REVISTA PRESEI 23.11.

2018
Contents
Iohannis: În această săptămână, nu va mai exista nicio schimbare de miniştri; remanierea va fi
analizată după Ziua Naţională................................................................................................................. 1
Dezbatere despre drepturile sociale, organizată vineri la Bucureşti ...................................................... 2
Sibiu: Angajaţii de la Secţia boli contagioase copii care au făcut grevă nu primesc niciun spor în plus 3
Dăncilă, întrevedere cu comisarul pentru Migraţie; a reafirmat intenţia României de a continua
eforturile privind combaterea migraţiei ilegale ...................................................................................... 4
Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a demisionat: Sunt un om de onoare ....................................... 4
Mircea Drăghici: Avizele de mediu sunt cele care au dus înapoi România în timp ................................ 5
Voinea (BNR): UE nu-şi poate permite să meargă dintr-o criză într-alta; este nevoie de reforme
structurale de amploare ......................................................................................................................... 6
Petrescu (FPSC): Sectorul construcţiilor trebuie să fie prioritar ca şi IT-ul, cu motivaţii salariale şi
fiscale ...................................................................................................................................................... 8
Aproximativ o treime dintre companii au sponsorizat ONG-urile cu peste 100.000 de lei, în 2017 (EY
România) ................................................................................................................................................. 9
Ministerul Transporturilor pierde cei mai mulţi bani la a doua rectificare; deficitul rămâne la 2,97%
din PIB ................................................................................................................................................... 10
Curtea de Apel Bucureşti a decis ANULAREA tuturor hotărârilor de înfiinţare a companiilor
municipale. Decizia, definitivă .............................................................................................................. 12
Lucian Şova, ministrul demisionar al Transporturilor: Conturile Metrorex pot fi blocate oricând.
Guvernul ştie acest lucru ...................................................................................................................... 13
Vicepreşedinte al Comisiei Europene: Situaţia justiţiei din România afectează investiţiile şi
dezvoltarea economică ......................................................................................................................... 14
Firmele de construcţii: Din datele pe care le avem, va fi recesiune. Cerem Guvernului subvenţii
pentru a putea creşte salariile în construcţii şi a opri exodul muncitorilor. Vrem un salariu minim în
construcţii de 500 de euro la o impozitare de 20% .............................................................................. 14
Direcția Industrie de Apărare, scoasă din organigrama Ministerului Economiei ................................. 15

Iohannis: În această săptămână, nu va mai exista nicio

schimbare de miniştri; remanierea va fi analizată după Ziua
Naţională
Sursa: AGerpres
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că nu va mai exista nicio schimbare de miniştri în această
săptămână, iar noua propunere de remaniere a PSD va fi analizată după Ziua Naţională.
"Am primit astăzi (joi - n.r.), la două zile după remanierea guvernamentală, o propunere de remaniere
guvernamentală. Acest lucru nu este de bun augur. Avem guverne PSD-ALDE de nici doi ani. (...). Lucrurile
merg foarte prost în privinţa guvernării. PSD este deja la al treilea guvern în nici doi ani. Au fost schimbate
enorm de multe persoane pe poziţiile de ministru. I-am numărat, nu o să vă vină să credeţi, sunt 70 de
politicieni care au fost sau sunt acum miniştri în aceste guverne. (...) Aşa nu se poate guverna. Este imposibil
să schimbi miniştri toată ziua, bună ziua. De asta se ocupă PSD, să schimbe miniştri. Cum să ne imaginăm
că poate să funcţioneze un guvern cu două remanieri într-o săptămână? Este ceva ce nu s-a mai întâmplat, nu
s-a mai auzit şi în acest fel nu se poate continua. Eu nu sunt de acord să contribui la o astfel de guvernare,
care seamănă mai degrabă cu un carusel. (...) În acest sens, ca să fie lămurită chestiunea, în această săptămână,
nu va mai exista nicio schimbare de miniştri, iar această chestiune care mi-a fost propusă astăzi, o remaniere
după remaniere, va fi luată în analiză cel mai devreme după sărbătorile dedicate Centenarului şi Zilei
Naţionale de 1 Decembrie. Până atunci, pot să vă spun că în această zonă nu se va întâmpla nimic", a declarat
Iohannis la Palatul Cotroceni.
El a motivat de ce a ales să facă anunţul după 1 Decembrie.
"Şi sărbătorile naţionale trebuie respectate aşa cum se cuvine. Nu cred că românii au nevoie de acest circ de
remanieri acum, înainte de Sărbătoarea Naţională. Haideţi să serbăm Centenarul aşa cum se cuvine, după
care putem să revenim la circul de zi cu zi", a spus Iohannis.
Potrivit şefului statului, Guvernul este complet şi "nu are decât să lucreze".
"Nu ştiu ce conflict vor dumnealor (PSD - n.r.) să invoce, dar eu i-aş invita, în loc să continue acest carusel,
să mai muncească un pic în Guvern şi pe urmă mai vedem. Cred că este rezonabil să aşteptăm să mai şi
guverneze un pic, nu numai să schimbe toată ziua, bună ziua miniştri dintr-o parte în alta", a mai spus
Iohannis.
Întrebat dacă va lua act de demisia lui Lucian Şova de la Transporturi, el a răspuns că până după 1 Decembrie
nu se va schimba nimic şi că aceste lucruri vor fi discutate după această dată.
Iohannis a subliniat că prin refuzul de a semna remanierea şi de a lua act de demisia lui Şova nu va bloca
activitatea Guvernului.
"Nu va exista aşa ceva. Pot să vă asigur că nimic din ce fac eu nu pune în dificultate Guvernul. Ştiu că unii
speculează că aş bloca activitatea Guvernului. Nici vorbă! Guvernul este complet, nu are decât să lucreze.
După 1 Decembrie, vom discuta. (...) Din punctul meu de vedere, am voie să fac orice în cadrul
constituţional", a adăugat preşedintele.
Funcţia de ministru, a arătat Klaus Iohannis, nu este "un post de paznic la o cooperativă": "Ministrul stă în
funcţiune şi munceşte în folosul ţării până se publică decretul de eliberare din funcţie".
Şeful statului a mai afirmat că "nu a avut nici întâlniri, nici înţelegeri şi nici nu o să aibă" cu Paul Stănescu,
propus pentru revocare din funcţia de ministru al Dezvoltării.
Preşedintele Iohannis a reiterat că guvernarea PSD-ALDE este una slabă.
"Aceste lucruri - evaluarea activităţii miniştrilor - se fac în Guvern şi în partide. Nu cred că vă aşteptaţi de la
mine - care am spus numai departe de acum câteva zile că acest Guvern, această guvernare este un accident
al democraţiei - să mă apuc acum să fac evaluări ale miniştrilor. Eu evaluez toate guvernările pesedist-aldiste
de la alegeri, din decembrie 2016, până acum ca şi guvernări foarte slabe. Dar să mă apuc să evaluez miniştri,
nu cred că vă aşteptaţi de la mine", a arătat el.

