REVISTA PRESEI 31.01.

2019
Contents
#Romania2019.eu/Reuniunea informală a miniştrilor de Externe din UE (Gymnich) începe joi la
Bucureşti ................................................................................................................................................. 2
EY România lansează joi "Barometrul mediului de afaceri românesc" .................................................. 2
Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei
alimentare ............................................................................................................................................... 3
Dăncilă: Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024 .. 4
Viorica Dăncilă - vizită de lucru la Bruxelles pe 6 şi 7 februarie.............................................................. 4
Dăncilă: Datele execuţiei bugetare pe anul 2018 arată că Guvernul şi-a îndeplinit cu responsabilitate
angajamentele ........................................................................................................................................ 5
Dragnea: Comunităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României ..................... 5
O delegaţie a Asociaţiei Municipiilor a ajuns la Guvern pentru a discuta cu premierul pe tema
bugetului pe 2019 ................................................................................................................................... 6
MMJS: Guvernul a aprobat un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă
în 2019, în creştere cu 5.000 ................................................................................................................... 7
Profitul din acest an al Romgaz va scădea cu 420 de milioane de lei, ca urmare a aplicării OUG
114/2018 ................................................................................................................................................. 8
CNSP menţine la 5,5% estimarea privind creşterea economiei în 2019; prognoza pe curs, modificată
în creştere la 4,67 lei/euro ...................................................................................................................... 9
Peste 28.000 de persoane au urmat cursurile de formare profesională organizate de ANOFM în 2018
.............................................................................................................................................................. 10
Brexit: Juncker precizează că acordul nu va fi renegociat şi le cere statelor membre să se pregătească
pentru ''toate scenariile'' ...................................................................................................................... 11
Brexit: Berlinul exclude orice renegociere a acordului de retragere a Regatului Unit din UE.............. 12
Ultimul anunţ al Apa Nova în legătură cu apa de la robinet, în Bucureşti: Analizele confirmă că apa
este potabilă ......................................................................................................................................... 13
Klaus Iohannis, întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni ......... 14
Guvernul trimite sâmbătă în Parlament proiectul de buget. Votul final, pe 9 februarie ..................... 15
Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu
executare/ Camera de Comerţ: Sunt interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu le-a înlăturat din
dosar ..................................................................................................................................................... 16
Tăriceanu, după ce CCR a decis că iniţiativa sa şi a lui Liviu Dragnea este neconstituţională: Problema
rămâne .................................................................................................................................................. 18
Ministrul Sănătăţii anunţă cum vor fi sancţionate spitalele care nu raportează corect infecţiile cu
gripă ...................................................................................................................................................... 19
Lucian Croitoru: Se pregătesc mineriade de runda a doua?................................................................. 20
Guvernul a aprobat prelungirea acordului cu ExxonMobil și OMV Petrom cu 15 ani, până în 2045 ... 21
Cum îi răspund primarii lui Liviu Dragnea, care susține că vor primi câți bani au cerut: Noi nu suntem
niște fraieri care nu înțelegem cifrele sau cum circulă banii ................................................................ 22
Metoda incredibilă prin care Guvernul vrea să transforme Consiliul Concurenței în instrument politic:
O ordonanță privind înființarea unei orchestre va suprima independența autorității de concurență 23
Vești proaste! Mii de angajați își vor pierde locul de muncă................................................................ 24
Guvernul Dăncilă primeşte lovitura decisivă de la Comisia Europeană: Deficit peste 3% în 2018, 4,7%
în 2020. În 10 ani, datoria publică ajunge la 60% din PIB ..................................................................... 25
Exclusiv ZF. Topul salariilor din România dezvăluie o surpriză imensă: Pe primul loc este o companie
de stat, care plăteşte dublu faţă de Microsoft şi de trei ori mai mult decât Oracle, IBM sau PRO TV . 25
Bugetul pe 2019 și execuția pe 2018: Datele introduse eronat care dau soluţii eronate .................... 27
Barometrul Industrial: 2018 s-a încheiat sub nivelul anului anterior. Comenzile pentru export
aproape de minim ................................................................................................................................. 29

#Romania2019.eu/Reuniunea informală a miniştrilor de

Externe din UE (Gymnich) începe joi la Bucureşti
Sursa: Agerpres

Miniştrii Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc la Bucureşti, joi şi vineri,
în cadrul unei întâlniri informale (Gymnich), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei
Consiliului UE.

Reuniunea este găzduită de ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi va fi prezidată de Înaltul
Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini,
vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Agenda reuniunii va include două sesiuni de lucru în cadrul cărora miniştrii vor discuta teme de actualitate
de pe agenda europeană şi internaţională.

De asemenea, este programată o sesiune de lucru cu miniştrii de Externe din state candidate la aderarea la
UE.

În mod tradiţional, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET) a Parlamentului European, David
McAllister, este invitat să participe la eveniment.

EY România lansează joi "Barometrul mediului de afaceri

românesc"
Sursa: Agerpres
EY România organizează, joi, evenimentul de lansare a "Barometrului mediului de afaceri românesc".

"Realizăm anual acest barometru ca un instrument de analiză, cu ajutorul căruia putem explora mai uşor
percepţiile managerilor de top din companiile importante din România - multinaţionale şi antreprenoriale -
cu privire la perspectivele de business din mediul local", spun organizatorii evenimentului.

La eveniment vor participa, în calitate de vorbitori, Ioana Mihai - associate partner, Transaction Advisory
Services EY România, Alex Milcev - partner, Tax & Legal Services EY România, şi Livia Bereanu -
coordonator studiu.

Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Legii

217/2016 privind diminuarea risipei alimentare
Sursa: Agerpres

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, normele metodologice de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea
risipei alimentare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu.

"De la Ministerul Agriculturii, un proiect de hotărâre de guvern, aprobat astăzi, este vorba despre
reglementări privind risipa alimentară. Principalul obiectiv al acestui act normativ este acela de a combate
risipa alimentară prin încurajarea donării de alimente. Practic, e vorba de normele metodologice de aplicare
a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare", a declarat Nelu Barbu, miercuri, la finalul şedinţei
de guvern.

El a precizat că operatorii economici donatori vor beneficia de facilităţi fiscale "în temeiul Codului fiscal,
prin deducerea cheltuielilor cu alimentele donate din impozitul pe profit".

"Transferul alimentelor prin donare se poate face oricând în ultimele 10 zile de valabilitate, până la atingerea
datei durabilităţii minimale. Fac excepţie de la donare produsele alimentare perisabile, cum ar fi sucurile de
legume, fructe nepasteurizate, legume şi fructe pretăiate sau seminţele germinate", a explicat Barbu.

Este interzisă donarea către consumatorul final a mai multor alimente perisabile microbiologic de origine
animală, potrivit acestuia.

" Şi mă refer aici la carnea şi organele proaspete provenite de la bovine, porcine, caprine, ovine, păsări de
curte (...), carnea tocată, carnea preparată, laptele crud şi produsele din lapte crud, peştele şi produsele din
pescuit proaspete, ouăle şi produsele din ouă crude. Totuşi, aceste alimente pe care le-am menţionat pot fi
donate către operatorii receptori de tipul cantine sociale sau altor unităţi de alimentaţie publică în vederea
transformării acestora, fără întârziere nejustificată, în produs finit destinat consumatorului final ", a arătat
Barbu.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a mai precizat că pe tot parcursul procesului de donare sunt şi vor fi
verificate şi respectate normele legale în vigoare privind siguranţa şi securitatea alimentară.
 "Aceste norme metodologice au fost elaborate în urma consultărilor, evident, cu toate autorităţile publice
responsabile în domeniul agroalimentar, dar şi cu reprezentanţi ai sectoarelor pe fiecare verigă a lanţului
agroalimentar: producţia primară, procesare, comercializare, Horeca, organizaţii nonguvernamentale din
domeniul mediului şi asistenţei sociale", a mai declarat Barbu.

Dăncilă: Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei

euro de către România în anul 2024
Sursa: Agerpres

Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024, a declarat prim-
ministrul Viorica Dăncilă.

"Vom discuta astăzi şi despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică
europeană, elaborate în cadrul comisiei naţionale constituite în acest scop. Adoptarea monedei euro este un
proiect complex, de mare anvergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului
academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi, desigur, a tuturor instituţiilor cu
responsabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut, comisia - din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor
structuri - a avut o activitate intensă, cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente:
planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare al acestui plan. Astăzi, Guvernul îşi
va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior, vor fi transmise Comisiei Europene.
Implicit, ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024", a afirmat Dăncilă
în deschiderea şedinţei de guvern.

Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în
mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate "măsurile necesare pentru creşterea
competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile", pentru ca aderarea la moneda euro să
aducă beneficii românilor.

Viorica Dăncilă - vizită de lucru la Bruxelles pe 6 şi 7 februarie

Sursa: Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat miercuri că pe 6 şi 7 februarie va face o vizită de lucru la Bruxelles, unde
va participa la o conferinţă pe tema luptei împotriva antisemitismului şi va prezenta, la sesiunea plenară a
Comitetului European al Regiunilor, priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

"În perioada 6 -7 februarie mă voi afla la Bruxelles într-o vizită de lucru, unde voi participa la unul dintre
primele evenimente organizate de România în contextul deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, în
cooperare cu Parlamentul European. Este vorba despre conferinţa cu titlul 'Lupta împotriva antisemitismului,
o abordare comună pentru o mai bună protejare a comunităţilor evreieşti din Europa - de la politică la acţiune'.
De asemenea, cu această ocazie, voi participa şi la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor
pentru a prezenta priorităţile Preşedinţiei României la Consiliului UE", a spus Dăncilă la începutul şedinţei de
guvern.
Ea a salutat faptul că România a obţinut, în această săptămână, trei acorduri provizorii în cadrul mandatului
Preşedinţiei rotative a Consiliului UE.
"Toate aceste acorduri provizorii urmează să fie supuse aprobării Parlamentului European şi Consiliului.
Primul dosar se referă la pachetul legislativ prin care consumatorii vor fi mai bine protejaţi, iar întreprinderile
vor fi mai bine sprijinite dacă vor să se extindă pe piaţa unică europeană. Un alt dosar asupra căruia am făcut
progrese este revizuirea directivei privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la
agenţi cancerigeni la locul de muncă. Cel de-al treilea acord provizoriu se referă la o îmbunătăţire a codului
de vize al UE, prin care se urmăreşte facilitarea turismului şi călătoriilor de afaceri", a menţionat premierul.

