REVISTA PRESEI 06.02.

2019
Contents
#Romania2019.eu/ Premierul Viorica Dăncilă - la Bruxelles; participă la sesiunea plenară a CoR ........ 2
#Romania2019.eu/ Miniştrii justiţiei şi cei ai afacerilor interne vin la Bucureşti pentru reuniunea
informală JAI ........................................................................................................................................... 3
Andronescu: Sunt 1.460 de şcoli în ţară cu grupurile sanitare în curte; avem bani în buget ca să
rezolvăm problema ................................................................................................................................. 4
Carmen Dan: Bugetul MAI - cu 25% mai mare; va acoperi cheltuielile de personal, dar vor fi şi
investiţii................................................................................................................................................... 5
Atenţionare de călătorie pentru Grecia: Blocaje ale fermierilor pe infrastructura rutieră .................... 5
Discuţiile în coaliţie pe buget vor continua şi miercuri; vor fi chemaţi şi reprezentanţii Ministerului
Transporturilor şi ai AMR (surse) ............................................................................................................ 7
Şedinţă a coaliţiei PSD - ALDE pe tema bugetului pe 2019 ..................................................................... 7
#Romania2019.eu/Acord preliminar pentru un pachet de măsuri vizând eliminarea barierelor în
distribuţia transfrontalieră a fondurilor de investiţii .............................................................................. 8
O echipă de experţi a Comisiei Europene vine în România în perioada 11-13 februarie ....................... 9
AGA Hidroelectrica a numit membrii Consiliului de Supraveghere, cu mandat de patru ani ................ 9
Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar s-ar putea situa în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB, în
2019 ...................................................................................................................................................... 10
Fitch Ratings este sceptică cu privire la faptul că ţinta de deficit de 2,6% din PIB va fi atinsă de
România ................................................................................................................................................ 12
Chiriţoiu: Este foarte posibil ca preţurile să crească în urma OUG 114/2018; monitorizăm ca
scumpirile să nu fie nejustificate .......................................................................................................... 13
Consiliul Concurenţei a aplicat sancţiuni de 93 de milioane de euro anul trecut ................................ 13
Reprezentanţi Nuclearelectrica: Indicatorii de profitabilitate vor scădea de peste 6 ori prin vânzarea
energiei la preţuri reglementate........................................................................................................... 14
Studiu: Peste un sfert dintre copiii din România petrec peste 6 ore online într-o zi de şcoală............ 16
Ministrul Tudorel Toader a publicat salariile angajaţilor din penitenciare .......................................... 18
Şeful Consiliului Concurenţei: Nu putem aplica sancţiuni mari după mai puţin de doi ani şi fără
acordul CE. Sesizările Guvernului, prioritare/Chiriţoiu: Am reuşit să stabilizăm piaţa RCA ................. 19
Se întâmplă în România. Un spital a atras zeci de medici, unii cu studii în străinătate, după investiţii
de 32 de milioane de euro .................................................................................................................... 22
Lipsa de personal, rezolvată parţial: 60% din deţinuţii unui penitenciar lucrează la firme din judeţ şi
aduc profit închisorii ............................................................................................................................. 23
Consiliul fiscal: Scenariile care stau la baza bugetului sunt excesiv de optimiste. Menţinerea creşterii
economice la 5,5% după Ordonanţa 114 , surprinzătoare şi nejustificată ........................................... 24
Andronescu: 55.000 de profesori vor fi formaţi în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Educaţiei
Naţionale ............................................................................................................................................... 28
Cum vrea Guvernul să-i împace pe primarii din marile oraşe ale României, după revolta faţă de
bugetul de stat 2019 - surse ................................................................................................................. 29
DOCUMENT S-au răzgândit. Până la urmă, Finanțele tot de la bănci vor să se împrumute. Joi vor ieși
din nou pe piață .................................................................................................................................... 29
O propunere concretă privind Legea asigurărilor de sănătate, în maxim 6 luni: Pacienții ar putea
folosi asigurări private pentru a deconta servicii de recuperare în spitalele de stat ........................... 30
HARTĂ INTERACTIVĂ 500 de localități au medici de familie mai puțini decât ar trebui sau deloc.
Doctorii susțin că "medicina de familie este în colaps" ........................................................................ 31
Raport Freedom House Democrația, în declin: Sistemul constituțional din SUA este pus la încercare,
Ungaria și Serbia au mari probleme. România rămâne un stat liber .................................................... 33
DOCUMENT Autoritățile au publicat raportul privind Planul național de adoptare a euro. Vezi ce
obiective avem de atins și de ce ar mai putea dura peste 10 ani până să ajungem să plătim în
România cu euro, nu cu lei.................................................................................................................... 34
Situaţia GRAVĂ: Probleme cu banii la Preşedinţia Consiliului UE. Ministrul Ciamba le cere colegilor să
plătească (Document) ........................................................................................................................... 36
Un document ținut sub cheie de Ministerul Finanțelor a ieșit în presă: economia Germaniei se
PRĂBUȘEȘTE .......................................................................................................................................... 37
SINDICAT: Firmele din construcţii caută subterfugii pentru nemajorarea salariului minim la 3000 de
lei........................................................................................................................................................... 38
Grevă naţională. Sindicatele, acțiune comună de protest, în Franța ................................................... 39
Angajaţii Fabricii de Arme Cugir îl acuză pe ministrul Bădălău că i-a „trădat” pentru Beretta ............ 39
TENSIUNI LA TRANSURB: SINDICALISTII ANUNTÃ O GREVÃ JAPONEZÃ ............................................... 41
REVITALIZAREA INDUSTRIEI DE ARMAMENT, ÎN AŞTEPTARE ............................................................... 42
Contracte directe, în detrimentul producătorilor autohtoni ................................................................ 42
Companiile energetice despre OUG 114: Limitarea profitului prin ordin ANRE este neconstituțională
.............................................................................................................................................................. 43
Guvernul a oprit mașina de măsluit indicatorii. Cum a funcționat aceasta.......................................... 45

#Romania2019.eu/ Premierul Viorica Dăncilă - la Bruxelles;

participă la sesiunea plenară a CoR
Sursa: Agerpres

Prim-ministrul Viorica Dăncilă efectuează miercuri şi joi o vizită de lucru la Bruxelles, ocazie cu care va
participa la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor (CoR) şi va avea întrevederi bilaterale cu
preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans
Timmermans.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Viorica Dăncilă va prezenta priorităţile preşedinţiei
României la Consiliul Uniunii Europene în cadrul sesiunii plenare a Comitetului European al Regiunilor
(CoR), care va avea loc miercuri.

În acest context, prim-ministrul va avea şi o întrevedere bilaterală cu preşedintele CoR, Karl-Heinz Lambertz.

Joi, Viorica Dăncilă va participa la conferinţa "Lupta împotriva antisemitismului: o abordare comună pentru
o mai bună protejare a comunităţilor evreieşti din Europa - de la practici la acţiuni", organizată de România,
în contextul deţinerii preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

Cu ocazia vizitei la Bruxelles, premierul român va avea o serie de întrevederi bilaterale cu reprezentanţi ai
organizaţiilor evreieşti europene şi internaţionale: Ronald Lauder, preşedintele Congresului Mondial al
Evreilor; David Harris, director executiv al Comitetului Evreiesc American; Daniel S. Mariaschin, director
executiv şi vicepreşedinte B'nai B'rith; Colette Avital, secretar general al Organizaţiei Evreieşti Mondiale
pentru Restituiri; Katharina von Schnurbein, coordonator european pentru combaterea antisemitismului,
anunţă Guvernul.

Alte elemente importante ale vizitei vor fi întrevederile bilaterale cu preşedintele Consiliului European,
Donald Tusk, şi cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Din delegaţia guvernamentală condusă de premierul Viorica Dăncilă fac parte, printre alţii, ministrul delegat
pentru Afaceri Europene, George Ciamba, şi ministrul pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb.

#Romania2019.eu/ Miniştrii justiţiei şi cei ai afacerilor interne

vin la Bucureşti pentru reuniunea informală JAI
Sursa: Agerpres

Miniştrii justiţiei şi cei ai afacerilor interne din statele membre UE vor participa, în perioada 6-8 februarie
2019, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală desfăşurată în contextul exercitării de
către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, între dosarele care urmează a fi discutate aflându-
se cele privind terorismul, migraţie şi azil, Schengen, modalităţi de dezvoltare a cooperării judiciare în
materie civilă şi comercială.

Potrivit unei informări de presă, evenimentul va fi prezidat de ministrul român al Afacerilor Interne, Carmen
Dan, pentru secţiunea de afaceri interne, respectiv ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, pentru
secţiunea de justiţie.

La reuniune vor participa miniştrii de justiţie şi afaceri interne din statele membre ale Uniunii Europene,
Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Julian King,
comisarul european pentru securitate internă, Vera Jourova, comisarul european pentru justiţie, protecţia
consumatorului şi egalitate de gen, Gilles de Kerchove, coordonatorul UE pentru combaterea terorismului,
Claude Moraes, preşedintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, Pavel Svoboda, preşedintele
Comisiei JURI din Parlamentul European, Ladislav Hamran, preşedintele Eurojust, Catherine De Bolle,
directorul executiv al Europol, Fabrice Leggeri, directorul Frontex, Michael O'Flaherty, directorul Agenţiei
pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Tiina Astola, director general pentru justiţie şi
consumatori în cadrul Comisiei Europene, Christine Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne
în cadrul Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, precum şi alţi oficiali din cadrul unor
agenţii europene.

Evenimentul va debuta în seara zilei de 6 februarie cu un cocktail de bun-venit pentru membrii delegaţiilor
de pe componenta de afaceri interne.

Joi, 7 februarie, miniştrii de interne din statele membre se vor reuni la Palatul Parlamentului pentru a discuta
subiecte ce ţin de prevenirea şi combaterea terorismului, cooperare poliţienească, spaţiul Schengen, migraţie
şi azil.

La finalul sesiunii dedicate afacerilor interne, joi, în jurul orei 17.15, este programată o conferinţă de presă
la Sala Nicolae Iorga din Palatul Parlamentului.

Vineri, 8 februarie, miniştrii de justiţie din statele membre vor discuta la Palatul Parlamentului despre
dezvoltarea cooperării judiciare în materie civilă şi comercială, colectarea dovezilor electronice în materie
penală şi viitorul cooperării judiciare în materie penală în Uniunea Europeană.

Sesiunea dedicată justiţiei se va încheia cu o conferinţă de presă, programată să înceapă vineri, în jurul orei
15.30, la Sala Nicolae Iorga, Palatul Parlamentului.

Andronescu: Sunt 1.460 de şcoli în ţară cu grupurile sanitare

în curte; avem bani în buget ca să rezolvăm problema
Sursa: Agerpres

Un număr de 1.460 de şcoli din ţară au grupurile sanitare în curte, a precizat marţi ministrul Educaţiei,
Ecaterina Andronescu, adăugând că există bani în bugetul pe 2019 pentru construirea acestora.

"La începutul anului 2018, erau 2.600 de şcoli (cu toaleta în curte - n.r.), diferenţa dintre 1.460 şi 2.600 a fost
prinsă în programele PNDL I şi II. Ca urmare ne-au mai rămas acestea, pentru care, din fericire, (...) avem
bani în buget, aşa încât sper să fie ultima dată când discutăm despre acest subiect", a declarat ministrul
Educaţiei, la Antena 3.

Ea a spus că cea mai potrivită soluţie pentru construirea grupurilor sanitare ar fi să trimită banii la autorităţile
locale, fără a exista posibilitatea ca acestea să schimbe destinaţia fondurilor.

"Acum încercăm să găsim care este cea mai potrivită formulă - probabil că cea mai bună ar fi să trimitem
banii la autorităţile locale cu această destinaţie, fără posibilitatea să schimbe destinaţia. Există o formulă pe
care am analizat-o şi noi la minister să terminăm mai repede, în sensul că există un fel de container, o încăpere
care vine echipată şi se aşază pe fosa septică. De aceea, sper să nu dureze aşa de mult construcţia acestor
grupuri sanitare lipite de şcoală, în interiorul şcolii", a explicat Andronescu.

Ea a precizat că investiţia se ridică la 70 de milioane de lei.

 Potrivit ministrului, cele mai multe şcoli cu grupul sanitar în curte sunt în zona Moldovei. Ea a menţionat că
primarii răspund de construcţia acestor toalete.

Carmen Dan: Bugetul MAI - cu 25% mai mare; va acoperi

cheltuielile de personal, dar vor fi şi investiţii
Sursa: Agerpres

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat marţi că în 2019 ministerul său va avea un buget cu
25% mai mare faţă de anul trecut, care va acoperi cheltuielile de personal, însă vor fi şi investiţii.

"O foarte mare parte din buget este adevărat că acoperă cheltuielile de personal, însă vom continua politica
de investiţii. În continuare, vom avea achiziţii de autospeciale, ne vom preocupa de reabilitarea unor sedii,
cum ar fi instituţiile prefectului, dau un exemplu, ne vom preocupa de achiziţii de echipament", a spus
Carmen Dan, la Antena 3.

Ministrul a precizat că este un buget alcătuit pentru nevoile ministerului, pentru "a ne permite să ne
îndeplinim misiunea".

"Tot ceea ce s-a solicitat şi tot ceea ce s-a argumentat atunci când s-a discutat proiectul de buget a avut în
vedere un singur obiectiv: acela care presupune prestarea unui serviciu public cât mai bun pentru cetăţean şi
mă bucur că lucrul acesta a fost înţeles de colegii mei şi mă bucur că în fiecare an am reuşit să aduc un plus
la buget care se concretizează până la urmă în eficienţa cu care prestăm acest serviciu public, în salarizarea
de care se bucură personalul ministerului", a mai spus Carmen Dan.

Atenţionare de călătorie pentru Grecia: Blocaje ale fermierilor

pe infrastructura rutieră
Sursa: Agerpres

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească
în Republica Elenă că fermierii greci au anunţat pentru marţi, în intervalul orar 16,00 - 18,00, blocarea cu
maşini agricole a intersecţiei Platikambos - Larissa de pe autostrada Atena - Salonic.

De asemenea, precizează MAE, fermierii sunt în continuare mobilizaţi, existând posibilitatea blocării
următoarelor zone:

* Intersecţia Nikea, Larissa;

* Intersecţia Gypsochori de pe Egnatia Odos;

* Intersecţia Naousa (jud. Imathia) de pe Şoseaua regională Veria - Naousa;

* Intersecţia Pelasgias (jud. Fthiotida);

* Intersecţia Aerinou (jud. Magnisia) aflată pe DN Lamia-Larissa;

* Intersecţia Chaliki, Etoloakarnania, aflată pe autostrada Ionia Odos;

* Intersecţia Kouloura, Veria, aflată pe Egnatia Odos;

* Intersecţia Antigono de pe DN Florina-Edessa;

* Intersecţia Siderokastro, Serres;

* În localitatea Metochi, Creta;

* Pe DN Chania - Rethimnos, în zona Megala Chorafia, Creta;

* În Rethimno, Creta, localitatea Mantres;

* În Iraklio, Creta, intersecţia Asterousion;

* Pe DN zona Egio, în direcţia spre Patra, Peloponez;

* Intersecţia Agios Georgios, jud. Ilias, Peloponez;

* În zona gării din localitatea Messini, jud. Messinia, Peloponez;

* Intersecţia Kastanies, aflată pe DN Kastanies-Ormenio.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena:
+302106728879, +302106728875 şi cel al Consulatului General la Salonic: +302310340088, apelurile fiind
redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCR) şi preluate
de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români, care se confruntă cu o situaţie cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi

telefonul de permanenţă al Ambasadei României în Republica Elenă: +306978996222 şi cel al Consulatului
General al României la Salonic: +306906479076.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://atena.mae.ro,
http://salonic.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la
dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă" (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de
călătorie.

Discuţiile în coaliţie pe buget vor continua şi miercuri; vor fi

chemaţi şi reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi ai
AMR (surse)
Sursa: Agerpres

Şedinţa coaliţiei de guvernare, în care s-a discutat pe marginea proiectului de buget pe 2019, s-a încheiat,
după aproximativ 3 ore.

Discuţiile vor continua însă şi miercuri, fiind invitaţi şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi ai
Asociaţiei Municipiilor din România (AMR).

Potrivit unor surse politice, miercuri, la ora 10,00, va avea loc o nouă şedinţă a coaliţiei de guvernare.

"Mâine îi chemăm pe cei de la Transporturi. (...) Mâine vrem să ne mai întâlnim cu Asociaţia Municipiilor,
să mai discutăm şi cu ei. (...) S-ar putea să vină AMR-ul aici. (...) Mâine o să discutăm infrastructura rutieră,
feroviară", au precizat sursele citate.

De asemenea, la întâlnirea coaliţiei vor participa şi reprezentanţi ai UDMR, au menţionat sursele.

La şedinţa de marţi au participat preşedinţii celor două Camere, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea,
şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, dar şi liderii ALDE Daniel Chiţoiu şi Varujan Vosganian şi
reprezentanţi ai UDMR.

Luni, liderii coaliţiei PSD - ALDE şi premierul Viorica Dăncilă au discutat pe tema bugetului peste trei ore.
În principal, s-a discutat problema alocărilor bugetare pentru comunităţile locale, în contextul în care
săptămâna trecută Asociaţia Municipiilor din România a respins categoric propunerile Ministerului
Finanţelor Publice privind preluarea integrală a unor categorii de cheltuieli descentralizate şi a solicitat
Guvernului să asume integral de la bugetul de stat cheltuielile privind sistemul de protecţie a copilului şi a
persoanelor cu dizabilităţi, conform programului de guvernare.