Dezbatere despre drepturile sociale, organizată vineri la

Bucureşti
Sursa: Agerpres

Biroul de informare al Parlamentului European în România şi Institutul European din România (IER)
organizează, vineri, dezbaterea cu tema "Pilonul european al drepturilor sociale: un an după summit-ul de la
Göteborg'.

Potrivit organizatorilor, evenimentul are loc în contextul prezenţei în România a eurodeputatei Maria Joăo
Rodrigues (S&D), membru al Comisiei pentru afaceri sociale şi raportor pentru dosarele legislative conexe
pilonului european al drepturilor sociale, care, de altfel, va susţine un discurs în cadrul dezbaterii.

Teme precum egalitatea de şanse, condiţii de muncă echitabile, protecţie socială şi incluziune sau impactul
revoluţiei digitale asupra pieţei muncii vor fi dezbătute cu reprezentanţi instituţiilor şi asociaţiilor cu rol activ
în aceste domenii şi cu experţi în politici publice.

Printre cei care sunt aşteptaţi să participe la dezbatere se află Mădălina Mihalache - şefa Biroului
Parlamentului European în România, Gabriela Drăgan - director general al Institutului European din
România, Gianina Dimitrescu - director Direcţia Strategii, Politici, Programe şi Monitorizare pentru Egalitate
de Şanse, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Bogdan Hossu - preşedinte
Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa", Liviu Rogojinaru - secretar general, Consiliul Naţional
pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi Ioan Cosmin Mihai -
vicepreşedintele Asociaţiei Române pentru Asigurarea Securităţii Informaţiei (ARASEC).

Sibiu: Angajaţii de la Secţia boli contagioase copii care au făcut

grevă nu primesc niciun spor în plus
Sursa: Agerpres

Angajaţii Spitalului Clinic de Pediatrie de la Secţia boli contagioase care au făcut grevă în cursul dimineţii
de joi nu vor primi niciun spor în plus, aşa cum au cerut, a anunţat conducerea spitalului, printr-un comunicat
de presă remis AGERPRES.

"Din punct de vedere legal, solicitarea nu este fundamentată, deoarece sporul cerut este deja acordat
respectând reglementările legale, respectiv H.G. 153 din 2018 (...), potrivit căreia acesta se acordă
corespunzător timpului efectiv al factorului de risc prezent în secţie, respectiv pacient cu HIV-SIDA internat
în secţie", a declarat directorul Spitalului Clinic de Pediatrie, medicul Stelian Banciu.

Potrivit acestuia, "în primele opt luni ale lui 2018 s-au înregistrat 11 zile de spitalizare continuă şi de zi pentru
un pacient cu HIV-SIDA şi trei pacienţi neconfirmaţi".

O jumătate dintre angajaţii Secţiei boli contagioase de la Spitalul de Pediatrie din Sibiu, 20 de persoane, au
participat joi dimineaţa, timp de două ore, la o grevă de avertisment, cu scopul de a obţine acordarea unor
sporuri pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase, potrivit filialei locale a Federaţiei Sanitas.
Dăncilă, întrevedere cu comisarul pentru Migraţie; a
reafirmat intenţia României de a continua eforturile privind
combaterea migraţiei ilegale
Sursa: Agerpres

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut, joi, o întrevedere cu Dimitris Avramopoulos, comisar european pentru
Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie, în contextul vizitei pe care oficialul european a efectuat-o la Bucureşti,
context în care a reafirmat intenţia României de a continua, în calitate de Preşedinţie a Consiliului UE,
eforturile privind o gestionare eficientă şi cu rezultate pe termen lung a migraţiei ilegale.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, întâlnirea a prilejuit un schimb de opinii util cu privire la dialogul
dintre Guvernul Românei şi Comisia Europeană, înainte de preluarea de către România a Preşedinţiei
Consiliului Uniunii Europene, pe marginea subiectelor care vor figura pe agenda europeană pe durata
mandatului României.

În context, au fost trecute în revistă principalele dosare europene din portofoliul comisarului european, cu
accent pe aspectele vizând gestionarea migraţiei la nivel UE şi consolidarea securităţii interne a Uniunii.

Cu referire la gestionarea migraţiei, prim-ministrul României a evidenţiat progresele obţinute în

implementarea măsurilor care au fost propuse la Consiliul European din iunie 2018, subliniind importanţa
continuării eforturilor de cooperare cu statele terţe ca bază pentru o gestionare "la sursă" a provocărilor
determinate de migraţia ilegală, se arată în comunicat.

"Prim-ministrul Viorica Dăncilă a reafirmat intenţia României de a continua, în calitate de Preşedinţie a

Consiliului UE, eforturile privind o gestionare eficientă şi cu rezultate pe termen lung a migraţiei ilegale,
construind pe rezultatele obţinute de preşedinţiile anterioare, în direcţia agreării la nivel UE de soluţii
eficiente şi consensuale, ca răspuns la această provocare. A arătat că, pentru atingerea acestui obiectiv,
România contează pe sprijinul Comisiei Europene, al Parlamentului European, precum şi al celorlalţi
parteneri din Uniunea Europeană în promovarea de soluţii comune în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni",
precizează sursa citată.

Totodată, au fost abordate şi aspectele referitoare la consolidarea securităţii interne a Uniunii şi a frontierelor
sale externe, cu referire la implicarea activă a României în discuţiile pe acest palier de la nivel UE.

"Prim-ministrul Viorica Dăncilă a făcut referire la angajamentul României de a realiza eforturi consistente
pentru ca propunerile legislative în materie să poată fi adoptate şi puse în practică, în beneficiul asigurării
unei siguranţe sporite cetăţenilor europeni. A amintit, în context, faptul că unul dintre pilonii pe care se
structurează priorităţile viitoarei Preşedinţii a României la Consiliul UE face referire la o Europă mai sigură",
se mai spune în comunicat.

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a demisionat: Sunt un

om de onoare
Sursa: Agerpres
Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, şi-a dat demisia din funcţie.

El a anunţat joi, la Palatul Victoria, înainte de şedinţa de Guvern comună cu Republica Moldova, că şi-a depus
demisia la Cabinetul premierului.

''Sunt un om de onoare'', a spus el presei.

