REVISTA PRESEI 09.01.

2019
Contents
Şedinţă de Guvern; un memorandum privind evaluarea acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea
programului de guvernare - pe ordinea de zi ......................................................................................... 2
Gabriel Leş, despre termenul privind achiziţia de corvete: Aştept raportul secretarului de stat; nu mă
grăbesc .................................................................................................................................................... 2
#Romania2019.eu/Pintea: Vom continua eforturile pentru a avansa pe agenda UE temele cu impact
şi beneficii pentru pacienţi...................................................................................................................... 3
#Romania2019.eu/ Ciamba, la CAG: Cea mai importantă temă - cadrul financiar multianual .............. 4
Rovana Plumb: România participă activ la consolidarea proiectului european, inclusiv prin
exercitarea mandatului preşedinţiei la Consiliul UE ............................................................................... 5
BNR are nelămuriri cu privire la modul de aplicare a 'taxei pe lăcomie' ................................................ 7
Corina Creţu: Bugetul alocat României pe politica de coeziune ar putea fi mai mare cu 8 % pentru
perioada 2021 - 2027 .............................................................................................................................. 8
România importa cantităţi semnificative de energie electrică marţi dimineaţă, la un consum aproape
de cel record ........................................................................................................................................... 9
Col. Guţă (IGSU): Avem maşini de pompieri, dar ne uităm la ele, pentru că nu avem cu cine să le
încadrăm ................................................................................................................................................. 9
Hunedoara: Activitatea minelor Lonea şi Lupeni continuă cu respectarea Deciziei Comisiei Europene
.............................................................................................................................................................. 10
Noul şef DACIA anunţă câte noi locuri de muncă intenţionează să creeze .......................................... 11
Sorina Pintea: Avem patru decese cauzate de virusul gripal. Nu putem vorbi de epidemie ............... 12
Numărul NEAŞTEPTAT de migranţi din Mediterana pe care România e dispusă să îi preia ................. 12
Sorina Pintea: OUG 114 nu duce la scăderea veniturilor angajaţilor din sănătate .............................. 13
Ministrul Sănătăţii a vorbit despre şpaga în spitale: Fenomenul este încă de mare amploare. Ce
măsuri vor fi luate în continuare........................................................................................................... 15
Preşedinţia la Consiliul UE, axată pe patru piloni: Convergenţă, siguranţă, consolidare şi valori/
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, în conferinţă la Bruxelles ..................... 15
Rovana Plumb: România are un grad de absorbţie de 26%, în ianuarie 2017 era 0%.......................... 16
Care este stadiul lucrărilor pe șantierele feroviare de peste 3 miliarde euro din Ardeal - Un segment
este aproape gata, pe altele lucrările abia au început.......................................................................... 17
Guvernul întârzie cu bugetul pe 2019. Proiectul ar putea intra în dezbatere, în Parlament, în
februarie - surse .................................................................................................................................... 23
Şedinţă de Guvern; un memorandum privind evaluarea
acţiunilor întreprinse pentru îndeplinirea programului de
guvernare - pe ordinea de zi
Sursa: Agerpres

Memorandumul cu tema "Evaluarea complexă a acţiunilor întreprinse de Guvern în anul 2018 pentru
îndeplinirea programului de guvernare şi publicarea unui volum privind activitatea guvernamentală", precum
şi un proiect de hotărâre referitor la paşapoartele electronice se află pe ordinea de zi a şedinţei Executivului,
care va avea loc miercuri.

Potrivit Biroului de presă al Executivului, pe agenda întâlnirii Cabinetului se află, de asemenea, proiectul de
lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a
Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind
protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera
circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia
datelor).

În şedinţă ar putea fi discutate şi o serie de proiecte de hotărâre, printre care cel pentru modificarea HG nr.
557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei
şi a conţinutului acestora, dar şi cel pentru modificarea HG nr. 556/2006 privind stabilirea datei de la care se
eliberează paşapoarte simple temporare.

Totodată, pe ordinea de zi figurează şi eliberări sau numiri de prefecţi şi/sau subprefecţi.

Guvernul ar putea aproba miercuri şi proiectul privind înfiinţarea şi funcţionarea Teatrului Muzical
"Ambasadorii" şi pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Gabriel Leş, despre termenul privind achiziţia de corvete:

Aştept raportul secretarului de stat; nu mă grăbesc
Sursa: Agerpres

Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat marţi că aşteaptă raportul secretarului de stat pentru finalizarea
achiziţiei de corvete, însă a precizat că este o procedură "extrem de complexă" şi nu doreşte să "pună
presiune" pe Departamentul pentru Armament.

"Termenul pe care l-am dat (12 ianuarie, n.r.) este termenul pe care mi l-a comunicat secretarul de stat de la
Departamentul pentru Armamente, cel care se ocupă de această achiziţie. (...) Nu mă grăbesc, nu am cum şi
nu vreau să pun presiune pe Departamentul pentru Armament şi pe secretarul de stat. E o procedură extrem
de complexă", a declarat Leş, marţi, într-o emisiune la postul B1 TV.

El a precizat că nu există problema banilor în ceea ce priveşte această achiziţie, însă este vorba de o sumă
foarte mare şi nu se poate discuta "chiar aşa de simplu".
"Termenul este de 90 de zile de la data la care s-a finalizat această procedură. E o procedură extrem de
complexă şi de complicată. (...) Voi vedea ce spune raportul de audit pe care îl voi primi de la secretarul de
stat. Va dura atât cât trebuie ca să fim siguri că ceea ce semnăm să fie în perfectă legalitate şi va respecta
cerinţele Ministerului Apărării Naţionale", a afirmat Leş.

Ministrul a spus că a avut discuţii despre acest subiect şi cu şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae
Ciucă.

"Discut în fiecare zi cu domnul Ciucă, nu este nicio problemă. Este un mandat care s-a încheiat, din punctul
nostru de vedere, pe care domnul preşedinte l-a prelungit printr-un decret. (...) Nu are nimic personal nimeni
cu nimeni, este un mandat al unui şef al statului Major al Apărării care s-a încheiat şi era normal să mergem
pe exact aceleaşi caracteristici pe care s-a mers în ultimii 21 de ani la MApN", a precizat Leş.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat pe 28 decembrie că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul
generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării, el precizând că propunerea făcută de
ministrul Apărării, Gabriel Leş, nu a fost aprobată.

În aceeaşi zi, premierul Viorica Dăncilă a declarat că preşedintele Klaus Iohannis nu are atribuţia de a
prelungi mandatul şefului Statului Major al Apărării, susţinând că decretul anunţat de şeful statului nu
respectă condiţiile de legalitate şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.

Ministrul Apărării, Gabriel Leş, este de părere că decretul preşedintelui Klaus Iohannis este ilegal. El a
declarat pentru AGERPRES că, în contextul în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii
Europene, şeful statului ar trebui "să dea mâna cu Guvernul", nu să se gândească la viitorul mandat.

Iniţierea unei proceduri de contestare în contencios administrativ a decretului de prelungire a mandatului

generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării se află în lucru la MApN, au confirmat, pentru
AGERPRES, surse oficiale. Potrivit acestora, contestaţia va fi făcută, cel mai probabil, în cursul zilei de
miercuri.

#Romania2019.eu/Pintea: Vom continua eforturile pentru a

avansa pe agenda UE temele cu impact şi beneficii pentru
pacienţi
Sursa: Agerpres

Play
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că vor continua eforturile pentru a avansa pe agenda UE temele
cu impact şi beneficii pentru pacienţi şi că scopul principal al activităţilor pe timpul deţinerii de către România
a mandatului Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este garanţia accesului la sănătate pentru toţi cetăţenii
europeni.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii (MS), marţi a avut loc la Bruxelles prima reuniune a
Grupurilor de lucru de Sănătate publică şi pentru Produse farmaceutice şi dispozitive medicale.
"Tratăm acest mandat cu maximă responsabilitate şi seriozitate. Vom continua eforturile pentru a avansa pe
agenda UE temele cu impact şi beneficii pentru pacienţi. Scopul principal al activităţilor pe timpul mandatului
este garanţia accesului la sănătate pentru toţi cetăţenii europeni", a declarat Pintea.