Şedinţă a coaliţiei PSD - ALDE pe tema bugetului pe 2019

Sursa: Agerpres

Liderii coaliţiei de guvernare PSD - ALDE s-au reunit marţi în biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor,
discuţiile vizând proiectul de buget pe 2019.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a venit în biroul lui Liviu Dragnea împreună cu liderii
ALDE Daniel Chiţoiu şi Varujan Vosganian.

Anterior, la biroul lui Dragnea a ajuns şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Potrivit unor surse politice, la şedinţă participă şi reprezentanţi ai UDMR.

Luni, liderii coaliţiei PSD - ALDE şi premierul Viorica Dăncilă au discutat pe tema bugetului peste trei ore.
În principal, s-a discutat problema alocărilor bugetare pentru comunităţile locale, în contextul în care
săptămâna trecută Asociaţia Municipiilor din România a respins categoric propunerile Ministerului
Finanţelor Publice privind preluarea integrală a unor categorii de cheltuieli descentralizate şi a solicitat
Guvernului să asume integral de la bugetul de stat cheltuielile privind sistemul de protecţie a copilului şi a
persoanelor cu dizabilităţi, conform programului de guvernare.

#Romania2019.eu/Acord preliminar pentru un pachet de

măsuri vizând eliminarea barierelor în distribuţia
transfrontalieră a fondurilor de investiţii
Sursa: Agerpres

Preşedinţia română a Consiliului şi Parlamentul European au ajuns marţi la un acord preliminar privind un
pachet de măsuri menite să elimine barierele actuale din calea distribuţiei transfrontaliere a fondurilor de
investiţii, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice remis, marţi, AGERPRES.

"Noile norme vor facilita distribuţia transfrontalieră a fondurilor de investiţii prin eliminarea barierelor
actuale în materie de reglementare şi prin diminuarea costurilor asociate distribuţiei transfrontaliere",
precizează MFP.

Acordul va fi transmis reprezentanţilor permanenţi la UE, spre aprobare. Apoi documentul va fi revizuit de
către experţii jurişti-lingvişti iar Parlamentul şi Consiliul vor fi invitate să adopte în primă lectură
regulamentul propus.

"Acordul consolidează actualul cadru de reglementare aplicabil fondurilor de investiţii, bazat în principal pe
Directiva privind OPCVM şi pe Directiva privind AFIA, completate de patru acte legislative specifice
fondurilor (fondurile europene cu capital de risc, fondurile europene de antreprenoriat social, fondurile
europene de investiţii pe termen lung şi fondurile de piaţă monetară). Normele care reglementează fondurile
de investiţii din UE permit administratorilor de fonduri să distribuie şi, cu unele excepţii, să îşi gestioneze
fondurile în întreaga UE, asigurând, în acelaşi timp, un nivel ridicat de protecţie a investitorilor. Deşi
fondurile de investiţii din UE au înregistrat o creştere rapidă în ultimii ani, piaţa fondurilor de investiţii din
UE este în continuare organizată în cea mai mare parte ca o piaţă naţională: 70% din totalul activelor
administrate sunt deţinute de fonduri de investiţii înregistrate în vederea efectuării de operaţiuni de vânzare
doar pe piaţa lor internă. Numai 37% din OPCVM-uri şi aproximativ 3% din FIA sunt înregistrate în vederea
efectuării de operaţiuni de vânzare în mai mult de trei state membre", precizează MFP.
O echipă de experţi a Comisiei Europene vine în România în
perioada 11-13 februarie
Sursa: Agerpres

O echipă de experţi a Comisiei Europene vine în România în perioada 11-13 februarie

O echipă de experţi a Comisiei Europene se va afla în România în perioada 11 - 13 februarie, la solicitarea

ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, adresată comisarului european pentru Sănătate şi
Siguranţă Alimentară Vytenis Andriukaitis, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
(MADR).

Reprezentanţii Comisiei Europene, împreună cu specialişti din cadrul MADR şi cu experţi de la ANSVSA,
vor analiza o nouă abordare a cazuisticii pestei porcine africane din ultima perioadă.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta
porcină africană evoluează în România în 302 localităţi din 19 judeţe, cu un număr de 1.137 de focare, dintre
care 19 în exploataţii comerciale, în timp ce în alte două judeţe s-au semnalat doar cazuri la mistreţi.

Conform ANSVSA, cele mai multe focare sunt, în continuare, în judeţele: Tulcea - 573 (dintre care cinci
focare la exploataţii comerciale şi un focar la o exploataţie de tip A şi 116 de cazuri la mistreţi), Ialomiţa -
cu 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 126 de cazuri la mistreţi, Brăila - cu 104 de focare (dintre care
10 focare la exploataţii comerciale şi trei cazuri la mistreţi), Călăraşi - cu 102 de focare (dintre care un focar
la o exploataţie comercială şi 40 de cazuri la mistreţi), Constanţa (91 de focare în gospodăriile populaţiei şi
cinci cazuri la mistreţi) şi Bihor - cu 52 de focare în gospodăriile populaţiei şi două cazuri la mistreţi.

În restul judeţelor afectate se înregistrează de la unul până la 26 de focare.

Până la ora actuală, au fost eliminaţi 364.920 de porci afectaţi de boală şi există 838 de cazuri la mistreţi,
notează ANSVSA.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-
Mare.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate
de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament.
Pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de
îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

AGA Hidroelectrica a numit membrii Consiliului de

Supraveghere, cu mandat de patru ani
Sursa: Agerpres
Acţionarii Hidroelectrica au decis, în şedinţa de marţi, numirea membrilor Consiliului de Supraveghere cu
un mandat de patru ani, conform prevederilor OUG 109/2011 privind Guvernanţă corporativă a
întreprinderilor publice, potrivit unui comunicat al companiei remis AGERPRES.

Procedura a fost derulată de către Ministerul Energiei.

Cei şapte membri ai Consiliului de Supraveghere - Ioana Andreea Lambru, Mihai Mihalache, Nicolae
Cristian Stoina, Daniel Naftali, Carmen Radu, Cătălin Vlăduţ Popescu şi Karoly Borbely - au un mandat de
patru ani, începând de la momentul numirii.

Selecţia a avut drept criterii experienţa profesională şi performanţele individuale ale candidaţilor, acestora
fiindu-le cerut să demonstreze competenţe specifice sectorului energetic, abilităţi strategice şi de guvernanţă
corporativă, abilităţi sociale şi personale, se mai arată în comunicat.

Hidroelectrica este deţinută de statul român, prin Ministerul Energiei (80%), şi de Fondul Proprietatea (20%).

Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar s-ar putea situa în imediata

vecinătate a nivelului de 3% din PIB, în 2019
Sursa: Agerpres

Deficitul bugetar la finele anului curent s-ar putea situa în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB în
condiţiile supraestimării veniturilor din TVA şi a celor din contribuţii sociale, iar în eventualitatea unor
evoluţii macroeconomice mai puţin favorabile decât cele luate în calcul în construcţia bugetară acest nivel ar
putea fi chiar depăşit, consideră reprezentanţii Consiliului Fiscal.

"Dată fiind dimensiunea probabilă a supraestimării veniturilor din TVA (cu circa 5 miliarde de lei) şi a celor
din contribuţii sociale şi impozit pe venit (cu circa 3,5 miliarde de lei), compensată parţial de veniturile din
taxa pe activele sectorului bancar neluate în calcul în construcţia bugetară (pe care le evaluăm, în condiţiile
curente, la circa 4 miliarde de lei), apreciem că, în lipsa unor măsuri compensatorii suplimentare, este
probabil ca deficitul la finele anului curent să se situeze în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB. De
asemenea, ne reiterăm preocuparea faţă de riscul înregistrării unor evoluţii macroeconomice semnificativ mai
puţin favorabile decât cele luate în calcul în construcţia bugetară, care ar conduce la presiuni suplimentare la
adresa deficitului bugetar în anul 2019, cu riscul depăşirii nivelului de 3% din PIB în lipsa unor măsuri
corective", arată sursa citată.

Experţii fiscali consideră că scenariul de creştere economică ce fundamentează construcţia bugetară excesiv
de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituţii, mai ales în contextul încetinirii preconizate a
economiei zonei euro şi a probabilităţii în creştere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la
nivel global.

"În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra
economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare şi taxarea suplimentară din sectoarele energetic şi
comunicaţii), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menţionate. În acest context, menţinerea
ipotezei de accelerare a creşterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil
între 4 şi 4,5% în 2018) în varianta de proiecţie a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG
nr.114/2018 apare drept surprinzătoare şi, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată", arată opinia Consiliului
Fiscal cu privire la Legea bugetului de stat.

Pe de altă parte, Consiliul fiscal cataloghează drept neverosimilă o accelerare la un ritm de creştere de 3,7%
a numărului de salariaţi în sectorul concurenţial în condiţiile în care datele lunare publicate de INS relevă un
trend de încetinire vizibilă a ritmului de creştere a numărului de salariaţi din sectorul privat, de la 4% în 2016,
la 3,2% în 2017 şi 1,7% în perioada ianuarie - noiembrie 2018.

"Un scenariu mai rezonabil (deşi probabil încă optimist) ar fi, în opinia Consiliului fiscal, situarea ritmului
de creştere în proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5%-1,7%), ceea ce ar genera o deviaţie
de circa 2 puncte procentuale la nivelul ratei de creştere comparativ cu proiecţia CNSP. Ritmul anual de
creştere al salariului brut din sectorul privat avut în vedere apare drept semnificativ superior evoluţiei din
ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11,2% în ianuarie-noiembrie 2018). În acest
context, un scenariu care ar viza un ritm de creştere a salariului brut la maximul post-criză de 12% (din nou,
o ipoteză optimistă) ar implica o deviaţie de la ritmul de creştere a salariului brut în sectorul concurenţial din
proiecţia CNSP de circa 1,8 pp. De precizat că un ritm de creştere a anvelopei salariale din economie inferior
cu 1 pp. scenariului luat în calcul în construcţia bugetară duce, caeteris paribus, la un deficit mai mare cu 1,2
miliarde lei (0,115% din PIB), ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit şi mai ales din
contribuţii sociale, ceea ce indică o senzitivitate ridicată a agregatelor de venituri la ipotezele privind
dinamica pieţei muncii", se mai arată în documentul publicat de Consiliul Fiscal.

Specialiştii CF sunt rezervaţi şi în ceea ce priveşte evoluţia veniturilor din TVA care sunt proiectate să crească
cu 17% (cu 10,1 miliarde lei ori 0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din execuţia aferentă anului 2018.
Potrivit acestora, dinamica avansată pentru încasările din TVA o depăşeşte substanţial pe cea a consumului
privat nominal net de autoconsum prognozată de CNSP (circa 8%).

De asemenea, CF atrage atenţia asupra veniturilor excepţionale din închirierea benzilor de frecvenţă 5G, care
sunt estimate la 2,1 miliarde lei, nivelul semnificativ superior comparativ cu cel avut în vedere în varianta
iniţială a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3 miliarde de lei).

"Este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 să fie de natură să
facă problematică obţinerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de
expansiune de către operatorii din domeniu. Mai mult, veniturile respective nu se vor reflecta de o manieră
echivalentă în execuţia bugetară conform ESA 2010, unde ar urma să fie repartizate linear pe durata de viaţă
a concesiunii, contribuind astfel, caeteris paribus, la apariţia un ecart negativ între soldul bugetar conform
ESA 2010 şi cel cash, se mai precizează în Opinia CF.

Pe partea de cheltuieli, Consiliul Fiscal identifică drept potenţiale surse de riscuri cheltuielile cu bunurile şi
serviciile şi cele cu dobânzile.

"În primul caz, în execuţia anului anterior cheltuielile au fost mai mari cu 4,75 miliarde lei comparativ cu
bugetul iniţial şi cu 4 miliarde lei superioare valorii înregistrate la finele anului 2017, iar cheltuielile cu
bunurile şi serviciile sunt preconizate să crească în 2019 cu doar 1,95 miliarde lei, ritmul de creştere
încetinind de la 9,8% în 2018 la 4,4%. Apreciem că menţinerea cheltuielilor în anvelopa bugetată în cazul
acestui capitol se va dovedi dificilă în lumina experienţei anului anterior. În cel de-al doilea caz, cheltuielile
cu dobânzile sunt preconizate să crească cu doar 0,6 miliarde lei comparativ cu un avans de 2,8 miliarde lei
în anul anterior, ceea ce este echivalent cu o reducere de ritm de creştere de la 27,8% la 4,4%. Consiliul fiscal
apreciază că propunerea bugetară curentă apare drept potenţial subdimensionată având în vedere tendinţa
evidentă de creştere a costurilor de finanţare, mai ales în contextul nou adoptatei taxe pe activele bancare şi
a modului de stabilire a asietei acesteia (care include şi deţinerile de obligaţiuni guvernamentale), precum şi
volumul în creştere al datoriei publice", arată sursa citată.

Proiectul de buget pentru anul 2019 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un deficit bugetar de
2,55% din PIB pe cash (2,57% din PIB deficit ESA) şi o inflaţie medie anuală de 2,8%.

Fitch Ratings este sceptică cu privire la faptul că ţinta de

deficit de 2,6% din PIB va fi atinsă de România
Sursa: Agerpres

Proiectul de buget pe 2019 al României mizează pe reducerea deficitului bugetar, însă se bazează pe ipoteze
optimiste şi nu reuşeşte să clarifice incertitudinile cu privire la noua taxa bancară, apreciază agenţia de
evaluare financiară Fitch într-un raport publicat marţi.

Potrivit Fitch, proiectul de buget publicat de Ministerul Finanţelor Publice săptămâna trecută mizează pe o
reducere a deficitului bugetar (pe baza ESA) până la 2,6% din PIB, de la 3% din PIB în 2018. Aceasta ar
însemna o înăsprire fiscală moderată şi ar reprezenta un pas spre consolidarea finanţelor publice şi reducerea
dezechilibrelor economice. Este de aşteptat ca proiectul de buget să fie votat Parlament în următoarele zile,
comentează sursa citată.

Agenţia de evaluare subliniază, însă, că în luna noiembrie a anului trecut, atunci când a confirmat ratingul
României la BBB minus cu perspectivă stabilă, estima că în 2019 ţara va înregistra un deficit de 3,5% din
PIB. Fitch menţionează, totodată, că următoarele sale prognoze vor fi publicate abia după aprobarea variantei
finale a legii bugetului pe 2019 precum şi după ce vor apărea noi informaţii cu privire la taxa pe bănci,
adoptată prin ordonanţă de urgenţă la finele lunii decembrie. "Cu toate acestea, Fitch este sceptică cu privire
la faptul că ţinta de deficit de 2,6% din PIB va fi atinsă, având în vedere ipotezele optimiste de creştere şi
venituri ale Guvernului" se arată în raportul agenţiei de evaluare.

Potrivit sursei citate, proiectul de buget pe 2019 este construit pe ipoteza unei creşteri economice de 5,5%,
mult peste prognoza Fitch de 3,2%. De asemenea, documentul pleacă de la ipoteza unei creşteri nominale a
veniturilor de 15,7%, cu mult peste creşterea nominală a PIB, în timp ce veniturile din combaterea evaziunii
fiscale ar urma să se situeze la 0,7% din PIB. "Mai mult, alegerile prezidenţiale de la finele lui 2019 vor face
dificilă reducerea cheltuielilor dacă veniturile se vor situa sub ipotezele optimiste ale Guvernului", subliniază
Fitch.

Agenţia de evaluare adaugă, însă, că în proiectul de buget pe 2019 nu sunt incluse şi venituri din noua taxă
pe bănci."În consecinţă, este neclar dacă taxa pe bănci, care este deja în vigoare, va fi modificată, inclusă
într-o versiune ulterioară a proiectului de buget sau va rămâne în afara bugetului oficial. Chiar dacă veniturile
din taxa pe bănci sunt excluse din buget ele oferă o rezervă fiscală modestă, pe care o estimăm la 3-4 miliarde
de lei în acest an, pe baza ipotezei unei taxe trimestriale de 0,3% pe activele financiare", susţine Fitch.

În opinia agenţiei de evaluare, o majorare a taxelor care să ajute la reducerea deficitului bugetar ar consolida
finanţele publice ale României şi ar reduce riscurile de supraîncălzire economică, riscurile principale la
adresa ratingului suveran. "Cu toate acestea, unele aspecte ale noilor impozite riscă să afecteze credibilitatea
politicilor publice şi să depăşească beneficiile potenţiale aduse finanţelor publice. Acestea includ lipsa de
consultare asupra taxei pe bănci (inclusiv cu Banca Naţionala a României), lipsa unui studiu de impact,
precum şi lipsa de claritate cu privire la modul în care ea va opera, nemaivorbind de etichetarea populistă a
acestuia drept "impozit pe lăcomie". Toate acestea ar putea avea un impact negativ asupra mediului de
afaceri, a investiţiilor şi creşterii economice, ceea ce ar putea conduce la o scădere parţială a veniturilor din
taxe", susţine Fitch.

În sfârşit, Fitch susţine că legătura dintre taxa pe bănci şi evoluţia ROBOR ar putea complica transmiterea
politicii monetare iar dacă băncile vor transfera costul taxei către clienţi acest lucru ar duce la diminuarea
cererii de credite.

Chiriţoiu: Este foarte posibil ca preţurile să crească în urma

OUG 114/2018; monitorizăm ca scumpirile să nu fie
nejustificate
Sursa: Agerpres

Preţurile în sectoarele economice vizate de Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 ar putea creşte, ca urmare a
noilor taxe, însă Consiliul Concurenţei monitorizează aceste pieţe pentru ca scumpirile să nu fie excesive,
acesta fiind principalul risc în acest an, a declarat, marţi, preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, într-o
conferinţă de presă.