Comitetul Executiv al PSD a decis luni înlocuirea lui Şova de la Transporturi cu Lia Olguţa Vasilescu, însă
preşedintele Klaus Iohannis a refuzat marţi să aprobe revocarea acestuia din funcţie şi a respins propunerea
social-democraţilor pentru acest portofoliu.

PSD a venit cu o nouă propunere pentru Ministerul Transporturilor, şi anume deputatul PSD Mircea Drăghici.

Mircea Drăghici: Avizele de mediu sunt cele care au dus înapoi

România în timp
Sursa: Agerpres

Deputatul Mircea Drăghici, nominalizat de PSD pentru funcţia de ministru al Transporturilor, întrebat
miercuri din ce cauză România a reuşit să realizeze atât de puţini kilometri de autostradă, a replicat că
motivele sunt legate în principal de avizele pentru studiile de fezabilitate care sunt depuse la Comisia
Europeană.

"Cele mai multe cauze sunt legate de avizele pentru studiile de fezabilitate care sunt depuse la Comisia
Europeană. Avizele de mediu sunt cele care au dus înapoi România în timp. Eu am fost consultant pe fonduri
europene şi în perioada de preaderare şi în postaderare, în mediul privat. Concret, am expertiza necesară să
aduc un plus de valoare pe acest domeniu", a afirmat el, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul şedinţei
Comitetului Executiv Naţional al PSD.

Referitor la Autostrada Unirii, în privinţa căreia Parlamentul a adoptat un proiect de lege, Drăghici a precizat
că aceasta urmează să fie probabil bugetată pentru anul 2019.

"Va avea acelaşi demers ca o lege votată în Parlament. Va fi probabil bugetată pentru legea bugetului din
2019 şi împreună cu colegii parlamentari, cu întregul Parlament, de altfel, vom gândi paşii următori", a spus
el.

Totodată, deputatul PSD a declarat că susţine atât varianta parteneriatului public privat, cât şi pe cea a
finanţării cu fonduri europene pentru diversele proiecte de la Ministerul Transporturilor.

"Deopotrivă, tot ceea ce înseamnă investiţie în infrastructură e bine-venit. Parteneriatul public privat priveşte
o nişă de lucru, fondurile europene există la dispoziţia noastră pentru o altă nişă. Sunt în egală măsură
priorităţile noastre", a precizat el.
Întrebat de ce a refuzat iniţial propunerea prim-ministrului de a prelua Ministerul Transporturilor, Drăghici
a replicat că a dorit să vadă în ce măsură are susţinere din partea Comitetului Executiv.

"Nu a fost un refuz, a fost o hotărâre a Biroului Naţional Politic de ieri. Eu nu am fost convins şi am aşteptat
să văd dacă în Comitetul Executiv există o unanimitate sau o majoritate largă în acest sens, pentru că nu aş
fi vrut să plec la un drum atât de lung fără ca să îi simt aproape pe ceilalţi colegi în efortul pe care îl vom
face pe programul de guvernare", a spus el.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD,
că Lia Olguţa Vasilescu este propunerea PSD pentru portofoliul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice iar Mircea Drăghici, pentru funcţia de ministru al Transporturilor.

Voinea (BNR): UE nu-şi poate permite să meargă dintr-o criză

într-alta; este nevoie de reforme structurale de amploare
Sursa: Agerpres

Uniunea Europeană nu-şi poate permite să meargă dintr-o criză într-alta şi are nevoie de reforme structurale
de amploare, precum finalizarea uniunii bancare, a declarat, joi, Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii
Naţionale a României (BNR), în cadrul unei conferinţe cu tema "Viitorul Europei".

"Pe termen scurt, Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru trei provocări la adresa stabilităţii
financiare, care se întăresc una pe alta. Prima este problema datoriei suverane în zona euro, care nu va aştepta,
ci dimpotrivă. Italia este în lumina reflectoarelor şi aceasta este o problemă sistemică, de dimensiuni fără
precedent. Poate fi rezolvată, dar nu fără disciplină bugetară, pe de o parte şi solidaritate, pe de altă parte, şi
să nu uităm de responsabilitate", a spus Voinea.

El a arătat că nicio problemă nu trebuie lăsată nerezolvată, pentru că aceasta va deveni şi mai mare.

"Regulile nu sunt făcute pentru a fi încălcate. Discreţia nu ar trebui să fie mai presus de reguli. Modelele de
business nu ar trebui să fie mai presus de regulile de transparenţă în tranzacţii. Populismul nu ar trebui să fie
mai presus decât bunul simţ", a continuat oficialul BNR.

Potrivit acestuia, o altă problemă care se prefigurează este normalizarea politicilor monetare.

"S-a întâmplat deja în Statele Unite, dar se va întâmpla şi în zona euro, mai devreme sau mai târziu. Acest
lucru va afecta ţările profund îndatorate şi băncile care sunt prea expuse la datoriile suverane ale acelor ţări.
Provocarea pentru Uniunea Europeană este să menţină ritmul creşterii economice atunci când normalizarea
politicii monetare va avea loc", a susţinut Voinea.

În opinia sa, Brexitul este un alt subiect important. Deşi negocierile par să atingă un rezultat concret, sub
forma unor condiţii acceptabile între UE şi Marea Britanie cu privire la acordul de retragere, persistă încă
incertitudinile cu privire la finalizarea acestui proces. Nu există niciun scenariu de câştig, ci diferite grade de
control al daunelor.
"Fraza "United we stand, divided we fall" ("stăm uniţi, cădem divizaţi") reflectă provocările actuale pentru
Europa, chiar dacă este atribuită scriitorului antic Esop. Cu toate acestea, Europa nu îşi poate permite să
meargă dintr-o criză în alta. Pentru a-şi găsi drumul în viitor, UE are nevoie de reforme structurale de
amploare, în fiecare din statele membre. Mulţi paşi au fost făcuţi deja la nivel instituţional. Pactul de
stabilitate şi creştere, directiva privind cerinţele de capital, uniunea bancară, mecanismul unic de rezoluţie,
mecanismul unic de supervizare. Dar aceste reforme sunt incomplete şi doar parţial testate. UE ar trebui să
continue şi să finalizeze reforma instituţională prin finalizarea uniunii bancare, aspectele privind
operaţionalizarea schemei europene de garantare a depozitelor, prin introducerea unor niveluri minime
privind fondurile proprii, privind pasivele pentru grupurile bancare, prin dovedirea mecanismelor sale de
testare a stresului şi prin clarificarea balanţei delicate între macrosupervizarea consolidată a băncilor şi
responsabilitatea naţională în termeni de soluţionare, aşa numitul home cost issue", a subliniat
viceguvernatorul.