Ea a spus că este de gestionat un dosar legislativ destul de complex preluat de la colegii austrieci. "Este vorba
despre Proiectul de regulament pentru Evaluarea Tehnologiilor de Sănătate (HTA) pentru care vom depune
toate eforturile pentru un progres. De asemenea, vom propune spre dezbatere teme de actualitate precum
rezistenţa antimicrobiană şi mobilitatea pacientului, care vor avea ca rezultat îmbunătăţirea calităţii
serviciilor şi asistenţei medicale pentru pacienţii europeni. Vom încerca să găsim soluţii şi pentru
îmbunătăţirea prevenţiei prin vaccinare. Nu vrem să pierdem timpul, mai ales că în a doua parte a mandatului
nostru vor fi în desfăşurare şi alegerile europarlamentare. De aceea am demarat lucrările chiar de astăzi, când
am organizat la Bruxelles prima reuniune pe sănătate, cu echipele tehnice şi ataşaţii pe sănătate ai statelor
membre UE", a declarat ministrul Sorina Pintea.

Conform agendei reuniunii de lucru de marţi, în prima parte a zilei, echipa Ministerului Sănătăţii a prezentat
reprezentanţilor statelor membre prezenţi la reuniunea comună a Grupurilor de lucru de Sănătate publică şi
pentru Produse farmaceutice şi dispozitive medicale priorităţile României, atât cele generale, cât şi cele
sectoriale pe sănătate, precum şi calendarul evenimentelor programate pe domeniu în perioada mandatului
preşedinţiei României.

În a doua parte a lucrărilor, experţii statelor membre au continuat negocierile, la nivel tehnic, asupra dosarului
legislativ legat de Propunerea de Regulament privind evaluarea tehnologiilor medicale şi de modificare a
Directivei 2011/24/UE (Regulament HTA). Regulamentul vizează modul în care sunt evaluate dosarele
medicamentelor noi introduse în statele membre, menţionează MS.

"Obiectivul României pentru acest dosar vizează relansarea discuţiilor pe fond, lăsând pentru moment
deoparte articolele care au făcut subiectul negocierilor în timpul PRES AT. Astfel, ne vom concentra pentru
început pe negocierea art. 12 - 18 ale propunerii, mai exact pe subiectul Consultărilor Ştiinţifice Comune
(Joint scientific consultation). Am început printr-o prezentare a modului în care se desfăşoară acest proces
premergător evaluărilor clinice în cadrul reţelei EUnetHTA, pentru a avea un punct de pornire în discuţii.
Mai departe, pornind de la punctele de vedere ale statelor membre, vom continua negocierile pentru
identificarea punctelor comune, în vederea elaborării ulterioare a unui text progres", a declarat Sorina Pintea.

Programul Preşedinţiei române în domeniul sănătăţii cuprinde, pe lângă propunerea legislativă de

Regulament HTA, 5 teme prioritare: rezistenţa anti - microbiană, vaccinarea, accesul pacienţilor la
medicamente, mobilitatea pacienţilor in UE şi sănătatea digitală (eHealth).

#Romania2019.eu/ Ciamba, la CAG: Cea mai importantă

temă - cadrul financiar multianual
Sursa: Agerpres

Cea mai importantă temă discutată la Consiliul Afaceri Generale de marţi a fost cadrul financiar multianual,
a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, care a prezidat reuniunea, el subliniind
că România va depune toate eforturile pentru a prezenta o bază pentru un acord pe acest subiect, în toamnă.
 "Cea mai importantă temă de azi a fost cadrul financiar multianual, care este un dosar strategic pentru
preşedinţia noastră. Ne-am exprimat din nou ambiţia de a avea rezultate. Cred că Consiliul European a dat
ca limită de timp toamna aceasta, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim mai puţin ambiţioşi. Cred că trebuie
să facem tot ce este posibil", a spus Ciamba, într-o conferinţă de presă, la Bruxelles. "Vrem să pregătim o
bază pentru un acord în toamnă", a subliniat el.

George Ciamba a vorbit şi despre cum va aborda România preşedinţia Consiliului Uniunii Europene: "Am
subliniat că vom lucra ca un broker neutru, pentru a ne ridica la nivelul aşteptărilor, vrem să păstrăm unitatea
şi coeziunea în Uniune într-o perioadă dinamică ce este marcată de provocări - Brexit, în acelaşi timp
schimbarea ciclurilor instituţionale".

Oficialul român a amintit de Summitul de la Sibiu, care va avea loc în timpul preşedinţiei României.

"Preşedinţia noastră va avea trei luni foarte active şi va încerca să aducă cât de multe rezultate poate în
dosarele legislative pe care lucrăm împreună, pentru Summitul de la Sibiu şi pentru ultima lună, care va fi
foarte agitată, după alegerile europene", a evidenţiat el, subliniind dorinţa României "de a construi o Europă
mai puternică şi mai coezivă".

Potrivit lui Ciamba, în cadrul CAG de marţi a fost discutat şi subiectul dezinformării.

"Dezinformarea a devenit una dintre cele mai mari provocări pentru democraţiile noastre. Pentru a fi eficienţi
avem nevoie de eforturi comune ale statelor membre UE şi ale societăţii civile", a punctat ministrul delegat
al Afacerilor Europene, Ciamba adăugând că oficialii doresc protejarea alegerilor "de influenţe din afară".
"Ciclul legislativ se încheie cu mandatul nostru şi de aceea trebuie să fim foarte ambiţioşi. Trebuie să fim
realişti, dar este foarte important să avansăm şi să închidem cât mai multe dosare putem, în următoarele
săptămâni. (...) Vrem să lucrăm cu hotărâre, optimism şi realism în acelaşi timp", a afirmat el.

Rovana Plumb: România participă activ la consolidarea

proiectului european, inclusiv prin exercitarea mandatului
preşedinţiei la Consiliul UE
Sursa: Agerpres

România participă activ la consolidarea proiectului european, inclusiv prin exercitarea mandatului preşedinţiei
rotative la Consiliul Uniunii Europene, a declarat, marţi, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, într-
o conferinţă de presă.

"În perioada următoare, în care ne vom ocupa deopotrivă de prezentul României, continuând să accelerăm
procesul de absorbţie, dar şi în calitate de deţinători ai preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene,
ne vom ocupa şi de viitorul comun al Uniunii Europene. Vom face tot posibilul ca, prin politicile promovate
în mandatul de şase luni la preşedinţie, toate statele membre şi desigur şi România să poată avea o dezvoltare
durabilă, o dezvoltare pe termen lung. România prinde viteză într-o Europă care trebuie să rămână cât mai
unită. Vreau să vă asigur că, în ceea ce priveşte preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România participă
activ la consolidarea proiectului european inclusiv prin exercitarea mandatului preşedinţiei rotative, o
preşedinţie a cărei agendă este orientată către cetăţeni!", a spus Plumb.

Rovana Plumb a subliniat, totodată, că Ministerul Fondurilor Europene are de gestionat pachetul de coeziune,
iar România trebuie să aibă un rol de "facilitator de consens" pentru a avansa cu acest document.

"În ceea ce priveşte responsabilitatea Ministerului Fondurilor Europene, pe care îl conduc, acesta are de
gestionat pachetul de coeziune, care înseamnă cinci regulamente, adică baza legislativă pe baza căreia vor fi
absorbite şi atrase de către România fondurile europene după 2020, adică în exerciţiul financiar următor.
Suntem pregătiţi, suntem ambiţioşi, dar şi realişti. Ministerul Fondurilor Europene lucrează, din punct de
vedere tehnic, cu 60 de persoane, atât în România, cât şi la Bruxelles, pentru a avea o preşedinţie de succes şi
sunt sigură că acest lucru va fi posibil. Vom face în aşa fel încât acest pachet pe coeziune să poată fi avansat
pentru a putea asigura banii necesari pentru dezvoltarea şi pentru bunul trai al fiecăruia dintre cetăţenii
europeni. Sigur că mandatul nostru este acela de a fi un facilitator de consens, dar în acelaşi timp de a avea
ambiţia de a avansa cu acest pachet pe coeziune, sigur depinzând şi de ambiţia fiecărui stat membru în parte",
a afirmat Rovana Plumb.