"Suntem atenţi, monitorizăm cu precădere aceste pieţe. Evident că, dacă cresc taxele, este foarte posibil ca
ceva din creşterea de taxe să se reflecte în preţuri. În acelaşi timp, ce ne preocupă este să nu se reflecte
excesiv, adică introducerea unor taxe să nu fie o ocazie pentru creşteri de preţuri cumva nejustificate", a spus
Chiriţoiu.

El a arătat că acesta este principalul risc pe care îl are în vedere instituţia în acest an.

"Când am avut discuţia la începutul anului privind riscurile pe care le vedem în acest an, am văzut că este
principalul risc, am spus că aici trebuie să fim foarte atenţi, la sectoarele impactate de 'ordonanţa anti-
lăcomie'. Deci, monitorizăm piaţa, temându-ne de creşteri excesive de preţ, nejustificate", a adăugat
Chiriţoiu.

Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, adoptată de Guvern la finele anului trecut, instituie, printre altele, taxe şi
contribuţii pentru companiile din sectorul bancar, telecom şi cel energetic.

Consiliul Concurenţei a aplicat sancţiuni de 93 de milioane de

euro anul trecut
Sursa: Agerpres

Consiliul Concurenţei a aplicat sancţiuni în valoare totală de 435 milioane de lei (93 de milioane de euro) în
2018, acesta fiind al doilea an cu cele mai mari amenzi din istoria instituţiei, a declarat, marţi, preşedintele
acesteia, Bogdan Chiriţoiu, într-o conferinţă de presă.

Comparativ, în 2017 au fost acordate amenzi de 123 de milioane de lei.

"A fost un an cu o activitate foarte intensă, al doilea an ca nivel al sancţiunilor din istoria Consiliului, cu 93
milioane de euro sancţiuni totale, cu un succes pe zona de ajutor de stat - cazul Oltchim. Am avut o activitate
intensă, într-un an agitat. Am avut întâlnirea noastră de bilanţ săptămâna trecută şi am mulţumit colegilor că
au reuşit să-şi păstreze calmul şi capul şi au lucrat foarte bine şi intens, cu toate perturbările din jur", a spus
Chiriţoiu.

El a adăugat că şi acest an va fi unul la fel de "agitat şi confuz".

"Dar sunt convins că vom reuşi să muncim la fel de intens şi de cu succes", a arătat preşedintele Concurenţei.

În 2018, au fost sancţionate 74 de companii sau asociaţii, dintre care aproximativ jumătate au recunoscut
încălcarea legii şi au beneficiat de reduceri ale cuantumului amenzilor.

Din totalul amenzilor, cele mai multe au fost aplicate pentru formarea cartelurilor, respectiv 62,1%. Pentru
înţelegeri verticale, s-au dat 22% dintre amenzi, iar pentru abuz de poziţie dominantă 15%.

Cea mai importantă amendă a fost cea de 53 de milioane de euro pe piaţa RCA, urmată de sancţiunea de 18,8
milioane de euro pe zona de retail şi de abuzul de poziţie dominantă al Orange, care a trebuit sa plătească 14
milioane de euro.

La sfârşitul anului 2018, Consiliul Concurenţei avea în derulare 37 de investigaţii privind posibila încălcare
a Legii concurenţei, cu una mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 21 dintre investigaţiile în
desfăşurare la 31 decembrie 2018 vizau înţelegeri de tip cartel, iar 11 aveau ca obiect abuzul de poziţie
dominantă.

Reprezentanţi Nuclearelectrica: Indicatorii de profitabilitate

vor scădea de peste 6 ori prin vânzarea energiei la preţuri
reglementate
Sursa: Agerpres

Indicatorii de profitabilitate ai Nuclearelectrica (SNN) vor scădea de peste şase ori prin vânzarea energiei
electrice la preţuri reglementate, ceea ce va afecta major capacitatea entităţii de a finanţa proiectele majore
de investiţii aflate în derulare, precum retehnologizarea Unităţii 1, susţin reprezentanţii producătorului de
energie nucleară.

Informaţia apare într-un document al Autorităţii Naţionale de Reglementare (ANRE) în care au fost
sintetizate opiniile participanţilor la piaţă cu privire la metodologia propusă de ANRE, potrivit căreia
producătorii vor trebui să livreze energie în contracte reglementate cu un profit de 5%.
Iniţial, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica erau obligate să livreze până la 65% din producţie pe piaţa
reglementată, însă acest lucru se va aplica abia de anul viitor. Până atunci, ele vor livra toată energia
disponibilă.

"SNN va obţine, în condiţiile vânzării întregii producţii de energie disponibile cu metodologia preţului
reglementat (cost +5%), un profit brut estimat la 90 de milioane de lei, în scădere cu peste 450 milioane de
lei faţă de nivelul estimat iniţial, în condiţiile vânzării energiei electrice disponibile pe piaţa liberă", spun
reprezentanţii SNN în documentul menţionat.

Potrivit acestora, vânzarea energiei electrice la preţuri stabilite conform metodologiei propuse de ANRE (cost
+5%) aduce pentru Nuclearelectrica o profitabilitate de numai 1,25% raportat la capitaluri proprii, respectiv
1,42% raportat la activele imobilizate nete (echivalentul BAR din metodologiile ANRE).

În condiţii normale, rentabilitatea activelor imobilizate nete ar trebui să fie la nivel de minim 5% - 6%, cu
mult peste nivelul de 1,4% determinat de aplicarea metodologiei (cost +5%) propusă de ANRE, arată oficialii
producătorului de energie nucleară.

"Industria nucleară are ca specific un nivel ridicat al activelor imobilizate, situaţie generată de investiţiile
iniţiale (costul mare de realizare) ale unei centrale nucleare. Trebuie avute în vedere prevederile art. 79, alin.
4 lit. c) din Legea energiei şi gazelor naturale nr. 123/2012 potrivit cărora principiile ce stau la baza stabilirii
preţurilor şi tarifelor reglementate pentru activităţile desfăşurate în sectorul energiei electrice au în vedere
inclusiv ideea potrivit căreia preţurile/tarifele trebuie să asigure o rată rezonabilă a rentabilităţii capitalului
investit, stabilită conform reglementărilor emise de autoritatea competentă", au precizat aceştia.

Ei au adăugat că scăderea de peste şase ori a indicatorilor de profitabilitate ai SNN prin vânzarea energiei
electrice la preţuri reglementate afectează major capacitatea entităţii de a finanţa proiectele majore de
investiţii aflate în derulare (retehnologizarea Unităţii 1, investiţie de 1,5 miliarde de euro, şi CTRF - investiţie
de aproximativ 200 milioane de euro).

"În aceste condiţii, SN Nuclearelectrica este în pericol de a trebui să-şi asigure finanţarea proiectului de
retehnologizare a Unităţii 1 în proporţie de 100% din fonduri proprii. Modelul nostru iniţial prevedea pentru
retehnologizare o finanţare cu structura 43% fonduri proprii şi 57% împrumuturi", spun reprezentanţii SNN.

Pentru realizarea surselor de finanţare proprii necesare proiectului de retehnologizare al Unităţii 1 la nivel de
100% din valoarea proiectului, SNN are nevoie o majorare cu 43 de lei a preţului reglementat conform
metodologiei actuale considerând că întreagă energie electrică disponibilă la vânzare (81,6 TWh) din
următorii opt ani ar fi vândută la preţul reglementat impus prin propunerea de ordin ANRE.

În replică, punctul de vedere al ANRE cu privire la acest aspect, inserat în document, este următorul:
"Valoarea profitului reglementat (5%) s-a stabilit prin similitudine cu valorile prevăzute în alte reglementări,
atât pentru energie electrică, cât şi pentru gaze naturale".

De asemenea, oficialii Nuclearelectrica au mai arătat că, în condiţiile în care SNN ar livra 65% din energia
produsă cu preţ reglementat, contribuţia companiei la bugetul de stat al României ar fi redusă cu 252 milioane
lei/an (reprezentând aproximativ 17 lei/MWh aferent unui consum casnic anual naţional de 15 TWh).
La rândul lor, reprezentanţii Hidroelectrica au arătat, potrivit aceluiaşi document, că profitul reglementat
stabilit de ANRE va afecta puternic investiţiile în unităţile de producere.

"Metodologia ANRE impune obligaţii care vor conduce la imposibilitatea finalizării/realizării de investiţii,
fapt ce va conduce la neîndeplinirea targetului european privind energia regenerabilă stabilit pentru anul
2030. Preţul reglementat care va fi stabilit de către ANRE conform dispoziţiilor Metodologiei ANRE nu
asigură veniturile necesare care să justifice profitabilitatea investiţiilor actuale demarate de către companie,
cu consecinţe în neîndeplinirea obiectivelor ce se regăsesc în Strategia energetică a României. Astfel,
siguranţa sistemului energetic este pusă în pericol pe termen mediu şi lung", spun responsabilii
Hidroelectrica.

Aceştia au arătat că normele ANRE vin în contradicţie cu legislaţia societăţilor comerciale, potrivit căreia
politica unei companii este obţinerea de profit.

Astfel, Hidroelectrica remarcă "încălcarea dispoziţiilor Legii societăţilor nr. 31/1990 prin limitarea voinţei
societare. Politica comercială a unei societăţi ce are ca scop obţinerea de profit, indiferent de calitatea
acţionarului, se stabileşte de managementul acesteia în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 şi
prevederile Actului Constitutiv al societăţii".

ANRE a elaborat această metodologie pentru a pune în aplicare OUG 114/2018, potrivit căreia toţi
consumatorii casnici de energie pot primi electricitate la tarife reglementate. Aceasta, după ce piaţa de energie
electrică a fost liberalizată în totalitate la 1 ianuarie 2018.

ANRE a anunţat că, în baza acestei metodologii, pentru consumatorii casnici în regim reglementat, preţul nu
va creşte până în anul 2022.

Studiu: Peste un sfert dintre copiii din România petrec peste 6

ore online într-o zi de şcoală
Sursa: Agerpres

Bucureşti, 5 feb /Agerpres/ - Mai mult de un sfert dintre copiii din România (27,3%) petrec peste 6 ore online
într-o zi de şcoală, iar procentul creşte la 48,3% dacă sunt într-o zi de final de săptămână sau de vacanţă,
potrivit unui studiu privind utilizarea internetului de către copii realizat de "Salvaţi Copiii".

Sondajul de opinie online a fost realizat în perioada aprilie - septembrie 2018, la nivel naţional, pe un eşantion
reprezentativ de 1.156 de copii din ţara noastră cu vârsta între 12 şi 17 ani inclusiv.

"De Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet (5 februarie), Salvaţi Copiii atrage atenţia asupra modului în
care utilizarea internetului de către copii are efecte directe asupra stării lor emoţionale şi a performanţelor
sociale şi şcolare. Astfel, copiii care se încadrează în categoriile menţionate mai sus spun că: sunt semnificativ
mai nemulţumiţi de relaţia cu părinţii, prietenii şi profesorii, precum şi de viaţa lor din prezent; consideră
într-o măsură semnificativ mai redusă că activităţile de zi cu zi au sens şi sunt mai puţin optimişti cu privire
la viitor; afirmă că au fost mai puţin relaxaţi în ultimele două săptămâni şi sunt mai nemulţumiţi de deciziile
luate", se arată într-un comunicat al "Salvaţi Copiii".

Potrivit sursei citate, prezenţa sporită în mediul online atrage şi expunerea la riscuri, 54% dintre copii
afirmând că au fost deranjaţi sau supăraţi de către alte persoane pe internet; 61% dintre respondenţi spun că
s-au simţit inconfortabil ca urmare a ceva văzut pe internet, semnificativ mai multe fete şi elevi de liceu.

Studiul a fost făcut public, marţi, într-o conferinţă de presă şi relevă că vârsta medie la care copiii încep să
petreacă timp online este de 9 ani, cu valori cuprinse între 7,4 ani în cazul copiilor de 12 ani şi 9,7 în cazul
celor de 17 ani. Vârsta la care copiii încep să acceseze internetul se află pe un trend descrescător.

Copiii care au răspuns la chestionar navighează pe internet folosind mai multe tipuri de dispozitive, însă
majoritatea acestora afirmă că accesează internetul de pe smartphone. 99,3% dintre copii declară că au un
profil pe o reţea socială.

40% dintre copii spun că se întâmplă foarte des sau destul de des să navigheze fără un scop anume, 31% că
au petrecut mai puţin timp cu familia sau făcând lucruri pentru şcoală pentru a utiliza internetul şi 28% că au
încercat fără succes să petreacă mai puţin timp online. Aproape 13% dintre copii afirmă că s-a întâmplat cu
o frecvenţă ridicată să nu mănânce sau să nu doarmă pentru a fi online şi 23% că nu s-au simţit în largul lor
când nu au putut sta pe internet.

43% dintre copii au spus că postează online informaţii personale, precum fotografii, adresa la care locuiesc,
locurile unde merg.

Mediul online reprezintă principala sursă de informare a copiilor respondenţi, urmată de discuţiile cu grupul
de egali şi cele cu părinţii sau profesorii. 47,6% dintre copii declară că verifică uneori, rar sau deloc valoarea
de adevăr a informaţiilor citite online.

Potrivit studiului, 43% dintre respondenţi afirmă că au văzut sau au primit mesaje cu conţinut sexual în
mediul virtual.

73% dintre respondenţi spun că folosesc internetul la şcoală. Întrebaţi despre contextul în care utilizează
internetul în mediul şcolar, mai puţin de jumătate spun că îl folosesc la clasă împreună cu profesorul sau în
cazul orelor de informatică. 87,4% dintre copii afirmă că petrec timp online în pauze, iar 40% că o fac, pe
ascuns, în timpul orelor de curs.

39,9% dintre copii spun că nu sunt încurajaţi de profesori să folosească internetul decât ocazional sau deloc.

Întrebaţi ce anume le place să înveţe folosind internetul, majoritatea copiilor menţionează lucruri care îi
pasionează, despre care nu se vorbeşte la şcoală şi care au aplicabilitate în viaţa reală. Aproximativ 4 din 10
copii afirmă că aprofundează online informaţia primită la şcoală.

63,5% dintre respondenţi menţionează că se joacă online, semnificativ mai mulţi băieţi şi elevi de gimnaziu.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului "Ora de Net", prin care în 2018 peste 47.000 de copii şi 12.000 de
părinţi şi profesori au fost implicaţi direct în activităţi educaţionale, 718 copii au beneficiat de informare şi
consiliere şi mai mult de 1.100 de sesizări au fost făcute prin linia specializată de raportare.

Ministrul Tudorel Toader a publicat salariile angajaţilor din

penitenciare
Sursa: Mediafax

Tudorel Toader a publicat marţi, pe Facebook, salariile angajaţilor din penitenciare, în contextul în care
sindicaliştii au anunţat că intenţionează să picheteze Ministerul Justiţiei pentru că, potrivit acestora, nu este
aplicată legea cadru a salarizării unitare, fără discriminări.
„O simplă informare privind salarizarea din ANP dar să nu facem comparaţie cu drepturile salariale şi
sporurile celor ce nu le au!”, a scris ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, pe Facebook.

Potrivit postării ministrului, salariile angajaţilor din penitenciare arată în felul următor:

„I - Potrivit Legii nr. 153/2017, salariile de funcţie pentru funcţionarii publici cu statut special pentru anul
2022, se prezintă conform tabelului:

5.791 lei (minim) - 6.844 lei (maxim) – comisar şef de penitenciare;

5.212 lei (minim) - 5.528 lei (maxim) – comisar de penitenciare ;
4.819 lei (minim) - 5.110 lei (maxim) – subcomisar de penitenciare ;
4.561 lei (minim) - 4.819 lei (maxim) – inspector principal de penitenciare ;
4.302 lei (minim) - 4.561 lei (maxim) – inspector de penitenciare ;
4.087 lei (minim) - 4.259 lei (maxim) – subinspector de penitenciare ;
3.950 lei (maxim) – subinspector debutant de penitenciare ;
4.173 lei (minim) – 4.259 lei (maxim) – agent şef principal de penitenciare ;
3.900 lei (minim) – 4.087 lei (maxim) – agent principal de penitenciare ;
3.610 lei (maxim) – agent de penitenciare debutant.

Conform art.38 din Legea –cadru nr.153/2017 prevederile acesteia se aplică etapizat, începând cu data de 1
iulie 2017 […].

II - La salariul de funcţie astfel stabilit, se adună următoarele elemente salariale:

- Salariul gradului deţinut;
- Salariul de comandă cuprinsă între 10-25%, dacă este cazul.
III - La salariul funcţiei de bază de adaugă sporurile prevăzute în mod expres de Anexa nr. VI a Legii cadru
nr.153/2017, care ramân în cuantumul de la 31 decembrie 2018.
- 15% (până la) spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare;
- 30% (până la) sporul pentru muncă cu grad ridicat de risc sau, după caz, culegere, prelucrare, centralizare,
verificare şi valorificare a informaţiilor sau datelor/situaţiilor/documentelor/actelor, investigaţii, acţiuni şi
intervenţie, efectuarea ;
- 15% (până la) din salariul de funcţie corespunzător spor pentru condiţii grele de muncă timpului lucrat la
locurile de muncă respective :

IV - Potrivit Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din ANP, funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, au dreptul la:
- 2.002,03 - 2.051,51 lei/an - uniformă şi echipament specific;
- 11.680 lei/an (32 lei/zi) - alocaţii pentru hrană;
- asistenţă medicală şi psihologică, medicamente, proteze stomatologice şi dispozitive medicale destinate
recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale, în mod gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a
Guvernului) şi ale respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de
sănătate;
- locuinţe de serviciu şi de intervenţie gratuire, în condiţiile legii, în baza documentelor justificative
prezentate;
- 50% (până la) din venitul net realizat lunar pentru compensarea lunară a chiriei, dar nu mai mult decât chiria
prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condiţiile legii, în funcţie de venitul net realizat pe beneficiar-
agenţi şi ofiţeri;
- decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte
localităţi, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă când domiciliază în altă localitate decât cea în
care îşi desfăşoară activitatea până la 70 km;

- decontarea cheltuielilor de transport, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în
alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, în baza documentelor justificative prezentate”.