În ceea ce priveşte preluarea preşedinţiei Consiliului UE, pentru următoarele şase luni, începând cu 1
ianuarie, BNR lucrează îndeaproape cu celelalte bănci din sistemul european al băncilor centrale şi face parte
din preşedinţia Consiliului UE pentru problemele din zona sa de expertiză.

"România va continua procesul pentru finalizarea uniunii economice şi monetare prin realizarea de contribuţii
la doi importanţi piloni: uniunea bancară şi uniunea capitalului. Pe baza progreselor realizate de preşedinţia
austriacă şi pe rezultatele summitului UE, preşedinţia noastră va continua eforturile pentru finalizarea uniunii
bancare prin avansarea procesului pentru reducerea riscului şi partajarea riscului şi pentru continuarea
sprijinirii discuţiei pentru mecanismul european de stabilitate pe baza fondului unic de rezoluţie precum şi
discuţia privind schema europeană de garantare a depozitelor", a afirmat Voinea.

Pachetul de reducere a riscurilor este un pachet comprehensiv de reforme propus pentru a întări şi mai mult
soliditatea sectorului bancar din UE. Aceste măsuri vor implementa standarde internaţionale în legislaţia
europeană iar în acelaşi timp vor lua în calcul specificităţile europene şi evitarea impactului inutil asupra
economiei reale. Propunerile includ măsuri pentru creşterea rezistenţei instituţiilor UE şi creşterea stabilităţii
financiare, pentru a îmbunătăţi capacitatea băncilor de a acorda credite, pentru a susţine economia UE şi a
facilita rolul băncilor pentru a ajunge la o piaţă de capital UE mai lichidă, a arătat Voinea.

Un alt capitol important are legătură cu revizuirea sistemului UE de supervizare financiară, introdus în 2010,
constând din European Systemic Risk Board şi cele trei autorităţi europene de supervizare ESAs, respectiv
Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) şi
Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA). O propunere privind îmbunătăţirea
mandatelor, guvernanţa şi finanţarea celor trei ESAs, precum şi funcţionarea ESRB, va asigura o supervizare
financiară mai puternică şi mai integrată la nivelul UE, mai consideră el.

"Conectat cu acest pachet, Comisia Europeană a emis recent o propunere pentru o reglementare care modifică
o serie de directive care ţintesc spre concentrarea puterilor în domeniul luptei împotriva spălării banilor care
au legătură cu sectorul financiar în Autoritatea Banca Europeană. Această propunere vizează în primul rând
întărirea mandatului pentru a asigura că toate autorităţile relevante, efectiv şi consistent, supervizează riscul
spălării banilor şi cooperează şi fac schimb de informaţii", a spus oficialul BNR.

Totodată, un alt dosar important în timpul preşedinţiei României este un pachet de măsuri pentru a aborda
nivelul ridicat al creditelor neperformante.
"Măsurile propuse au drept obiectiv să accelereze progresele realizate deja în reducerea NPL (credite
neperformante, n.r.) şi să împiedice o nouă acumulare. Acest pachet include măsuri pentru bănci, acestea
trebuind să pună deoparte fonduri pentru a acoperi riscurile asociate cu viitoarele NPL. De asemenea,
pachetul trebuie să furnizeze băncilor un mecanism eficient pentru recuperare din credite sigure şi încurajează
dezvoltarea de pieţe secundare unde băncile îşi pot vinde NPL-urile către investitori şi pot folosi special
services. Pe partea de risc sharing, schema europeană de garantare a depozitelor (EDIS) pentru depozitele
bancare din zona euro reprezintă al treilea pilon al uniunii bancare", a continuat Voinea.

În opinia sa, acest lucru va reduce vulnerabilităţile schemelor naţionale de garantare la şocuri mari, asigurând
că încrederea deponenţilor într-o bancă nu va depinde de locaţia băncii şi slăbind legătura între bănci şi
suveranitatea naţională.

Petrescu (FPSC): Sectorul construcţiilor trebuie să fie

prioritar ca şi IT-ul, cu motivaţii salariale şi fiscale
Sursa: Agerpres

Sectorul construcţiilor trebuie să devină prioritate economică, ca şi IT-ul, lipsa de măsuri guvernamentale,
precum cele care să stimuleze fiscalitatea companiilor şi salarizarea specialiştilor, ar face ca acest domeniu
să devină o umbră din ce a fost, a apreciat, joi, Valentin Petrescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor
Societăţilor din Construcţii (FPSC), într-o conferinţă de specialitate.

"Avem o mare problemă. Trebuie să ne punem problema cine mai construieşte în ţară, cine va mai putea
participa la licitaţii. Vom mai avea constructori români? Acum suntem pe creştere economică, dar este o
ciudăţenie. Dacă în toate economiile serioase, construcţiile sunt motorul, în România construcţiile sunt în
regres. Avem creştere economică pe ansamblul economiei, şi construcţiile sunt în regres. Pentru că am fost
lăsaţi de izbelişte. Noi am găsit soluţii şi le-am înaintat Guvernului", a precizat Valentin Petrescu.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, în primele nouă
luni ale anului 2018 faţă de perioada similară din 2017, cu 4,1%. Scăderea a fost reflectată la lucrările de
construcţii noi (-8,2%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile
rezidenţiale cu 27,4% şi la clădirile nerezidenţiale cu 0,8%.

De altfel, şi Eurostat a anunţat că lucrările de construcţii în România au înregistrat, în luna septembrie 2018
comparativ cu septembrie 2017, un declin de 1%, acesta fiind al treilea declin în ritm anual al lucrărilor de
construcţii din Uniunea Europeană.

"În România, ne confruntăm cu o criză acută a forţei de muncă, începută de trei ani în urmă. La nivel naţional
avem doar 300.000 de muncitori în construcţii, pe când necesarul pentru firmele de construcţii pentru firmele
înregistrate în România este de peste 700.000. Dacă facem o statistică, lunar nu reuşim să acoperim mai mult
de 10-15% din cât ne propunem să angajăm sau să formăm. Există o fluctuaţie foarte mare forţei de muncă.
Preţul forţei de muncă a crescut cu 50%", a precizat Sorin Grecu, vicepreşedintele FPSC.

Acesta susţine că se importă forţă de muncă de pe piaţa asiatică, în principal din India, Vietnam, Filipine,
aceasta fiind însă o soluţie costisitoare ca timp de selecţie şi formare, având o productivitate mică în primele
luni.
"Avem nevoie de sprijinul Guvernului. Avem nevoie de facilităţi, avem nevoie de subvenţii pentru a putea
creşte salarizarea în construcţii. Este singura soluţie de a atrage muncitori calificaţi, de a-i readuce pe cei
plecaţi din ţară", a spus Sorin Grecu.