Dăncilă: Datele execuţiei bugetare pe anul 2018 arată că

Guvernul şi-a îndeplinit cu responsabilitate angajamentele
Sursa: Agerpres

Datele publice ale execuţiei bugetare pe anul 2018 arată că Guvernul şi-a îndeplinit cu responsabilitate
angajamentele şi a luat măsuri bune, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, miercuri, în deschiderea
şedinţei de guvern.

"Doar într-un singur an am reuşit ce alte guverne nu au atins într-un mandat întreg. Veniturile bugetului
statului au ajuns în 2018 la peste 295 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 32% faţă de 2016,
iar ponderea veniturilor în PIB a ajuns la 31,1%, faţă de 29,5%, cât era în 2016. Produsul Intern Brut a crescut
în 2018 cu peste 25% faţă de anul 2016 şi a ajuns 949,6 miliarde de lei", a afirmat Viorica Dăncilă.
Premierul a adăugat că în urma măsurilor luate de Guvern s-a înregistrat şi "o creştere semnificativă a sumelor
încasate de la Uniunea Europeană".

"Astfel, banii încasaţi în contul plăţilor efectuate au ajuns în 2018 la cifra record de peste 27 miliarde de lei,
adică 5,8 miliarde euro. Este o majorare cu aproximativ 58% faţă de anul 2017. Aşa cum ne-am angajat, am
mărit veniturile pensionarilor şi ale angajaţilor din sănătate şi educaţie şi am alocat fonduri pentru investiţii
mai mari cu 28% faţă de anul 2017", a spus Dăncilă.

Premierul a precizat că măsurile au fost aplicate "cu încadrarea într-un deficit mai mic decât cel prognozat,
respectiv de 2,88% din PIB".

"Dincolo de aceste cifre care demonstrează buna guvernare, aş vrea să subliniez faptul că întotdeauna în
centrul măsurilor luate de coaliţia de guvernare au fost oamenii. Aşadar, vreau să asigur pe toată lumea că şi
în anul 2019 vom continua să oferim o viaţă mai bună românilor", a mai declarat Dăncilă.

Dragnea: Comunităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare

buget din istoria României
Sursa: Agerpres

Comunităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României, circa 77 miliarde de lei, fiind
aproape jumătate din valoarea bugetului de stat, a anunţat, miercuri, preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

"Win-win situation" pentru autorităţile locale: mai mult pentru cei săraci, fără pierderi la cei bogaţi.
Comunităţile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României: circa 77 miliarde de lei, adică
aproape jumătate din valoarea bugetului de stat (164,5 mld.). Aleşii locali vor păstra toate sumele încasate
din impozitul pe venit şi vor primi 11 miliarde de la Guvern, din cotele de TVA", a scris Dragnea pe
Facebook.

El a susţinut că primăriile vor opri direct 60% din încasări, aşa cum au cerut.

"Niciun judeţ nu va avea mai puţin de 400 lei/locuitor, faţă de doar 250 anterior, şi nicio primărie nu va avea
mai puţin de 1.200 lei/locuitor, faţă de doar 750 lei înainte. Primăriile vor opri direct 60% din încasări, aşa
cum au cerut, iar restul de 40% vor merge la judeţ, din care 20% se vor întoarce la aceleaşi primării pentru
echilibrare. Şi bucureştenii vor avea mai mult decât înainte", a adăugat Dragnea.

Liderul PSD a mai anunţat că "va avea loc o descentralizare a finanţelor, aleşii locali vor prelua o serie de
cheltuieli din sarcina Guvernului, dar tot vor rămâne cu 9 miliarde mai mult decât aveau înainte".

"De acum, ei vor avea pâinea şi cuţitul, dar asta îi obligă să fie mai responsabili faţă de cetăţeni: mai multă
chibzuinţă la cheltuielile curente şi mai mulţi bani pentru investiţiile aşteptate de comunitate", a subliniat
preşedintele social-democraţilor.

Miercuri, o delegaţie a Asociaţiei Municipiilor din România a ajuns la sediul Guvernului pentru a discuta cu
premierul Viorica Dăncilă pe tema proiectului legii bugetului pe 2019.

Din delegaţie fac parte preşedintele AMR, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, primarul general al
Capitalei, Gabriela Firea, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, primarul municipiului Ploieşti,
Adrian Dobre, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă.

"Cred că cea mai importantă este o rezolvare a problemei indiferent care este reprezentantul guvernamental
ce doreşte să dialogheze cu delegaţia Asociaţiei Municipiilor din România. Ceea ce s-a solicitat în întâlnirea
de aseară cu domnul ministru de Finanţe şi cu domnul consilier de stat Darius Vâlcov considerăm că sunt
sume rezonabile, acceptabile, care sunt necesare autorităţilor locale şi sub nicio formă nu cred că trebuie să
închidem ochii şi să fim indiferenţi la faptul că vor pierde toate comunităţile bugete şi în acest an, aşa cum şi
anul trecut s-a procedat la tăieri şi ni s-a promis că vom recupera anul acesta. Din nou, din păcate, vom avea
nevoie să suportăm austeritate, în condiţiile în care în toate declaraţiile publice ni se prezintă o situaţie roz a
finanţelor ţării", a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea.

O delegaţie a Asociaţiei Municipiilor a ajuns la Guvern pentru

a discuta cu premierul pe tema bugetului pe 2019
Sursa: Agerpres

O delegaţie a Asociaţiei Municipiilor din România a ajuns miercuri la sediul Guvernului pentru a discuta cu
premierul Viorica Dăncilă pe tema proiectului legii bugetului pe 2019.

Din delegaţie fac parte preşedintele AMR, primarul sectorului 3, Robert Negoiţă, primarul general al
Capitalei, Gabriela Firea, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, primarul municipiului Ploieşti,
Adrian Dobre, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă.
"Cred că cea mai importantă este o rezolvare a problemei indiferent care este reprezentantul guvernamental
ce doreşte să dialogheze cu delegaţia Asociaţiei Municipiilor din România. Ceea ce s-a solicitat în întâlnirea
de aseară cu domnul ministru de Finanţe şi cu domnul consilier de stat Darius Vâlcov considerăm că sunt
sume rezonabile, acceptabile, care sunt necesare autorităţilor locale şi sub nicio formă nu cred că trebuie să
închidem ochii şi să fim indiferenţi la faptul că vor pierde toate comunităţile bugete şi în acest an aşa cum şi
anul trecut s-a procedat la tăieri şi ni s-a promis că vom recupera anul acesta. Din nou, din păcate, vom avea
nevoie să suportăm austeritate în condiţiile în care în toate declaraţiile publice ni se prezintă o situaţie roz a
finanţelor ţării", a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea.

În ceea ce priveşte Bucureştiul, ea a precizat că miercuri dimineaţă "a existat o întâlnire informală şi s-a
propus tăierea din bugetul Primăriei Capitalei a 70 - 80 de milioane de euro". "Ceea ce ar însemna să nu mai
putem cumpăra 300 - 400 de autobuze noi Euro 6 sau să construim două - trei pasaje care ar debloca foarte
mult traficul din Capitală sau să realizăm o maternitate nouă aşa cum ne-am dorit. Deci, iată că aceste tăieri,
practic, se vor reflecta direct în viaţa cetăţenilor şi sunt convinsă că şi la nivelul celorlalte municipii, la fel,
se va ajunge să se renunţe la investiţii în şcoli, în spitale, în infrastructură, ceea ce nu este de dorit", a spus
Firea.

Edilul Capitalei a arătat că, deşi ministrul Finanţelor le-a comunicat primarilor marţi seară că miercuri până
în ora 12,00 le va fi prezentată varianta Guvernului în privinţa sumelor ce vor reveni autorităţilor locale în
proiectul de buget pentru 2019, acest lucru nu s-a întâmplat.

"Chiar domnul preşedinte (al Asociaţiei Municipiilor din România - n.r.) Negoiţă a vorbit cu domnul ministru
de Finanţe la telefon, pentru că a fost o oră propusă de domnia sa ieri, adică a domnului ministru, ca până în
12,00 să dea un răspuns favorabil, mai degrabă, nu unul nefavorabil, şi am înţeles că nu sunt, încă, gata
cifrele, calculele, poate după şedinţa de Guvern. Nu este vorba despre o presiune pe care o punem marile
oraşe pe Guvern, (...) nu solicităm decât ceea ce este corect şi legitim pentru cetăţenii întregii ţări", a declarat
Gabriela Firea.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a afirmat şi el că, anul trecut, oraşul său a pierdut 28 de
milioane de euro.

"Ca să aveţi un nivel de reprezentare, Sala polivalentă din Cluj-Napoca a costat aproximativ 20 de milioane
de euro. Deci în fiecare an, practic, pierdem echivalentul unei săli polivalente cu dotări de ultimă generaţie.
(...) Astăzi, proiectul de buget pe care îl am în pregătire la Cluj are un deficit de aproape 100 de milioane de
euro. Deci, în condiţiile în care se va mai pierde şi anul acesta o sumă atât de importantă pur şi simplu, la fel
ca la Bucureşti, la Ploieşti sau în altă parte, proiecte care vizează construcţia de creşe, pasaje supraterane,
decongestionarea traficului, parkinguri, realizarea de parcuri noi şi alte obiective de interes general nu vor
putea fi realizate. (...) Deci, cu alte cuvinte, în primul rând, să se curme eroarea de anul trecut şi să se reintre
într-un climat european, iar susţinerea asociaţiei noastre este ca acea treime din buget să fie alocată
administraţiilor locale. Ne-ar apropia oarecum de dimensiunea europeană care oricum este mult mai în faţă
decât România", a declarat Boc.

MMJS: Guvernul a aprobat un contingent de 20.000 de

lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în 2019, în
creştere cu 5.000
Sursa: Agerpres

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei
de muncă în 2019, în creştere cu 5.000 faţă de anul trecut, informează un comunicat al Ministerului Muncii
şi Justiţiei Sociale (MMJS).

"Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, proiectul de Hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători
nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019, în creştere faţă de anul trecut. Documentul stabileşte,
pentru anul 2019, un contingent de 20.000 de lucrători nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România,
cu 5.000 mai mulţi faţă de anul 2018, având în vedere că anul trecut Guvernul a fost nevoit să suplimenteze
cu 8.000 contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. Măsura de suplimentare
a contingentului aprobat iniţial anul trecut a fost adoptată după ce s-a înregistrat o creştere cu peste 50% a
numărului de avize de muncă eliberate", se spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, decizia privind stabilirea contingentului din acest an la 20.000 de lucrători nou-admişi
a fost luată având în vedere potenţialul de dezvoltare economică a României, necesitatea de a asigura forţa
de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români,
dar şi pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale.

Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont de datele comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări,
conform cărora, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2018, au fost eliberate 6.519 avize, din care 4.299
pentru lucrători permanenţi, 1.980 pentru lucrători detaşaţi, 121 pentru lucrători înalt calificaţi, 90 pentru
lucrători sezonieri, 25 pentru lucrători transfrontalieri şi 4 pentru lucrători stagiari, dar şi de datele Agenţiei
Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, potrivit cărora, anul trecut, în perioada ianuarie - august, 63.819
de locuri de muncă au fost declarate vacante, în mod repetat, de către angajatori.

Contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se mai precizează în document.

Profitul din acest an al Romgaz va scădea cu 420 de milioane

de lei, ca urmare a aplicării OUG 114/2018
Sursa: Agerpres

Profitul producătorului român de gaze Romgaz va scădea în acest an cu 20-25%, respectiv cu 420 de milioane
de lei, ca urmare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, însă producţia şi nivelul investiţiilor nu vor
fi diminuate, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, Adrian Volintiru, directorul general al companiei.

"Cifra de afaceri din acest an va scădea cu 20-25%, iar profitabilitatea în aceeaşi măsură. Ar însemna, pe
profitul realizat, un impact de 420 de milioane de lei la sfârşitul anului", a spus Volintiru, întrebat care va fi
impactul OUG 114/2018 asupra companiei.

În ceea ce priveşte producţia de gaze din acest an, oficialul Romgaz a arătat că aceasta va fi mai mare decât
anul trecut, datorită zăcământului recent descoperit de la Caragele.

"La mijlocul lunii decembrie a fost dat în folosinţă colectorul de 16 kilometri de la Caragele, ceea ce a permis
creşterea producţiei cu 600.000 de metri cubi/zi. Deci, producţia va creşte în continuare. Vor intra în
exploatare noi sonde din perimetrul Caragele şi din alte perimetre", a spus Volintiru, fără a putea estima cu
cât va creşte producţia la nivelul întregului an.

El a dat asigurări că proiectele de investiţii ale companiei vor continua.

"Problema investiţiilor este că ele trebuie făcute. Întrebarea în acest moment este dacă folosim şi surse proprii
sau mai folosim şi surse atrase, precum colaborări cu parteneri care pot deveni minoritari sau împrumuturi
bancare şi altele. Nu vrem să afectăm sau să întârziem vreun proiect de investiţii, mă refer la explorare
onshore, la proiectul Iernut şi proiectul Mintia", a completat responsabilul Romgaz.

Totodată, proiectul offshore, respectiv perimetrul Trident din Marea Neagră, unde Romgaz, în parteneriat cu
Lukoil, desfăşoară lucrări de explorare, rămâne în acelaşi stadiu.

"Vom mai face o evaluare şi vom decide ulterior", a arătat oficialul companiei.

El a mai spus că, deşi de la 1 aprilie producţia proprie de gaze va fi vândută cu 68 de lei pe MWh, conform
OUG 114/2018, redevenţele vor trebui plătite la nivelul cotaţiilor bursei din Austria, aşa cum arată un ordin
al ANRM emis în februarie anul trecut.

"Sperăm ca, până la 1 aprilie, ANRM să intervină şi să putem plăti redevenţe calculate la preţul gazelor de
68 de lei pe MWh. Acum, cotaţiile din Austria echivalează cu 120 de lei pe MWh. Noi plătim în medie
redevenţe de 7,5%", a explicat Volintiru.

Potrivit OUG 114/2018, preţul gazelor de producţie internă va fi plafonat începând cu 1 aprilie timp de trei
ani la nivelul de 68 de lei pe MWh. Preţul mediu pe bursa de gaze BRM era, la finalul anului trecut, de circa
90 de lei pe MWh.

Totodată, conform aceluiaşi act normativ, companiile din sectorul gazelor şi al electricităţii vor plăti o
contribuţie de 2% din cifra de afaceri către Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE), contribuţie care
creşte de la 0,1%.

Marţi, ANRE a anunţat, într-un comunicat, că preţul energiei electrice şi cel al gazelor pentru consumatorii
casnici în regim reglementat nu va mai creşte până în anul 2022.

CNSP menţine la 5,5% estimarea privind creşterea economiei

în 2019; prognoza pe curs, modificată în creştere la 4,67
lei/euro
Sursa: Agerpres

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză menţine la 5,5% estimarea de creştere a economiei româneşti în
acest an şi la 2,8% pe cea privind inflaţia la sfârşitul lui 2019, însă modifică în creştere la 4,67 lei/euro, de la
4,62 lei/euro, prognoza privind cursul de schimb, în varianta de iarnă a Proiecţiei Principalilor Indicatori
Macroeconomici 2018 - 2022.
Cifrele privind avansul PIB sunt similare celor din prognoza de toamnă şi în ceea ce priveşte anii următori,
avansul PIB urmând să fie de 5,7% în 2020 şi să încetinească la 5% în 2021 şi 2022.

Estimările referitoare la avansul consumului au fost revizuite uşor în creştere, la 5,9% în 2019 (faţă de 5,7%
anterior), 5,7% în 2020 (5,5% anterior), 4,8% în 2021 (4,9% anterior) şi 4,7% în 2022 (4,8% anterior).

Pe de altă parte, datele referitoare la majorarea investiţiilor (formarea brută de capital fix) în următorii doi
ani au fost modificate în scădere uşoară, la 6,9% în acest an (faţă de 7,9% în prognoza anterioară) şi 7,9% în
2020 (8,6% anterior). Pentru 2021 şi 2022 cifrele se menţin la 7,4% şi, respectiv, 7,5%.

Inflaţia la sfârşitul anului va scădea la 2,5% în 2020, 2,3% în 2021 şi 2,2% în 2022.

Cursul de schimb va intra pe un trend descendent de anul viitor, fiind previzionat la 4,62 lei/euro în 2020,
4,60 lei/euro în 2021 şi 4,58 lei/euro în 2022.

Deficitul comercial va continua să crească, la 16,9 miliarde de euro în 2019, de la 15 miliarde de euro în anul
anterior, 18,87 miliarde de euro în 2020, 20,86 miliarde de euro în 2021 şi 23 miliarde de euro în 2022.
Importurile vor continua să se majoreze într-un ritm mai alert decât exporturile. Astfel, pentru 2019 este
prognozat un avans al importurilor de 7,8% şi al exporturilor de 6,9%, pentru 2020 la importuri este estimat
un avans de 7,9% iar la exporturi de 7,1%, în 2021 şi 2022, importurile ar urma să urce cu 7,8% iar exporturile
cu 7%.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează scăderea ratei şomajului BIM la 4,1% în 2019, 4% în
2020, 2,8% în 2021 şi 2,7% în 2022.

Câştigul salarial mediu net lunar este prognozat 3.085 lei/lună în acest an, 3.316 lei în 2020, 3.558 lei în 2021
şi 3.811 lei în 2022. În aceste condiţii, câştigul salarial real va consemna o creştere de 11,8% în 2019, 4,8%
în 2020, 4,7% în 2021 şi 4,6% în 2022.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, declara,recent, că proiectul de buget pentru 2019 este construit pe
o creştere economică de 5,5% iar deficitul estimat este "undeva" la 2,55%.

Peste 28.000 de persoane au urmat cursurile de formare

profesională organizate de ANOFM în 2018
Sursa: Agerpres

Numărul persoanelor înscrise în programele de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru
Ocuparea Forţei de Muncă, prin intermediul centrelor regionale de formare profesională a adulţilor şi
centrelor proprii din cadrul agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, a fost anul trecut de 28.112,
informează ANOFM printr-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Dintre beneficiarii programelor de formare profesională, 22.011 au fost şomeri, 3.364 erau persoane
beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie, 55 persoane au fost beneficiare de
servicii gratuite de evaluare a competenţelor, iar 205 erau persoane beneficiare de servicii gratuite, altele
decât şomerii. Restul de 2.477 persoane participante la cursuri de formare profesională făceau parte din
categoria celor care nu beneficiază de gratuitate, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Pe parcursul anului 2018 au fost organizate 1.328 de programe de formare profesională gratuite, dintre care
847 programe de calificare/recalificare şi 481 de programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare.

În ceea ce priveşte participarea şomerilor la cursurile de formare profesională, cel mai ridicat interes pentru
astfel de programe s-a înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta peste 45 de ani (33,91 %), urmaţi de cei din
grupa de vârstă 35-45 de ani (25,26%), de tinerii cu vârsta sub 25 de ani (23,67 %), la polul opus fiind cei cu
vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani (17,16%).

În funcţie de nivelul de studii al şomerilor participanţi la cursurile de formare profesională, cei mai mulţi
cursanţi, 13.353 persoane (60,67%) au studii profesionale, liceale sau postliceale, urmaţi de cei cu studii
gimnaziale - 5.899 persoane (26,80%) şi cei cu studii superioare - 2.759 persoane (12,53%).

Principalele meserii/ocupaţii, în funcţie de numărul de participanţi, pentru care s-au organizat programele de
formare profesională gratuite pentru şomeri în anul 2018 sunt: lucrător în comerţ - 2.766, inspector (referent)
resurse umane - 1.822, agent de securitate - 1.526, operator introducere, prelucrare şi validare date - 1.405,
bucătar - 1.085, frizer-coafor-manechiură-pedichiură - 783, lucrător în cultura plantelor - 743, contabil - 656,
competenţe în limba engleză - 632, instalator instalaţii tehnico - sanitare şi gaze - 519, ospătar (chelner)
vânzător în unităţi de alimentaţie - 516, coafor - 483, manichiurist pedichiurist - 441, lucrător în structuri
pentru construcţii - 401, competenţe cheie - comunicare în limba română (competenţe de bază în matematică)
396.

Brexit: Juncker precizează că acordul nu va fi renegociat şi le

cere statelor membre să se pregătească pentru ''toate
scenariile''
Sursa: Agerpres

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat miercuri că acordul privind Brexitul nu va
fi renegociat, după ce parlamentul britanic a mandatat-o pe premierul Theresa May să renegocieze clauza de
''backstop'' privind frontiera nord-irlandeză, relatează agenţiile EFE şi AFP.