România are prevăzută, în propunerea Comisiei Europene, o alocare pe politica de coeziune, pentru perioada
2021 - 2027, de 31 miliarde de euro, cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014 - 2020, a scris, marţi, pe pagina
sa de Facebook, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

"La începutul anului trecut, începeam dezbaterile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021 -
2027, în cadrul unei conferinţe dedicate viitorului Uniunii Europene, la care au mai participat preşedintele
Jean Claude Juncker şi comisarul pentru buget, Gunter Oettinger. În mai 2018, Comisia a reuşit să transmită
Parlamentului European şi Consiliului - ca şi co-legislatori - o formulă ambiţioasă şi flexibilă, în care politica
de coeziune are cea mai mare alocare, 373 miliarde de euro pentru perioada post 2020. România - alături de
Bulgaria, Grecia, Spania, Italia şi Finlanda - vor avea alocări mai mari faţă de actuala perioada de programare.
Sper din tot sufletul să se ajungă la un Acord asupra Cadrului Financiar Multi Anual 2021 - 2027 pe perioada
preşedinţiei române a Consiliului UE, în propunerea Comisiei, România având prevăzută o alocare pentru
politica de coeziune (deci, fără agricultură) de 31 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de
perioada 2014 - 2020. Deci, cu toţii sperăm ca bugetul să fie adoptat pe perioada preşedinţiei române, astfel
încât banii din acest buget să poată fi folosiţi de către statele membre încă de la 1 ianuarie 2021, pentru proiecte
de calitate, care să utilizeze eficient fondurile europene, în scopul reducerii decalajelor şi inegalităţilor pe
continentul european şi îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor", a subliniat Creţu.

Comisarul european pentru politică regională a precizat că va vorbi pe acest subiect în cadrul vizitei pe care o
vor efectua la Bucureşti, în perioada 10 - 11 ianuarie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,
preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi
Colegiul Comisarilor.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, România va exercita primul său mandat la preşedinţia rotativă a
Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluţii politice şi dosare cu un
impact decisiv asupra viitorului Uniunii, informa Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de
presă publicat la finele anului trecut.

Conform sursei citate, procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii
pentru perioada 2021 - 2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, precedate de o campanie
cu mize politice majore şi mesaje cu potenţial de dezinformare şi diviziune la nivel european, vor spori
complexitatea agendei viitoarei preşedinţii a Consiliului UE.

În calitate de preşedinţie, România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de
a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparţialitate a marilor dosare aflate pe agenda
europeană pe durata celor şase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, funcţionarea
Pieţei Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate internă a Uniunii, lupta
împotriva terorismului, gestionarea fenomenului migraţiei şi consolidarea rolului UE în plan global,
reaminteşte MAE.

Calendarul preşedinţiei României la Consiliul UE cuprinde un număr important de reuniuni şi evenimente de

nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summitul informal de la
Sibiu (9 mai 2019), "moment-cheie în care vor fi identificate liniile ce vor ghida acţiunea Uniunii pe termen
mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE", numeroase evenimente informale organizate la
nivel naţional "vor oferi oportunitatea evidenţierii avantajelor comparative ale României şi a promovării
viziunii naţionale asupra evoluţiei anumitor politici europene".

BNR are nelămuriri cu privire la modul de aplicare a 'taxei pe

lăcomie'
Sursa: Agerpres

Banca Naţională are nelămuriri cu privire la modul în care se aplică taxa pe bănci şi va cere discutarea
ordonanţei în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, pentru că are impact sistemic, a
declarat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă.

"Principalul element de nemulţumire este că iei o asemenea măsură - s-au mai luat în Europa, nu în toate
ţările, în câteva - nu legat de ROBOR, acesta este o 'inovaţie', s-a discutat cu industria. Aşa spune şi
Constituţia. Aşa spun şi legile României. Deci, discuţi cu industria bancară. La sfârşit de an, în prag de
Crăciun, vii cu o bombă din asta, greu de înţeles mai întâi. Nu? Deci, cred că aceasta este principala
nemulţumire şi eu cred că domnul ministru de Finanţe va discuta cu industria în sfârşit, să discute în clar cu
ei. Au şi nelămuriri, cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem şi noi. Sunt părţi din lege pe care cu greu le
înţelegem. Vă mai spun un lucru: în mod normal, o asemenea ordonanţă trebuia prezentată mai întâi în
Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Are impact. Şi probabil că vom solicita să
facem o discuţie într-o şedinţă extraordinară a comitetului", a spus Mugur Isărescu, întrebat cum comentează
valul de nemulţumiri faţă de "taxa pe lăcomie".
El a afirmat că, până în prezent, nu a primit nicio invitaţie oficială din partea Ministerului de Finanţe pentru
a discuta despre această taxă, ci s-a cerut instituţiei o analiză de impact după ce ordonanţa a fost dată, deşi în
mod normal evaluarea se face înainte.

De asemenea, Isărescu a subliniat că scăderea ROBOR din ultimele zile nu are legătură cu taxa introdusă,
acesta începând să se reducă încă din luna septembrie a anului trecut.

Întrebat dacă a luat o decizie în ceea ce priveşte un nou mandat, Isărescu a răspuns că "Parlamentul va hotărî".

Corina Creţu: Bugetul alocat României pe politica de coeziune

ar putea fi mai mare cu 8 % pentru perioada 2021 - 2027
Sursa: Agerpres

România are prevăzută, în propunerea Comisiei Europene, o alocare pe politica de coeziune, pentru perioada
2021 - 2027, de 31 miliarde de euro, cu 8% mai mult faţă de intervalul 2014 - 2020, a scris, marţi, pe pagina
sa de Facebook, Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.

"La începutul anului trecut, începeam dezbaterile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021 -
2027, în cadrul unei conferinţe dedicate viitorului Uniunii Europene, la care au mai participat preşedintele
Jean Claude Juncker şi comisarul pentru Buget, Gunter Oettinger. În mai 2018, Comisia a reuşit să transmită
Parlamentului European şi Consiliului - ca şi co-legislatori - o formulă ambiţioasă şi flexibilă, în care politica
de coeziune are cea mai mare alocare, 373 miliarde de euro pentru perioada post 2020. România - alături de
Bulgaria, Grecia, Spania, Italia şi Finlanda - vor avea alocări mai mari faţă de actuala perioada de programare.
Sper din tot sufletul să se ajungă la un Acord asupra Cadrului Financiar Multi Anual 2021 - 2027 pe perioada
Preşedinţiei Române a Consiliului UE, în propunerea Comisiei, România având prevăzută o alocare pentru
politica de coeziune (deci, fără agricultură) de 31 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de
perioada 2014 - 2020. Deci, cu toţii sperăm ca bugetul să fie adoptat pe perioada Preşedinţiei Române, astfel
încât banii din acest buget să poată fi folosiţi de către statele membre încă de la 1 ianuarie 2021, pentru
proiecte de calitate, care să utilizeze eficient fondurile europene, în scopul reducerii decalajelor şi
inegalităţilor pe continentul european şi îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor", a subliniat Creţu.

Potrivit oficialului european, Comisia Europeană îşi doreşte demararea rapidă a negocierilor cu Consiliul şi
Parlamentul European (trialogurile), ce include concentrarea asupra unor priorităţi-cheie şi simplificarea
procedurilor de accesare a fondurilor europene.

"Comisia îşi doreşte demararea rapidă a negocierilor cu Consiliul şi Parlamentul European (trialogurile), la
care voi fi prezentă pentru a susţine şi apără propunerea noastră strategică, ce include concentrarea asupra
unor priorităţi-cheie şi simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene. Sunt conştientă de
divergenţele existente între statele membre asupra unor aspecte din buget, dar este imperios necesar să se
ajungă la un acord asupra acestuia înaintea alegerilor europarlamentare, pentru a evita întârzierile în
implementarea proiectelor, întârzieri care vor afecta sute de mii de proiecte (sociale, de transport, sănătate,
cercetare, eficienţă energetică, agenda digitală etc) din toate statele membre", a notat Comisarul european
pentru politică regională.
Corina Creţu precizează că va vorbi pe acest subiect în cadrul vizitei pe care o vor efectua la Bucureşti, în
perioada 10 - 11 ianuarie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului
European, Donald Tusk, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi Colegiul Comisarilor.

România importa cantităţi semnificative de energie electrică

marţi dimineaţă, la un consum aproape de cel record
Sursa: Agerpres

România a importat o cantitate semnificativă de energie electrică marţi dimineaţa, pe fondul unui consum
naţional foarte mare, de peste 9.400 de MW, potrivit datelor Transelectrica.

Astfel, la ora 10:15, importul de energie electrică era de 1.413 MW, consumul se ridica la 9.457 de MW, iar
producţia, la 8.104 MW. Un import similar nu a mai fost înregistrat din februarie 2018.