Conform reprezentanţilor FPSC, salariul minim net ar trebui să ajungă la 500 de euro pentru muncitorii
calificaţi, crescând chiar la 5.000 de euro pe lună pentru inginerii cu specializări şi competenţe deosebite.

Reprezentanţii FPSC solicită Guvernului înfiinţarea unui fond de garantare, în care statul să vină cu 70-80%,
deoarece în prezent băncile consideră sectorul construcţiilor ca pe unul cu probleme.

"Avem o problemă legată şi de neadoptarea legislaţiei în timp util. Mă refer la normele care sunt specifice
activităţii noastre. Am cerut Guvernului să adopte în regim de urgenţă normativul de protecţie la foc la
materialele de construcţii. Acum lucrăm după un normativ depăşit, vechi de 20 de ani", a spus Petrescu.

FPSC solicită Guvernului declararea construcţiilor sector prioritar pentru următorii 10 ani, creşterea salariului
minim net la 500 de euro şi subvenţionarea taxelor aferente acestui salariu la un nivel de circa 20%,
actualizarea şi ajustarea preţului contractelor, modificarea prevederilor la angajaţii străini, introducerea
obligativităţii acordării avansului de 30% pentru lucrări de construcţii, certificarea profesională, subvenţii
pentru exportul de tâmplărie.

Aproximativ o treime dintre companii au sponsorizat ONG-

urile cu peste 100.000 de lei, în 2017 (EY România)
Sursa: Agerpres

Circa o treime dintre companiile din România (37%) au direcţionat în 2017 sume, sub formă de sponsorizare,
către organizaţiile non-guvernamentale (ONG) în cuantum de peste 100.000 de lei, în timp ce 45% au virat
între 5.000 şi 100.000 de lei, relevă un studiu realizat de EY România, în parteneriat cu Asociaţia pentru
Relaţii Comunitare (ARC) şi Hospice Casa Speranţei, prezentat joi într-o conferinţă de presă.

Cercetarea arată, totodată, că din totalul companiilor care au virat sume de peste 100.000 de lei către ONG-
uri, 14% au direcţionat mai mult de 500.000 de lei. În acelaşi timp, 18% dintre firmele chestionate au
menţionat că au optat să vireze peste 5.000 de lei, iar 23% între 100.001 şi 500.000 de lei.

Conform rezultatelor studiului, cele mai sprijinite domenii au fost: educaţia (68%), sănătatea (64%), serviciile
sociale (55%), cultura (41%), mediul (11%) şi sportul (9%).

În fruntea listei privind motivaţia pentru care companiile au ales să sponsorizeze ONG-uri se află
responsabilitatea pentru problemele comunităţii (75% din total), urmată de existenţa facilităţii fiscale (52%),
datoria morală (30%), sprijinirea ONG-urilor care activează în domenii cu strânsă legătură cu domeniul de
activitate al companiei (27%), efectul pozitiv asupra angajaţilor (20%), faptul că managementul companiei
este impresionat de cauzele susţinute de acestea (20%) şi altele (9%).
De asemenea, 39% dintre companiile au direcţionat fonduri prin facilitatea fiscală către trei ONG-uri sau mai
multe, 27% au sponsorizat între patru şi zece ONG-uri, iar 34% mai mult de zece astfel de organizaţii.

Estimările Asociaţiei pentru Relaţii Comunitare arată că, în baza Legii Sponsorizării şi a Codului Fiscal,
societăţile comerciale ar fi putut să direcţioneze, anul trecut, peste 494 de milioane de euro către sectorul
neguvernamental. În realitate, doar 49% dintre companiile care au fost impozitate pe baza profitului, pe tot
parcursul anului 2017, au utilizat facilitatea fiscală, deşi aceasta nu implica niciun cost pentru contribuabil.

Legea Sponsorizării (32/1994) şi Codul Fiscal (227/2015) permit contribuabililor plătitori de impozit pe
profit să investească în dezvoltarea societăţii româneşti fără niciun cost. Acestea pot direcţiona până la 20%
din impozitul pe profit către organizaţii neguvernamentale - în limita a 0,5% din cifra de afaceri - sumă ce se
scade din impozitul pe profit de plată.

Cheltuiala cu sponsorizarea oferită va genera un credit fiscal, adică poate reduce impozitul de profit cu suma
integrală a sponsorizării oferite. Astfel, facilitatea acordată prin mecanismul de credit fiscal permite practic
sponsorului să plătească efectiv suma respectivă către o organizaţie fără scop lucrativ, şi nu în contul
impozitului pe profit.

Pentru a fi inclus în calculul impozitului pe profit pe anul respectiv, contractul de sponsorizare trebuie
încheiat înainte de sfârşitul anului calendaristic, iar plata trebuie efectuată până la finele anului. Totuşi, în
măsura în care suma oferită drept sponsorizare depăşeşte plafonul legal menţionat anterior, diferenţa poate fi
acoperită din impozitul pe profit al perioadelor fiscale viitoare, până la recuperarea integrală în termen de
şapte ani.

Studiul publicat de EY a fost realizat în parteneriat cu Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) şi Hospice
Casa Speranţei, în perioada 18 octombrie - 16 noiembrie 2018, în rândul companiilor locale care înregistrează
anual o cifră de afaceri de minimum un milion de euro, pentru a analiza notorietatea şi gradul de accesare al
facilităţii fiscale de 20% prevăzută de Legea sponsorizării.

Analiza a urmărit şi modul în care această facilitate a fost utilizată în ultimele 12 luni de către companiile din
România.

Ministerul Transporturilor pierde cei mai mulţi bani la a doua

rectificare; deficitul rămâne la 2,97% din PIB
Sursa: Agerpres

Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale sunt instituţiile care pierd
cei mai mulţi bani în urma celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, în timp ce Ministerul Finanţelor,
Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii primesc cele mai importante suplimentări de fonduri, potrivit
Ministerului Finanţelor Publice.

