Proiect Geografie

Cojocariu Ionnyan Adrian Savyan
Padurile ecuatoriale
Climatul ecuatorial cuprinde în cea mai mare parte a sa mediul geografic al pădurilor ecuatoriale. Acest mediu
geografic este reprezentat pe mari suprafețe în: Africa centrală (bazinul hidrografic al râului Congo, zona litorală guineeză),
Bazinul hidrografic al râului Amazon, Arhipelagul Maalaez, Peninsula Malacca
Clima Acest mediu are o uniformitate aparte a regimului climatic, temperatura medie anuală variind între 25 și 28 grade Celsius,
iar precipitațiile anuale depășind 2000 mm
Vegetaţia:
Datorită acestor factori climatici, vegetația predominantă este cea semperviriscentă (veșnic verde), luxuriantă, cu arbori
stratificați (în 3 straturi: 5-15 m, 15-40m, 40-60m), sub aceste straturi aflându-se arbuști și ierburi la periferia pădurilor. În
interiorul pădurilor și între straturi cresc liane și plante epifite (plante fixate pe arbori). Arborii care constituie aceste păduri
ecuatoriale sunt: palmierii(peste 1500 specii, cuprinzând și palmierul de ulei și palmierul de cocos ), arborele de cauciuc,
arborele de cacao, arborele de cafea, mahonul, accaju etc. Pe țărmurile afectate de maree cresc mangrove. Pentru ca se da o
adevarata lupta in scopul de a beneficia de lumina solara, plantele luxuriante sunt dispuse etajat . Etajul superior si
mijlociu este reprezentat de speciile caracteristice ca: palmierul de ulei, bananierul, palmierul de cocos, arborele de
cauciuc, mahonul, abanosul, palisandru, arborele de cacao, liane si altele. Etajul inferior, deoarece primeste mai
putina lumina este alcatuit din ierburi si ferigi arborescente . Tot aici vietuiesc numeroase specii de animale de diferite
marimi , unele dintre ele aflate chiar in pericol de disparitie din cauza impactului negativ al societatii umane .
Fauna:
Condițiile climatice favorabile din această zonă extrem de caldă și umedă permit existența unei mari diversități de animale. Cele
mai multe (şerpi, insecte, maimuţe, fluturi, păsări viu colorate) trăiesc în coroana arborilor unde găsesc o hrană abundentă.
Animalele arbolicole s-au adaptat, putând face salturi și agățându-se de ramurile arborilor. În desișurile acestor păduri mai
găsim jaguarul,antilopa de padure.Solurile sunt lateritice (sol rezultat prin alterarea chimică a rocilor, de culoare roșie, în galben
sau cafeniu) și lipsite de fertilitate. Fauna Numeroase animale ale padurilor ecuatoriale sunt adaptate la conditiile de
mediu (umiditate si temperatura ridicate). Specifice sunt: maimutele (gorila, urangutanul, gibonul, cimpanzeul), serpi
de mari dimensiuni ( sarpele boa in America de Sud, pitonul in Africa si Asia), numeroase pasari (papagali, pasari
colibri), fluturi si paianjeni uriasi si altele.
Solurile:
Solurile Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, desi jumatate din totalul zonei
ecuatoriale este compusa din soluri rosii . Clima calda si precipitatiile copioase în zonele ecuatoriale umede duc la o
puternica actiune a climei asupra solurilor. Mineralele din sol sunt dizolvate în continutul de apa de ploaie. Solurile
rosii sunt foarte sarace în minerale, desi siliciul, aluminiul, si fierul devin concentrate pentru ca în mare parte nu sunt
dizolvate de apa de ploaie. : Solurile de lut, desi sarace în minerale, contin destul de multa apa si padurea