Consumul de energie de marţi dimineaţă este foarte aproape de cel record, de 9.750 de MW, înregistrat în
iarna 2017.

În topul surselor de producţie se află cărbunele, cu 25,90% (2.089 MW), hidrocarburile - 24,50% (1.977
MW), hidro - 20,22% (1.632 MW), nuclear - 17,29% (1.395 MW), eolian - 8,51% (687 MW), foto - 2,80%
(226 MW), biomasă - 0,79% (64 MW).

Preţul energiei în România pe piaţa bursieră spot continuă să fie şi marţi cel mai mare din regiune, după ce,
luni, avea o diferenţă de 30-36% faţă de celelalte ţări cu care piaţa spot este cuplată.

Marţi, preţul în România este de 78,83 euro pe MWh, în Ungaria - 77,13% euro pe MWh, în Slovacia - 59,09
euro pe MWh, iar în Cehia - 56,29 euro pe MWh.

Col. Guţă (IGSU): Avem maşini de pompieri, dar ne uităm la

ele, pentru că nu avem cu cine să le încadrăm
Sursa: Agerpres

Deficitul de personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă din ţară ar putea fi redus prin
aprobarea memorandumului pentru încadrarea din sursă externă a soldaţilor şi gradaţilor, a declarat, marţi,
directorul din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) col. Mirel Guţă.

El a precizat că, în prezent, deşi a fost adusă tehnică de intervenţie nouă, nu are cine să lucreze pe ea,
personalul existent fiind de multe ori suprasolicitat.

"Este în curs de promovare un memorandum pentru încadrarea din sursă externă a soldaţilor şi gradaţilor
profesionişti. La nivel naţional, se intenţiona undeva la un număr de 8.400. Să sperăm că obţinem 6.000 şi
astfel numărul celor prezenţi în turele de serviciu să crească considerabil şi să avem posibilitatea să încadrăm
această tehnică de intervenţie care ne vine în curte. Pentru că dacă înşirăm toate maşinile de pompieri, pe
care uneori le vedem înşirate la defilare, o să constatăm că nu avem cu cine să le încadrăm. Le avem, sunt
noi, sunt frumoase, dar ne uităm la ele. Ca să iasă pe poartă trebuie să aducem o tură sau chiar două de acasă.
Şi totuşi, cineva a doua zi trebuie să intervină. Cine? Că nu mai e nimeni acasă să vină. De aceea, avem
nevoie de resurse umane", a precizat reprezentantul IGSU.

Col. Guţă a menţionat şi că, în prezent, la Inspectoratul General se lucrează la modificarea Legii 307 privind
apărarea împotriva incendiilor şi, implicit, la modul de avizare şi autorizare împotriva incendiilor a unităţilor
de învăţământ.

"De doi ani de zile suntem bombardaţi cu: de ce şcolile nu sunt autorizate? Nu ştiu dacă este vina noastră,
dar întotdeauna s-a arătat cu degetul către ISU: ISU nu autorizează, ISU nu vrea să dea autorizaţii pentru
şcoli şi grădiniţe. Acele construcţii trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Acele criterii pot fi aduse,
conform normativelor, prin investiţii şi alte măsuri compensatorii. (...) Să sperăm că le ducem la bun sfârşit.
Suntem pe drumul cel bun în marea majoritate a judeţelor", a mai spus Guţă.

Directorul din cadrul IGSU a participat marţi, la Râmnicu Vâlcea, la prezentarea activităţii Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea.

Hunedoara: Activitatea minelor Lonea şi Lupeni continuă cu

respectarea Deciziei Comisiei Europene
Sursa: Agerpres

Activitatea de exploatare a huilei la minele Lonea şi Lupeni continuă, dar fără acordarea ajutorului de
închidere pentru cantitatea de cărbune extrasă, situaţie în care se respectă prevederile din Decizia
2010/787/UE a Comisiei Europene, a anunţat marţi conducerea Complexului Energetic Hunedoara (CEH).

Cele două mine au beneficiat anul trecut de ajutor de stat şi ar fi trebuit să intre în procedură de închidere, de
la 1 ianuarie 2019, cu întreruperea activităţii de exploatare a cărbunelui.

În aceste condiţii, la exploatările miniere Lonea şi Lupeni vor mai fi susţinute din ajutor de stat doar costurile
care rezultă din activitatea de închidere şi nu sunt legate de producţia curentă, precizează CEH.

"Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA anunţă că, în ceea ce priveşte activitatea la cele două
exploatări miniere Lonea şi Lupeni, aflate în program de închidere conform Deciziei 2010/787/UE, aceasta
va continua cu luarea în considerare a respectării prevederilor art. 3 din respectiva Decizie, şi anume,
încetarea acordării ajutorului de închidere pentru producţia de cărbune. În considerarea prevederilor art. 4
din aceeaşi Decizie, costurile care rezultă din activitatea de închidere şi care nu sunt legate de producţia
curentă şi sunt compatibile cu prevederile Deciziei 2010/787/UE şi cu reglementările interne vor continua să
fie susţinute din ajutor de stat", se arată într-o informare de presă transmisă AGERPRES de către CEH.

Conducerea CEH mai arată că în activitatea de la cele două mine de cărbune au apărut premise potrivit cărora
este necesară continuarea extragerii rezervelor de huilă pentru evitarea unor riscuri potenţiale în ceea ce
priveşte securitatea zăcământului şi implementarea corectă a programului de închidere.

"În acest sens, au fost elaborate studii de către specialiştii INSEMEX Petroşani şi studii preliminare de către
Glowny Instytut Gornitctwa Polonia care confirmă necesitatea extragerii rezervelor de cărbune pentru
asigurarea zăcământului în scopul implementării corecte a programului de închidere la cele două exploatări
miniere Lonea şi Lupeni şi evitării oricăror riscuri potenţiale", se explică în comunicatul CEH.

În acelaşi timp, activitatea de exploatare a cărbunelui la exploatările miniere Livezeni şi Vulcan, parte a CEH,
se desfăşoară în condiţii normale.

Noul şef DACIA anunţă câte noi locuri de muncă intenţionează

să creeze
Sursa: Mediafax

Investiţii de cel puţin 100 mil. euro, prima creştere a capacităţii de producţie din ultimul deceniu, planuri
pentru 300 de noi angajaţi şi lansarea unui nou motor care ar putea duce businessul Dacia la peste 6 mld.
euro sunt temele de pe agenda noului director general al Dacia, Christophe Dridi.

Noul director general al Automobile Dacia spune, într-un interviu acordat Ziarului Financiar, că principalul
avantaj al României îl reprezintă nivelul instruirii oamenilor şi faptul că aici grupul francez deţine întreg
lanţul, de la proiectare la producţie şi vânzare.

„Am lucrat în Franţa, Maroc, Mexic, Japonia, iar în România am întâlnit locul cu cele mai bune talente. În
plus, aici avem tot lanţul, de la design, inginerie, testare, producţie de maşini şi componente, cel mai mare
centru logistic şi divizie comercială“, a spus Christophe Dridi.

El a preluat conducerea Automobile Dacia în luna decembrie a anului trecut, după un interimat asigurat de
Jerome Olive Alliance Regional SVP Manufacturing Process Engineering & Supply Chain Eurasia Region,
care anterior a mai deţinut conducerea Dacia.

Christophe Dridi a venit la conducerea celei mai mari companii de pe plan local cu misiunea de a demara cea
mai puternică expansiune a uzinei din ultimii ani. Grupul Renault a refuzat ani la rând să extindă capacitatea
uzinei Dacia dincolo de pragul de 350.000 de unităţi, dar la finalul anului trecut a anunţat oficial că va duce
producţia la 406.000 de unităţi pe an, iar acest lucru se va întâmpla până la finalul anului 2020, odată cu
reînnoirea gamei. Spre exemplu, anul viitor ar trebui să se lanseze noile generaţii Logan şi Sandero, iar la
finalul anului 2021 este aşteptat Duster facelift.

„Vom creşte capacitatea de producţie a uzinei de la Mioveni de la 350.000 de maşini în prezent, la 406.000
de unităţi până în 2020. Am demarat deja investiţiile de peste 100 mil. euro, din care 25 mil. euro reprezintă
ajutor de stat. Planul este să angajăm încă 300 de noi angajaţi. La capacitatea de 406.000 de unităţi vom
ajunge la sfârşitul anului 2020, început de 2021. Când va ajunge producţia efectivă la acel nivel, va depinde
de clienţi“, a spus Christophe Dridi.