Finanţele explică faptul că reducerile de fonduri au fost operate având în vedere gradul de execuţie a
cheltuielilor, în principal, la proiectele finanţate din fonduri europene. Astfel, la Ministerul Transporturilor
fondurile scad cu 1,16 miliarde de lei, la Ministerul Cercetării şi Inovării (-228,9 milioane de lei), la
Ministerul Educaţiei Naţionale (-198 milioane de lei), la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (-176,8
milioane de lei), la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-166 milioane de lei), la Ministerul
Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei), la Ministerul Finanţelor Publice (-128,5 milioane de lei), la
Ministerul Apelor şi Pădurilor (-95,9 milioane de lei), la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi
Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei) şi la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Pe de altă parte, s-au asigurat fonduri suplimentare la Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale (+2,69
miliarde de lei din care: 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuţia României la bugetul
UE şi 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului), la Ministerul Muncii şi
Justiţiei Sociale (+787 milioane de lei, în principal pentru alocaţii de stat pentru copii şi drepturi pentru
persoane cu handicap), la Ministerul Sănătăţii (+211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea
drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanenţă, a unităţilor şi
compartimentelor de primiri urgenţe), la Ministerul Justiţiei (+138,5 milioane de lei per sold, din care 100
milioane de lei pentru cheltuieli de personal), la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
(+ 85,2 milioane de lei per sold; s-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanţare
externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 Programul Operaţional Regional, + 98,42
milioane de lei), la Ministerul Afacerilor Interne (+70,6 milioane de lei per sold; s-au identificat economii la
cheltuielile de personal şi au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat).

De asemenea, Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu
suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a
medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale cu scop
curativ.

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei, iar Bugetul
Asigurărilor pentru şomaj primeşte la cheltuieli 82,6 milioane de lei.

Ministerul Finanţelor Publice precizează că cea de-a doua rectificare din acest an a fost realizată cu încadrarea
în ţinta de deficit bugetar de 2,97% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile cresc
cu suma de 365,6 milioane de lei, însă valoarea nominală a Produsului intern brut este estimată în urcare la
949,6 miliarde de lei, faţă de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului iniţial pentru
acest an, astfel că se păstrează ţinta de deficit.

"Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a
produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, faţă de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea
bugetului iniţial pe acest an şi faţă de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări
bugetare", precizează MFP.

Proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii ordonatorilor principali de
credite ai bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale.

Prima rectificare de buget a avut loc în luna august a acestui an. La momentul respectiv, Ministerul
Finanţelor, Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii au fost principalii beneficiari de fonduri, în timp ce
Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Cercetării şi Ministerul Energiei sunt instituţiile care se vor
confrunta cu cele mai semnificative diminuări de fonduri.
Comisia Europeană a solicitat miercuri României o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având
în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea
semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Comisia Europeană a atras atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la
2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2019, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7%
din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.

Curtea de Apel Bucureşti a decis ANULAREA tuturor

hotărârilor de înfiinţare a companiilor municipale. Decizia,
definitivă
Sursa: MEDIAFAX

Curtea de Apel Bucureşti a decis, joi, anularea tuturor hotărârilor de înfiinţare a companiilor municipale ale
Primăriei Capitalei, în urma unui proces iniţiat de USR Bucureşti în 2017, decizia fiind definitivă, anunţă
preşedintele USR Bucureşti, Roxana Wring.
Într-o intervenţie, la Realitatea TV, Gabriela Firea, a declarat că decizia Curţii de Apel Bucureşti de a anula
toate hotărârile de înfiinţare a Companiilor Municipale nu înseamnă încetarea activităţii, deoarece acestea nu
sunt radiate de la Registrul Comerţului.

"Nu s-a transferat niciun patrimoniu de la Municipiu către companii, prin urmare sub nicio formă nu s-ar fi
putut pune problema, condiţionalitatea, ca votul înfiinţării să fie de două treimi, ci un vot de majoritate simplă,
jumătate plus unu. Nu s-a dezmembrat absolut nimic din patrimoniul Municipiului Bucureşti către companiile
municipale nou înfiinţate, care vor continua să lucreze de mâine dimineaţă. Nu s-a întâmplat nimic, ele nu
sunt radiate de la Registrul Comerţului. Dacă s-ar pune problema radierii ar fi vorba despre un nou proces pe
care domniile lor ar trebui să îl câştige - deocamdată nu au câştigat un proces de radiere -şi câtă vreme
societăţile nu sunt radiate, ele sunt legal înfiinţate şi vor funcţiona în continuare. Această dezbatere - două
treimei, jumătate plus unu - probabil va continua şi se va elucida, sunt convinsă, în perioada următoare", a
explicat, joi seara, Gabriela Firea.

"Curtea de Apel Bucureşti a decis astăzi anularea tuturor hotărârilor de înfiinţare ale Companiilor Municipale.
Soluţia este definitivă şi vine la capătul unui proces iniţiat de USR Bucureşti în anul 2017. Consilierii
municipali USR au contestat înfiinţarea acestor Companii pe motiv că hotărârile au fost adoptate ilegal. Mai
precis, ele au fost adoptate cu votul a jumătate plus unu din numărul total de consilieri, şi nu cu votul a două
treimi, aşa cum ar fi fost nevoie pentru astfel de proiecte care privesc patrimoniul Capitalei", a scris, pe
Facebook, preşedintele USR Bucureşti, Roxana Wring.

Wring cataloghează decizia drept "o veste foarte proastă pentru găştile din Voluntari care îşi văd năruit visul
de a pune mâna pe Bucureşti bucată cu bucată".

"Este în schimb o veste foarte bună pentru bucureşteni pentru că aceste companii nu vor mai înghiţi sute de
milioane de euro aşa cum au făcut-o până acum. Aceste companii sunt un eşec managerial şi financiar de
proporţii pentru care Gabriela Firea trebuie să răspundă. Actualul Primar este cel care a girat şi a forţat
împotriva legii înfiinţarea acestor Companii. Actualul Primar este cel care a dat peste jumătate de miliard de
euro către aceste structuri înfiinţate peste noapte. Şi actualul Primar trebuie să plătească. Gabriela Firea este
singurul vinovat pentru cel mai mai mare dezastru edilitar şi financiar din Bucureşti din ultimii 30 de ani.
Am avertizat de fiecare dată că legea este încălcată şi i-am cerut Gabrielei Firea să nu se aventureze într-un
astfel de experiment. Din păcate nu a ascultat şi a împins oraşul şi banul public într-o groapă de unde vom
ieşi foarte greu", a completat Wring.

Cele 21 de societăţi pe acţiuni au fost înfiinţate de către Primăria Capitalei anul trecut, acestea fiind
următoarele: Compania Municipală Tehnologia Informaţiei Bucureşti SA, Compania Municipală Sport
Pentru Toţi SA, Compania Municipală Managementul Transportului Bucureşti SA, Compania Municipală
Publicitate şi Afişaj Bucureşti SA, Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA, Compania
Municipală Iluminat Public Bucureşti SA, Compania Municipală Imobiliară Bucureşti SA, Compania
Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA, Compania Municipală Protecţie Civică
şi Voluntariat Bucureşti SA şi Compania Municipală Eco Igienizare Bucureşti SA, Compania Municipală
Dezvoltare Durabilă Bucureşti SA, Compania Municipală Energetică Bucureşti SA, Compania Municipală
Consolidări SA, Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA, Compania Municipală Parking
Bucureşti SA, Compania Municipală Managementul Traficului Bucureşti SA, Compania Municipală
Medicală Bucureşti SA, Compania Municipală Turistică Bucureşti SA, Compania Municipală Parcuri şi
Grădini Bucureşti SA şi Compania Municipală Agrement Bucureşti SA, Trustul de Clădiri Metropolitane
Bucureşti SA.