Sindicaliştii din penitenciare susţin că ministrul Tudorel Toader, care a anunţat încă de luni că va face publice
drepturile salariale şi toate celelalte drepturi băneşti de care beneficiază funcţionarii publici cu statut special
din ANP, a semnat el însuşi Hotărârea de Guvern prin care acestea au fost secretizate.

Şeful Consiliului Concurenţei: Nu putem aplica sancţiuni mari

după mai puţin de doi ani şi fără acordul CE. Sesizările
Guvernului, prioritare/Chiriţoiu: Am reuşit să stabilizăm
piaţa RCA
Sursa: Mediafax

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a afirmat, marţi, că autoritatea nu poate aplica
sancţiuni mari după mai puţin de doi ani şi fără acordul Comisiei Europene (CE), iar sesizările Guvernului
sunt tratate cu prioritate, conform procedurii, şi nu este necesară modificarea legii.
„Pe partea de sancţiuni, un subiect mult dezbătut, duratele sunt în media europeană, undeva peste doi ani. Şi
noi, ca şi alţii vrem să le reducem. În acelaşi timp, este o limită cât poţi să le reduci, pentru că, atunci când
este vorba de sancţiuni foarte mari, trebuie să fim foarte atenţi să asigurăm un tratament corect, să respectăm
prezumţia de nevinovăţie, să trecem prin toate procedurile care asigură dreptul la apărare al companiilor. Este
un subiect care se dezbate mult în societatea românească, în ceea ce priveşte persoanele fizice, dar aceeaşi
preocupare trebuie să o avem în a respecta drepturile persoanelor juridice, ale companiilor”, a declarat, marţi,
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă de presă.

Din analiza Consiliului Concurenţei, din momentul în care este finalizată analiza de către echipa instituţiei
până ajunge la o decizie finală durează şase luni, a susţinut preşedintele instituţiei.

„Şase luni sunt după ce termini investigaţia, ca să asculţi şi compania – să primească datele, să aibă timp să
reacţioneze -, să avem noi controalele interne, să ne asigurăm că nu greşim şi, nu în ultimul rând, să consultăm
Comisia Europeană. În toate cazurile acestea mari, cu amenzi de milioane de euro, niciuna dintre aceste
amenzi nu poate fi acordată fără să avem acordul Comisiei Europene”, a adăugat Chiriţoiu.

De asemenea, preşedintele Autorităţii de Concurenţă a susţinut că instituţia va sprijini Guvernul, dacă va dori
modificarea legislaţia din acest domeniu, dar această schimbare nu se poate face oricum.

„Dacă Guvernul vrea să modifice legislaţia, vom colabora cu dânşii în acest sens. Chiar în cadrul legal actual,
evident, când avem o sesizare din partea Guvernului, îi acordăm prioritate. Suntem o instituţie publică.
Guvernul conduce ţara. Când Guvernul vede o problemă într-o anumită piaţă, evident că ne vom uita cu
prioritate la acel subiect. Dar cum o facem? Facem rapid o analiză – înseamnă câteva luni, vedem dacă găsim
indicii de încălcare a legii şi dacă este cazul, decidem să deschidem o investigaţie”, a punctat Chiriţoiu.

Preşedintele Autorităţii de concurenţă susţine că instituţia a făcut acest lucru în ambele cazuri recente, de
anul trecut, respectiv imunoglobulina şi preţul ouălor.

„Când am avut o investigare pe zona de comercializare a ouălelor, am făcut o analiză, două luni cred că a
durat, este în lucru, se va termina în acest an, iar lucrurile au intrat pe făgaş normal. Nu zic că numai datorită
investigaţiei noastre, dar lucrurile s-au calmat pe piaţă, preţurile au scăzut. Vedem şi un anumit efect care
apare. Nu zic că este legat complet de investigaţia noastră, dar o companie, atunci când este investigată, este
mult mai atentă privind comportamentul ei. A continua un comportament ilegal după deschiderea
investigaţiei, pentru noi constituie o circumstanţă agravantă – dacă ajungem la amendă, vom da o amendă
mai mare acelei companii care nu şi-a schimbat comportamentul după deschiderea investigaţiei. După mine,
exemplul de bună practică este sesizarea primită de la Ministerul Sănătăţii privind imunoglobulina, că a fost
o sesizare confidenţială – nu s-au dus să vă spună dumneavoastră (ziariştilor – n.red.), că ne-au sesizat pe
noi. Asta ne-a permis să avem elemente de surpriză”, a detaliat Chiriţoiu.

În cazul imunoglobulinei, inspectorii Autorităţii de Concurenţă au făcut inspecţii inopinate, anul trecut, în
Belgia şi Italia, împreună cu inspectorii din aceste ţări, conformitate cu legislaţia din acele ţări. Inspecţiile au
fost făcute simultan - în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, în trei ţări.

„Evident, când primim o sesizare de la Guvern, îi dăm prioritate. Din punctul meu de vedere, nu mi se pare
necesar să modificăm legislaţia. Din nou, dacă Guvernul simte această nevoie, evident că vom colabora cu
dânşii la modificarea legislaţiei, integrând această modificare în ceea ce permite legislaţia de concurenţă
românească şi europeană. Mai nou, toate investigaţiile necesită OK-ul Uniunii Europene. Dacă va trebui să
dăm amendă pe imunoglobulină, trebuie să avem OK-ul Uniunii Europene. Nu pot să îi spun că Guvernul
vrea musai să îi dai răspunsul până la data de.... Comisia Europeană are regulile ei, care nu sunt supuse
regulilor noastre”, a concluzionat Chiriţoiu.

Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi de aproape 435,2 milioane de lei (93 de milioane de euro), anul trecut,
cu 253,5% mai mult decât în anul anterior. Cele mai multe au fost aplicate pentru formarea cartelurilor,
62,1%, pentru înţelegeri verticale 22,2% şi pentru abuz de poziţie dominantă 15%. Anul 2018 ocupă locul II
în clasamentul celor mai mari amenzi aplicate de Consiliul Concurenţei, pe locul I fiind anul 2011, cu amenzi
totale în valoare de 1.246.641.324 lei, iar pe locul III s-ar afla amenzile aplicate în anul 2015, de 239.680.544
lei. Au fost sancţionate 74 de companii sau asociaţii, dintre care aproximativ jumătate au recunoscut
încălcarea legii şi au beneficiat de reduceri ale amenzilor.

Cele mai importante amenzi aplicate de Consiliul Concurenţei, în 2018, sunt:

1. 246.739.195,6 lei (aproximativ de 53 de milioane de euro): nouă companii de asigurare şi UNSAR pentru
participarea la un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial referitoare la intenţiile acestor
societăţi de a majora tarifele RCA;

2. 87.713.336 lei (aproximativ 18,8 milioane euro): Auchan, Cora şi Carrefour şi furnizorii acestora pentru
fixarea preţurilor în perioada 2010-2016;

3. 64.915.183 lei (aproximativ 14 milioane euro): pentru un abuz de poziţie dominantă al companiei Orange
manifestat prin limitarea accesului companiei Simplus Invest SRL la reţeaua sa de telefonie mobilă;

4. 12.848.199,22 lei (aproximativ 2,75 mil. euro): 13 agenţii de turism şi ANAT pentru coordonarea
comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice prin agenţii de turism;

5. 10.365.353 lei (aproximativ 2,2 mil. euro): 13 companii pentru împărţirea pieţei lucrărilor de construcţii
de conducte pentru transportul gazelor naturale şi lucrărilor conexe acestora din România;

6. 9.002.621,75 lei (aproximativ 2 mil. euro): 6 companii de pe piaţa prestării serviciilor de mentenanţă pentru
echipamente aflate în dotarea unor nave maritime pentru limitarea comercializării serviciilor de mentenanţă
pentru echipamentul Voyage Data Recorder JCY-1850;

7. 1,6 milioane de lei (aproximativ 340.000 euro): Corsar Online SRL pentru punerea în practică a unei
concentrări economice înainte de a fi autorizată de autoritatea de concurenţă;

8. 1,22 milioane lei (aproximativ 260.000 euro): 5 centre medicale şi 2 bănci de celule stem pentru încheierea
unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa serviciilor medicale furnizate de maternităţi private;

9. 229.496 lei (aproximativ 50.000 euro): Westgate România pentru punerea în practică a unei concentrări
economice înainte de a fi autorizată de autoritatea de concurenţă.
Chiriţoiu: Am reuşit să stabilizăm piaţa RCA

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a susţinut, marţi, că în prezent, piaţa de asigurare a
poliţelor de răspundere civilă auto (RCA) este stabilizată, datorită măsurilor luate şi a implicării mai multor
autorităţi.

„Cred că, pe ansamblu, dacă ne uităm la ultimii ani, (...) noi, ASF-ul (Autoritatea de Supraveghere
Financiară) şi Guvernul am reuşit să stabilizăm această piaţă (a RCA – n.red.) – o piaţă care ani de zile a avut
probleme (...) - dezechilibrată, cu creşteri mari de preţ şi care afecta competitivitatea firmelor de transport
româneşti, care sunt unele dintre cele mai importante exporturi ale acestei ţări. Peste un miliard de euro obţine
România din exportul de servicii de transport. Era important şi pentru consumatori, dar şi pentru exporturile
României să stabilizăm această piaţă”, a precizat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului
Concurenţei, într-o conferinţă de presă.

Oficialul Autorităţii de Concurenţă a menţionat printre măsurile care au fost în beneficiul pieţei, în opinia sa:
noua legislaţie din RCA; plafonarea preţurilor la RCA timp de şase luni, cea din urmă măsură fiind luată
pentru a lăsa noua legislaţie „să-şi producă efectele”; sancţiunile aplicate de autoritate. Noile sancţiuni sunt
încă în perioada în care pot fi contestate în instanţă.

Anul trecut, Consiliul Concurenţei a aplicat cea mai mare amendă pentru neregulile din această piaţă: peste
246,7 milioane de lei (aproximativ de 53 de milioane de euro), care reprezintă 57% din totalitatea valorii
amenzilor aplicate anul trecut de instituţie. Această amendă le-a fost aplicată unui număr de nouă companii
de asigurare şi UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România), pentru participarea la
un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial referitoare la intenţiile acestor societăţi de a
majora tarifele RCA.

„Nimeni nu spune că lucrurile mergeau bine pe această piaţă. (...) Am sancţionat, pentru că, cumva, şi-au luat
legea în mâinile proprii. În efortul lor de a aduce o normalitate în piaţă, au depăşit limitele legalităţii şi au
ajuns să discute creşteri de preţ, au ajuns să pună presiune asupra competitorilor să crească preţurile şi aşa
mai departe. Au trecut de o limită a ceea ce ar fi rezonabil şi acceptabil, chiar în condiţii de criză, cum era
situaţia în acea piaţă. (...) Cred că aceste practici, şi prin sancţiunea pe care am aplicat-o, au fost eliminate
din piaţă şi cred că lucrurile vor merge bine pe zona RCA-ului, în continuare. Este o ocazie să îmbunătăţim
legislaţia, pentru că ne cere Uniunea Europeană”, a explicat Chiriţoiu.

Pentru îmbunătăţirea legislaţiei, preşedintele speră ca Autoritatea de Concurenţă să schimbe, alături de

Guvern şi ASF, următoarele probleme: gradul mic de cuprindere a RCA, din cauza poliţelor de o lună;
creşterea costului reparaţiilor.

Se întâmplă în România. Un spital a atras zeci de medici, unii

cu studii în străinătate, după investiţii de 32 de milioane de
euro
Sursa: Mediafax
Aproape 50 de medici, cei mai mulţi cu studii în străinătate, au fost atraşi, în ultimii ani, la Spitalul de Urgenţă
Bistriţa-Năsăud, după investiţii de peste 32 de milioane de euro în infrastructură şi aparatură de ultimă
generaţie, transmite corespondentul MEDIAFAX.
În ultimii ani, în modernizarea şi dotarea Spitalului de Urgenţă din Bistriţa, au fost investiţi 32 de milioane
de euro, iar alte proiecte în valoare de alte 10 milioane de euro sunt în desfăşurare.

Investiţiile masive în Spitalul Judeţean de Urgenţă din Bistriţa Năsăud au atras în ultimii ani zeci de medici
cu specialităţi făcute peste hotare, numai în ultimul an 29 de medici noi s-au alăturat Spitalului.

“Sănătatea este bunul nostru cel mai de preţ şi în ultimii 6 ani am investit masiv în sistemul de sănătate pntru
a aduce medici, pentru a le crea cele mai bune condiţii. (...) Au fost făcute investiţii de 32 de milioane de
euro, mai avem în derulare investiţii de 10 milioane de euro şi urmează alte proiecte, în valoare de 25 de
milioane de euro. Avem un proiect extrem de important, l-aş putea numi revoluţionar, cu un angajament
mare. Ne dorim să construim un nou pavilion de P+4 în curtea spitalului în care să funcţioneze o secţie nouă
de cardiologie intervenţională, vrem să extindem neurochirurgia, să facem o secţie de neurochirurgie cu sală
de operaţie specială şi cu toate dotările necesare şi, de asemenea, o secţie de chirurgie intervenţională gastro
pentru că incidenţa este din ce în ce mai mare” a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele
Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan.

În ultimul an, 29 de medici noi au venit la Bistriţa, pe lângă alţi 20 care au venit în urmă cu doi ani. Mulţi
dintre medicii atraşi de modernizările din spital au preferat să renunţe la spitalele din străinătate şi să vină să
lucreze aici.

“Aparatura este de ultimă generaţie. S-a ajuns în sfârşit la o normalitate. Sunt investiţii pe care le aştept de
20 de ani”, a spus dr. Carmen Salvan Schaschl, unul dintre medicii prezenţi la conferinţa de presă, care a ales
să vină la Bistriţa după ce a profesat în Statele Unite şi în Germania.

Conducerea Spitalul de Urgenţă Bistriţa-Năsăud spune că la ora actuală nu mai există specialităţi deficitare
însă ar mai fi nevoie de angajarea unor medici pentru a putea asigura anumite linii de gardă cum ar fi
neurologia, cardiologia şi urgenţele după ce secţia va fi extinsă.

Pentru a atrage medici la Bistriţa, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a investit, pe lângă aparatură şi
modernizarea spitalului şi în asigurarea de locuinţe pentru personalul medical, primele 24 de apartamente
realizate prin ANL urmând să fie recepţionate în luna aprilie.

Lipsa de personal, rezolvată parţial: 60% din deţinuţii unui

penitenciar lucrează la firme din judeţ şi aduc profit închisorii
Sursa: Mediafax
Aproape 60% dintre deţinuţii închişi în Penitenciarul din Timişoara lucrează în zeci de firme care duc lipsă
de personal, astfel că doar anul trecut reprezentanţii instituţiei au încasat peste două milioane de euro
asigurând companiilor forţa de muncă necesară, transmite corespondentul MEDIAFAX.

1204 afişări
Imaginea articolului Lipsa de personal, rezolvată parţial: 60% din deţinuţii unui penitenciar lucrează la firme
din judeţ şi aduc profit închisorii
60% din deţinuţii Penitenciarului Timişoara lucrează la firme din judeţ şi aduc profit închisorii
Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului “Popa Şapcă” din Timişoara, anul trecut au fost încheiate aproape
80 de contracte cu diferite companii din judeţul Timiş care duc lipsă de personal şi au dorit să angajeze
deţinuţi. În total, din cei 887 de deţinuţi închişi în penitenciarul din Timişoara, 521 dintre aceştia lucrează pe
perioada detenţiei. Astfel, instituţia a încasat doar anul trecut peste zece milioane de lei de la firmele la care
deţinuţii sunt angajaţi.

“Veniturile proprii încasate au fost în sumă de 11.186.111 lei, depăşindu-se astfel, pentru prima dată în
sistemul penitenciar pragul de 10.000.000 lei, cea mai mare pondere - 10.544.172 ( 94,26%), o reprezintă
încasări prestări servicii din folosirea la muncă a persoanelor private de libertate”, a informat Penitenciarul
“Popa Şapcă” din Timişoara.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului “Popa Şapcă” din Timişoara, Ramona Ilieş, a declarat, marţi,
corespondentului MEDIAFAX, că o parte dintre deţinuţi lucrează în cadrul unor puncte de lucru deschise
chiar în interiorul instituţiei de diferite firme.

“Sunt firme care au punct de lucru deschis în interiorul penitenciarului. Deţinuţii repară volane,
recondiţionează mobilier pentru grădină şi mai este un punct de lucru în domeniul instalaţiilor electrice. Dar
cele mai multe puncte de lucru sunt în exteriorul locului de detenţie, în cele mai diverse domenii: construcţii,
renovări, strungărie, curăţenie. Penitenciarul mai are o secţie exterioară în cartierul Kuncz, unde este şi punct
de lucru, sunt sere şi se plantează tot felul de legume şi fructe, care folosesc ulterior la bucătăria unităţii. Mai
sunt şi două secţii exterioare la Buziaş, o grădină agro-zootehnică , avem foarte multe animale, oi, vaci”, a
afirmat Ramona Ilieş.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului din Timişoara, de obicei firmele sunt cele care le solicită
reprezentanţilor instituţiei deţinuţi pentru a-i angaja, în condiţiile în care duc lipsă de personal, plus că
salariile oferite sunt mai mici decât cele de pe piaţă.