''Acordul de retragere rămâne în continuare cel mai bun şi unicul acord posibil. Uniunea Europeană a spus
aceasta în noiembrie, am spus-o în decembrie, am spus-o şi înaintea primului vot semnificativ din Camera
Comunelor în ianuarie. Dezbaterea şi voturile de ieri din Camera Comunelor nu schimbă acest lucru'', a
punctat Juncker într-o intervenţie în faţa Parlamentului European (PE).

Votul dat marţi în parlamentul britanic ''a mărit riscul unei retrageri dezordonate'' a Regatului Unit din UE, a
mai spus Juncker, estimând totodată că cele 27 de state ale UE trebuie să fie pregătite pentru ''toate scenariile,
inclusiv pentru cel mai rău''.
În şedinţa desfăşurată marţi la Londra în Camera Comunelor, deputaţii britanici au respins amendamentele
avansate de opoziţia laburistă şi de adversari ai Brexitului din Partidul Conservator, prin care aceştia au
încercat să transfere de la guvern către parlament deciziile privind continuarea procesului de ieşire din UE.
A fost de asemenea respins şi amendamentul care admitea un Brexit fără acord, dar a fost aprobat cel prin
care se cer concesii Bruxelles-ului în privinţa clauzei de ''backstop'', care să fie înlocuită, conform
amendamentului aprobat, cu ''aranjamente alternative''.

Premierul Theresa May a acceptat anul trecut mecanismul de ''backstop'' (plasă de siguranţă) pentru a scoate
din impas negocierile cu UE şi astfel a reuşit încheierea unui acord privind Brexit-ul. Dar această clauză, care
prevede că Regatul Unit va rămâne în uniunea vamală europeană şi Irlanda de Nord va fi aliniată anumitor
norme ale pieţei unice europene până când Londra şi Bruxelles-ul vor găsi o soluţie mai bună în privinţa
frontierei nord-irlandeze, indiferent cât timp ar dura acest lucru, nu a fost agreată de parlamentarii britanici
susţinători ai ieşirii din UE, fapt ce a contribuit la respingerea acestui acord în Camera Comunelor pe 15
ianuarie.

Juncker a menţionat în intervenţia sa în faţa PE că atât Londra cât şi Bruxelles-ul au subliniat că nu doresc
revenirea la o frontieră fizică între Irlanda şi Irlanda de Nord şi nici reîntoarcerea la ''vremuri mai obscure''
din trecut. Prin urmare, el a insistat că, pentru a evita un asemenea ''risc'', este nevoie de o ''reţea de securitate'',
făcând astfel referire la mecanismul de ''backstop''. ''Nu dorim să folosim această reţea de securitate, dar, pe
de altă parte, nicio reţea de securitate nu poate fi cu adevărat sigură dacă ea poate fi retrasă în orice moment'',
a argumentat Juncker, afirmând că frontiera irlandeză este şi frontiera UE, prin urmare ea este prioritatea
blocului comunitar.

După dezbaterea de marţi din parlamentul britanic (Camera Comunelor), a continuat Juncker în discurs, am
aflat că acesta este ''împotriva multor lucruri'', cum ar fi un Brexit fără acord ori mecanismul de ''backstop''
pentru frontiera nord-irlandeză, dar UE încă nu ştie ''exact pentru ce este favorabilă Camera Comunelor'', a
remarcat mai departe preşedintele Comisiei Europene.

Într-o primă reacţie după declaraţia lui Juncker, purtătorul de cuvânt al premierului Theresa May a amintit
că aceasta din urmă a atenţionat că renegocierea acordului cu Bruxelles-ul nu va fi uşoară, în condiţiile în
care oficialii europeni au respins orice redeschidere a acestui acord pentru noi discuţii.

''(Theresa May) a spus clar că nu va fi un proces uşor şi că din partea UE va exista o rezistenţă faţă de
redeschiderea acordului de retragere (...) Datele sunt foarte clare: UE spune că vrea ca Regatul Unit să se
retragă cu un acord, noi la rândul nostru dorim un acord, acordul la care am ajuns cu UE a fost respins de
parlament la o diferenţă de 230 de voturi, aşadar va trebui să facem schimbări în acord pentru ca el să obţină
sprijin parlamentar'', a indicat purtătorul de cuvânt britanic, citat de agenţia Reuters.

Brexit: Berlinul exclude orice renegociere a acordului de

retragere a Regatului Unit din UE
Sursa: Agerpres

Guvernul german a exclus miercuri orice renegociere a acordului privind Brexitul cu Uniunea Europeană,
dorită de premierul britanic Theresa May, relatează AFP.
''O redeschidere a acordului de retragere nu este pe ordinea de zi'', a declarat Steffen Seibert, purtătorul de
cuvânt al cancelarului Angela Merkel, a doua zi după ce Theresa May a obţinut un mandat din partea
parlamentului său pentru a renegocia cu Bruxelles-ul acordul pentru ieşirea Regatului Unit din blocul
comunitar pe 29 martie şi ''plasa de siguranţă'' (''backstop'') prevăzută pentru Irlanda.

May a primit imediat un răspuns negativ din partea Uniunii Europene.

Cu toate acestea, guvernul german a salutat faptul că parlamentul britanic s-a pronunţat împotriva unui
''Brexit dur'' - o ieşire din UE fără un acord, a adăugat purtătorul de cuvânt al guvernului german.

Berlinul a luat de asemenea cunoştinţă de dorinţa deputaţilor de a obţine ''clarificări privind viitorul regim
vamal între Irlanda şi Irlanda de Nord''.

Revine în prezent premierului Theresa May, negociatorului UE Michel Barnier şi preşedintelui Comisiei
Europene Jean-Claude Juncker ''să dea explicaţii concrete în legătură cu acest subiect'', a mai spus Steffen
Seibert.

Mai înainte, ministrul de externe german Heiko Maas a dat asigurări că acordul privind Brexit-ul negociat de
Londra cu Uniunea Europeană este ''cea mai bună şi unica soluţie''.

''Poziţia noastră este clară: acordul de retragere este cea mai bună şi unica soluţie pentru o ieşire ordonată'' a
Regatului Unit din UE, a declarat Maas într-un interviu acordat grupului de media Funke.

Ultimul anunţ al Apa Nova în legătură cu apa de la robinet, în

Bucureşti: Analizele confirmă că apa este potabilă
Sursa: Mediafax

Apa Nova anunţă că în urma analizelor efectuate în ultimele ore calitatea şi potabilitatea apei produsă şi
distribuită de către companie consumatorilor din Bucureşti sunt sigure. Distribuitorul de apă din Capitală
menţionează că a crescut concentraţia de clor din cauza topirii zăpezii şi a gheţii după ce s-au mărit valorile
de amoniu din râul Argeş. Cu toate acestea distribuitorul spune că valorile de clor sunt în limite normale.

Apa Nova spune că începând cu seara zilei de 30.01.2019, a mărit numărul şi frecvenţa analizelor privind
indicatorii de calitate a apei potabile în sectoarele 5 şi 6.

„Rezultatele monitorizării calităţii apei în Bucureşti în acest moment arată că concentraţia de clor rezidual în
formă liberă nu a depăşit valoarea de 0.40 mg/l şi nu a fost mai mici de 0,10 mg/l”, anunţă Apa Nova într-un
comunicat remis Mediafax, concentraţie care se menţine în limitele normale.

Compania de distribuţie a apei spune că urmare a topirii bruşte a depunerilor de gheaţă şi zăpadă, a crescut
concentraţia de amoniu din râul Argeş, acesta fiind una dintre cele doua surse apa brută folosită de către Apa
Nova în procesul de producţie a apei potabile pentru capitală.
„Administraţia Naţională Apele Române nu a făcut nicio informare cu privire la o poluare cu amoniu pe râul
Argeş. Din preocuparea continuă a producătorului şi operatorului de apă potabilă pentru municipiului
Bucureşti pentru calitatea serviciilor oferite, acesta a acţionat conform Bunei Practici Industriale pentru
situaţii specifice, prin creşterea dozei de clor în procesul de tratare în limita necesară, fără a depăşi limita
maximă admisă. Efectul creşterii dozei de clor a condus la apariţia disconfortului organoleptic (gust şi miros)
în câteva puncte din sectoarele 5 şi 6”, anunţă ApaNova.

Chiar dacă aceste măsuri au fost luate pentru a asigura furnizarea în condiţii de calitate şi siguranţă a apei
potabile, operatorul îşi cere scuze consumatorilor săi care au resimţit acest disconfort.

Conform legislaţiei în vigoare, concentraţia clorului rezidual liber în apa potabilă din reţeaua de distribuţie
trebuie să se încadreze între 0,10 – 0,50 mg /litru. Ceea ce înseamnă ca în apa potabilă, trebuie să se
regăsească clor între aceste valori. Prezenţa clorului în apa potabilă este deci o necesitate şi o garanţie că apa
este conformă din punct de vedere microbiologic. În plus, o certitudine pentru consum în siguranţă a acesteia.
În alte state, spre exemplu, normele impun concentraţii mult mai mari de clor tocmai pentru a certifica aceasta
siguranţă (de exemplu, SUA).

În mod uzual, operatorii de apă menţin un nivel al dezinfectantului (clor rezidual în formă liberă) la valori de
până la 0.50 mg. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, clorul, care este prezent în apa
potabilă, se poate încadra în limitele între 0,20 mg/l şi până la 1 mg/l, utilizarea clorului fiind cea mai sigură
şi frecventă metodă pentru tratarea apei (eliminarea de viruşi şi bacterii).

Klaus Iohannis, întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens

Stoltenberg, la Palatul Cotroceni
Sursa: Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni, joi, începând cu ora 09:30, la Palatul Cotroceni, cu secretarul
general al NATO, Jens Stoltenberg, cei doi oficiali având programată o declaraţie comună de presă, începând
cu ora 10.20.
Klaus Iohannis, întâlnire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg la Palatul Cotroceni
Preşedintele Iohannis îl va primi pe Jens Stoltenberg în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni.

După convorbirile tête-à-tête şi convorbirile oficiale, Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg vor susţine o
declaraţie de presă comună, la Sala Unirii, Palatul Cotroceni, începând cu 10:20.

De asemenea, şeful statului îl va primi, joi, la ora 19:00, la Palatul Cotroceni, pe ministrul afacerilor externe
al Republicii Federale Germania, Heiko Maas.