Managerul francez preia conducerea Dacia în cea mai agitată perioadă a Renault. Pe de-o parte pe plan
internaţional Carlos Ghosn, artizanul Alianţei Renault-Nissan, a fost reţinut în data de 19 noiembrie la Tokio,
fiind acuzat de fraudă. De partea cealaltă, pe plan local uzina lansa în producţie SUV-ul Duster cu noul motor
de 1,3 litri TCe realizat de Renault împreună cu Daimler, un alt nou motor de un litru a intrat în producţie la
Mioveni.
„Activitatea din România este concentrată asupra producţiei de aici şi asupra celor aproape 18.000 de angajaţi
de pe platforma de la Mioveni“, a fost singurul comentariu pe care Christophe Dridi l-a făcut întrebat fiind
de situaţia externă cu care se confruntă Alianţa Renault-Nissan.

Pe plan local însă, Dridi are în continuare misiunea de a convinge guvernul să se concentreze pe investiţiile
în infrastructura rutieră şi feroviară, în condiţiile în care în 2018 s-au inaugurat numai 60 km de autostradă,
după cei 15 km în 2017 şi nimic în 2016.

„Principalul dezavantaj îl reprezintă infrastructura, iar acest aspect reprezintă o mare problemă pentru noi.
Noi vom creşte capacitatea de la 350.000 la 406.000 de maşini anual. În acest moment avem 2.200 de
camioane care vin şi pleacă de la uzină săptămânal. Creşterea capacităţii înseamnă şi o creştere a numărului
camioanelor cu 15%, adică la 2.530. Este foarte important pentru România şi economia locală să vedem un
salt pe infrastructură“.

Sorina Pintea: Avem patru decese cauzate de virusul gripal. Nu

putem vorbi de epidemie
Sursa: Mediafax

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că patru oameni au murit, în acest sezon, din cauza virusului
gripal, precizând că se aşteaptă să existe o circulaţie "mai intensă" a virusului, însă nu se poate vorbi despre
o epidemie, în prezent. Victimele sunt din Arad, Târgu Mureş şi Galaţi.

“Avem patru decese cauzate de virusul gripal: două în Galaţi, unul în Arad şi unul în Târgu Mureş. Nu putem
vorbi despre o epidemie la gripă în acest moment. Dar pot să spun că anul acesta vaccinarea antigripală pe
grupe de risc a început la 15 septembrie. Am promis că livrăm atunci primele vaccinuri şi am făcut-o. Am
suplimentat numărul de doze la 1.300.000 de doze de la 1.000.000 şi acum mai avem în stoc 170.000 de
doze", a declarat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, marţi, la Antena 3.
De asemenea, ministrul Sănătăţii îndeamnă oamenii să meargă să se vaccineze, deoarece e aşteptată o
circulaţie “mai intensă” a virusului.

Numărul NEAŞTEPTAT de migranţi din Mediterana pe care

România e dispusă să îi preia
Sursa: Mediafax

MAE precizează că un număr de 248 de migranţi din diferite ţări din nordul Africii au ajuns în Malta şi
suplimentar faţă de aceştia au ajus pe coastele malteze două vase cu 49 de migranţi. Ministerul precizează că
România e dispusă, alături de alte state membre, să ia cinci migranţi.
„Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public privind situaţia de criză generată de migranţii ajunşi în
ultimele zile în Malta, facem următoarele precizări: În ultimele zile, 248 de migranţi din diferite ţări din
nordul Africii au ajuns în Malta. Suplimentar faţă de aceştia, două vase cu 49 de migranţi la bord au ajuns în
largul coastelor malteze, fără a primi permisiunea de acostare. România şi-a exprimat disponibilitatea de
principiu, alături de alte state membre, pentru preluarea a 5 migranţi. Concretizarea acestei oferte se va realiza
ulterior, în limitele cadrului legislativ actual şi Regulamentului Dublin care face trimitere la modalităţile de
gestionare a unor astfel de situaţii care au un profund caracter umanitar”, a transmis Ministerul Afacerilor
Externe, într-un comunicat de presă remis, marţi MEDIAFAX.
 MAE precizează că decizia este un gest de solidaritate al României pentru a îndemna alte state membre la o
conduită similară.

„Decizia reprezintă un gest punctual de solidaritate pe care România a decis să îl transmită, inclusiv pentru
a oferi, din perspectiva de Preşedinţie a Consiliului UE, un semnal pozitiv de încurajare a celorlalte state
membre pentru a urma o conduită similară, având în vedere situaţia umanitară extrem de delicată în care se
află cei 49 de migranţi. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Reprezentanţa
Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană au fost permanent în legătură cu instituţiile europene
cu atribuţii în domeniu şi cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene”, a explicat sursa citată.

MAE adaugă că, în perioada Preşedinţiei Consiliului UE, România va pleda pentru întărirea cooperării cu
statele africane de origine şi de tranzit în scopul unei gestiuni la sursă a migraţiei ilegale.

„De altfel, în contextul discuţiilor de la nivel UE privind migraţia, România a susţinut constant importanţa
acţiunii comune în baza principiilor solidarităţii şi responsabilităţii şi asigurarea unui echilibru corect între
acestea. România continuă să susţină această abordare şi din perspectiva de Preşedinţie în exerciţiu a
Consiliului UE. În acelaşi timp, situaţia celor 49 de migranti reconfirmă necesitatea promovării de
măsuri care să contribuie la o gestionare eficientă a migraţiei ilegale, pentru evitarea călătoriilor periculoase
la care migranţii se angajează. Din această perspectivă, Preşedinţia României la Consiliul UE pledează pentru
întărirea cooperării cu statele africane de origine şi de tranzit în scopul unei gestiuni la sursă a migraţiei
ilegale şi de consolidare a politicilor de dezvoltare în raport cu statele africane, care să conducă la un răspuns
durabil în faţa acestui fenomen”, conchide sursa menţionată.

România se numără printre ţările care se oferă să primească zeci de imigranţi extracomunitari blocaţi la
bordul a două nave umanitare aflate în sudul Mării Mediterane, afirmă oficiali europeni citaţi de presa
italiană. Patruzeci şi nouă de imigranţi extracomunitari salvaţi din Marea Mediterană se află la bordul a două
nave umanitare, Sea Watch şi Sea Eye, în sudul Mării Mediterane. Guvernele din Italia şi Malta refuză
intrarea navelor umanitare în porturi. Cazul a ajuns în atenţia Consiliului UE pentru Afaceri Generale, aflat
în curs la Bruxelles, informează SkyTG24.it.

În acest context, mai multe ţări - printre care se numără Italia, Germania, Franţa, Portugalia, Luxemburg,
Olanda şi România - s-au oferit să primească imigranţii dacă Malta va accepta, în prima etapă, intrarea
navelor într-un port şi debarcarea extracomunitarilor, afirmă oficiali europeni citaţi de agenţia de presă
ANSA.

Surse diplomatice au declarat că impasul negocierilor continuă, în contextul în care Guvernul din La Valletta
cere în plus redistribuirea altor 249 de imigranţi salvaţi în urmă cu câteva zile de Paza de Coastă malteză.

Sorina Pintea: OUG 114 nu duce la scăderea veniturilor

angajaţilor din sănătate
Sursa: Mediafax

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat marţi, după discuţia cu sindicaliştii, că nu există pericolul unor
scăderi ale salariilor din sănătate, precizând totodată că salariaţii cărora le sunt îngheţate sporurile vor obţine
majorări prevăzute de legea salarizării.
“Din punct de vedere al Ministerului Sănătăţii, aplicarea prevederilor Ordonanţei 114 nu duce la scăderi de
venituri, dimpotrivă aplicarea legii 153 merge înainte, sunt categorii de personal care nu au beneficiat de
majorările salariale la nivelul medicilor şi asistenţilor medicali, la nivelul 2022 cărora le cresc salariile şi
implicit veniturile cu prevederile legii salarizării. (...) Gărzile şi sporurile care se aplică la salariile de bază şi
sporurile de condiţii rămân îngheţate la nivelul 2018, dar salariaţii cărora le rămân îngheţate sporurile
beneficiază de majorările aferente legii salarizării”, a declarat, marţi, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, după
o întâlnire cu reprezentanţii sindicatelor din sănătate.