ecuatoriala a evoluat astfel încât sa se foloseasca de acest avantaj. Solurile podzolice , care pot fi foarte raspândite
local, cum ar fi în bazinul Río Negro din Amazon, contin predominant sulf. Cum acesti compusi organici se
strecoara în râuri au produs asa numitele râuri cu apa neagra . Solurile aluvionale de-a lungul râurilor sunt de
obicei bogate în minerale în comparatie cu solurile rosii .
Populaţia:
Din cauza faptului că pădurile ecuatoriale sunt foarte dense, populația care trăiește în acest mediu se concentrează pe văile
dens populate sau pe țărmuri. Lagos, de exemplu, cel mai mare oraș din Nigeria, cu peste 11 milioane locuitori, este o
metropolă aflată în acest climat. Aici sezonul ploios ține din aprilie până în iulie, ploi mai blânde apărând și prin octombrie și
noiembrie, temperaturile variând foarte puțin de la o lună la alta (27 °C în ianuarie, 25 °C în iulie). În Africa, în zona pădurilor
ecuatoriale trăiesc în general pigmeii (populație băștinașă de statură mică).
Impactul omului:
Impactul omului Sunt un mare numar de factori naturali si introdusi de oameni care afecteaza padurile ecuatoriale.
Ciclonii , focurile forestiere, bolile, alunecarile de teren, si alti factori naturali au acum o influenta minima în
comparatie cu defrisarile , cum ar fi cele cauzate de prelucrarea lemnului, construirea de drumuri, minarit , obtinerea
pasunulor si a recoltelor. Din 1970 rata defrisarii tropicale a fost accelerata foarte mult. În Amazonia, care a
devenit un focar al atentiei mondiale, au fost defrisari în mare parte pentru mari ferme de vaci si programe
guvernamentale ambitioase , cum ar fi colonizarea de-a lungul Transamazonului. Desi exploatarea materialului
lemnos nu prezinta un avantaj economic mare din cauza costurilor ridicate pe care le implica, zonele defrisate au o
dinamica extrem de pronuntata . Se estimeaza ca 20,4 milioane de hectare de padure ecuatoriala sunt defrisate
anual la nivel global . Zonele industriale de extractie a mineralelor si suprafetele agricole sunt cele care iau locul
padurilor ecuatoriale in majoritatea cazurilor. Preluarea controlului asupra ratei enorme a defrisarilor reprezinta una
dintre cele mai mari provocari ale ecologistilor din intreaga lume.
Padurile musonice
Padurile musonice se intalnesc in sudul Asiei, acolo unde bat musonii si unde, intr-un an, exista doar doua
anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Padurile musonice se deosebesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos,
cei mai multi dintre arbori isi pierd frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta
de portiuni de savana. Arborii au trunchiuri masive, cu inele de crestere si scoarta aspra. Curios este ca, odata cu
pierderea frunzelor, arborii infloresc. Ca si in padurea ecuatoriala, pe trunchiurile copacilor se catara liane, dar ele
sunt mai putine si au lungimi mai mici.
CLIMA
Climatul padurilor musonice este
dominat de vânturile musonice,
care creează doua
anotimpuri total diferite: sezonul
ploios şi sezonul secetos.Trasatura
cea mai importanta
este ca majoritatea speciilor de
arbori isi pierd frunzele.Caderea
frunzelor se datoreaza
stresului impus de lungul anotimp
uscat , din perioada in care soarele
are o parte
coborata, si de temperaturile mai