Pe 23 ianuarie, premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, la Bruxelles, cu secretarului General al NATO, Jens
Stoltenberg,
În cadrul unei declaraţii de presă comune alături de premierul Viorica Dăncilă, secretarul general al NATO
Jens Stoltenberg a declarat că e necesar ca alianţii să investească în apărare în contextul în care „ne
confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă şi imprevizibilă”.

La rândul ei, Viorica Dăncilă a vorbit despre dezinformare prin ştiri false care reprezintă, de fapt, o
ameninţare.

Guvernul trimite sâmbătă în Parlament proiectul de buget.

Votul final, pe 9 februarie
Sursa: Mediafax

Guvernul va trimite proiectul bugetului de stat în Parlament sâmbătă, parlamentarii urmând să aibă la
dispoziţie timp pentru depunerea amendamentelor de sâmbătă, de la ora 16.00 până luni la ora 12.00, potrivit
unor surse politice. Votul final este preconizat pentru 9 februarie, la ora 12.00.

744 afişări

Imaginea articolului Guvernul trimite sâmbătă în Parlament proiectul de buget. Votul final, pe 9 februarie
Guvernul trimite sâmbătă în Parlament proiectul de buget. Votul final, pe 9 februarie
MEDIAFAX a intrat în posesia draftului de program de dezbatere şi adoptare a Proiectului Legii bugetului
de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019.

”Sâmbătă, 2.02.2019 Guvernul transmite Parlamentului Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019

Sâmbătă, 2.02.2019, ora 16:00 Şedinţa Birourilor permanente reunite pentru stabilirea programului de
dezbatere şi adoptare a bugetelor, cu consultarea liderilor grupurilor parlamentare

Distribuirea Proiectului Legii bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe
anul 2019 către parlamentari şi comisii
Sâmbătă, 2.02.2019, ora 16:00
- până Luni, 4.02.2019, ora 12:00 Depunerea amendamentelor de către grupuri parlamentare, deputaţi şi
senatori
Luni, 4.02.2019, între orele 12:00 – 16:00 Centralizarea şi gruparea amendamentelor la comisii pe ordonatori
principali de credite, la comisii
Luni, 4.02.2019, de la ora 16:00 - până Marţi, 5.02.2019, ora 10:00 Şedinţe comune ale comisiilor de
specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea, avizarea şi depunerea avizelor la
Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci

Luni, 4.02.2019, de la ora 16:00 - până Marţi, 5.02.2019, ora 10:00 Dezbateri generale în cadrul Comisiilor
pentru buget, finanţe şi bănci
Marţi, 5.02.2019 ora 10:00 - Miercuri, 6.02.2019 ora 12:00 Dezbateri în cadrul Comisiilor pentru buget,
finanţe şi bănci cu ordonatorii principali de credite şi elaborarea rapoartelor asupra Proiectului Legii
bugetului de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019

Miercuri, 6.02.2019 ora 13:00 Depunerea rapoartelor Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci cu privire la
Proiectul Legii bugetului de stat şi la Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019
Miercuri, 6.02.2019 ora 13:00 Şedinţa Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
pentru stabilirea timpilor de dezbatere în plen
Miercuri, 6.02.2019 ora 14:00 - până la finalizare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru dezbaterea şi adoptarea Proiectului Legii bugetului
de stat şi a Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019
- dezbateri generale
- dezbateri pe anexe
Sâmbătă, 9.02.2019, ora 12:00 Vot final”.

Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti, a

fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare/ Camera de
Comerţ: Sunt interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu
le-a înlăturat din dosar
Sursa: Mediafax

Sorin-Petre Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), a fost
condamnat de Tribunalul Bucureşti la 4 ani şi o lună închisoare cu executare, fiind acuzat de fraude cu fonduri
europene. Decizia nu e definitivă.

2547 afişări

Imaginea articolului Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ Bucureşti, a fost condamnat la 4 ani de
închisoare cu executare/ Camera de Comerţ: Sunt interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu le-a înlăturat
din dosar
CCIB: Sunt interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu le-a înlăturat din dosar

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a făcut, miercuri, precizări, ca urmare a
hotărârii de condamnare la patru ani şi o lună a lui Sorin Dimitriu, şeful organizaţiei, menţionând că sunt
interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa nu le-a înlăturat din dosar.

Sorin-Petre Dimitriu, preşedintele CCIB, a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti, la patru ani şi
o lună închisoare cu executare, fiind acuzat de fraude cu fonduri europene. Decizia nu e definitivă.
De asemenea, CCIB a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 70.000 de lei pentru săvârşirea
infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (UE). Decizia nu este definitivă şi poate fi
atacată cu apel în termen de 30 de zile.

„1. Hotărârea judecătorească nu este definivă şi poate fi atacată cu apel. 2. Decizia s-a luat fără că judecătorul
să ţină cont de faptul că expertă contabilă desemnată de DNA şi-a schimbat total declaraţia la ultimele două
termene ale procesului. Noile declaraţii făcute de experta DNA dezincriminează practic persoanele vizate de
această decizie a Tribunalului. Cu toate acestea, instanţa a respins cererea de încuviinţare a unei noi expertize
contabile. 3. Sunt mai multe aspecte strecurate în dosar, inclusiv interceptări ilegale ale SRI pe care instanţa
nu le-a înlăturat, deşi s-a solicitat acest lucru de către părti, situaţie în care s-a ajuns la o falsă incriminare”,
au precizat reprezentanţii CCIB.

Decizia instanţei: 4 ani şi o lună, închisoare cu executare

Potrivit deciziei Tribunalului Bucureşti, Sorin-Petre Dimitriu a fost condamnat la doi ani pentru folosirea
influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
necuvenite, la alţi doi ani şi trei luni pentru abuz în serviciu în formă continuată şi la doi ani şi opt luni pentru
săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pedepsele au fost contopite şi
la pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 8 luni închisoare a fost adăugat un spor de un an şi cinci luni închisoare,
astfel încât Sorin Dimitriu va executa în final patru ani şi o lună de închisoare.

De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a fost condamnată la plata
unei amenzi penale de 70.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii
Europene.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.

Pe 15 ianuarie 2019, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Sorin-Petre Dimitriu, preşedintele Camerei
de Comerţ din Bucureşti şi pe Gabriel Mihuţ, director general al instituţiei, pentru schimbarea destinaţiei
fondurilor europene. Potrivit procurorilor, începând cu anul 2009, reprezentanţii Camerei de Comerţ şi
Industrie a Municipiului Bucureşti au demarat derularea a 27 de proiecte, cofinanţate din bugetul Fondului
Social European în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)
2007-2013.

„În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în perioada 2010-2012, în contextul implementării a patru
dintre acestea, inculpaţii Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (C.C.I.B.), Dimitriu Sorin-
Petre, Mihuţ Gabriel-Dan, beneficiind de sprijinul inculpatei Vasilescu Laurenţia, au schimbat, fără
respectarea dispoziţiilor legale, destinaţia fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau
din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, pe care le-au utilizat pentru alte destinaţii ce nu erau
aferente proiectelor, în funcţie de anumite necesităţi ale C.C.I.B. Astfel, suma totală de 2.081.953 lei a fost
transferată din conturile de prefinanţare ale celor patru proiecte în contul curent al Camerei de Comerţ şi
Industrie a Municipiului Bucureşti şi a fost utilizată pentru: plata unor obligaţii către bugetul de stat, plăţi
către furnizori sau drepturi salariale ce nu erau aferente proiectelor respective, precum şi pentru restituirea
sumelor de bani provenite din alte proiecte”, arată DNA.
Instituţia a restituit suma de 1 982 617 lei din cei de 2.081.953 lei utilizaţi în alte destinaţii decât cele
prevăzute în proiect. Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) s-a constituit parte civilă în procesul penal cu
suma de 3.015.918 lei.

Tăriceanu, după ce CCR a decis că iniţiativa sa şi a lui Liviu

Dragnea este neconstituţională: Problema rămâne
Sursa: Mediafax
Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, miercuri, că problema juridică şi politică a
ilegalităţii protocoalelor SRI cu instituţii din sistemul judiciar rămâne, cu toate că CCR a decis că e
neconstituţională Legea privind declasificarea unor documente.
Tăriceanu, după ce CCR a decis că legea sa şi a lui Liviu Dragnea este neconstituţională: Problema rămâne
„Chiar dacă sunt lucruri pe care poate le văd diferit şi nu îmi convin şi nu ne convin la nivelul coaliţiei,
trebuie să respectăm decizia CCR. Problema politică şi juridică a ilegalităţii protocoalelor rămâne.

Prin urmare CCR nu a decis că protocoalele sunt legale, ci legea de declasificare nu este legală. Trebuie să
găsim soluţia cea mai rapidă pentru a declasifica aceste protocoale. Da, am citit comunicatul. O să discutăm
acest lucru. Nu am discutat. Sunt convins că şi doamna premier va analiza decizia Curţii.

Până acum nu am văzut decât comunicatul Curţii şi e normal să aşteptăm motivarea Curţii pentru a avea un
răspuns complet şi adecvat pentru a ajunge la o rezolvare", a afirmat Tăriceanu. .

Întrebat ce va face în legătură cu articolul din proiect care prevede posibilitatea persoanelor care se consideră
vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să se adreseze
instanţelor, liderul ALDE a spus că decizia CCR nu pune în discuţie legalitatea protocoalelor.

„Decizia CCR nu pune în discuţie legalitatea protocoalelor. Ele rămân în continuare să fie considerate ilegale.
Nu intră pe fond, dar protocoalele nu au cum şi cred că acest lucru e bine să îl reţinem cu toţi, că unica
autoritate legiutoare în România rămâne Parlamentul, deci cu excepţia Guvernului care poate prin delegare.

Trebuie să găsim forma constituţională pentru a le declasifica. Eu cred că acesta este un interes public general.
Cred că pentru toată România este o preocupare ca să nu avem în România instituţii care legiferează paralel.
Nu poate fi vorba de stat de drept când SRI cu procuratura legiferează în România”, a explicat Tăriceanu.

Reacţia preşedintelui ALDE vine după ce CCR a admis, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis,
ale PNL-USR şi ale ÎCCJ cu privire la neconstituţionalitatea unor aspecte cuprinse în Legea privind
declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotărârii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu
SRI.