Sorina Pintea spune că toate discuţiile au fost legate de personalul auxiliar, respectiv şi personalul medical -
farmacişti, biologi, chimişti, precizând că asupra personalului medical, adică medicii şi asistentele medicale,
ordonanţa nu are nicio influenţă asupra veniturilor acestor categorii de personal.

Ministrul Sănătăţii a explicat că tariful orar pentru nivelul gărzilor se calculează la nivelul salariului de bază
din ianuarie 2018, adică rămâne la acelaşi nivel care a fost înainte de majorare.

“Ordonanţa 114 prevede îngheţarea sporurilor la nivelul decembrie 2018. Nu este vorba de asta (de bani -
n.r.), este vorba de egalizarea unor venituri, pentru că toată lumea s-a plâns că în sănătate sunt discrepanţe
foarte mari. Noi spunem că încet, încet vom ajunge la echilibrarea acestor venituri”, a mai spus Pintea.

La rândul lor, reprezentanţii Solidaritatea Sanitară din România spun că angajaţii din sănătate se confruntă
cu mai multe probleme.

“Tariful orar pentru gărzile suplimentare ale medicilor va rămâne cel din 2018, în condiţiile în care noi
speram să treacă la raportarea din baza actuală. Sporurile de tură pentru toate categoriile nu se raportează la
noul salariu de bază, nici sporurile pentru sâmbătă şi duminică. (...) Să nu ne trezim în situaţia în care în
februarie, iarăşi salariaţii când văd fluturaşul sunt nemulţumiţi că estimările nu au fost cele adecvate”, a
declarat preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România, Viorel Rotilă.

Acesta a mai spus că Federaţia a strâns semnături pentru un protest public.

“Atâta timp cât suntem în negocieri, nu declanşăm procedura de strângere a semnăturilor pentru o grevă.
Există o ameninţare (n.r. - a posibilităţii de a strânge semnături pentru grevă) şi încerăm să anulăm această
stare de tensiune şi să găsim soluţii”, a mai spus Viorel Rotilă.

Următoarea întâlnire dintre ministrul Sănătăţii şi reprezentanţii federaţiilor sindicatelor din sănătate este
planificată pentru 15 ianuarie.

OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-
bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene a fost publicată în
Monitorul Oficial nr. 1116, care a fost publicat sâmbătă, 29 decembrie 2018.
Ministrul Sănătăţii a vorbit despre şpaga în spitale:
Fenomenul este încă de mare amploare. Ce măsuri vor fi luate
în continuare
Sursa: Mediafax

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, anunţă că fenomenul şpăgii este unul de mare amploare în România,
precizând că împreună cu federaţiile din sănătate va realiza un plan de măsuri pentru a limita obiceiul de a
oferi bani în plic în unităţile spitaliceşti.

“Astăzi (n.r. - marţi) la această discuţie pe care am avut-o cu cele două federaţii am deschis şi această
problemă (n.r. - şpaga în spitale). Concluzia a fost că împreună vom lua nişte decizii, poate chiar
conştientizate într-un plan de măsuri astfel încât să limităm foarte mult acest fenomen care din păcate nu este
eradicat şi (...) este încă de mare amploare. În permanenţă, mesajele care îmi vin scot în evidenţă acest
aspect”, a spus, marţi, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
De asemena, Pintea anunţă că a discutat cu reprezentanţii sindicatelor din sănătate şi au stabilit că va întări
rolul sindicatului pentru ca acesta să poată lua decizii în rezolvarea unor probleme care ţin de organizarea
muncii salariaţilor din spitale.

Preşedinţia la Consiliul UE, axată pe patru piloni:

Convergenţă, siguranţă, consolidare şi valori/ Ministrul
delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, în
conferinţă la Bruxelles
Sursa: Mediafax

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene George Ciamba a anunţat, la reniunea de marţi a Consiliul
Afacerilor Generale, de la Bruxelles, că preşedinţia română la Consiliul UE va fi axată pe patru piloni de
acţiune - convergenţă, siguranţă, consolidarea şi valori comune europene.
„Prima preşedinţie română începe într-un context politic plin de provocări la nivel european şi internaţional.
Practic, suntem o preşedinţie de tranziţie între diferitele cicluri instituţuţionale şi ne vom ocupa de dosare
precum CFM (Cadrul Financiar Multianual - n.r.), Brexit, alegerile europene. Ne vom implica şi în procesul
actual de reflexie vis-a-vis de viitorul Europei. Suntem supuşi la o presiune considerabilă în timpul
semestrului preşedinţiei noastre, dar şi pe viitor, şi trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca toate aceste
dosare să se finalizeze în avantajul nostru, al tuturor, chiar dacă ne confruntăm cu multe presiun şi probleme,
pentru că totul depinde de voinţa noastră ca state membre. Si sarcina Preşedinţiei este să acţionăm ca un
meditor onest. Şi credem că coeziunea este calea de urmat după cum am spus-o deja”, a declarat ministrul
delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, marţi, în debutul reuniunii Consiliului Afacerilor
Generale, de la Bruxelles.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a precizat că motto-ul preşedinţiei române la Consiliul Uniunii
Europene este „coeziunea”.

„Coeziunea este motto-ul preşedinţiei noastre şi să înţelegem coeziunea în toate dimensiunile sale. Trebuie
să consoilidăm coeziunea acţiunilor politice pentru a consolida legaturile între statele membre, instituţiile
europene şi cetăţenii europeni. Apoi trebuie să consolidăm din punct de vedere economic al coeziunii, ca un
catalizator de redresare, de eliminare a diferenţelor dintre statele membre. Şi, de asemenea, trebuie să
consolidăm piaţa unică. Apoi dimensiunea socială a coeziunii”, a adăugat Ciamba.

Potrivit ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Preşedinţia română la Consiliul UE are priorităţi pe 4
piloni de acţiune: Europa Convergenţei, Europa siguranţei, Europa ca actor global mai puternic şi Europa
Valorilor Împărtăşite.

George Ciamba a detaliat, la Bruxelles, în parte, cei patru piloni de acţiune din timpul preşedinţiei române la
Consiliului UE.

„Câteva elemente în legatură cu cei patru piloni de acţiune:

1.Europa Convergenţei - dorim să contribuim la coreneţa şi la coeziunea europeană. Ne dorim oportunităţi

egale şi sustenabile pentru toată lumea pentru toţi cetăţenii europeni. Să creăm locuri de muncă.

2. Europa Siguranţei - dorim să creăm o Europă mai sigură printr-o coreziuen crescândă între statele membre.
Trebuie să facem facem faţă noilor provocări de securitate care ameninţă siguranţa cetăţenilor europeni şi
dorim să srijinim iniţiativele de cooperare în domeniu.

3. Europa ca jucător global mai puternic - dorim să consolidăm rolul global jucat de UE, să promovăm politica
de extindere a UE şi să asigurăm un rol mai activ al Europei în Africa şi în Asia de Sud -Este.
4. Eurpa valorilor împătăşite - dorim să stimulăm solidaritatea şi coeziunea unor policii cum ar fi cele
împotriva discrimiării, asigurarea de şanse egale, tratamant egal pentru bărbaţi şi femei. De asemena, ne
dorim o implicare şi mai mare a cetăţenilor, mai ales a tinerilor, în subiecte europene.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a reamintit de Summitul de la Sibiu, care va fi organizat pe 9 mai,
în vederea traamiterii mesajului de „unitate” la nivel european.

„În mai vor avea loc alegeri la nivel european şi vom încerca să finalizăm cât mai multe dosare legislative.
În primele luni ale mandatului nostru, vom continua şi pe marginea celorlate dosare care nu au caracter
legislativ. Vom avea şi summmit-ul informal la Sibiu. (...) Dorim prin acest eveniment să transmitem un
mesaj de unitate la nivelul Uniunii.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a prezidat, marţi, reuniunea Consiliului
Afacerilor Generale, de la Bruxelles. Partea română a prezentat priorităţile privind Preşedinţia Consiliului
UE şi stadiul discuţiilor privind cadrul financiar multianual.

Rovana Plumb: România are un grad de absorbţie de 26%, în

ianuarie 2017 era 0%
Sursa: Mediafax
Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, a anunţat, marţi, în cadrul unor declaraţii făcute la Guvern,
că România a ajuns la un grad de absorbţie de 26%, aproape 8 miliarde de euro.
Ministrul Fondurilor Europene a precizat că acesta este un grad ridicat, în condiţiile în care media Uniunii
Europene este de 27%, iar în ianuarie 2017 era la un nivel de 0%.