“Este un departament special în cadrul peniteciarului, se numeşte Organizarea Muncii, care se ocupă de
încheierea contractelor de muncă, vin firmele şi solicită câţi deţinuţi doresc. Li se prezintă care sunt condiţiile,
care este preţul. Salariul este un pic mai mic. Minimul este de 12 lei pe oră, fără TVA, pentru un deţinut.
Sunt şi firme pe care le refuzăm, din cauză că nu avem deţinuţi disponibili”, a detaliat Ramona Ilieş.

Conform reprezentanţilor Penitenciarului “Popa Şapcă” din Timişoara, din salariul pe care un deţinut îl
primeşte, 60% din bani intră în conturile instituţiei. Din cei 40% care le rămân deţinuţilor, aceştia trebuie să
depună 10% într-un cont, iar banii strânşi îi pot folosi doar în momentul în care ies din închisoare.

Consiliul fiscal: Scenariile care stau la baza bugetului sunt

excesiv de optimiste. Menţinerea creşterii economice la 5,5%
după Ordonanţa 114 , surprinzătoare şi nejustificată
Sursa: Mediafax
Proiectul de buget este construit pe o serie de premise excesiv de optimiste, pornind chiar de la scenariul de
creştere economică, urmat de încasările din TVA, veniturile din accize, dinamica numărului de angajaţi sau
câştigul salarial brut în sectorul concurenţial, arată Consilul Fiscal.
Instituţia a publicat observaţiile cu privire la proiectele legii bugetului de stat, legii bugetului de asigurări
sociale pentru anul 2019 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021.

Consiliul Fiscal arată că un prim aspect problematic îl reprezintă scenariul de creştere economică ce
fundamentează construcţia bugetară, acesta apărând drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare
ale altor instituţii, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro.

În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra
economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare şi taxarea suplimentară din sectoarele energetic şi
comunicaţii), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menţionate.

În acest context, menţinerea ipotezei de accelerare a creşterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ
cu un nivel situat probabil între 4 şi 4,5% în 2018) în varianta de proiecţie a cadrului macroeconomic
elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare şi, în opinia Consiliului fiscal,
nejustificată.

Un alt aspect problematic îl reprezintă, în opinia Consiliului fiscal, ipotezele extrem de favorabile cu privire
la dinamica numărului de angajaţi şi câştigului salarial brut în sectorul concurenţial, acestea fiind preconizate
să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%. Datele lunare publicate de INS relevă un trend de încetinire
vizibilă a ritmului de creştere a numărului de salariaţi din sectorul privat, de la 4% în 2016, la 3,2% în 2017
şi 1,7% în perioada ianuarie-noiembrie 2018, în acest context o accelerare la un ritm de creştere de 3,7% a
numărului de salariaţi în sectorul concurenţial aparând drept neverosimilă.

Un scenariu mai rezonabil (deşi probabil încă optimist) ar fi, în opinia Consiliului fiscal, situarea ritmului de
creştere în proximitatea cifrei aparente la nivelul anului anterior (1,5%-1,7%), ceea ce ar genera o deviaţie
de circa 2 pp. la nivelul ratei de creştere comparativ cu proiecţia CNSP.

Ritmul anual de creştere al salariului brut din sectorul privat avut în vedere apare drept semnificativ superior
evoluţiei din ultimii trei ani (10,7% în 2016, 12% în 2017, respectiv circa 11.2% în ianuarie-noiembrie
20183). În acest context, un scenariu care ar viza un ritm de creştere a salariului brut la maximul post-criză
de 12% (din nou, o ipoteză optimistă) ar implica o deviaţie de la ritmul de creştere a salariului brut în sectorul
concurenţial din proiecţia CNSP de circa 1,8 pp. De precizat că un ritm de creştere a anvelopei salariale din
economie inferior cu 1 pp. scenariului luat în calcul în construcţia bugetară duce, caeteris paribus, la un deficit
mai mare cu 1,2 mld. lei (0.115% din PIB), ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit şi mai
ales din contribuţii sociale, ceea ce indică o senzitivitate ridicată a agregatelor de venituri la ipotezele privind
dinamica pieţei muncii.

„Date fiind cele de mai sus, apreciem că ipotezele cu privire la dinamicile variabilelor de piaţa muncii apar
ca excesiv de favorabile şi improbabil a se materializa la nivelurile preconizate. De asemenea, considerăm
că a lua în calcul ipoteze excesiv de optimiste cu privire la evoluţiile de pe piaţa muncii intră în contradicţie
cu dezideratul unei gestiuni prudente a politicii fiscale”, arată documentul.
Consiliul fiscal are rezerve în special cu privire la evoluţia proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de
buget, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului
macroeconomic oficial. Astfel, veniturile din TVA sunt proiectate să crească cu 17% (cu 10,1 mld. lei ori
0,54% din PIB) comparativ cu nivelul din execuţia aferentă anului 2018.

Dinamica avansată pentru încasările din TVA o depăşeşte substanţial pe cea a consumului privat nominal net
de autoconsum prognozată de CNSP (circa 8%). De altfel, din cele 7,5 mld. lei pe care textul raportului la
buget le indică la pagina 9 drept venituri suplimentare din măsuri de îmbunătăţire a colectării ce urmează a
fi luate de ANAF, 6 mld. lei ar reveni veniturilor suplimentare din TVA.

Consiliul fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluări: dincolo de obiecţia de principiu
asupra caracterului lipsit de prudenţă al includerii ex ante în proiecţia de venituri a impactului dificil ori
imposibil de evaluat al unor măsuri de îmbunătăţire a colectării, experienţa anului anterior, când veniturile
suplimentare din TVA din îmbunătăţirea colectării nu par a se fi materializat la nivelul scontat4, ar trebui să

În cazul anului 2018 raportăm variaţia anuală a salariului net, aceasta fiind comparabilă cu evoluţiile viitoare
în contextul în care cifrele brute la nivelul anului sunt afectate de trecerea contribuţiilor sociale din sarcina
angajatorului în cea a angajatului.

Veniturile încasate din TVA în 2018 au fost cu 1,7 mld. lei inferioare ţintei iniţiale, ritmul de creştere a
veniturilor din TVA apărând drept explicat de variaţia nominală a bazei macroeconomice şi de reducerea
drastică a rambursărilor de TVA în ultimele două luni ale anului, nefiind aparente plusuri semnificative de
venituri ce ar rezulta din îmbunătăţirea colectării.

Consiliul fiscal consideră că veniturile din TVA aferente anului 2018 sunt cel mai probabil supraevaluate cu
circa 5 mld. lei, dincolo de eventualul impact advers al unor evoluţii macroeconomice mai puţin favorabile
decât cele luate în considerare în construcţia bugetară.

O situaţie similară, din perspectiva veniturilor suplimentare obţinute din măsuri de îmbunătăţire a colectării
(evaluate de MFP la 1 mld. de lei), apare la nivelul veniturilor din accize. Şi aici experienţa anului anterior
ar trebui să îndemne la prudenţă, în condiţiile în care în execuţie veniturile au fost inferioare cu 1,7 mld. de
lei evaluărilor iniţiale. Evaluarea curentă a Consiliului fiscal relevă însă faptul că dimensiunea acestui agregat
de venituri apare drept concordantă cu variaţia consumului real proiectată de CNSP, chiar neluând în calcul
veniturile suplimentare din îmbunătăţirea colectării. Cu toate acestea, în cazul accizelor preocupările
referitoare la caracterul excesiv de optimist al creşterii economice reale sunt cu atât mai relevante cu cât
aparenta subestimare a deflatorilor nu funcţionează ca un factor de compensare la adresa unor dinamici
inferioare ale consumului real, dat fiind modul de definire al bazei de impozitare (cantităţi fizice).

De asemenea, proiectul de buget include venituri excepţionale de 2,1 mld. lei (la nivelul agregatului taxe pe
utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi) din închirierea benzilor
de frecvenţă 5G. Este de remarcat şi nivelul semnificativ superior al veniturilor preconizate comparativ cu
cel avut în vedere în varianta iniţială a bugetului aferent anului anterior (care evalua aceste venituri la 1,3
mld. lei). Este foarte probabil ca taxarea suplimentară a sectorului telecom prin OUG nr. 114/2018 să fie de
natură să facă problematică obţinerea acestor venituri, având în vedere posibilele reevaluări ale planurilor de
expansiune de către operatorii din domeniu.
Pe partea de cheltuieli, Consiliul fiscal identifică drept potenţiale surse de riscuri cheltuielile cu bunurile şi
serviciile şi cele cu dobânzile. În primul caz, în execuţia anului anterior cheltuielile au fost mai mari cu 4,75
mld. lei comparativ cu bugetul iniţial şi cu 4 mld. lei superioare valorii înregistrate la finele anului 2017, iar
cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt preconizate să crească în 2019 cu doar 1,95 mld. lei, ritmul de
creştere încetinind de la 9,8% în 2018 la 4,4%. „Apreciem că menţinerea cheltuielilor în anvelopa bugetată
în cazul acestui capitol se va dovedi dificilă în lumina experienţei anului anterior”, arată instituţia.

În cel de-al doilea caz, cheltuielile cu dobânzile sunt preconizate să crească cu doar 0,6 mld. lei comparativ
cu un avans de 2.8 mld. lei în anul anterior, ceea ce este echivalent cu o reducere de ritm de creştere de la
27,8% la 4,4%. Consiliul fiscal apreciază că propunerea bugetară curentă apare drept potenţial
subdimensionată având în vedere tendinţa evidentă de creştere a costurilor de finanţare, mai ales în contextul
nou adoptatei taxe pe activele bancare şi a modului de stabilire a asietei acesteia (care include si deţinerile de
obligaţiuni guvernamentale), precum şi volumul în creştere al datoriei publice. Încadrarea în anvelopa
bugetară propusă este însă probabil posibilă în condiţiile unei orientări în creştere a finanţării spre termene
scurte ori a utilizării intensive a stocului-tampon de lichiditate al Trezoreriei. O asemenea abordare ar genera
însă riscuri suplimentare în ceea ce priveşte rezistenţa la şocuri externe, cu impact asupra lichidităţii pieţelor
financiare ori în ceea ce priveşte aversiunea la risc a investitorilor, cu o probabilitate în creştere într-un
context intern şi internaţional potenţial mai complicat decât în trecut.

În fine, proiectul de buget vizează o expansiune de proporţii a cheltuielilor cu investiţiile (de la 34,2 mld. lei
în 2018 la 47,1 mld. lei în 2019), pe seama cvasi-triplării intrărilor anticipate din fonduri structurale şi de
coeziune (FSC) de la UE al căror beneficiar final este sectorul public (de la 5,2 mld. lei în 2018, la 15,1 mld.
lei în 2019). În condiţiile în care MFP anticipează o expansiune mai puţin rapidă a cheltuielilor de cofinanţare
şi neeligibile (raportul cheltuieli/venituri din FSC scade de la 2,1 în 2018 la 1,65 în 2019), bugetul estimează
o dublare a cheltuielilor aferente proiectelor de investiţii cu finanţare europeană (+13,8 mld. lei relativ la
execuţia anului trecut). Execuţiile bugetare istorice consemnează în mod constant deviaţii considerabile de
la sumele bugetate iniţial ori în urma rectificărilor bugetare în sensul unor cheltuieli de investiţii inferioare
alocărilor (vezi graficul inclus în anexă). O evoluţie similară este probabilă pentru anul 2019, cu atât mai
mult cu cât ipoteza îmbunătăţirii de amploare a absorbţiei de fonduri structurale şi de coeziune apare la acest
moment drept excesiv de optimistă (istoric, estimările iniţiale de absorbţie nu s-au materializat niciodată la
nivelurile indicate).

„Dată fiind dimensiunea probabilă a supraestimării veniturilor din TVA (cu circa 5 mld. lei) şi a celor din
contribuţii sociale si impozit pe venit (cu circa 3,5 mld. lei), compensată parţial de veniturile din taxa pe
activele sectorului bancar neluate în calcul în construcţia bugetară (pe care le evaluăm, în condiţiile curente,
la circa 4 mld. lei), apreciem că, în lipsa unor măsuri compensatorii suplimentare, este probabil ca deficitul
la finele anului curent să se situeze în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB. De asemenea, ne
reiterăm preocuparea faţă de riscul înregistrării unor evoluţii macroeconomice semnificativ mai puţin
favorabile decât cele luate în calcul în construcţia bugetară, care ar conduce la presiuni suplimentare la adresa
deficitului bugetar în anul 2019, cu riscul depăşirii nivelului de 3% din PIB în lipsa unor măsuri corective”,
spune Consilul fiscal.

În privinţa strategiei fiscal-bugetară 2019-2021, Consiliul fiscal are rezerve cu privire la dimensiunile pe
termen mediu ale unor agregate de cheltuieli, ce apar drept neverosimil de mici raportate la ipotezele scenariul
macroeconomic ce fundamentează proiecţia bugetară pe termen mediu şi alţi parametri probabili ai
construcţiei bugetare. Astfel, una din sursele importante de consolidare fiscală în anul 2020 o reprezintă
creşterea cu doar 4% a anvelopei salariale comparativ cu anul 2019, în condiţiile în care scenariul
macroeconomic indică o creştere a salariilor în sectorul public (în versiunea restrânsă ce exclude forţele
armate şi personalul asimilat) de 8,2%, căreia i se adaugă o creştere a numărului de salariaţi din sectorul
public de 1,9%.
Un alt element de natură să ridice probleme în proiecţia pe termen mediu apare la nivelul cheltuielilor de
asistenţă socială ale bugetului asigurărilor sociale de stat, unde creşterile luate în calcul nu apar concordante
cu evoluţiile preconizate de noua lege a pensiilor aprobată de Parlament în anii 2020 şi 2021. Astfel,
dinamicile preconizate apar drept inferioare celor care ar prevala în ipoteza în care punctul de pensie ar evolua
conform traiectoriei descrise în actul normative mai sus menţionat, ce prevede valori ale acestuia de 1775 de
lei de la 1 septembrie 2020 şi de 1875 de lei de la 1 septembrie 2021. Această traiectorie ar implica creşteri
medii de 24.2% şi 26% în 2020 şi, respectiv, 2021, în timp ce dinamica preconizată a cheltuielilor de asistenţă
socială ale bugetului asigurărilor sociale de stat este de doar 20,4% şi, respectiv, 8,9%.

Un exemplu în acest sens este reprezentat de veniturile din TVA în anul 2020, care cresc cu doar 3%
comparativ cu nivelul proiectat pentru 2019.

Obiecţiile formulate cu privire la dinamica excesivă luată în calcul în 2019 pentru numărul salariaţilor din
sectorul privat rămân relevante şi pentru ipotezele aferente anilor 2020 şi 2021. În eventualitatea situării
acestora la niveluri apropiate de 2% (în loc de 3,6% şi 3,5%), supraestimării de circa 3,5 mld. lei aparentă la
nivelul anului 2019, preluată în proiecţii prin extrapolare, i se vor adăuga încă 1,2 mld. în 2020 şi 2,5 mld. în
2021.

Andronescu: 55.000 de profesori vor fi formaţi în cadrul unui

proiect derulat de Ministerul Educaţiei Naţionale
Sursa: Mediafax
Ministerul Educaţiei Naţionale derulează un proiect, din bugetul de stat, prin care sunt formaţi 55.000 de
profesori, anunţă Ecaterina Andronescu, precizând că în acest moment au fost selectaţi cei 1.500 de formatori
ai programului.
„Profesorii în acest moment asigură programul de formare din resursele proprii. Cred că trebuie să dăm bani
din buget pentru a asigura formarea continuă a dascălilor din bugetul ministerului. Avem acum proiectul
«CRED» care asigură formarea a 55.000 de cadre didactice. Este un început”, a declarat, marţi, ministrul
Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Andronescu spune că momentan a început procesul de selecţie a celor 1.500 de experţi din cadrul proiectului.

Conform Ecaterinei Andronescu, programul CRED va fi implementat pentru o perioadă de doi ani din bugetul
de stat.

De asemenea, ministrul Educaţiei Naţionale spune că există mai multe lucruri din legea japoneză pe care ar
vrea să le implementeze în România.

„Un lucru interesant este evaluarea profesorilor din zece în zece ani. Toţi profesorii susţin după un program
de formare la disciplina pe care o predă şi celălalt în metodele noi de pedagogice. Ne gândim că o asemene
abordare vom putea avea şi noi. Nu înseamnă că de mâine, nu înseamnă că profesorii să se teamă. E o idee,
până va ajunge în lege, calea e lungă. (...) Un proces de evaluare trebuie să gândim indiferent că e modelul
japonez sau altul pentru că în învăţământul superior îl avem şi constat că acest lucru ne-a motivat”, a explicat
Ecaterina Andronescu.
Cum vrea Guvernul să-i împace pe primarii din marile oraşe
ale României, după revolta faţă de bugetul de stat 2019 - surse
Sursa: Mediafax
La discuţiile despre bugetul pentru 2019 între ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici şi liderul PSD Liviu
Dragnea, luni la Parlament, Guvernul ar avea în lucru varianta de a distribui către administraţiile locale cote
părţi din impozitul pe venit au declarat surse politice, pentru MEDIAFAX.
Potrivit surselor politice, în cadrul discuţiilor despre bugetul pentru 2019, în ceea ce priveşte sumele pentru
administraţiile locale, a fost abordat modul de repartizare a sumelor colectate din impozitul pe venit la nivelul
fiecărui judeţ.

Astfel, Guvernul ar avea în vedere următoarea variantă de lucru: 60% din impozitul pe venit sa fie direcţionat
catre primarii, 15% din impozitul pe venit sa fie direcţionat către consiliile judeţene, 20% din impozitul pe
venit sa fie direcţionat in vederea echilibrării bugetelor locale şi 5% din impozitul pe venit sa fie direcţionat
in mod egal către judeţe de către ministerul Finanţelor.