Judecătorii Curţii au decis, cu unanimitate de voturi, că decizia privind declasificarea hotărârii CSAT 17/2005
trebuia să fie făcută nu printr-un proiect de lege adoptat de către Parlament, ci printr-o hotărâre a Guvernului.
Astfel Curtea a constatat că legea în ansamblul ei este neconstituţională deoarece încalcă dispoziţiile din
Legea fundamentală referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Proiectul de lege privind declasificarea unor documente a fost iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu, Liviu
Dragnea şi Mircea Drăghici. Iniţiatila adoptată anul trecut de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor
care se consideră vătămate de efectele produse de documentele încheiate în baza Hotărârii CSAT 17/2005 să
se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi
repararea prejudiciului suferit.

De asemenea, actul normativ prevede că de la data intrării în vigoare a legii, toate aceste documente „sunt
declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură”, şi „încetează efectele juridice ale
documentelor” amintite. În plus, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc, de la data intrării
în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.

Totodată, „lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun
la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului
parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei
Hotărârea nr.17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ
sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens”.

Ministrul Sănătăţii anunţă cum vor fi sancţionate spitalele

care nu raportează corect infecţiile cu gripă
Sursa: Mediafax
Sorina Pintea anunţă că spitalele care nu raportează corect numărul cazurilor de infecţii respiratorii vor fi
sancţionate, precizând că Direcţiile de Sănătate Publică şi ministerul continuă să facă controale încrucişate
în unităţile spitaliceşti. Potrivit ministrului, sancţiunile sunt pecuniare.
Ministrul Sănătăţii anunţă cum vor fi sancţionate spitalele care nu raportează corect infecţiile cu gripă
“Direcţiile de Sănătate Publică au competenţe să verifice aceste lucruri (nr. - dacă spitalele iau măsurile de
prevenţie a infecţiilor). Mai mult de atât, vom continua cu acele controale încrucişate pe care ministerul le-a
început în urmă cu trei ani de zile. Vor fi verificate punctual şi acele aspecte legate de măsuri necesare a se
aplica în caz de constatare a epidemiei. Vor fi sancţionaţi şi cei care nu raportează corect (n.r. - numărul
cazurilor). (...) Vorbim de sancţiuni pecuniare, pentru că există sancţiuni inclusiv pentru acest gen de
abatere”, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, într-o conferinţă de presă.

De asemenea, ministrul Sănătăţii a anunţat că din sezonul viitor este posibil ca în farmacii să se poată efectua
direct vaccinul antigripal.

“Ieri (marţi, n.r.) am avut o întâlnire cu preşedintele Colegilor Farmaciştilor care a făcut o propunere
Ministerului Sănătăţii, propunere pe care o vom discuta cu comisiile de specialitate. În sensul că pentru aşa
numita categorie sănătoasă a populaţiei să existe posibilitatea ca vaccinul să se facă direct în farmacii.
Domnul profesor Lupuleasca (n.r. - preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România) va transmite un set
de criterii pe care le vom discuta şi există această posibilitate”, a explicat Sorina Pintea.
Totodată, ministrul Sănătăţii a precizat că, probabil, acest lucru va fi posibil din sezonul viitor.

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat, miercuri dimineaţă, că e declarată epidemie de gripă, deoarece
au fost înregistrate trei săptămâni epidemice consecutiv.

Lucian Croitoru: Se pregătesc mineriade de runda a doua?

Sursa: Hotnews
Văd că președintele PSD Alba l-a atacat pe guvernatorul Isărescu. El a spus că Isărescu ar fi depreciat
intenționat leul doar pentru ca firmele străine să câștige mai mulți bani. Las la o parte că nu Isărescu
depreciază leul, ci politicile incoerente din ultimii câțiva ani, cu cireașa de pe tortul petrecerii numită
ordonanța 114/2018, scrie Lucian Croitoru pe blogul personal. Deși nedorită în magnitudinea pe care am
văzut-o, deprecierea leului îi ajută pe toți exportatorii, că sunt firme românești sau străine, nu contează. Faptul
că omul nu înțelege nimic din economie nu e treaba mea, ci a celor care îl susțin și, din păcate, a oamenilor
din județul Alba. Noroc însă că locuitorii județului Alba sunt oameni întreprinzători și deștepți și nu se prea
iau după oricine.

Dar nu ca să arăt gândirea economică precară a președintelui PSD Alba scriu aceste rânduci, ci pentru că m-
a șocat afirmația sa că se impune „chiar tragerea la răspundere penală pentru trădare” a lui Isărescu pentru
„manevrele domnului Isărescu de creștere a ROBOR-ului și depreciere a leului, doar pentru a șantaja
Parlamentul să-i mai dea un mandat de guvernator”.

Aceste afirmații le-am mai auzit în 1994, într-o sală la Palatul Cotroceni, unde se întrunise Consiliul
Economic Consultativ al Președintelui Ion Iliescu. Rolul de secretară a Consiliului îl juca Corina Crețu,
absolvent de facultate economică și, după cum s-a dovedit, un om capabil. Cel care organiza lucrările era
Mișu Negrițoiu, de asemenea om capabil dovedit, care rugase câțiva economiști să prezinte niște studii din
care să reiasă care ar trebui să fie modul în care ar trebui să se înțeleagă și să se raporteze autoritățile la
problemele legate de cele două politici.

La rugămintea lui Negrițoiu, eu am acceptat să scriu studiul referitor la politica fiscală, iar Isărescu, Eugen
Rădulescu, Cezar Boțel și Ion Drăgulin au elaborat studiul referitor la politica monetară. N-am să uit niciodată
ce am văzut acolo. Foști profesori universitari comuniști luau cuvântul pentru a deplânge soarta țării. Nu
numai la figurat, ci și la propriu. Cineva, un profesor despre care studenții scriseseră în decembrie 1989 la
afisierul ASE că fusese „susținător înfoacat al comunismului”, chiar a plâns vreo 10 minute în continuu, timp
în care tot consiliul tăcea, așteptând.

Toată lucrarea prezentată de mine arăta că politica fiscală trebuie să aibă niște principii care să-i asigure
disciplina și sustenabilitatea și arăta că în practica de la noi acele principii nu erau respectate. Cineva, care
fusese instruit dinainte, dar pe care nu am să-l amintesc, m-a criticat vehement. Eu nu am avut dreptul la
replică, nefiind membru al Consiliului, ci doar un economist invitat să prezinte un studiu. Dar chiar și fostului
președinte Iliescu, care nu era economist, i-a fost clar că am fost „executat”, înafara adevărului, și a luat
apărarea studiului care promova principiile corecte, valide și practicate în prezent de țările avansate.

După aceasta s-a trecut la discutarea politicii monetare. Abia atunci mi-am dat seama că ceea ce mi se
întâmplase mie fusese o simplă „încălzire” pentru adevăratul război. Atacurile asupra lui isărescu au fost
mult mai dure, culminând cu afirmații similare cu cele pe care le-am citat din intervenția mai sus menționată
a președintelui PSD Alba. Așa cum am precizat, cel care l-a acuzat atunci pe Isărescu de manipularea cursului
și de trădare a intereselor României a fost tot un ardelean, membru al unui partid politic ce nu mai există
astăzi, dar care s-a evidențiat pe scena politică de atunci pentru ideile naționaliste și iliberale. Președintele
Iliescu și-a dat imediat seama că omul de care vorbesc, și care mai târziu a făcut închisoare pentru fraude
economice, exprima un punct de vedere larg răspândit printre foștii comuniști ajunși în noua putere,
incapabili să înțeleagă economia de piață.

Fostul președinte al României, era, în același timp, și președintele de facto al partidului la putere atunci și era
foarte ascultat în partid, care era socialist, dar nu populist. El a avut inteligența, curajul, diplomația și flerul
de a-i convinge pe cei care credeau în aberația că volatilitatea cursului se datora lui Isărescu și că aceasta este
trădare de țară, că sunt pe un drum greșit în cererea lor de a-l angrena pe guvernatorul BNR într-o justiție
populară, la capătul căruia România ar fi dovedit că este capabilă de mineriade de runda a doua. Iliescu a
înțeles ce catastrofă financiară se afla la capătul acelui drum, chiar dacă, în sinea sa nu a fost un adept al
liberalismului economic. Deși nu era deloc adeptul liberalismului, Iliescu înțelegea unde sunt limitele pieței,
care odată încălcate îți pot pune toată lumea financiară în cap. Am suficientă informație să spun că înțelegea
și gestioana aceste limite mai bine decât unii dintre miniștrii săi economici.

Cumva, în urma crizei din 2008, incapacitatea unor oameni de a înțelege economia de piață se manifestă din
nou, reflectându-se în inițiative împotriva practicilor normale ale pieței sau ale celor care au grijă ca aceste
practici să se deruleze normal. Ea este o caracteristică de masă în clasa politică din prezent. Această
incapacitate generează în final o orbire, ca cea dovedită în timpul episodului pe care l-am descris mai sus, în
care dorința de a înțelege dispare, iar tot ce rămâne este „un temperament egoist și niște vederi înguste”, cum
ar spune Edmund Burke, criticul cel mai calificat al Revoluției Franceze. Se vor dovedi liderii celor care fac
astfel de afirmații capabili să se ridice la realismul politic al fostului lor lider, pentru a tempera și disipa astfel
de idei? Sau se vor lăsa duși în eroare și vor ceda în fața presiunilor pentru mineriade de runda a doua?

Guvernul a aprobat prelungirea acordului cu ExxonMobil și

OMV Petrom cu 15 ani, până în 2045
Sursa: Hotnews
Executivul a aprobat, miercuri, o Hotărâre prin care prelungește cu 15 ani, până în 2045, acordul petrolier al
statului român cu ExxonMobil și OMV Petrom, pentru perimetrul de gaze naturale de mare adâncime Neptun
Deep din Marea Neagră, potrivit Mediafax.
Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun a fost
aprobat în 2000, prin HG nr. 1233/2000, fiind valabil până în 2030. La acest act normativ, Guvernul a aprobat,
miercuri, adăugarea unui act adițional.

Inițial, documentul l-au semnat companie franceză Elf Aquitane și Petrom, care era încă în totalitate
companie de stat. ExxonMobile a preluat participația francezilor în 2008, iar, între timp, acționarul majoritar
al Petrom a devenit grupul austriac OMV.

Executivul și-a motivat decizia, în Nota de fundamentare a actului normativ, prin faptul că „titularii au
exploatat perimetrul XIX Neptun într-o manieră responsabilă”, iar investițiile ridicate au depășit „programele
de lucrări cu privire la acest perimetru”.