„Aproape 8 milioane de euro reprezintă investiţii de care au beneficiat şi beneficiază în continuare milioane
de români, autorităţile locale şi tot ceea ce înseamnă mediul de afaceri”, a subliniat Plumb.

Printre beneficiile aduse de investiţiile făcute prin cele opt miliarde de euro sunt: 12.000 IMM-uri nou
înfiinţate; 24.700 de locuri de muncă nou create; 110.00 de şomeri sprijiniţi, dintre care 58.000 şi-au găsit un
loc de muncă; 200.000 de tineri sunt sprijiniţi pentru găsirea unui loc de muncă; 133.000 de persoane
beneficiază de măsuri de formare profesională, de ucenicie şi stagii.

În învăţământ, beneficiile menţionate de ministrul Fondurilor Europene sunt următoarele: 50.000 de studenţi
benefiază de sprijin pentru participare la învăţământul terţiar; 29.000 de cadre didactice din învăţământul
terţiar universitar beneficiază de programe de formare/ schimb de bune practici; 3.400 de studenţi doctoranzi
ţi 1.500 de cercetători primesc burse; 80.000 de elevi primesc burse lunare.

În plus, în domeniul medical, beneficiile sunt: 15.000 de asistenţi maternali care primesc sprijin financiar şi
cursuri de perfecţionare; 110.000 de persoane beneficiază de programe de depistare precoce pentru cancer
de col uterin şi cancer de sân, tuberculoză, precum şi tratament dacă sunt infectate cu HIV/SIDA; 23.900 de
cadre medicale formate.

Pe lângă această sumă, cea de opt miliarde de euro, la finele lunii decembrie, mai erau depuse solicitări de
rambursare pentru 355 de milioane de euro.

„Ministerul Fondurilor Europene lucrează cu 60 de persoane, atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles”, a mai
anunţat Plumb..

Care este stadiul lucrărilor pe șantierele feroviare de peste 3

miliarde euro din Ardeal - Un segment este aproape gata, pe
altele lucrările abia au început
Sursa: Hotnews

Trenurile care pleacă din București fac peste 9 ore până la Cluj și mai mult de 10 ore până la Arad. De mai
bine de șase ani s-au semnat primele contracte pentru modernizarea a peste 250 km de cale ferată din
Transilvania pe traseul Coridorului IV paneuropean feroviar. Întârzierile cu reabilitarea sunt mari, dar pe 100
km lucrările sunt aproape gata și se văd primele scurtări ale timpilor de parcurs în Mersul Trenurilor. Însă
între Simeria și Arad lucrările abia au început în primăvară și trenurile rulează cu viteză scăzută, apărând des
întârzieri. Nici între Brașov și Sighișoara nu se vor vedea curând îmbunătățiri ale timpilor de parcurs.
Este clar că mai repede de 2023-2024 lucrările nu vor fi finalizate pe tot parcursul. În prezent pe multe
segmente viteza medie este între 45 si 50 km/h, cele mai mici viteze fiind între Deva și Arad, în timp ce între
Sighișoara și Alba Iulia vitezele medii au mai crescut, dar nu cu mult, ci cu 30-40% pe câteva zeci de km.

Cât fac trenurile între Curtici și Brașov

Coridorul IV Pan-European are 2.000 km ți cuprinde traseul Nurnberg - Praga - Viena - Budapesta - Curtici
- Simeria - Sighișoara - Brașov - București-Constanța. În 10 ani s-a reparat distanța Predeal - Constanța (cel
mai rapid tren face 4 ore și 54 minute pe 365 km). De la Predeal la Arad sunt 481 km prin Sighișoara și 459
km prin Sibiu, iar trenurile fac peste 9 ore și jumătate. Așadar, între Constanța și Predeal viteza medie este
este de 72 km/h, iar de la Predeal la Arad viteza este de sub 50 km/h.

1. Brașov - Sighișoara

Este una dintre cele mai lente secțiuni de pe întregul coridor și de aproape zece ani restricțiile de viteză fac
ca trenurile să facă între 155 și 240 de minute pe cei 130 km. Cel mai rapid tren de acum face cu 55 de minute
mai mult decât făceau trenurile rapide în 2005.

Viteza proiectată pentru secțiunea Brașov – Sighișoara este de maximum 160 km/h pentru trenurile de
călători si de maximum 120 km/h pentru trenurile de marfă. Durata de parcurs estimată după reabilitare este
de 47 minute/trenuri călători și 60 de minute/trenuri de marfă.

Costurile vor trece de un miliarde de euro fiindcă se vor construi și tunele noi. Lungimea traseului se va
scurta cu 12 km.

Brașov - Sighișoara cu trenul - Când vor fi gata lucrările de peste un miliard de euro pe traseul pe care se
circulă aproape la fel de încet ca acum un secol

Parcursul trenului internaționat IR 347 este reprezentativ pentru cum se circulă în această perioadă dinspre
vest, către est. Trenurile intră cu întârziere de câteva zeci de minute în țară și mai adună între Arad și Deva,
unde sunt lucrări

(sursa - Infofer)

Lucrările nu au început, iar după ce vor începe, durata lor va fi de cel puțin patru ani.

2. Sighișoara - Simeria
Sunt deja câțiva ani de când vitezele medii ale trenurilor pe traseul Brașov - Sighișoara - Simeria sunt de 45-
50 km/h și situația va mai dura cel puțin un an. Însă între Sighișoara și Simeria lucrările sunt aproape gata și
s-a ajuns în faza de recepționare. Nu sunt însă gata lucrările pentru instalarea sistemului ERTMS.

Stadiul fizic implementare sistem ERTMS:

Sighișoara - Coșlariu - 89 %

Simeria - Coșlariu - 75 %

ERTMS este sistemul tehnic european de management al traficului și control a vitezei trenului.
ERTMS/ETCS nivel 2/GSM-R cumulează tehnologii de monitorizare şi coordonare în sistem computerizat
a traficului feroviar și permite creşterea cu 20-25% a capacităţii de circulaţie în staţiile de cale ferată. Viteze
mari de 140-160 km/h nu vor putea fi atnse până când nu va fi instalat ERTMS.

Foto; CFR Infrastructură

Distanța dintre Simeria și Sighișoara se va reduce de la 174 km, la 166 km, datorită noilor variante de traseu
realizate pentru a se asigura circulația trenurilor cu viteze maxime de 160 km/h. După finalizarea lucrărilor
proiectate, pe distanța Sighișoara – Simeria, viteza maximă de circulație a trenurilor va fi de 160 km/h pentru
trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă, pe o distanță de 125 km de cale ferată reabilitată,
iar pe o distanță de 41 de km de cale ferată reabilitată, viteza maximă de circulație va fi de 120 km/h.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a demarat procedurile pentru recepţia pe categorii de lucrări între
Simeria şi Sighişoara, pe cei 174 km unde lucrările au început acum mai bine de cinci ani. Primele semne de
creștere a vitezei de rulare se văd în Mersul Trenurilor de acum, iar pe aproximativ 100 km de pe Coridorul
IV feroviar, în Ardeal, trenurile pot rula și cu viteze de 120 km/h.

Cu ce viteză medie vor rula trenurile când se vor termina lucrările de un miliard de euro dintre Sighișoara și
Simeria și de ce porțiunile cu 160 km/h vor fi scurte

Cât făceau cele mai rapide trenuri între Sighișoara și Simeria

1939: 2 ore și 21 de minute

1970 2 ore și 41 minute
1989 2 ore și 25 minute
2008 2 ore și 41 minute
2017 4 ore și 20 minute
2019: 2 ore și 46 minute
Ce se vede în Mersul Trenurilor care a intrat în vigoare la 9 decembrie

Sighișoara - Blaj

După mulți ani în sfârșit se scurtează timpii de parcurs între Sighișoara și Alba Iulia. De exemplu, cei 80 km
dintre Blaj și Sighișoara erau parcurși anul trecut în 103-107 minute, iar de la 9 decembrie 2018 cel mai rapid
tren parcurge distanța în 63 de minute. Alte trenuri IR fac 72 - 77 de minute.

