Padurea Musonica se afla intre 15 latitudine N si 25 latitudine N si 15 latitudine S si 25 latitudine.

Le intalnim in Burma si Tailanda, pe mari

suprafete in America Centrala si de Sud,, in sudul Asiei. Zone de Padure Musonica sau tipuri aferente acestora gasim in Indonesia, in nordul
Australiei si in vestul Madagascarului. S.

Climatul intalnit in aceste regiuni este tropical musonic, datorat in special
circulatiei opuse sezoniere a maselor de aer determinate de diferentele
mari de temperatura si presiune dintre continentul Asia si Oceanul Indian.
Prezinta temperaturi ridicate, media anuala fiind intre 20-25C, cu diferente
mici intre cele 2 sezoane (de 5-7 C). Precipitatiile sunt foarte bogate si sunt
aduse de vanturile musonice (pot depasi 10 000 mm pe an). Vara este calda
si bogata in precipitatii,fiind numita si anotimpul ploios, iar iarna sau
anotimpul secetos uscata si relativ calduroasa. Temperatura tinde sa aiba
cea mai mare temperatura inainte de sezonul ploios, de aceea aceasta
perioada este considerata ca fiind un al treilea anotimp.
Cherrapunji este polul precipitatiilor pe glob. Aici cad in medie de 1 m de
precipitatii zilnic.




Fata de padurile ecuatoriale, in padurea musonica exista o concurenta mai mica pentru lumina intre copaci si, prin urmare, o
dezvoltare mai mare a acestora in straturile inferioare. Inaltimile maxime variaza de la 12 la 35m, ceea ce este mult mai putin
decat in padurile ecuatoriale. Trunchiurile copacilor sunt masive, scoarta este deseori groasa si dura. Ramificarea incepe la un
nivel scazut, formandu-se coroane mari si rotunde. Arborii isi pierd frunzele in anotimpul secetos cu scopul de a conserva apa, iar
odata cu pierderea acestora, infloresc. Astfel, padurea are in sezonul uscat oarecum aspectul padurile de foioase(aflate la
latitudini de mijloc) din timpul iernii. Intalnim teckul, santalul i bambusul, mahonul, palmierul, abanosul, lemnul de trandafir,
scortisoara, pluta, fagul, papaya, arborele de cauciuc.
Tecul, fiind cel mai greu, este utilizat in contructia navelor si a mobilei. Bambusul este folosit pentru case, mobila , cosuri, si
conducte de apa. Hartia poate fi, de asemenea, fabricata din bambus. Mugurii de bambus sunt comestibili.


Majoritatea regiunilor musonice au populatie
numeroasa care se bazeaza pe cultura plantelor.
Multe suprafete de padure au fost defrisate pentru
a face loc culturilor de orez, grau si mei. Intrucat
orezul necesita multa apa, rasadurile sunt plantate
in timpul musonului pe terenuri inundate, denumite
orezarii. Apa provenita din inundatii este stocata de
fantani si rezervoare pentru irigarea culturilor pe
durata lunilor de seceta. Tot in regiunile musonice
se cultiva ceaiul, in special in India si Sri Lanka, cele
mai mari producatoare de ceai din lume.
Palmier Indian Pluta Migdal indian Eucalipt indian Arbore de cauciuc
Arbore de ceai
Arbore de papaia
Mango
Arbore de santal
Tec
Scortisoara
Mahon indian
Fag indian
Bananier indian
Abore de curry
Animalele cele mai intalnite sunt tigri, elefanti, maimue(giboni,macaci), pantere, veverie
zburtoare, oparle, erpi i diverse specii de psari. Vulturul rosu este cea mai mare pasare, cu o
anvergura a aripilor de aproape opt metri.
Animalele salbatice ale Asiei s-au imputinat dramatic odata cu disparitia vegetatiei naturale. In
sezonul ploios, multe suprafete sunt parazitate de insecte, serpi, broaste. In estuarele fluviilor din
Australia de Nord traiesc crocodilii.
Boli grave, cum ar fi malaria sau febra tifoida, sunt intalnite in regiunile musonice. Bacteriile care le
cauzeaza se inmultesc in apa, iar in timpul inundatiilor bolile se raspandesc cu usurinta. Tantarii care
transmit boala se inmultesc in ochiurile de apa statuta.
Gandac de
smalard
Cobra indiana Cameleon indian Giboni Caprioara indiana Tigru de Bengal
Pisici de jungla
indiene
Macac cu coada lunga Ursul Soare Vultul rosu indian Barza Pantera
Paun
Egreta indiana
Pasari mancatoare de albine
Leopard asiatic
Elefanti asiatici
Nevastuica
Broasca testoasa asiatica
Piton indian
Broasca de bambus
Omida toxica cu coarne
Centiped asiatic
Viespie asiatica
Solurile intalnite sunt lateritele (un sol rosu, galben sau cafeniu, bogat in fier si aluminiu,
rezultat prin alterarea chimica a rocilor).
Solul este acoperit de o patura de materiale organice descompuse, care este reabsorbita
aproape imediat in ecosistem.
Este sarac in nutrienti si este acid.

Sfarsit