În plus, Guvernul a susținut că dezvoltarea offshore necesită „investiții masive în tehnologie sofisticată”,
costurile totale putând ajunge „în mod obișnuit, la câteva miliarde de dolari”, iar perioada trebuie să fie
„suficientă”, pentru a crea infrastructura și capacitățile de producție, precum și pentru exploatarea resurselor
potențiale.
Cum îi răspund primarii lui Liviu Dragnea, care susține că vor
primi câți bani au cerut: Noi nu suntem niște fraieri care nu
înțelegem cifrele sau cum circulă banii
Sursa: Hotnews
"Primarii nu sunt niște fraieri care nu înțeleg cifrele și cum circulă banii", a spus edilul Sectorului 3, Robert
Negoiță, la finalul discuțiilor de aproximativ două ore cu premierul Dăncilă. Edilii spun că premierul i-a
ascultat, și-a notat, iar după ședința de guvern ar urma să le dea un răspuns legat de procentul care va fi alocat
primăriilor din bugetul de stat. Ei spun că procentul de 60% din încasări care le-a fost propus, fiind anunțat
de Liviu Dragnea pe Facebook, ar însemna un dezastru, în condițiile în care administraţiile locale ar trebui
să preia cheltuielile de asistență socială.

"Am făcut apel la doamna prim-ministru, i-am explicat facturile foarte mari pe care trebuie să le plătim și
trebuie să înțeleagă că, deși Capitala pare că are un buget mare, când te raportezi la toate cheltuielile, banii
sunt foarte puțini. Așteptăm de la doamna prim-ministru o reacție. Ne-a ascultat pe toți, a notat și sperăm ca
după ședința de Guvern să ne dea un răspuns privind procentul care va fi alocat administrațiilor locale", a
declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea.

Ea a mai spus că "cea mai mare lovitură" pentru Primăria Capitalei va fi în ceea ce privește termoficarea,
pentru că va fi foarte greu, spre imposibil, ca municipalitatea să plătească creanța ELCEN și "să salveze de
la faliment RADET și ELCEN".

La rândul său, Robert Negoiță a spus că pentru a fi acoperite pierderile din 2017 și pentru a putea susține
investițiile, administrațiile au nevoie de o alocare de 67% din bugetul de stat pe 2019.

"Noi nu suntem niște fraieri care nu înțelegem cifrele, legile sau cum circulă banii. Cerem doar să nu ne fie
afectate bugetele", a spus Robert Negoiță.

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a acuzat că Ministerul Finanțelor nici măcar nu are o analiză pe fiecare
localitate privind bugetul.

"60% pentru noi ar însemna un dezastru, dacă va trebui să preluăm și cheltuielile de asistență socială, așa
cum s-a propus. Va fi dezastru. Este un moment foarte greu pentru administrații", a declarat Falcă.

În vreme ce primarii erau primiți la Palatul Victoria de premierul Dăncilă, înaintea ședinței de Guvern, șeful
PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, pe Facebook, că primăriile vor primi bani așa cum au cerut. „Win-win
situation pentru autoritățile locale”: mai mult pentru cei săraci, fără pierderi la cei bogați”, a comentat el.

Postarea lui Dragnea:

"Comunitățile locale vor avea în 2019 cel mai mare buget din istoria României: circa 77 miliarde de lei, adică
aproape jumătate din valoarea bugetului de stat (164,5 mld.).
Aleșii locali vor păstra toate sumele încasate din impozitul pe venit și vor primi 11 miliarde de la Guvern,
din cotele de TVA. Niciun județ nu va avea mai puțin de 400 lei/locuitor, față de doar 250 anterior, și nicio
primărie nu va avea mai puțin de 1.200 lei/locuitor față de doar 750 lei înainte.

Primăriile vor opri direct 60% din încasări, așa cum au cerut, iar restul de 40% vor merge la județ, din care
20% se vor întoarce la aceleași primării pentru echilibrare. Si bucureștenii vor avea mai mult decât înainte.

Va avea loc o descentralizare a finanțelor, aleșii locali vor prelua o serie de cheltuieli din sarcina Guvernului,
dar tot vor rămâne cu 9 miliarde mai mult decât aveau înainte".

Metoda incredibilă prin care Guvernul vrea să transforme

Consiliul Concurenței în instrument politic: O ordonanță
privind înființarea unei orchestre va suprima independența
autorității de concurență
Sursa: Hotnews
Guvernul vrea să introducă într-un proiect de ordonanță inițiat de Ministerul Culturii articole care vizează
eliminarea independenței Consiliul Concurenței. Oficial, proiectul de act normativ prevede înființarea,
denumită pompos "Orchestra Uniunii Europene". Neoficial, miza este obligarea Consiliului Concurenței să
înceapă și să finalizeze rapid investigații, în maxim 6 luni, asupra companiilor private, ținta principală fiind
mediul bancar. Fiind o ordonanță care încalcă legislația UE, în condițiile în care activitatea Consiliului
Concurenței trebuie să fie total independentă politic, Ministerul Justiției nu a vrut să semneze până acum.
Însă, presiunile asupra Ministerului Justiției sunt uriașe, potrivit surselor HotNews.ro.

Povestea Ordonanței

Ministerul Culturii a introdus în ședința de Guvern din 17 ianuarie un proiect de Ordonanță care prevede
înființarea Orchestrei UE, fiind un proiect cultural. Însă numele actului normativ spunea altceva, titlul fiind:
Ordonanță privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. În cadrul ședinței, Ministerul Finanțelor a
încercat să introducă articole care nu au nicio legătură cu proiectul cultural. Vezi aici proiectul de la Cultura.

Interesant este că pe 17 ianuarie, Executivul a anunțat, printr-un comunicat de presă, că Ordonanța se află
printre actele normative aprobate, în condițiile în care lipsea semnătura de la Justiție. Vezi aici comunicatul.

Aceste articole ar obliga autoritatea de concurență să finalizeze investigații în maxim 6 luni, aceasta în
condițiile în care media unor astfel de anchete este de 2-3 ani. Procedurile pe care trebuie să le urmeze
Consiliul Concurenței sunt numeroase și necesită mult timp, pornind de la analiza unei sesizări, până la
începerea efectivă a unei investigații, care cuprinde mulți pași, și până la elaborarea unui raport final. Este
un întreg lanț de proceduri, una dintre acestea fiind sesizarea Comisiei Europene și așteptarea unui răspuns
din partea acesteia, fapt care necesită iarăși timp.

Articolele pe care vrea să le introducă Ministerul Finanțelor contravin legislației europene în materie de
concurență. Autoritățile de concurență din statele UE trebuie să fie independente politic și să acționeze
conform propriilor regulamente. Practic, aprobarea lor ar duce automat la declanșarea unei proceduri de
infringement.

Legea Concurenței prevede clar că autoritatea de concurență este independentă. Vezi aici Legea Concurenței.

Darius Vâlcov, omul care a ajuns să controleze, din poziția de consilier al premierului, tot ce înseamnă
legislație pe fiscalitate și mediul de afaceri, a lansat, zilele trecute, un atac asupra Consiliului Concurenței,
exact pe motivul că durata investigațiilor este prea mare. Vâlcov a spus la Antena 3 că are în vedere
schimbarea legislaţiei Consiliului Concurenţei, astfel încât să oblige instituția să finalizeze investigațiile în
termen de maxim 6 luni, cu raport final, prezentând o sinteză preliminară după doar 3 luni.

Practic, a anunțat care sunt intențiile sale în privința concurenței, însă nu a prezentat foarte clar modalitatea
în care vor fi aprobate acele prevederi. „Soluţia există şi a fost introdusă în ultima OUG. Le-a scăpat marilor
artişti. Există o obligaţie acolo. Faimosul Consiliu al Concurenţei să nu mai tărăgăneze. OUG spune aşa: în
trei luni trebuie să dai primele indicii şi în şase rezultatul final. Şi ministrul Finanţelor este pregătit să ceară
intervenţia Consiliului Concurenţei, să vedem dacă există vreo înţelegere. Domnul Zamfir a fost aici şi a
arătat cum în 2008 au dat-o pe faţă această tendinţă. Acum vor fi obligaţi să prezinte în şase luni raportul
final”, a spus Vâlcov. El a mai zis că imediat cum se publică ordonanța, ministrul Finanţelor este pregătit să
ceară pentru Robor şi pentru euro intervenţia Consiliului Concurenţei.

Publicarea ordonanței mai depinde doar de semnătura de la Ministerul Justiției.

Vești proaste! Mii de angajați își vor pierde locul de muncă

Sursa: stiripesurse.ro
Vești proaste pentru mii de la salariați! Din cauza ordonanței lăcomiei foarte mulți angajați își vor pierde
locul de muncă.

Sindicatele din bănci se pregătesc pentru concedierea a până la 12.000 de angajaţi, respectiv 25% din salariaţi
din sectorul bancar, din cauza taxei pe lăcomiei aplicate activelor bancare, susţine preşedintele Federaţiei
Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB).

„Avem informaţii că 25% din angajaţii sistemului bancar ar urma să fie disponibilizaţi dacă ordonanţa care
a introdus taxa pe active va rămâne în forma actuală. Am început deja negocieri pentru a ne asigura că se vor
lua măsuri pentru ca oamenii afectaţi să poată trece mai uşor peste eventualele restructurări masive”, a
declarat Paraschiv Constantin, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), pentru
profit.ro.

El estimează că este o decizie intempestivă şi generalizată la nivelul întregi pieţe, urmând să aibă loc
„disponibilizarea a 25% din cei circa 65.000 de angajaţi din sistem”, care ar afecta 10-12.000 de oameni.
Paraschiv Constantin susţine că a primit promisiuni din bănci, de la şefii departamentelor de resurse umane,
până în martie, când se va aplica prima dată taxa pe active şi se va şti dacă OUG va suferi sau nu modificări,
nu se vor pune în practică restructurări masive.

Guvernul Dăncilă primeşte lovitura decisivă de la Comisia

Europeană: Deficit peste 3% în 2018, 4,7% în 2020. În 10 ani,
datoria publică ajunge la 60% din PIB
Sursa: stiripesurse.ro
STIRIPESURSE.RO vă prezintă în premieră informaţii din draftul Raportului de țară în domeniul economic,
care va fi publicat în această primăvară de Comisia Europeană. Documentul a fost trimis la Guvern, de unde
se va întoarce, cu observaţii, la Bruxelles.