Lucian Şova, ministrul demisionar al Transporturilor:

Conturile Metrorex pot fi blocate oricând. Guvernul ştie acest
lucru
Sursa: Agerpres

Lucian Şova, ministrul demisionar al Transporturilor, a susţinut, joi seara, într-o emisiune la B1 TV, că firma
de construcţii Astaldi poate oricând să blocheze conturile Metrorex, deoarece are de recuperat 47 de milioane
de euro.

Imaginea articolului Lucian Şova, ministrul demisionar al Transporturilor: Conturile Metrorex pot fi blocate
oricând. Guvernul ştie acest lucru
Lucian Şova, ministrul demisionar al Transporturilor: Conturile Metrorex pot fi blocate oricând. Guvernul
ştie acest lucru
Ministrul demisionar al Transporturilor a precizat, că i-a spus despre această situaţie ministrului Finanţelor
Publice, Eugen Teodorovici, joi, iar Astaldi a câştigat această dispută la toate instanţele.

„Practic mâine, dacă vrea să închidă metroul, poate, că are hotărâre judecătorească, la orice oră. Guvernul
ştie acest lucru. (...) Poate să îi blocheze conturile. De trei luni fac eforturi de a plăti această sumă şi fac
eforturi, încununate cu succes, până la această oră, de a identifica şi prezumitivii vinovaţi”, a explicat, în
cadrul unei emisiuni la B1 TV, Lucian Şova, care şi-a depus demisia din funcţia de ministru al Transporturilor
joi.

De asemenea, de curând, ministrul demisionar al Transporturilor a precizat că a trimis către OLAF raportul
Corpului de control al Ministerului Transporturilor privind această situaţie.

„Statul român trebuie să ştie că aceşti bani trebuie plătiţi, dacă vrem să mai mergem cu metroul şi trebuie
recuperaţi de la cei care se fac vinovaţi de acest lucru”, a adăugat Şova.
Vicepreşedinte al Comisiei Europene: Situaţia justiţiei din
România afectează investiţiile şi dezvoltarea economică
Sursa: MEDIAFAX

Problemele care afectează principiile statului de drept în România, Polonia şi Ungaria au impact negativ
asupra investiţiilor şi dezvoltării economice, afirmă Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi
comisar UE pentru Locuri de muncă, Investiţii, Creştere economică şi Concurenţă.
"Cine investeşte, să spunem, 100 de milioane de euro într-o activitate de producţie vrea să ştie de ce drepturi
beneficiază dacă se întâmplă ceva", a declarat Jyrki Katainen.

Evoluţiile din ţări precum Polonia, Ungaria şi România sunt o "otravă" pentru climatul de investiţii, a atras
atenţia oficialul european, citat de agenţiile de presă APA şi DPA şi de site-ul de ştiri TT.com.

Uniunea Europeană a criticat dur Ungaria şi Polonia pentru reforme adoptate în domeniul justiţiei. În cazul
României, Comisia Europeană a avertizat recent, în raportul elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare
şi Verificare (MCV), că adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în
special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate în ultimii ani.

Firmele de construcţii: Din datele pe care le avem, va fi

recesiune. Cerem Guvernului subvenţii pentru a putea creşte
salariile în construcţii şi a opri exodul muncitorilor. Vrem un
salariu minim în construcţii de 500 de euro la o impozitare de
20%
Sursa: NEWS.RO

Reprezentanţii Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) au avertizat, joi, că actuala criză
din domeniul construcţiilor ar putea împringe economia în recesiune, şi cer Guvernului subvenţii şi facilităţi
fiscale pentru a putea mări salariile muncitorilor din construcţii şi a opri exodul angajaţilor în străinătate,
precum şi un salariu minim în construcţii de 500 de euro, la o impozitare totală de 20%, redusă de la circa
45% în prezent.

În primele nouă luni, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut cu 4,1% faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Economia României este încă pe trend ascendent, dar sectorul construcţiilor se confruntă cu o criză din cauza
lipsei muncitorilor, a avertizat preşedintele FPSC, Valentin Petrescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

”Din toate datele pe care le avem, constatăm că va fi o recesiune. În România, construcţiile sunt în regres,
deşi avem creştere economică pe ansamblu. Am fost lăsaţi de izbelişte. E necesar să fie o politică coerentă la
nivel guvernamental. Problema muncitorilor este acută, lipsesc jumătate din ei. Ne întrebăm cu cine vom
putea construi în viitor?”, a spus Petrescu.
Acesta a subliniat că firmele de construcţii au înantat Guvernului o serie de soluţii, care, dacă nu vor fi
implementate, vor accentua criza actuală.

”Am solicitat creşterea salariului minim în construcţii la 500 euro, la o impozitare redusă la 20%. Totodată,
cerem ajustarea preţului contractelor, modificarea prevederilor legate de angajaţii străini, (...) modificarea
regulilor privind recepţie a lucrărilor publice (...)”, a spus Petrescu.

Vicepreşedintele FPSC, Cristian Erbaşu, consideră că această creştere a salariului minim va reduce numărul
constructorilor incorecţi, care îşi plătesc angajaţii la negru.

”Peste 70% dintre muncitorii din construcţii au salariul minim. Facilităţile fiscale vor fi echilibrate cu
creşterea salariului minim. Foarte mulţi din cei care sunt constuctori nu sunt în realitate constructori, practică
dumping. Aceştia nu au limită în ceea ce priveşte calitatea. Vrem să însănătoşim o breaslă”, a spus Erbaşu.

Erbaşu a atras atenţia că firmele de construcţii au atras atenţia încă de anul trecut asupra problemele existente,
probleme care s-au acentuat, iar trendul continuă.

”Maximul crizei va veni în 2020, când vor începe lucrări majore în infrastructură. Capacitatea din constructii
e dată de personal. Vrem să readucem tinerii în construcţii. (...) Toţi îşi vor copii în IT, la birou, nu în
construcţii, unde solicitarea fizică e mare”, a spus Erbaşu.

La nivel naţional, lipsesc circa 400.000 de muncitori, a atras atenţia vicepreşedintele FPSC, Sorin Greu.