Zona Orăștie (sursa Google Street View)

Blaj - Alba Iulia

Între Blaj și Alba Iulia sunt 40 km dar în Mersul de anul trecut nu era niciun tren direct, cea mai rapidă
variantă fiind cu două trenuri IR și durata este de o oră și zece minute. Din noul mers este și un tren direct,
internaționalul - IR 346, care face 43 de minute (45 de minute este durata pentru perechea sa, IR 347).

Calea ferată în zona ilia (sursa Google Street View)

Loturile și principalele construcții

♦ Coşlariu - Sighişoara (99,04 km)

◘ lotul Sighișoara - Ațel (30,87 km) Cost total 187 milioane euro
◘ lotul Ațel - Micăsasa (31,58 km) Cost totaal 160 milioane euro
◘ lotul Micăsasa - Coșlariu (36,68 km) Cost total 154 milioane euro

♦ Simeria - Coşlariu (74,43 km)

◘ lotul Simeria - Vințu de Jos (41,40 km) Cost total 304 milioane euro
◘ lotul Vințu de Jos - Coșlariu - (33,03 km) Cost total 164 milioane euro

3. Simeria - Km 614 (lângă Arad)

Lucrările de reabilitare a căii ferate dintre Simeria și Ghioroc (lângă Arad) au început în primăvară și probabil
se vor termina în 2023 sau 2024, iar trenurile vor putea atinge 160 km/h pe o mare parte din traseu. În acest
moment cele mai rapide trenuri fac peste trei ore pe cei 158 km dintre Arad și Simeria din cauza restricțiilor
de viteză și la aceasta se adaugă și întârzieri, trenurile fiind oprite în diverse stații pe parcurs, cel mai adesea
Glogovăț și Vărădia.
Calea ferată în zona Glogovăț (sursa Google Street View)

Cât făceau cele mai rapide trenuri pe cei 158 km dintre Arad și Simeria:

1939: 2 ore și 18 minute

1970: o oră și 54 de minute
1989: o oră și 59 de minute
2008; 2 ore și un minut
2018: 3 ore și un minut
2019: 3 ore și 14 minute

Secțiunea, parte din Coridorul Feroviar Rin-Dunăre, are aproape 144 de kilometri și este împărțită în patru
tronsoane: 2A între KM 614 (Ghioroc) și Bârzava, 2B Bârzava-Ilteu, 2C Ilteu-Gurasada și 3 între Gurasada
și Simeria. Valoarea totală este de aproximativ 2,03 miliarde de euro.

Zona Săvârșin (Google Street View)

Lucrările pe variantele noi de traseu au început pe întreg sectorul abia la finalul lunii mai 2018, când au fost
emise autorizațiile de construire, la aproximativ un an de la semnarea contractelor.

Stadiul lucrărilor

Pentru contractele de lucrări, aferente proiectului “Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră - Curtici –
Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan - European pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de
160 km/h” tronsonul 2: km 614 – Gurasada (subtronsoanele 2A, 2B şi 2C) şi tronsonul 3: Gurasada – Simeria,
stadiul fizic este:

Subtronson 2A – 6 %

Subtronson 2B – 5 %

Subtronson 2C – 1%

Tronson 3 – 5 %
Pe această linie trenurile de călători circulau la data întocmirii proiectului cu o viteză medie tehnica de 78
km/h, iar viteza maximă admisă era de 100 km/h pentru trenurile de călători și 60 km/h pentru trenurile de
marfă.

Calea ferată lângă Arad (sursa Google Street View)

Implementarea proiectului va permite circulația cu viteza de 160 km/h pe o lungime de cca. 89% din lungimea
secțiunii. Pe 6% din lungime se va circula cu viteza de 120 km/h, iar pe 5% din lungime se va circula cu
viteza de 100 km/h.

Valoarea totală a proiectului pentru reabilitarea celor 141 km este de 9.52 miliarde lei și este finanțat prin
Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% din valoarea totală eligibilă aprobată va
fi asigurată din Fondul de Coeziune, iar restul de finanțare va fi asigurată de la bugetul de stat.

Pentru acest proiect Comisia Europeană a anunțat pe 19 februarie 2018 că dă aprobarea pentru o finanțare
europeană de 1,3 miliarde euro.

Tronsoane si valoarea lucrărilor

Sub-tronsonul 2a: km 614 - Cap Y Bârzava:

Valoare: 1.689.959.733,89 lei
Asocierea Astaldi S.p.A., FCC Construccion SA, Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie S.p.A. si SC Thales
Systems Romania SRL denumită "Asocierea Astaldi-FCC-Salcef-Thales

Sub - tronson 2b: Cap Y Barzava - Cap Y Ilteu

Valoare: 1.783.393.462,68 lei
Asocierea Astaldi S.p.A., FCC Construccion SA, Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie S.p.A. si SC Thales
Systems Romania SRL denumita "Asocierea Astaldi-FCC-Salcef-Thales

Sub - tronson 2c: Ilteu - Gurasada;

Asocierea RailWorks
Valoare: 1.498.976.758,87 lei

Tronson 3: Gurasada - Simeria;

Valoare: 2.636.523.184,68 lei
Asocierea "FCC - ASTALDI - CONVENSA, tronson" 3, formata din FCC Construcction SA, Astaldi S.p.A,
Contratas Y Ventas SA - Lider Asociere FCC Construcction

4. Km 614 - Arad - Curtici - Frontieră

Pe cei 41 de km lucrările au început acum șapte ani și pe cei 17 km dintre Curtici și Arad trenurile fac 13
minute. A fost testat și sistemul ERTMS și mai trebuie recepționate părți din lucrări.

Pentru contractul de lucrări Reabilitarea liniei de cale ferata Frontieră - Curtici – Simeria, parte componentă
a Coridorului IV Pan - European pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, tronson 1:
Frontieră – Curtici – Arad – Km 614 lucrările aferente lotului de semnalizare sunt finalizate, testate şi
recepționate, conform sub-clauzei 10.2. Recepția unor părți de lucrări, urmând ca în perioada imed

Guvernul întârzie cu bugetul pe 2019. Proiectul ar putea intra

în dezbatere, în Parlament, în februarie - surse
Sursa: Hotnews
Proiectul bugetului de stat pe 2019 va întârzia câteva saptămâni și cel mai probabil va intra spre sfârșitul lunii
în dezbatere publică. La finalul anului 2018 Coaliția PSD-ALDE anunțase că bugetul de stat va fi gata în
luna ianuarie și va fi adoptat într-o ședință extraordinară a Parlamentului.

"Nu este gata, există probleme la diverse ministere, iar calculele nu sunt finalizate. Cel mai devreme va intra
în dezbatere publică în 25 ianuarie. Sansele să mai fie convocată ședința extraordinară a Parlamentului sunt
mici", au explicat surse din interiorul Coaliției pentru Hotnews.ro.

Inițial, la nivelul Coaliției se preconiza că bugetul va intra în dezbatere publică la începutul lunii ianuarie și
că cel mai probabil va exista o ședință extraordinară a Parlamentului.

Reamintim că la începutul lunii decembrie ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, declara că bugetul de
stat este aproape gata și urmează să intre în dezbatere în Parlament, în luna decembrie.

Pe 10 decembrie, în ședința Comitetului Executiv al PSD, Liviu Dragnea i-a anunțat pe social democrații că
Guvernul Dăncilă va lansa un fond de investiții de 10 miliarde de euro dedicat exclusiv administrației locale.
Întrebat de unde vor veni acești bani, Dragnea a răspuns: "Din România". La vremea respectivă, premierul
Viorica Dăncilă preciza că acest fond de investiții va fi inclus în bugetul pe 2019, pentru fiecare localitate în
parte, cu două proiecte.

Anunțul făcut de președintele PSD a venit în contextul în care Guvernul avea deja probleme cu elaborarea
proiectului de buget pe 2019 în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB.

Totodată, reamintim că la finalul lunii decembrie Guvernul a emis "ordonanța lăcomiei" care suprataxează
banciile, companiile energetice și telecom. În OUG se motivează că "ținând cont că neadoptarea în regim de
urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse:
ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ
sustenabilitatea finanțelor publice;
deficitul bugetar în anul 2019 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principală consecință
negativă declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera
la rândul său alte consecințe grave pentru interesele României".
Senatul și Camera Deputatilor urmau să se reuneasca în ultima decadă a lunii ianuarie, în sesiune
extraordinară pentru dezbaterea proiectului bugetului de stat pe anul 2019.