reci.In anotimpul uscat, padurea
musonica are
intrucatva aspectul pe care il au
iarna padurile cu frunze cazatoare
din zonele
temperate.Unii autori denumesc
aceasta padure: „padurea tropicala
cu frunze
cazatoare”, subliniind mai degraba
acest aspect decat regimul climatic
CLIMA
care creează doua

cea mai importanta
are o parte
musonica are
din zonele

cu frunze
CLIMA
care creează doua
cea mai importanta

are o parte
musonica are
din zonele
cu frunze
CLIMA

care creează doua
cea mai importanta
are o parte
musonica are

din zonele
cu frunze
CLIMA
Climatul padurilor musonice este dominat de vânturile musonice, care creează doua anotimpuri total diferite: sezonul ploios şi
sezonul secetos.Trasatura cea mai importanta este ca majoritatea speciilor de arbori isi pierd frunzele.Caderea frunzelor se
datoreaza stresului impus de lungul anotimp uscat , din perioada in care soarele are o parte coborata, si de temperaturile mai
reci.In anotimpul uscat, padurea musonica are intrucatva aspectul pe care il au iarna padurile cu frunze cazatoare din zonele
temperate.Unii autori denumesc aceasta padure: „padurea tropicala cu frunze cazatoare”, subliniind mai degraba acest aspect
dec
VEGETATIE
Padurea musonica are o vegetatie de arbori, mai deschisa decat padurea umeda ecuatoriala, cea ce reduce concurenta
copacilor pentru lumina si asigura o dezvoltare mai mare a vegetatiei in straturile inferioare.Valorile maxime ale inaltimii
arborilor variazaintre 12 -35 m, fiind mai mici decat in padurea ecuatoriala.Gasim aici numeroase specii de arbori, uneori 30-40
pe o portiune limitata. . De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana.
Vegetaţia este reprezentată de arbori şi arbuşti mari, specifice şi zonelor subecuatoriale, precum bambusul,
santalul,mahonul,palmierul,abanosul etc.Un arbore cu adevarat reprezentant pentru padurea musonica este teckul (Tectona
grandis). Trunchiurile sunt masive, iar scoarta este adesea groasa si aspra. Odata cu pierderea frunzelor,infloresc.Ramificarea
arborilor incepe la un alt nivel,relativ coborat,formandu-se coroane mari si rotundeat regimul climatic
Lianele si epiftele sunt pe alocuri

abundente in padurile musonice
umede, dar mai putine
la numar si mai mici decat in cea

ecuatoriala.Exista de asemenea un
strat inferior dens
de arbusti.In locurile unde se
formeaza vegetatie dupa
despadurire, aceasta are de
obicei aspectul de jungla.Palcurile
de bambus constituie un element
important al
vegetatiei in padurile de teck.
Asa cum s-a mai aratat, padurea
musonica este o replica la regimul
climatic tropical cu
un lung anotimp cu precipitatii
bogate, ce alterneaza cu un
anotimp uscat,relativ
racoros. Aceste conditii sunt foarte

bine dezvoltate in clima musonica
asiatica, dar nu se
limiteaza la aceasta regiune.
Lateritizarea este regimul
pedogenetic predominant al
padurilor musonice.In ciuda
anotimpului uscat, in anotimpul
ploios se creeaza un surplus
substantial de apa.Nu se
formeaza humus.
strat inferior dens

important al
asiatica, dar nu se

formeaza humus.
strat inferior dens

important al
asiatica, dar nu se

formeaza humus.
VEGETATIE
Padurea musonica are o vegetatie
de arbori, mai deschisa decat
padurea umeda
ecuatoriala, cea ce reduce
concurenta copacilor pentru
lumina si asigura o dezvoltare
mai mare a vegetatiei in straturile
inferioare.Valorile maxime ale
inaltimii arborilor variaza
intre 12 -35 m, fiind mai mici
decat in padurea ecuatoriala.Gasim
aici numeroase specii
de arbori, uneori 30-40 pe o

portiune limitata. . De asemenea
padurea musonica este
mai putin deasa si este intrerupta
de portiuni de savana. Vegetaţia
este reprezentată de
arbori şi arbuşti mari, specifice şi
zonelor subecuatoriale, precum
bambusul,
santalul,mahonul,palmierul,abanos
ul etc.
Un arbore cu adevarat reprezentant
pentru padurea musonica este
teckul (Tectona
grandis). Trunchiurile sunt masive,
iar scoarta este adesea groasa si
aspra. Odata cu
pierderea
frunzelor,infloresc.Ramificarea
arborilor incepe la un alt
nivel,relativ
coborat,formandu-se coroane mari
si rotunde
Lianele si epiftele sunt pe alocuri abundente in padurile musonice umede, dar mai putinela numar si mai mici decat in cea
ecuatoriala.Exista de asemenea un strat inferior dens de arbusti.In locurile unde se formeaza vegetatie dupa despadurire,
aceasta are de obicei aspectul de jungla.Palcurile de bambus constituie un element important al vegetatiei in padurile de
teck.Asa cum s-a mai aratat, padurea musonica este o replica la regimul climatic tropical cu un lung anotimp cu precipitatii
bogate, ce alterneaza cu un anotimp uscat,relativ racoros. Aceste conditii sunt foarte bine dezvoltate in clima musonica asiatica,
dar nu se limiteaza la aceasta regiune.Lateritizarea este regimul pedogenetic predominant al padurilor musonice.In ciuda
anotimpului uscat, in anotimpul ploios se creeaza un surplus substantial de apa.
FAUNA
In ceea ce priveste fauna, padurile