”Avem circa 300.000 de munitori la nivel naţional, în construcţii. Ar fi nevoie de minimum 700.000. Căutăm
lucrători peste tot, inclusiv în şcolile din provincie, oferim şi cursuri gratuite. (...) Există o fluctuaţie mare de
personal, am ajuns să licităm pentru forţa de muncă. Sunt cazuri de firme care câştiga azi contracte, iar a
doua zi rămân fără muncitori, pleacă aproape toţi în Vest”, a spus Greu.

Greu consideră că aducerea de lucrători din străinătate poate fi o soluţie, dar logistică este foarte dificilă.

”Există o logistică foarte dificilă în a aduce muncitori din străinătate. Multe firme au întârzieri în contractele
derulate. Avem nevoie de sprijinul guvernului, de subvenţii, pentru a creşte salariile in construcţii, de a
readuce muncitorii români plecaţi peste hotare”, a spus Greu.

Direcția Industrie de Apărare, scoasă din organigrama

Ministerului Economiei
Sursa: Romania Libera

Angajații din industria de apărare vor să spulbere mitul potrivit căruia industria românească este sabotată din
afară în scopul de a fi distrusă, astfel ca țara să devină dependentă de importuri.
Sindicatele afiliate la Confederația Cartel Alfa trag un nou semnal de alarmă asupra situației din sector, care,
din cauza lipsei de strategie și a unor decizii politice mai mult decât discutabile, este într-o situație critică.
Potrivit cifrelor oficiale, în ultimii 28 de ani, România a coborât de pe locul 5 în lume în topul exportatorilor
de armament, pe ultima poziție, după Bulgaria. În prezent, România mai exportă doar 7-8 produse, în timp
ce înainte de Revoluție producea și exporta toate tipurile de armament.

Mai mult, grație unor decizii politice dubioase, doar 3,7% din totalul achizițiilor de tehnică de luptă, muniție
și armament ale MAPN sunt de producție internă. Aceasta, spun sindicaliștii, în condițiile în care industria
românească de armament poate produce aproape orice, dacă ar beneficia de câteva investiții minime. Pentru
ca uzinele autohtone de armament să poată fi relansate, modernizate și prezente din nou pe piața mondială,
MAPN ar trebui să facă minimum 30% din achiziții din producția internă, spun reprezentanții sindicatelor.

„Argumentul îl reprezintă programele de compensare pe achizițiile din import prin legea offset, care au lipsit
cu desăvârșire, ceea ce a dus la distrugerea cu bună știință a acestei industrii. Lipsa de investiții a lăsat
industria de apărare în pragul falimentului în ceea ce privește resursele financiare, capacitățile de producție,
cercetarea și resursele umane. Considerăm că în primă fază ar fi necesară o investiție în valoare de 250
milioane de euro pentru ca această industrie să devină competitivă, modernă, și să poată face față pieței
concurențiale. Sunt resurse financiare cu o durată scurtă de recuperare“, a declarat Constantin Bucuroiu,
secretar național al Sindicatelor Reprezentative din Industria de Apărare. El a adăugat că se pot face și
parteneriate public-privat, dar nici un politician nu vrea să-și asume o decizie. Aceasta, cu atât mai mult cu
cât frecvența schimbărilor în funcții este foarte mare.

Nici măcar la uzinele care au contracte externe de anvergură nu se pot face investiții, pentru că, potrivit
legislației în vigoare, statul extrage aproape tot profitul obținut.

Bucuroiu a mai spus că deși legea offset există încă din 2015, până acum nu a fost aplicată: „Toate achizițiile
de armament ale armatei au fost făcute fără offset. Spre comparație, dacă România este zero la offset, Polonia
este la nivelul de 120%”.

Salarii de mizerie într-un sector strategic

Angajații din industria de apărare sunt plătiți cu salariul minim pe economie, inclusiv cei cu studii superioare,
fără să beneficieze de bonificațiile cuvenite celor care lucrează în condiții speciale și nici măcar de tichete de
masă, au mai spus liderii de sindicat. Ei au arătat că din cauza acestui nivel de salarizare, vârsta medie a
angajaților din sector este de 54 de ani. Salariații sunt discriminați, spun sindicaliștii, întrucât lucrează cu
pulberi explozive pe care le manipulează și le transportă, dar nu beneficiază de legislația privind condițiile
speciale de muncă. Salariile neatractive și lipsa de perspectivă îi ține departe pe tineri de acest domeniu, iar
în 10 ani, atunci când salariații rămași prin uzinele speciale se vor pensiona, nu va mai fi nimeni care să preia
ștafeta.

Numiri în CA doar pe criterii politice

O altă cauză pentru care industria de apărare a ajuns la limită este lipsa de profesioniști în procesul de decizie.
Sindicaliștii spun că numirile în Consiliile de Administrație ale societăților din sector se fac pe criterii strict
politice, oamenii respectivi neavând legătură cu domeniul și neînțelegând importanța acestuia. Membrii CA
acceptă aceste funcții fiindcă primesc pentru 1-2 ore de ședință o indemnizație cu mult peste salariul pe o
lună de muncă al unui lucrător din domeniu, aceasta fiind raportată la salariul directorului general.
Reorganizarea Romarm, blocată
Programul de reorganizare al Companiei Naționale Romarm, solicitat în 2017 de către CSAT, nu a fost încă
prezentat, fiind blocat la Ministerul Economiei, au mai spus liderii de sindicat. Ei solicită guvernanților să
prevadă în acest plan transformarea fostei Direcții de profil în Autoritate Națională pentru Apărare, aflată în
coordonarea primului ministru sau a Secretariatului General al Guvernului.

Propunerea sindicaliștilor vine într-un moment în care “Direcţia Industrie de Apărare” a dispărut pur și
simplu din organigrama Ministerului Economiei, fiind transformată într-un simplu birou din cadrul instituției.

„La Ministerul Economiei s-a discutat o nouă formă de organigramă de funcţionare a instituţiei, unde Direcţia
Industrie de Apărare dispare. Este o chestiune foarte periculoasă. În opinia mea, această idee a apărut în urma
scandalului dintre secretarul de stat pe problemele industriei de apărare din minister, Ion Radu, şi Direcţia
Specială. Când spui industrie de apărare, dar nu mai apare în organigramă pe nicăieri… şi e doar un birou
care se ocupă de mai multe chestii, lucrurile intră în derizoriu”, a declarat Constantin Bucuroiu, care este și
liderul de sindicat de la Uzina Automecanica Moreni.

Liderii de sindicat au solicitat o întâlnire de urgență cu președintele PSD, Liviu Dragnea, dar nu au primit
deocamdată nici un răspuns.