Sursele citate au adăugat că la întâlnire urmează să participe şi premierul Viorica Dăncilă şi liderul ALDE
Călin Popescu Tăriceanu.

Cea de-a doua întâlnire a coaliţiei vine după luni a avut loc o şedinţă în biroul de la Camera Deputaţilor al
lui Liviu Dragnea. La discuţiile de luni care au durat aproape cinci ore au luat parte şi premierul Viorica
Dăncilă, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, ministrul Muncii Marius Budăi, preşedintele Senatului
Călin Popescu Tăriceanu şi secretarul general al ALDE Daniel Chiţoiu.

La finalul întâlnirii de luni, niciunul dintre aceştia nu a făcut declaraţii de presă.

Guvernul ar putea amâna şedinţa de marţi, în care ar trebui adoptat bugetul, pentru ziua de vineri, au spus
surse politice, pentru MEDIAFAX. Premierul Viorica Dăncilă spunea, duminică, că se fac toate eforturile
pentru ca bugetul pentru acest an să fie adoptat, marţi, de Executiv.

Primarii municipiilor din ţară s-au declarat nemulţumiţi de alocarea bugetară. Edilii, reuniţi în Asociaţia
Municipiilor din România (AMR), condusă de Robert Negoiţă, edilul Sectorului 3, au discutat cu premierul
Viorica Dăncilă la Palatul Victoria, înaintea şedinţei de Guvern de miercurea trecută.

Primarii au cerut ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici alocarea unui procent de 30% din bugetul naţional
către administraţia locală, în condiţiile în care în prezent susţin că primesc mai puţin de 20%.

DOCUMENT S-au răzgândit. Până la urmă, Finanțele tot de

la bănci vor să se împrumute. Joi vor ieși din nou pe piață
Sursa: Hotnews
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) vrea să împrumute, în februarie, peste 2,1 miliarde lei de pe piața internă
după ce săptămâna trecută ministrul Eugen Teodorovici a spus că a dat dispoziție să nu se mai împrumute în
piață. A fost suparat pe faptul că în ianuarie, din cauza taxei pe activele bancare, instituțiile de credit au
transmis oferte la costuri mari. Mai mult, acestea au fost în valori foarte mici. Pare că autoritățile s-au
răzgândit, între timp.

Conform unui ordin publicat pe site-ul instituției, prima emisiune ar urma să aibă loc joi, 7 februarie, și
dorește să atragă 300 milioane lei, la o dobândă de 4%, pe termen scurt.
Calendarul obligațiunilor de tip benchmark
Rămâne de văzut dacă băncile vor ajuta statul, mai ales după informațiile de luni potrivit cărora Guvernul s-
a cam răzgandit în ceea ce privește taxa pe active.
"Sper că vom avea o schimbare radicală a modului în care este calculat ROBOR sau chiar să vedem dispariția
sa. Decizia va fi luată împreună cu Banca Centrală, care poate modifica normele interne, nu e nevoie de
aprobare in parlament", a declarat Darius Vâlcov, consilierul premierului, pentru Bloomberg.
Prima dată, informația cu privire la dorința statului de a se împrumuta în februarie a apărut marți dimineață
pe Mediafax.
Ce spunea Teodorovici pe 29 ianuarie
"Apropo de împrumut, ieri (28 ianuarie n.r.) eu am dat dispoziţie şi am spus: nu ne împrumutăm în piaţă. Că
tot am auzit aici 'ruşinea nu ştiu care'. Nu, încă o dată: Ministerul de Finanţe are sume suficiente pentru a se
finanţa. Ştiţi foarte bine - avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanţa, (...) pentru foarte mult timp,
minim şase luni de zile", a afirmat Teodorovici, la Parlament.
El a adăugat că Ministerul de Finanţe nu poate să cumpere la un preţ "mai sus" decât este necesar.
"Doi la mână: nu putem să cumpărăm la un preţ pe care cineva în piaţă încearcă să îl ducă mai sus decât este
necesar sau decât ar trebui să fie. Şi atunci decizia Ministerului de Finanţe este aceea de a nu se împrumuta
şi aceasta a fost decizia de ieri", a precizat Teodorovici.

Întrebat dacă oferta băncilor reprezintă o reacţie la OUG 114, el a spus: "Nu ştiu, trebuie să avem o discuţie
şi cu Asociaţia Română a Băncilor pentru a vedea. Eu am încercat să avem această discuţie în trei actori:
Banca Naţională, Ministerul de Finanţe şi Asociaţia Română a Băncilor. Nu s-a dat curs dintr-o parte şi am
spus că era corect să discutăm la aceeaşi masă. Totuşi, Banca Centrală a solicitat o discuţie în CNSM, în 4
februarie, înţeleg că este de interes acest subiect şi atunci corect este să avem o discuţie cu cărţile pe masă şi
cu toţi actorii implicaţi".

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a încercat să se împrumute luni, 28 ianuarie, de 400 milioane de lei, de
pe piața internă. Cei 7 dealeri primari au transmis câteva oferte, dar în valoare de 30% din suma cerută.
Având în vedere ofertele băncilor, Finanțele au refuzat.

De altfel, de la începutul anului MFP încearcă să se împrumute, dar ofertele nu sunt pe măsura "dorinței".
Acesta este unul dintre efectele Ordonanței lăcomiei 114/2018.

O propunere concretă privind Legea asigurărilor de sănătate,

în maxim 6 luni: Pacienții ar putea folosi asigurări private
pentru a deconta servicii de recuperare în spitalele de stat
Sursa: Hotnews
Folosirea contra-cost a blocurilor operatorii din spitale sau asigurări private care să permită pacienților
accesul la o perioadă mai lungă de recuperare medicală sunt câteva dintre serviciile medicale la cerere pe
care spitalele de stat le-ar putea furniza în parteneriat cu firmele de asigurări, a precizat marți Ministrul
Sănătății, Sorin Pintea. "O propunere concretă privind legea asigurărilor de sănătate va fi lansată în maxim
șase luni", a spus aceasta. Asigurările de sănătate permit în prezent decontarea serviciilor medicale numai în
spitalele private.

"În 2017, fiind manager la un spital județean am avut supriza să fiu sunată de reprezentanții UNSAR (Uniunea
Asigurătorilor) pentru o întâlnire. Am discutat atunci despre modul în care am putea combina serviciile
medicale oferite de un spital și piața de asigurări. Era vorba de serviciile medicale la cerere, adică despre
acele servicii care se acordă peste suma pe care Casa de Asigurări de Sănătate o alocă spitalelor pentru servicii
medicale. Am creionat atunci împreună o propunere de act normativ, care a rămas la stadiul de proiect.
Și veți spune: 'Sunteți de un an la conducerea Ministerului și nu s-a întâmplat nimic'. Se va întâmpla, pentru
că din punctul meu de vedere această propunere va veni într-adevăr să slujească pacientul și în al doilea rând
pentru că dă posibilitatea spitalelor să folosească capacitățile de producție din dotare. Mai exact, într-un spital
care are un bloc operator, gradul de utilizare este în jur de 24%. Știți foarte bine că pentru a dota un bloc
operator este nevoie de sume foarte mari, aparatura medicală este foarte scumpă.
Și atunci economistul din mine a întrebat: De ce utilizezi doar 24%? Pentru că asta este limita contractului
cu Casa, mi s-a răspuns. Și de ce nu am putea folosi aceste capacități pentru cei care doresc să le folosească
evident contra-cost, astfel încât să putem crea o concurență, nu neloială, cu sistemul privat?", a declarat marți
Sorina Pintea, ministrul Sănătății în cadrul unei conferințe privind piața asigurărilor, organizată de Institutul
de Studii Financiare și DC Media Group.

Aceasta a precizat că "sistemul medical din România ca să fie sustenabil are nevoie de infuzie de capital, dar
nu pentru pachetul de bază.

"Acel pachet de bază nu trebuie să fie afectat. Este vorba de acele servicii suplimentare pe care spitalele le
pot oferi și aici mă refer la partea de recuperare medicală. Un pacient este internat la ortopedie, are o fractură,
are nevoie de o perioadă de recuperare. Perioada legală de recuperare, stabilită prin norme de către medici,
adică ieșirea din faza acută este să zicem de 20 de zile. După această perioadă, pacientul are nevoie de
recuperare, dar opțional. Dacă dorește, dacă vrea să facă ceva mai mult, atunci este nevoie să avem ceva în
plus. Eu cred că în maxim 6 luni vom avea o propunere concretă privind legea asigurărilor de sănătate, dar
până atunci va trebui să ne întânim cu toți actorii implicați în această poveste. Avem deja o serie de propuneri
pe care le analizăm.", a spus aceasta.

Pintea a mai precizat că "sunt foarte multe situații în care pentru serviciile de recuperare, de
balneofizioterapie, de kinetoterapie, numărul de zile sau termenul cuprins în pachetul de bază este posibil să
nu ajungă. Dacă pacientul dorește să prelungească această perioadă, deși medicul sau comisia spune: 'până
aici ar fi bine' - atunci el dacă are această asigurare suplimentară poate să beneficieze în continuare de aceste
servicii, dar insist, nu ne legăm de cele din pachetul de bază din acest moment, ci de cele pentru a căror
rezolvare necesită un termen mai lung. Marii arși ar fi un exemplu."

HARTĂ INTERACTIVĂ 500 de localități au medici de familie

mai puțini decât ar trebui sau deloc. Doctorii susțin că
"medicina de familie este în colaps"
Sursa: Hotnews
Peste 500 de localități din România nu au medic de familie sau au mai puțini medici decât ar trebui, potrivit
datelor publicate de Societatea Națională de Medicina Familiei. "Medicina de familie este în prag de colaps
din cauza neglijării sistematice manifestate de guvernanți", acuză reprezentanții SNMF. Medicii de familie
sunt nemulțumiți de bugetul ce urmează să fie alocat în 2019 medicinei de familie și au realizat o hartă a
localităților din România cu deficit de medici de familie.

VEZI DACA IN LOCALITATEA TA SUNT SAU NU SUFICIENȚI MEDICI DE FAMILIE. CLICK AICI
PENTRU HARTA INTERACTIVĂ A LOCALITĂȚILOR CU DEFICIT DE MEDICI DE FAMILIE.

Harta deficitului de medici a fost realizată de dr. Cătălin Petrencic în baza celor mai recente date la care
Societatea Națională de Medicina Familiei a avut acces, ce datează din anul 2014. Din acel moment,
Societatea Națională de Medicina Familiei nu mai are acces la datele privind deficitul de medici. Medicii de
familie estimează însă că, de atunci și până în prezent, deficitul s-a adâncit sau chiar dublat, în urma plecărilor
din țară și a pensionărilor.

Președintele Societății Naționale de Medicina Familiei, dr. Dina Mergeani, le adresează autorităților o
scrisoare în care afirmă că "medicina de familie este în prag de colaps din cauza neglijării sistematice
manifestate de guvernanți" și le cere acestora "să asigure stabilitate pentru cabinetele medicilor de familie,
temelia oricărui sistem public de sănătate funcțional și eficient".

Scrisoarea adresată autorităților de Societatea Națională de Medicina Familiei:

"Medicina de familie este în prag de colaps din cauza neglijării sistematice manifestate de guvernanți pentru
care acest sector medical nu reprezintă un domeniu de interes nici la nivel administrativ și nici ca obiectiv
politic.

Medicii de familie din România își exprimă public nemulțumirea față de finanțarea medicinei primare în
2019, fapt care aruncă medicina de familie în criză.

Societatea Națională de Medicina Familei (SNMF) solicită autorităților să asigure stabilitate pentru
cabinetele medicilor de familie, temelia oricărui sistem public de sănătate funcțional și eficient.

În proiectul de buget pentru 2019, bugetul alocat medicinei de familie vizează o creştere de numai 6% faţă
de anul trecut, procent care poate să acopere doar creșterea costurilor generată de inflație. Argumentele
noastre care demonstrează necesitatea echilibrului în sistemul medical și implicit necesitatea creșterii
finanțării în asistența medicală primară, nu au determinat reacțiile firești în rândul unor decidenți preocupați
de starea de sănătate a populației și de accesul la servicii medicale. Prin subfinanțarea sistematică a medicinei
de familie se pune în pericol existența acestui sector medical și implicit pacienții, motiv pentru care ne aflăm
în situația de a căuta soluții alternative pentru asigurarea supraviețuirii cabinetelor.

S-a sperat că guvernanții vor dispune măsurile reparatorii promise cu ocazia rectificării bugetare din august
2018, respectiv o alocarea financiară corespunzătoare pentru anul 2019. A fost motivul pentru care medicii
de familie au depus eforturi să asigure funcționarea cabinetelor de medicină de familie în condițiile în care
nu s-au putut asigura creșteri salariale pentru angajați (asistenți medicali și alte categorii de personal) similare
cu cele din sistemul bugetar și nu s-au putut face investiții.

Cabinetelor medicilor de familie din România li s-a alocat în 2018 un buget cu doar 17% mai mare decât în
2017, sub 6% din FNUASS total, fapt care a făcut ca funcționarea cabinetelor să fie la un nivel de
„supraviețuire”. În condiţiile în care personalul medical (medici și asistenți medicali) din unitățile sanitare
de stat (medicina școlară, ambulatoriu integrat, spitale) a beneficiat de finanţări (salarii şi bugete) mărite cu
până la 100%, medicii de familie au așteptat o reparație a acestor inechități.

Ne manifestăm speranța că decidenții români, guvernanți și parlamentari, în calitate de aleși ai cetățenilor

care sunt de altfel pacienții noștri, vor înțelege că au inclusiv obligația de a asigura sănătatea acestora și
accesul la servicii de sănătate. Sperăm că ne vor susține solicitările prin inițierea și susținerea unui
amendament pentru creșterea bugetului medicinei de familie, dovedind astfel că înțeleg importanța sectorului
de asistență medicală primară. Considerăm că interesul pacienților și dreptul la o practică medicală eficientă
sunt motivații serioase care vor depăși barierele administrative și politice.

Raport Freedom House Democrația, în declin: Sistemul

constituțional din SUA este pus la încercare, Ungaria și Serbia
au mari probleme. România rămâne un stat liber
Sursa: Hotnews
Libertatea în lume este în regres, pentru 13 ani consecutiv, în ceea ce privește drepturile politice și libertățile
civile, potrivit raportului ”Democrația în 2019” publicat de Freedom House. Epoca Donald Trump reprezintă
un test pentru sistemul constituțional din SUA, iar statele care au făcut progrese după încheierea războiului
rece nu au reușit să se mențină pe acest trend. Ungaria și Serbia au retrogradat de la statutul de ”state libere”
la ”parțial libere”, în timp ce România primește în continuare calificativul de țără liberă.

În perioada 2005 - 2018 nivelul de libertate a scăzut constant, iar numărul statelor cu o îmbunătățire
semnificativă a situației este mai mic decât cel al statelor care înregistrează un regres.

”Regresele afectează o serie de ţări din toate zonele lumii, de la democraţii cu tradiţie îndelungată precum
Statele Unite la regimuri autoritariste consolidate precum China şi Rusia. Pierderile la nivel general sunt încă
reduse comparativ cu progresele înregistrate la sfârşitul secolului 20, dar tendinţa este semnificativă şi
generează riscuri. Democraţia este în regres", se arată în raport.

Raportul acordă o atenție deosebită situației din SUA. Provocările cu care se confruntă democrația în America
pun la încercare sistemul constituțional și riscă să pună în pericol libertățile civile și drepturile politice peste
tot în lume. Acordând o atenție deosebită situației din SUA, după ce Donald Trump a ajuns la jumătatea
mandatului său, raportul semnalează că, deși rămâne robustă, democrația americană s-a erodat semnificativ
în ultimii opt ani, iar ”actualele atacuri ale președintelui Trump la adresa statului de drept, la adresa presei și
a altor principii și norme ale democrației ar putea duce la accentuarea declinului”.

De asemenea, raportul arată sfârștiul războiului rece a permis un val de democratizare în mai multe state la
sfârștiul secolului 20, însă un număr mare dintre acestea nu s-au menținut această tendință.

România este considerată o ţară "liberă", având un punctaj de 81 din 100 (în care 0 puncte înseamnă "lipsă
de libertate", iar 100 de puncte - sistemul politic "cu cel mai mare grad de libertate"). Potrivit evaluării,
România a pierdut trei puncte comparativ cu raportul anterior.

În schimb, Ungaria a pierdut statutul de stat liber, fiind calificată drept ”parțial liberă” din cauza atacurilor
premierului Viktor Orban la adresa instituțiilor democratice, el utilizând supermajoritatea parlamentară
pentru a impune restricții sau chiar pentru a controla opoziția, presa, grupurile religioase, sectorul privat și
organizațiile neguvernamentale.

Serbia este un alt stat din regiune care a trecut de la statutul de stat liber la cel de stat parțial liber, raportul
menționând deteriorarea procesului electoral și tentativele permanente ale guvernului de a submina
activitatea jurnaliștilor independenți prin campanii de denigrare sau hărțuire. Raportul mai spune că
președintele Aleksandar Vučić’s a acumulat puteri executive care exced atribuțiile pe care i le conferă
constituția.

DOCUMENT Autoritățile au publicat raportul privind Planul

național de adoptare a euro. Vezi ce obiective avem de atins și
de ce ar mai putea dura peste 10 ani până să ajungem să plătim
în România cu euro, nu cu lei
Sursa: Hotnews
Cu o întârziere de peste o lună, autoritățile au publicat Raportul de fundamentare a Planului național de
adoptare a monedei euro. Cei 45 de decidenți din toate straturile socio-economice care formează Comisia de
trecere la euro sunt de părere că, în funcție de cum va performa economia României, între 4 și 11 ani am
putea intra în antecamera euro (Mecanismul Cursurilor de Schimb II- MCS II), urmând ca după alți minim
doi ani petrecuți acolo, să trecem la euro. Comisia a făcut o serie de recomandări și a indicat 5 obiective care
ar trebui atinse.
Vezi aici varianta integrală a Planului național de adoptare a euro

Prin urmare, nici vorbă să trecem la euro în 2022, cum declara pentru Reuters ministrul român de externe,
Theodor Meleșcanu.