Raportul precizează că, potrivit prognozelor Comisiei Europene, deficitul public se va mări, în mare parte
din cauza creşterii cheltuielilor. În prognoza din toamna anului 2018, Comisia a estimat că deficitul va creşte
de la 2,9% din PIB în 2017 la 3,3% din PIB în 2018, creştere generată în principal de creşterea salariilor din
sectorul public. Deficitul ar urma să crească în 2019 la 3,4% din PIB şi să sară la 4,7% din PIB în 2020, ca
urmare a creşterii semnificativă a pensiilor. Punctul de pesnie, principalul parametru folosit pentru indexarea
pensiilor, este programat să crească cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

Deficitul structural ar urma să rămână stabil, în jur de 3,3% - 3,4% din PIB-ul potenţial până în 2019 şi să
crească la 4,5% în 2020. În iunie 2018, Consiliul a lansat o nouă procedură de abatere semnificativă la adresa
României.

Tăierile de taxe şi creşterea cheltuielilor sunt finanţate din datoria publică. Din cauza creşterii deficitului
public, datoria publică urmează să crească de la 35,1% din PIB în 2018 la 38,2% din PIB în 2020, se mai
arată în raport.

Fără o schimbare a politicilor, datoria publică va creşte peste 60% din PIB în 2029, mai susţine Comisia
Europeană, care remarcă şi creşterea constantă a costului finanţării datoriei publice, începând cu mijlocul
anului 2017, până la un nivel cu mult peste cele observate în ţări de acelaşi nivel.

Bugetul general consolidat a încheiat anul 2018 cu un deficit de 2,88% din Produsul Intern Brut, nivel identic
cu cel la care s-a închis bugetul şi în anul 2017, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor
Publice.

Exclusiv ZF. Topul salariilor din România dezvăluie o surpriză

imensă: Pe primul loc este o companie de stat, care plăteşte
dublu faţă de Microsoft şi de trei ori mai mult decât Oracle,
IBM sau PRO TV
Sursa: Ziarul Financiar
În top 10 companii care oferă cele mai mari salarii din economie se află şase companii de IT şi două
companii controlate de stat.
Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul traficului aerian, are cel mai bine plătiţi angajaţi
din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net/lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft,
furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de
energie Nuclearelectrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017, potrivit calculelor ZF efec-
tuate pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului. În top au fost incluse companiile din top 100 cu cele
mai mari cheltuieli de personal.

În total, în top 10 companii în funcţie de salariul mediu din 2017 se află şase companii cu activităţi în
domeniul IT: Microsoft (10.000 de lei net/lună), Ericsson Telecommunications România (7.600 de lei net),
IBM (7.500 de lei net), Endava (7.400 de lei net), Oracle (7.000 de lei net) şi Softvision (6.800 de lei net).

„Cele mai mari nume din industria globală de IT se află în acest clasament, iar datele confirmă situaţia de pe
piaţa muncii. Aceste companii angajează preponderent oameni cu calificări de excepţie, cu o mare expertiză
şi cu volume foarte mari de vânzări. Salariaţii din aceste companii sunt preponderent «white collars», per-
soane cu studii superioare şi calificări înalte şi de aceea este normal ca salariile medii să fie mai mari decât
în companiile direct productive, unde probabil 80% din totalul angajaţilor este reprezentat de angajaţi «blue
collars», adică muncitori cu diferite niveluri de calificare“, a explicat Raluca Pîrvu, business manager la BPI
Group.
Bugetul pe 2019 și execuția pe 2018: Datele introduse eronat
care dau soluţii eronate
Sursa: cursdeguvernare.ro
Înţelegerea unor evoluţii în economie, formarea unei opinii avizate şi luarea unor decizii corecte depind, în
mod esenţial, de prezentarea datelor. Precum în programare, se aplică, în acest context, principiul bine
cunoscut în limba engleză: „Garbage in, garbage out” (tradus în varianta soft, „datele introduse eronat dau
soluţii eronate”).

Două exemple foarte importante pentru a înţelege cum stăm cu echilibrele macroeconomice ( de care depinde
stabilitatea financiară, cursul de schimb etc.) se impun de la sine:

1. Pentru a invalida teza că deprecierea cursului e cauzată de o deteriorare progresivă a balanţei comerciale,
la o oră de maximă audienţă pe TV s-a făcut afirmaţia că deficitul comercial „nu are nicio diferenţă în luna
noiembrie – decembrie, faţă de ianuarie şi februarie – martie – aprilie până in octombrie.”

Hai să verificăm această aserţiune.

Dacă împărţim anul 2018 în trei părţi ( cu observaţia că datele pe decembrie încă nu au fost calculate) , rezultă
o medie a deficitului schimburilor externe de bunuri de 913,5 milioane euro pe primele 4 luni ale anului,
1.291,5 milioane euro în următoarele patru luni şi, deocamdată, 1.447,0 milioane euro pe trei din ultimele
patru luni.

Asta deşi în septembrie s-a revenit conjunctural sub pragul de 1 miliard de euro deficit.

De altfel, singurul element care ar putea fi în acord cu ideea promovată, deşi apare destul de clar caracterul
întâmplător al unui nivel de deficit similar în septembrie şi aprilie. Altminteri, dacă nici un spor de deficit de
circa 60% pe segmentul de bunuri schimbate de România cu exteriorul (nivelul de 1.447 milioane euro faţă
de 913,5 milioane euro) între prima treime a anului şi ultima treime a anului (sub rezerva că rezultatele pe
decembrie vor confirma nivelurile din cele două luni anterioare, ceea ce apare ca foarte probabil) nu contează
ca presiune pe cursul monedei naţionale în raport cu euro, atunci e greu de spus ce ar mai conta.

De reţinut şi faptul că gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate a scăzut, pentru perioada cu
date oficiale certe comunicate (11 luni din 2018 faţă de 11 luni din 2016 ) de la 89,5% la doar 86% ( atenţie,
la nivelul din 2011-2012 !), pe fondul unui deficit comercial majorat de la 8.769,9 milioane euro la 13.412,5
milioane euro ( date INS, FOB-CIF), respectiv cu 53% în plus.

2. Dacă cineva se rezumă la lumina favorabilă pusă prin afirmaţia PIB-ul a crescut cu 25% în 2018 faţă de
2016 iar veniturile bugetare cu 32%, totul apare ca formidabil pentru România ultimilor doi ani. Corectă,
însă, ar fi fost prezentarea rezultatelor de creştere economică nu în termeni NOMINALI ci în termeni REALI.

Unde statistica oficială oferă, deocamdată, o creştere de 7% pentru 2017 şi 4,2% pe cele 9 luni din 2018 la
care s-a finalizat calculul provizoriu. În traducere, după ce se înmulţesc cele două creşteri consecutive, rezultă
un avans economic REAL de 11,5% pe doi ani, altminteri foarte respectabil şi de admirat, dar departe de
nivelul de 25% prezentat superficial şi care ar putea fi uşor luat de unii telespectatori drept creştere economică
pe 2 ani.

În treacăt fie spus, pentru rigurozitatea calculelor referitoare la PIB, informăm că pe data de 12 octombrie
2018 a apărut valoarea definitivă a PIB pe anul 2016, de 765.135,4 milioane lei. Faţă de care, cele 949.600
milioane lei estimate pentru 2018 reprezintă o creştere de 24% (cel mai probabil, cele 25% au apărut din
raportarea la varianta semidefinitivă de circa 761,4 miliarde lei, utilizată până atunci).

Evident, şi încasările bugetare majorate cu 32% (toată lauda pentru reuşita Guvernului de a creşte încasările
ca pondere în PIB pe 2018 după doi ani de recorduri negative) trebuie ajustate cu inflaţia, care a mâncat peste
jumătate din creşterea nominală a PIB-ului în varianta pentru întreaga economie a deflatorului utilizat.

Dar, dacă tot a venit vorba despre creşterea încasărilor bugetare, poate era util să vedem şi care a fost creşterea
cheltuielilor bugetare, cea care a stimulat, prin majorări substanţiale de salarii şi pensii, creşterea economică.

După cum se poate vedea, este foarte bine că ritmul de creştere al încasărilor a fost peste cel al creşterii
economice ( în condiţii comparabile, termeni nominali), dar există şi două probleme.
Prima, cheltuielile (+33,2%) au crescut încă şi mai repede decât veniturile (31,9%) care au crescut mai repede
decât PIB ( 24% sau 25%). Ceea ce nu este sustenabil, nici pe termen mediu nici pe termen lung,

A doua, derivată din prima şi din efectul de bază al minusurilor cu care ne-am obişnuit să lucrăm „by default”
pe bugetul României, indiferent că suntem în criză sau în dezvoltare robustă, deficitul bugetar a crescut cu
mult mai mult decât încasările (49,4% faţă de 31,9%, adică un ritm cu vreo 55% mai mare), ceea ce nu arată
deloc bine pentru echilibrele macroeconomice.
Una peste alta, are mai puţină importanţă cine ce zice şi are sau nu dreptate ci care sunt datele complete. Vă
lăsăm să trageţi concluziile, pentru care contează doar cifrele prezentate corect şi verificate din toate sursele
oficiale. De-abia apoi se poate forma o opinie sau aprecia drept posibile sau nu anumite strategii economice,
care par abstracte dar afectează cât se poate de concret viaţa tuturor.

Barometrul Industrial: 2018 s-a încheiat sub nivelul anului

anterior. Comenzile pentru export aproape de minim
Sursa: cursdeguvernare.ro
Toţi indicatorii măsuraţi de Barometrul Industrial arată reducerea activităţii din sector în ultimul trimestru
din 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2017, cu excepţia „preţurilor încasate” şi a costurilor de producţie,
influențate de inflaţia mai mare.
Activitatea industrială s-a contractat puternic în decembrie 2018, iar comenzile noi au scăzut dramatic,
inclusiv cele pentru export, potrivit rezultatului sondajului realizat de IRSOP şi SNSPA pe un eşantion
reprezentativ pentru companiile industriale.
De altfel, percepți amanagerilor din industrie privind
tendinţa comenzilor pentru export s-a depreciat în
ultimii patru ani, în ciuda faptului că aceştia au fost anii
cei mai buni pentru industria europeană, principalul
destinatar al exporturilor româneşti.

Comenzile pentru export au fluctuat moderat între 59-

50 puncte în 2018, în decembrie fiind al doilea cel mai
mic index al anului. Rata anuală a scăzut de la 59 în
2015 la 54 în 2018.
Indexul realizat cu răspunsurile managerilor participanţi la sondaj se bazează pe raportul net dintre
răspunsurile „creştere / scădere” şi semnalează o expansiunea sectorului dacă trece de 50 de puncte,
respctiv contracţia dacă scade sub 50.