Mediul Pădurilor Musonice

Andron Daria
Clasa a XI-a D
 Pădurile musonice reprezintă un tip de păduri foioase, ce se
află în zonele de manifestare a musonilor, aflate în special pe țărmul
nordic al Oceanului Indian: subcontinentul indian și peninsula Indochina.
 Vegetația este reprezentată de arbori și arbuști mari, specifici
și zonelor subecuatoriale, precum bambusul,
santalul, mahonul, palmierul,
abanosul, tecul. Pădurile musonice se deosebesc de cele ecuatoriale.
În anotimpul secetos, cei mai mulți dintre arbori își pierd frunzele. De
asemenea, pădurile musonice sunt mai puțin dese, fiind întrerupte de
porțiuni de savană. Arborii au trunchiuri masive și scoarță aspră, iar,
odată cu pierderea frunzelor, înfloresc.
Un arbore cu adevarat reprezentant pentru padurea musonica
este teckul (Tectona grandis). Trunchiurile sunt masive, iar scoarta
este adesea groasa si aspra. Odata cu pierderea
frunzelor,infloresc.Ramificarea arborilor incepe la un alt nivel,relativ
coborat,formandu-se coroane mari si rotunde.
Fauna este alcătuită din tigri, elefanți, maimuțe (giboni,
macaci), rinoceri, pantere, veverițe zburătoare, șopârle, șerpi și
diverse specii de păsări dintre care fazanul, papagalul, păunul, găina
sălbatică. Dintre reptile se găsesc aici: pitonul, cobra, crocodilul
Specii de arbori: Abanos,
Bambus,Teck,Palmier de zahar.
In sezonul secetos arborii isi pierd frunzele.
Fauna e reprezentata de Elefantul
indian,Rinocerul cu un corn,Tapir,diverse
specii de maimute.
Solurile sunt tot lateritice.
 Clima este dominată de vânturile musonice, care creează două
anotimpuri total diferite: sezonul ploios și sezonul secetos. Temperatura
medie anuală este de 20-25 grade C, iar regimul precipitațiilor este de
12000 mm/an din cauza barierei orografice formată de Munții Himalaya
in nordul Indiei.
 Este specific Asiei de Sud si Sud-Vest si este generat
de existenta vanturilor musonice.Acestea bat 6 luni pe an dinspre
oceanul Indian catre Sudul si Sud-Estul Asiei,si 6 luni dinspre continent
spre ocean.Musonul de vara genereaza cantitati mari de precipitatii care
pot depasii 10.000 mm/an,provocand inundatie.
Musonul de iarna este un vant rece si uscat.Vegetatia este
reprezentata de paduri mai deschise si mai luminoase decat cele
ecuatoriale.Arborii cei mai inalti nu depasesc 35 m inaltime.
Luminozitatea mai mare permite dezvoltarea unui strat inferior de arbori
mici si arbusti densi ce alcatuiesc jungla.
Solurile sunt tot lateritice.
Impactul antropic dureaza de mii de ani,iar presiunea umana
este foarte mare datorita densitatii ridicate a populatiei.
 O consecinta generala a actiunii antropice asupra padurii este
monotipizarea, respectiv simplificarea stucturii si a diferentierii pe varste.
In mod natural in paduri se intalneau arbori de diferite varste ce alcatuiau
doua – trei straturi: in prezent predomina arboretele echiene, cu un singur
plafon de arbori a caror varsta reflecta vechimea taierii, in urma careia s-a
regenerat padurea, se constata si un fenomen de juvenalizare (de scadere
avarstei arboretelor) ca urmare a taierilor frecvente; fenomenul a fost
foarte raspandit in secolele trecute in regiunile cu populatie densa unde
lemnul era utilizat in special pentru foc si prepararea mangalului. In
prezent tendinta este de a se exploata padurea atunci cand arborii ajung la
maturitate.In ceea ce priveste padurile musonice in India, aceste
consecinte au fost puternic resimtite
Vă mulțumesc!