Pe scurt, dacă dorim să intraă în antecamera euro cu un PIB/locuitor la 70% din media Zonei euro, am avea
nevoie de 6 ani dacă înregistrăm o creştere medie de 4% pe an sau de 4 ani cu o rată de creștere de 5% . Dacă
pragul de 70% ar fi ţintit pentru aderarea la euro în 6 ani (considerând o rata medie de creştere de 4%), aceasta
ar implica intrarea în MCS II în 2022 şi e de văzut dacă reușim să corectăm până atunci problemele bugetare
şi creşterea robusteţei economiei.
În scenariul în care România îşi propune să atingă PIB/loc 75% din media ZE19, aceasta se poate realiza într-
un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul
unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an. Pentru atingerea unui nivel al PIB per capita de 80% din media ZE
la paritatea puterii de cumpărare, această perioadă se extinde. Astfel, în contextul păstrării ratelor istorice de
creștere din perioada 2000-2017, ar fi necesari 11 ani, iar dacă rata medie de creștere economică se majorează
la 5%, numărul de ani se reduce la 8.

Documentul propune și 5 obiective de atins în vederea trecerii la euro:

Obiectiv 1: Reducerea decalajului de convergență reală şi corectarea unor dezechilibre macroeconomice

Obiectiv 2:Îndeplinirea unor condiții de ordin structural
Printre acestea::
- creșterea veniturilor fiscale care să mărească „spațiul fiscal”si consolidarea finanțelor publice în mod
durabil, - dezvoltarea infrastructurii,
- creșterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structură mai bună a producției, de tip high-value
added (deci nu prin salarii joase), etc..
Obiectiv 3: Intrarea in MCSII (anticameră a ZE) o perioadă obligatorie de minim doi ani
România trebuie sa demonstreze că poate să rămână stabilă fără să utilizeze cursul de schimb leu/euro - pe
care-l pierde odată admiterea în ZE.

MCSII este o perioadă de testare ex-ante a economiei românești înainte de a face pasul final, o perioadă în
care fluctuația leului în raport cu euro va fi limitată. Concret, în MCSII trebuie să reușești să menții criteriile
nominale îndeplinite (ceea ce presupune ca acestea să fi fost atinse în mod sustenabil), să crești în același
timp convergența reală, fără însă să te folosești de cursul de schimb, pe care va trebui să-l menții în marja la
care te-ai angajat, ceea ce nu e puțin lucru dacă economia nu este performantă).

Momentul intrării în MCSII trebuie ales cu maximă atenție, deoarece Romania odată intrată în această etapă
premergătoare cunoaște termenul minim de „testare” (doi ani), nu și termenul maxim, care poate fi prelungit
dacă economia dovedește că nu este capabilă să se ajusteze în lipsa cursului de schimb (dacă o apreciere a
leului este permisă, odepreciere a acestuia va fi considerată drept neîndeplinire a criteriului de la Maastricht
(privind stabilitatea cursului de schimb) minim doi ani în interiorul MCSII; în această situație, participarea
la MCS II ar putea fi extinsă, iar Romania va trebui să amâne adoptarea euro cel puțin încă doi ani.

Intrarea în MCS II depinde tot de performanța economiei

În aceste circumstanțe, este de dorit o amânare mai degrabă decât o aderare prematură.
Obiectiv 4: Uniunea Bancară: Intrarea în UB poate preceda aderarea la ZE
Ea va avea loc odata cu intrarea în MCSII; implică efectuarea unui AQR (evaluarea sistemului bancar)
Obiectiv 5:Adoptarea euro.
În toată această perioadă sunt de efectuat analize tehnice de fundamentare a fiecărui pas/etapa/termen şi
întocmite rapoarte periodice de monitorizare a implementării pașilor propuși, pe baza unor indicatori de
evaluare a obiectivelor. Un consiliu special, care să includă oficiali guvernamentali, reprezentanți ai
Comitetului de trecere la euro din BNR, experți parlamentari şi din mediul academic, reprezentanți ai
mediului de afaceri, poate face acest lucru;.
Ce avem de făcut? Cele 18 recomandări
Corectarea dezechilibrelor economice: aducerea deficitului bugetar structural la un nivel în conformitate cu
MTO şi creşterea veniturilor fiscale cu cel putin 3% din PIB pânăîn 2022-2023.
Colectarea mult mai bună a veniturilor fiscale ar mări spaţiul fiscal şi ar ajuta consolidarea finanţelor publice.
Combaterea fermă a rent-seeking-ului care să elibereze resurse necesare producției de bunuri publice
Finanțarea mai bună a educației și a sănătății, care sunt investiții în capital uman.
Dezvoltarea infrastructurii de transport, care să lege organic regiunile țării între ele și să facă legăturile cu
principalele rute de transport europene.
Finalizarea lucrărilor de cadastru şi refacerea infrastructurii de irigaţii. - Politici economice
orientate(industriale) care să faciliteze trecerea la un nou model de creștere economică (și învingerea capcanei
venitului mediu/middle income trap):
Sprijinirea activităților ce pot avea randamente de scară crescătoare.
Sprijinirea activităţilor generatoare de externalităţi pozitive (de exemplu, cercetarea- dezvoltarea, sectorul
IT, eficienta energetică).
Promovarea de poli de dezvoltare, așa cum deja se conturează centre urbane importante – ne referim, în afara
de București, la Cluj-Napoca, Timișoara-Arad, axa Bacău-Iași, Craiova, Brașov, Iași, Constanța
Taxarea activităţilor care conduc la externalităţi negative (de exemplu, activitaţile poluante).
Crearea mecanismelor de stimulare şi de implementare a inovaţiilor (brevete).
Dezvoltarea de proiecte în infrastructura de transport.
Absorbția fondurilor europene trebuie să fie cât mai bună, cantitativ și calitativ. România își poate construi
infrastructura de care are acută nevoie, poate dezvolta avantaje competitive cu ajutorul fondurilor europene.
Dezvoltarea Bursei de Valori Bucuresti şi trecerea ei de la stadiul de piata de frontiera la cel de piata
emergenta, avand ca rezultat multiplicarea surselor de finantare pentru economie.
O politica demografică care sa stimuleze natalitatea.
Reţinerea lucrătorilor calificaţi prin: înfiinţarea parcurilor tehnologice; înfiinţarea parcurilor industriale;
stimularea înfiinţării de parteneriate învăţământ-cercetareincubatoare de afaceri; stimulente fiscale acordate
firmelor din domeniile de înaltă tehnologie etc. România este puternic afectată negativ de migraţia forţei de
muncă cu o calificare superioară . Este însă de presupus ca ascensiunea salariilor din ultimii ani poate fi un
stimulent pentru reîntoarcerea acasă; revenirea cetățenilor români acasă poate mări potențialul de creștere a
economiei.
O politica de atragere de forta de munca calificata (de imigratie) având în vedere evolutii demografice interne
(revenirea lucrătorilor plecaţi în alte state din UE poate fi o componentă de bază a unei asemenea politici).
Incurajarea lucrului dupa implinirea vârstei de pensionare pentru persoanele dornice şi apte să munceascăîn
continuare

Situaţia GRAVĂ: Probleme cu banii la Preşedinţia Consiliului

UE. Ministrul Ciamba le cere colegilor să plătească
(Document)
Sursa: stiripesurse.ro
Ministerul pentru Afaceri Europene se confruntă cu dificultăţi financiare în gestionarea preşedinţiei
Consiliului UE. Ministrul Ciamba le-a solicitat oficial colegilor din Cabinetul Dăncilă să plătească pentru
deplasările personalului din cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană,
după cum reiese dintr-un document intrat în posesia STIRIPESURSE.RO.
"Pentru gestionarea eficientă şi cu celeritate a acestor solicitări de deplasare, vă informăm că am procedat la
simplificarea procedurii de aprobare a participării experţilor RPRO la evenimentele organizate în ţară pe
durata primului semestru 2019, după cum urmează:

- În situaţia în care ministerul de linie estimează că organizarea, în ţară, a evenimentelor Preşedinţiei

României la Consiliul Uniunii Europene necesită participarea personalului din cadrul RPRO, acesta va
transmite, către RPRO, o solicitare de deplasare în capitală a experţilor vizaţi;

- Urmare analizei efectuate la nivelul RPRO ş având în vedere necesitatea asigurării continuităţii activităţii
acesteia, RPRO va informa Centrala MAE şi ministerul de linie în legătură cu posibilitatea deplasării
respectivului expert, funcţie de încărcătura activităţii acestuia în gestionarea atribuţiilor de Preşedinţie la
nivelul Consiliului UE sau în raport cu celelalte instituţii europene;

- Decontarea cheltuielilor de deplasare se va realiza din bugetul ministerului de linie, de preferinţă cel dedicat
exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE", se arată în scrisoarea semnată de Ciamba.

Potrivit unor surse guvernamentale, miniştrii au răspuns la solicitarea lui Ciamba invocând nelegalitatea
propunerii şi o încălcare a procedurilor.

Un document ținut sub cheie de Ministerul Finanțelor a ieșit în

presă: economia Germaniei se PRĂBUȘEȘTE
Sursa: stiripesurse.ro
Germania va înregistra un deficit bugetar de circa 25 de miliarde de euro până în 2023, în condiţiile în care
încetinirea creşterii economice va însemna că veniturile din taxe vor fi mai mici decât previziunile iniţiale,
arată un document redactat de Ministerul de Finanţe, citat de Reuters.

Tensiunile comerciale globale şi îngrijorările provocare de Brexit au determinat deja guvernul să reducă
estimările referitoare la creşterea economică din acest an la 1%, de la ritmul prevăzut iniţial, de 1,8%,
informează News.ro.

Documentul, care va fi prezentat de ministrul de Finanţe Olaf Scholz colegilor din guvern, prevede deficite
bugetare anuale de 5 miliarde de euro până în 2022 inclusiv.

”Acesta este un semnal de alarmă pentru colegi, că vremea în care puteau să ceară fără să aibă cecuri acoperite
a trecut. Este timpul pentru disciplină bugetară”, a declarat Bettina Hagedorn, secretar de stat în Ministerul
de Finanţe.

Perspectiva deficitelor bugetare reprezintă o înrăutăţire semnificativă a finanţelor celei mai mari economii
din Europa, al cărei guvern federal a obţinut în 2017 un surplus bugetar de aproximativ 11 miliarde de euro.
Documentul a subliniat şi alte riscuri bugetare, înclusiv costurile legate de renunţarea la energia produsă cu
ajutorul cărbunelui.

Aliaţii cancelarului Angela Merkel, care conduce o coaliţie format din conservatori şi social-democraţi, au
exercitat presiuni pentru ca guvernul să reducă impozitele pentru bogaţi.

Atât conservatorii cât şi social-democraţii vor să îşi energizeze electoratul şi să recâştige voturi înainte de
alegerile europene şi regionale, începând din luna mai.

Scholz, un social-democrat, a cerut miniştrilor să facă economii.

”Investiţiile vor fi menţinute la nivelul anului 2019”, potrivit documentului ministerului, care precizează că
cheltuielile cu personalul vor fi îngheţate.

Guvernul condus de Merkel urmează să discute proiectul de buget pentru 2020 şi planificarea financiară pe
termen mediu, până în 2023, pe 20 martie. Estimările fiscale ale guvernului vor fi actualizate pe 9 mai.

SINDICAT: Firmele din construcţii caută subterfugii pentru

nemajorarea salariului minim la 3000 de lei
Sursa: Gazeta de Dambovita
Patronii firmelor care activează în domeniul construcţiilor caută soluţii pentru a nu creşte salariul minim pe
economie la 3000 de lei, aşa cum îi obligă legea este de părare preşedintele Sindicatului „Valahia” Târgovişte,
Nicolae Dragodănescu. Acesta a dezvăluit câteva dintre „metodele” la care încearcă să recurgă patronii
firmelor de construcţii, pentru că legea îi obligă să mărească salariile tuturor angajaţilor din firmă, nu numai
celor care lucrează efectiv în construcţii.

Cea mai la îndemână soluţie pare să fie mutarea salariaţilor de pe o firmă pe alta, pentru că patronii respectivi
deţin câte 2-3 firme şi pot face acest lucru în mod legal… deocamdată. „Este o reglementare foare bună
apărută recent vizavi de firmele care operează pe Codul CAEN, în construcţii, ai căror salariaţi ar trebui să
beneficieze de salariul minim pe economie de 3000 de lei indiferent de categoria de personal, adică nu
neapărat numai zidari, faianţari… ci toţi respectivii salariaţi. Şi aici avem următoarele subterfugii pe care le
folosesc patronatele din branşă. Unii au început să-şi transfere rapid salariaţii de pe o firmă pe alta, pentru că
aşa fac patronii, îşi fac 2-3 firme şi lucrează de la una la alta. Şi cum legea zice că se aplică numai societăţilor
care, în ultimul an de zile, a obţinut mai mult de 80% din Cifra de Afaceri pe domeniul construcţiilor, au
început să evite, ca să spun aşa, rigorile legii, adică obligaţia de a duce salariul minim la 3000 de lei.

Alţi angajatori sunt mai şmecheri, adică introduc toate celelalte drepturi, gen spor de vechime (cei care-l au)
sau alte sporuri şi fac în aşa fel încât angajaţii să nu beneficieze prea mult de această facilitate fiscală cu toate
că angajatorul este degravat şi de plata de contribuţii… şi de plata de impozit, adică li s-a scăzut inclusiv
contribuţia asiguratorie pentru muncă, acel 2,24% nu-l mai plătesc. Angajatorii din domeniul construcţiilor
ar trebui să fie de bună credinţă şi să înţeleagă că dacă această facilitate a făcut-o statul a făcut-o pentru a le
fi mai bine lucrătorilor din construcţii, pentru a nu mai pleca peste hotare. Oamenii dacă vor vedea acum că
de fapt nu li se vor mări salariile, aşa cum se aşteptau, probabil că vor urma acelaşi trend ascendent, să plece
către ţări străine unde sunt plătiţi mai bine”, ne-a semnalat preşedintele Sindicatului „Valahia” Târgovişte,
Nicolae Dragodănescu.

Grevă naţională. Sindicatele, acțiune comună de protest, în

Franța
Sursa: DCNEws
O 'grevă naţională de 24 de ore' este organizată de Sindicatul Confederaţiei Generale a Muncii (CGT). De
asemenea, sunt prevăzute manifestaţii pentru a cere creşteri de salarii, justiţie fiscală şi 'libertate de a
manifesta', acţiuni la care vor participa 'veste galbene' şi partide de stânga, informează AFP, care se întreabă
dacă aceasta este o dovadă a 'convergenţei în Franţa'.

'Demonstraţii galbene şi roşii vor avea loc în circa 30 de departamente', a dat asigurări duminică secretarul
general al CGT din Franţa, Philippe Martinez. Peste 160 de manifestaţii sunt prevăzute şi au fost depuse
preavize de grevă, în special în domeniul funcţionarilor publici şi al transporturilor publice. Mişcarea a
debutat în noaptea de luni spre marţi în piaţa internaţională de alimentaţie din Rungis, la periferia Parisului.
Circa 200-300 de 'veste galbene' şi manifestanţi care agitau drapele ale CGT au blocat una dintre cele patru
intrări în această gigantică piaţă en gros.

Mișcare comună susținută de sindicate

În ultimele zile, persoane care se revendicau din mişcarea 'vestelor galbene' şi-au sporit pe Twitter apelurile
de raliere la iniţiativa CGT, printre acestea fiind şi Eric Drouet, una dintre personalităţile mişcării. Problema
afluenţei lor marţea aceasta rămâne totodată deschisă, deoarece până acum, în afară de câteva iniţiative
comune foarte rare, în special la Toulouse (sud-est) sau în capitala franceză, convergenţele dintre cele două
mişcări nu au prea reuşit.

Mişcarea comună este susţinută şi de alte sindicate franceze, însă GFDT, principalul sindicat francez alături
de CGT, a refuzat să se ralieze mobilizării. Ca o coincidenţă, tot marţi urmează să fie votată în Parlamentul
francez legea 'anti-spărgători', care le oferă prefecţilor posibilitatea de a interzice manifestaţiile, demers
puternic criticat de sindicate, notează sursa citată.

Angajaţii Fabricii de Arme Cugir îl acuză pe ministrul

Bădălău că i-a „trădat” pentru Beretta
Sursa: Romania Libera
Anunţul ministrului Economiei, Nicolae Bădălău, referitor la faptul că firma italiană Beretta va produce o
armă de asalt la Plopeni (Prahova), i-a nemulţumit profund pe angajaţii Uzinei de Arme Cugir, care se simt
abandonați de propriul acționar majoritar.
Sindicatele de la Fa-brica de Arme Cugir l-au informat pe premierul Dăncilă, la începutul săptămânii trecute,
că pregătesc proteste masive ca urmare a faptului că statul, prin Ministerul Economiei, a decis să se implice
în proiectul de asamblare de armament Beretta la Plopeni, în loc să sprijine uzinele speciale autohtone să se
retehnologizeze şi să câştige contracte.
În prezent, doar 3,7% din achiziţiile Armatei Române provin din industria autohtonă.
Liderul de sindicat Ioan Neagu a declarat pentru RL că, în pofida faptului că ministrul Economiei a anunţat
că 30% din componentele noii arme de asalt a Beretta vor fi fabricate la Plopeni, cel mai probabil va fi vorba
doar de asamblare.
Aceasta, în condiţiile în care statul a abandonat uzina din Cugir, producătoare de armament de infanterie,
refuzând să mai facă investiţii, chiar şi minime, sau să o spri­jine în vreun fel pentru obţinerea de noi
contracte. „Mai mult ca sigur, italienii vor veni cu componente pe care le vor asambla la Plopeni. Dacă vin
cu toate ­componentele gata făcute, nu vor avea nevoie de mai mult de 20 de oameni pentru linia de
asamblare. Nu cred că vor fabrica nici o ­componentă la Plopeni, care, de altfel, nu e specia­lizată în
armament de infanterie, ne-a declarat Ioan Neagu.

