 r  1 r 

Perioada 2

(1  r )V1 restricţia intertemporală de buget

D
Q2
curba de indiferenţă
x2 C

-(1+r)

0 Q1 x1 V1 Perioada 1
Figura 3.28a. În prima perioadă gospodăria este un debitor net

Perioada 2

(1+r) V1 curba de indiferenţă

x2 C

restricţia
Q2 D intertemporală de buget

-(1+r)

x1 Q1 V1 Perioada 1

Figura 3.28b. În prima perioadă gospodăria este un creditor net

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 131

Problema:

[max]U  U ( x1 , x 2 )

 x1 , x 2

 x1  x 2  Q1  Q 2  V1 , cu Q1 , Q 2 date.
 1 r 1 r
Cazul 1: creşte rata dobânzii.

 dacă iniţial gospodăria este un debitor net, devine un creditor net.

 dacă iniţial gospodăria este un creditor net, rămâne creditor net.

Perioada 2
(1  r )V1

C
x 2
(1  r )V1

Q2
D
C
x2
 (1  r ) -(1+r)

x1 Q1 V1 x1 V1 Perioada 1

Figura 3.29. Transformarea consumatorului din debitor net
în creditor net, la o creştere a ratei dobânzii
132 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Perioada 2
(1  r )V1

C
x 2
(1  r )V1 C
x2

Q2 D

 (1  r ) -(1+r)

0 x1 x1 Q1 V1 V1 Perioada 1

Figura 3.30. Consumatorul rămâne şi după şocul ratei dobânzii tot creditor net

- creşterea ratei dobânzii a condus la o creştere a utilităţii.

Cazul 2: rata dobânzii scade r   r :

 dacă iniţial gospodăria este un debitor net:

Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 133

Perioada 2
(1  r )V1
(1  r )V1
D
Q2
C
x 2
x2 C
-(1+r) -(1+ r  )

Q1 x1 x1 V1 V1 Perioada 1

Figura 3.31. Scăderea ratei dobânzii menţine statutul de debitor net
al gospodăriei, dar la un nivel de utilitate mai mare

 dacă iniţial gospodăria este un creditor net:

Perioada 2
(1  r )V1

C
x 2
(1  r )V1
Q2 D
C
x2

-(1+r) -(1+ r  )

0 x1 Q1 V1 x1 V1 Perioada 1

Figura 3.32. Scăderea ratei dobânzii duce la schimbarea statutului gospodăriei,

din creditor net în debitor net, nivelul utilităţii crescând

Şocuri:
s1) şoc temporar: Q1  şi Q2 = constant.
134 Microeconomie. Comportamentul agenţilor economici. Teorie şi aplicaţii

Perioada 2

D
Q2 D

x2 C -(1+r)

x 2 C
x y

0
Q1 Q1 x1 x1 Perioada 1
Figura 3.33. Urmare a şocului temporar, utilitatea gospodăriei
scade ( y  x) , unde x  Q1Q1 , iar y  x1 x1

s2) şoc permanent: Q1 , Q2  şi Q1  Q2

Perioada 2

Q2 D
Q2 D
x2 C

x 2 C

x x
0
Q1 Q1 x1 x1 Perioada 1
Figura 3.34. Urmare a şocului permanent, utilitatea gospodăriei
scade şi de asemenea avem Q1Q1  x1 x1
Capitolul 3. Alegeri optimale la nivelul consumatorului 135

s3) şoc viitor anticipat: Q1 = constant, Q2  .

Perioada 2

Q2 D
x2 C
D
'
Q 2 C

x 2 x

0 Q1 x1 x1 Perioada 1

Figura 3.35. Urmare a şocului viitor anticipat, utilitatea gospodăriei

scade şi, de asemenea, avem Q1Q1  x1 x1

Dacă x1  x 2  YC , atunci:

Q2 Y
Q1   YC  C  V1 , de unde:
1 r 1 r

 1  r  Q 
YC    Q1  2 
 2  r  1 r 