musonice sunt populate de
maimute (giboni,
macaci), elefanti indieni, tigri,
pantere, serpi, soparle, veverite
zburatoare si diferite
specii de pasari cum ar fi “Micul
Alexander”,un papagal de
dimensiuni medii, care are o
coloratura bogata.
Impactul antropic
O consecinta generala a actiunii
antropice asupra padurii este
monotipizarea, respectiv
simplificarea stucturii si a
diferentierii pe varste. In mod
natural in paduri se intalneau
arbori de diferite varste ce

alcatuiau doua – trei straturi: in
prezent predomina arboretele
echiene, cu un singur plafon de
arbori a caror varsta reflecta
vechimea taierii, in urma
careia s-a regenerat padurea, se
constata si un fenomen de
juvenalizare (de scadere a
varstei arboretelor) ca urmare a
taierilor frecvente; fenomenul a
fost foarte raspandit in
secolele trecute in regiunile cu
populatie densa unde lemnul era
utilizat in special pentru
foc si prepararea mangalului. In

prezent tendinta este de a se
exploata padurea atunci
cand arborii ajung la maturitate.
In ceea ce priveste padurile
musonice in India, aceste
consecinte au fost puternic
resimtite, fapt pentru care ministrul
mediului a anuntat ca tara sa va
cheltui 200 milioane
$ in programe de reimpadurire si
protejare a fondului forestier
existent.
FAUNA
In ceea ce priveste fauna, padurile musonice sunt populate de maimute (giboni, macaci), elefanti indieni, tigri, pantere, serpi,
soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari cum ar fi “Micul Alexander”,un papagal de dimensiuni medii, care are o
coloratura bogata.
Impactul antropic
O consecinta generala a actiunii antropice asupra padurii este monotipizarea, respectiv simplificarea stucturii si a diferentierii
pe varste. In mod natural in paduri se intalneau arbori de diferite varste ce alcatuiau doua – trei straturi: in prezent predomina
arboretele echiene, cu un singur plafon de arbori a caror varsta reflecta vechimea taierii, in urma careia s-a regenerat padurea,
se constata si un fenomen de juvenalizare (de scadere a varstei arboretelor) ca urmare a taierilor frecvente; fenomenul a fost
foarte raspandit in secolele trecute in regiunile cu populatie densa unde lemnul era utilizat in special pentru foc si prepararea
mangalului. In prezent tendinta este de a se exploata padurea atunci cand arborii ajung la maturitate. In ceea ce priveste
padurile musonice in India, aceste consecinte au fost puternic resimtite, fapt pentru care ministrul mediului a anuntat ca tara sa
va cheltui 200 milioane $ in programe de reimpadurire si protejare a fondului forestier existent.

Proiect Geografie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Geografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cojocariu Ionnyan Adrian Savyan

coborata, si de temperaturile mai

anotimpuri total diferite: sezonul

temperate.Unii autori denumesc

stresului impus de lungul anotimp

Climatul padurilor musonice este

intrucatva aspectul pe care il au

Lianele si epiftele sunt pe alocuri

la numar si mai mici decat in cea

racoros. Aceste conditii sunt foarte

de arbusti.In locurile unde se

Lateritizarea este regimul

obicei aspectul de jungla.Palcurile

anotimpului uscat, in anotimpul

de arbori, uneori 30-40 pe o

In ceea ce priveste fauna, padurile

arbori de diferite varste ce

foc si prepararea mangalului. In

S-ar putea să vă placă și