„Armata preferă să ­cumpere din import”

Liderul de sindicat a mai precizat că Uzina Cugir vrea să omologheze o armă de asalt calibru NATO, care
este deja înregistrată şi testată. „Armata Română refuză să încheie vreun contract cu noi. Ne cer ca arma să
fie garantată pentru 15.000 de lovituri, în condiţiile în care armamentul NATO trebuie să fie garantat pentru
10.000 de lovituri. Încercăm să facem şi asta, însă e clar că inventează pretexte ca să nu cumpere de la noi.
Am avut o întâlnire cu ministrul Nicolae Bădălău, căruia i-am cerut sprijinul pentru omologarea acestei noi
arme şi, după ce am primit promisiuni, ne-am trezit că laudă Beretta la televizor”, a afirmat Ioan Neagu. În
opinia sa, nici actualul ministru al Econo­miei nu va face nimic pentru industria de armament autohtonă, aşa
cum n-au făcut nici predecesorii săi. „Domnul ministru ne li­vrează mult fum şi foarte puţin foc”, spune
liderul de sindicat.

Investiţia de la Plopeni nu este 100% sigură

De altfel, ministrul Eco­nomiei a declarat că stadiul negocierilor cu Beretta pentru producerea unei noi arme
de asalt la Plopeni este undeva la 60%. Potrivit oficialului, contractul ar putea fi semnat în vară, iar producţia
ar putea începe în toamnă. Bădălău a mai spus, la Antena 3, că fabrica de la Plopeni a fost aleasă chiar de
firma Beretta şi că, pentru început, 30% din componente vor fi fabricate acolo. Potrivit ministrului, este vorba
despre o armă cu recul zero, care ar putea fi cumpărată şi de Ministerul Apărării, care a și testat-o. „Este una
dintre armele în care reculul este zero. 5,56 calibru NATO, dar este de ultimă generaţie. Armele s-au
perfecţionat. An de an a existat extrem de multă cercetare. Şi vorbim de un brand mondial, Beretta. Să nu
uităm că şi armata americană, 80%, are divizia Beretta vizavi de dotarea armatei americane. Aici a fost o
discuţie mult mai amplă cu cei de la Ministerul Apărării, unde dânşii au avut-o în testare şi unde dânşii au
ales ceea ce este mai bun pentru Armata Română”, a declarat ministrul Economiei la Antena 3.

Entuziasmul său nu a fost deloc gustat de sindicaliştii Apărarea Cugir, care i-au transmis premierului Dăncilă,
într-o scrisoare des­chisă, că sunt stupefiaţi de faptul că ministrul Bădălău “face reclamă” unei firme străine
la TV, în dauna producătorilor români de arme care se află chiar în subordinea sa. Potrivit documentului
transmis premierului, societăţile din industria de apărare au mari probleme cu retehno­logizarea, iar condiţiile
de muncă sunt la nivelul celui de-al doilea război mondial. Aceste fabrici sunt supradimensionate din punct
de vedere al capacităţilor de producţie, iar salarizarea este la cel mai jos nivel, cu toate că în prezent mai
lucrează în acest sector circa 8% din totalul angajaţilor din perioada de dinainte de 1990. „În timp ce la
Fa­brica de Arme Cugir ne străduim să omologăm o armă de asalt calibru NATO, fără sprijin de la ­acţionarul
majoritar (statul), s-a considerat de către Guvernul României că este mai simplu să achiziţionăm un produs
din afară în loc să sprijinim fabricarea unui produs autohton, de aceeaşi performanţă, în România. Acest lucru
ne nemulţumeşte profund”, se arată în documentul citat.
Fabrica de arme Cugir este specializată în realizarea de produse militare precum arme de infanterie, arme cu
lunetă, mitraliere ş.a., dar funcționează la limita de avarie pentru că nu a fost retehnologizată.

TENSIUNI LA TRANSURB: SINDICALISTII ANUNTÃ O

GREVÃ JAPONEZÃ
Sursa: Robo stiri Vaslui
DIVERGENTE… Situatia la Transurb devine din ce în ce mai tensionatã. Sindicatul Liber si Independent
anuntã grevã japonezã, dacã nu reuseste sã ajungã la un acord cu conducerea Serviciului de Transport Public
Vaslui. De asemenea, liderul acestuia a anuntat cã va realiza un memoriu cu toate nemultumirile membrilor
si îl va prezenta Consiliului Local în urmãtoarea sedintã. De cealaltã parte, conducerea Transurb a transmis
cã “nu doreste sã recurgã la aceastã solutie a concedierilor, dar marja de crestere salarialã pe care o preseazã
membrii de sindicat nu poate fi acoperitã decât prin renuntarea la anumite revendicãri”. Sindicalistii cer prime
de vacantã, legitimatii gratuite pentru membrii familiei (sotie/sot si copii), majorarea sumei de pe tichetele
cadou si cele de masã, precum si a sumelor plãtite pentru orele suplimentare de muncã.

SC Transurb SA a înregistrat profit în anul 2018, însã indicatorii prevãzuti în OG 26/2013 obligã societatea
ca pânã la prima rectificare bugetarã a anului 2019, bugetul pentru salariile din primul semestru al anului
2019 sã se mentinã cel aprobat în anul 2018. “Cu toate acestea, prin punerea în aplicare a prevederilor
majorãrilor salariale impuse de majorarea salariului minim brut pe tarã, intrat în vigoare la 01.01.2019,
bugetul de salarii a crescut deja cu 2%. În atare conditii, am solicitat sindicatului Liber si Independent gãsirea
unor solutii care sã permitã asezarea clauzelor contractuale în limita dispozitiilor legale. Ca ultimã solutie, în
cazul în care liderii de sindicat nu doresc sub nicio formã sã restrângã anvelopa solicitãrilor de naturã
salarialã, pentru a putea satisface aceste revendicãri, am supus atentiei si necesitatea restrângerii activitãtii,
prin desfiintarea unor posturi care pot fi acoperite prin redistribuirea atributiilor, cãtre alti salariati. Nu a fost
vorba de nicio nominalizare pe categorii de posturi (taxatoare, mecanici etc.)”, a transmis directorul general
al Sc Transurb Sa, Mariana Plãcintã.

Lista revendicãrilor cerute de sindicalisti

De asemenea, aceasta a mai transmis cã “revendicãrile solicitate pentru noul contract sunt suplimentare celor
din prezent si anume: prime de vacantã, legitimatii gratuite pentru toti membrii de familie ai salariatilor,
respectiv copii, sot/sotie si pensionarilor care au lucrat în unitate mai mult de 10 ani (valoarea unei astfel de
legitimatii este de 1320 de lei/an/persoanã), tichete de masã cu valoarea crescutã la 15 lei/zi, tichete cadou
majorate fatã de cele existente, tichete de cresã în valoare de 450 lei/copil, spor de fidelitate 10%, sporuri de
dificultate în traseu de 15 %, pentru orele suplimentare 200%, fatã de 175% în prezent si încã un numãr de
trei zile lucrãtoare suplimentare la concediul de odihnã pentru soferi. În cazul în care nu se doreste renuntarea
la aceste revendicãri suplimentare si suntem amenintati zilnic cu întreruperea intempestivã a lucrului, fondul
de salarii necesar acoperirii acestor revendicãri reprezintã salariul a 9 posturi”.

Liderul sindicatului anuntã: “Vom recurge la proteste”

Sindicatul Liber si Independent îsi mentine, însã, pozitia fatã de aceastã situatie, anuntând cã nu sunt dispusi
sã renunte la revendicãri si nici sã accepte ca nouã salariati sã fie concediati. Ba mai mult, acestia pregãtesc
o grevã japonezã, iar apoi o pichetare. “Pentru cine nu stie, pare o treabã simplã, dar în momentul în care eu
spun cu ceea ce propune acum conducerea, pleacã 9 oameni din sindicat. Nu pot sã fac asa ceva. Vom recurge
la proteste. Am discutat cu colegii de federatie, urmeazã sã avem o sedintã, vom stabili o zi în care sã aibã
loc o pichetare, bineînteles anuntatã în prealabil la Primãrie si Prefecturã. Mai multi membrii de sindicat din
toatã tara ne-au transmis cã ne sprijinã, vor veni sã picheteze alãturi de noi. Mâine (n.r. azi) sau poimâine
(n.r. mâine) vom face o grevã japonezã, vom pune afise prin masini si vom împãrti fluturasi. Nu vom opri
activitatea, pentru cã ar fi urât sã facem asta. Ce vinã are omul care trebuie sã ajungã la serviciu, cã eu nu am
ajuns la o întelegere cu conducerea?!”, a transmis liderul Sindicatului Liber si Independent al SC Transurb
SA Vaslui.

REVITALIZAREA INDUSTRIEI DE ARMAMENT, ÎN

AŞTEPTARE
Contracte directe, în detrimentul producătorilor autohtoni
Sursa: Bursa
orupţie. Acesta este cuvântul pe care preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, l-a folosit la
adresa companiilor şi responsabililor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi din Ministerul Economiei
care nu respectă contractele privind achiziţia de armament cu obligaţiile de offset. Liderul sindical a precizat
în şedinţa Comisiei de Dialog Social de la Ministerul Finanţelor că, din cele 2 miliarde euro cheltuite anul
trecut de statul român pentru achiziţia de echipamente militare, doar 100 de milioane de euro au fost pentru
industria românească de armament.

Conform contractelor încheiate cu statul român, marile companii din domeniul producerii de armament şi-au
asumat că vor investi 750 de milioane de euro în partea de offset, lucru care nu s-a întâmplat până acum, din
informaţiile pe care le deţine preşedintele BNS.

Situaţia este de neînţeles, deoarece, în urmă cu peste un an, fostul ministru al Apărării Naţionale, Mihai Fifor
a declarat că, în afara înţelegerilor dintre guverne, toate achiziţiile de tehnică militară se vor face cu obligaţie
de offset. La acea vreme, Fifor preciza: "Nu este vorba despre achiziţia sistemului de rachete Patriot, dar, cu
excepţia lui, toate celelalte contracte, care nu intră pe regula G2G, vor repecta legea offset-ului".

Conform acestei legi, până la 80% din valoarea unui contract de achiziţie trebuie să reprezinte aport al
industriei naţionale.

Mihai Fifor dădea drept exemplu de aplicare a legii offset contractele cu Rheinmetall şi General Dynamics,
pentru derularea unei părţi dintre cele opt programe de înzestrare aprobate de Parlament şi Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării.

Prin legea offset se doreşte revitalizarea industriei de apărare din ţara noastră prin retehnologizare,
parteneriate, transfer de tehnologie si know-how.

În programele ce ar urma să fie derulate cu participarea industriei româneşti de apărare este inclus şi cel
privind construcţia celor patru corvete. Din păcate, procedura privind achiziţia lucrărilor de proiectare şi
executare a acestor nave militare ce vor fi construite într-un şantier naval din ţara noastră, a fost suspendată
de către Ministerul Apărării Naţionale, înainte de desemnarea firmei câştigătoare, din cauza suspiciunilor cu
privire la existenţa unor aspecte negative la adresa siguranţei naţionale. În momentul suspendării licitaţiei,
cea mai bună ofertă era a francezilor de la Naval Group ce au un parteneriat cu Şantierul Naval Constanţa.

Un alt contract în care ar fi trebuit să fie implicată industria românească este cel privind achiziţionarea de 45
de elicoptere, care vor fi construite la IAR Ghimbav, pe o linie de producţie aparţinând companiei americane
Bell Helicopters. Din păcate, contractul respectiv s-a transformat într-unul încheiat între guverne şi în ţara
noastră ar urma să fie realizate mentenanţa şi reparaţiile respectivelor aparate de zbor. Dar această parte de
offset va intra în vigoare, abia după ce contractul va fi finalizat şi elicopterele vor fi livrate de compania
americană.

Guvernul a acordat direct contracte militare în urma unor negocieri cu guvernul SUA în ceea ce priveşte
sistemul de apărare anti-aeriană Patriot (americanii de la şi Lockheed Martin, valoare: 3,9 miliarde dolari),
sistemul de artilerie HIMARS (Lockheed Martin, valoare: 1,5 miliarde dolari) şi achiziţia avioanelor F-16,
pe baza unui acord între guvernele României, Portugaliei şi Statelor Unite cu o valoare totală de circa 700 de
milioane de dolari. Pe lângă acestea, guvernul a dat, fără vreo procedură competitivă, un contract de aproape
1 miliard de dolari către elveţienii de la Mowag, deţinuţi de americanii de la General Dynamics, pentru
transportoare blindate 8X8 Piranha V.

Cu alte cuvinte, deşi avem o lege care obligă achiziţionarea de echipament militar cu respectarea obligaţiei
offset, pentru implicarea industriei locale în diverse etape ale realizării, livrării sau mentenanţei sistemelor
cumpărate, guvernele coaliţiei PSD-ALDE au încheiat în ultimii doi ani contracte directe, plătind miliarde
de euro, din care în industria de armament din ţara noastră au ajuns doar în jur de 100 de milioane de euro.

Companiile energetice despre OUG 114: Limitarea profitului

prin ordin ANRE este neconstituțională
Sursa: cursdeguvernare.ro
Ordinul Autorităţii Naţionale de Reglemetare în Energie (ANRE) de limitare a profitului încalcă prevederile
Constituției și pune în pericol siguranța energetică a României, prin limitarea investițiilor, potrivit
observațiilor Hidroelectrica și Nuclearelectrica.

În aplicarea OUG 114, ANRE a impus producătorilor de energie, prin ordinul 10 / 2019, să vândă
electricitatea prin contracte reglementate, la prețuri care le limitează profiturile la maxim 5% din costurile
(„justificate”) recunoscute de Autoritate.

Ordinul ANRE încalcă „libertăţile constituţionale de exercitare a activității economice”, spune Hidroelectrica
într-un document de consultare publică al ANRE.

Nuclearelectrica (SNN) reclamă la rândul său scăderea de șase ori a indicatorilor de profitabilitate, ca urmare
a restricțiilor de vânzare a energiei electrice la preţuri reglementate.

Cei doi mari producători acuză ANRE că le limitează posibilităţile de investiţii, punând în pericol siguranța
energetică a României.
Hidroelectrica şi Nuclearelectrica asigură peste 44% din consumul de energie electrică din România, potrivit
datelor Transelectrica din 5 februarie.

Hidroelectrica: Profitul este și scopul companiilor de stat

Dintre obiecţiile Hidroelectrica se remarcă:

Metodologia ANRE restrânge dreptul accesului liber la o activitate economică „cu scopul obținerii de profit”,
iar „diferențierea de tratament juridic care are ca efect distrugerea egalității de șanse în inițierea și exercițiul
unei anumite activități economice, este prohibită”.
Ordinul ANRE încalcă Legea 31 a societăților comerciale„ prin limitarea voinței societare. „Politica
comercială a unei societăți are ca scop obținerea de profit, indiferent de calitatea acționarului” și se stabilește
de managementul acesteia în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 și prevederile Actului Constitutiv al
societății”.
ANRE nu are „dreptul de a impune în mod subiectiv și discrimatoriu un preț apropiat de prețul de producție,
considerând fără justificare faptul că o marjă de 5% de profit este “marja rezonabilă de profit”, eliminând
costuri din procesul de calcul, în paralel cu instituirea unor obligații de vânzare fermă a energiei electrice
produsă”.
În modalitatea de calcul a ANRE, „marja de profit considerată ca fiind “rezonabilă”, nu doar limitează
capacitatea companiei de a mai efectua investiții, ci crează un mediu economic instabil, nepredictibil și cu
un impact economic negativ major”.
Prețul reglementat care va fi stabilit de către ANRE „nu asigură veniturile necesare care să justifice
profitabilitatea investițiilor actuale demarate de către companie” şi va duce la neîndeplinirea obiectivelor din
Strategia energetică a României.
„Astfel, siguranța sistemului energetic este pusă în pericol pe termen mediu și lung”.
ANRE încalcă Legea 123 / 2012, care prevede că „tranzacțiile cu energie electrică se desfășoară pe piață
concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu”.
ANRE îşi încalcă şi propriile obiective care prevăd ca România să atingă ținta de 31%-32% pentru energia
regenerabilă în anul 2030, ca şi propriile reglementări de organizare şi funcţionare.
Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unităţii 1 de la CNE Cernavodă în pericol
Ordinul ANRE „va afecta major capacitatea entităţii de a finanţa proiectele majore de investiţii aflate în
derulare, precum retehnologizarea Unităţii 1” a centralei nucleare de la Cernavodă, care costă circa 1,5
miliarde de euro, spune Nuclearelectrica (SNN) în documentul ANRE citat.

„SNN va obţine (… în noile condiţii) un profit brut estimat la 90 de milioane de lei, în scădere cu peste 450
milioane de lei faţă de nivelul estimat iniţial, în condiţiile vânzării energiei electrice disponibile pe piaţa
liberă”, spun reprezentanţii companiei în documentul menţionat.

Profitabilitatea companiei ar ajunge la „numai 1,25% raportat la capitaluri proprii, respectiv 1,42% raportat
la activele imobilizate nete”.
Rentabilitatea activelor imobilizate nete ar trebui să fie la nivel de minim 5% – 6%, în condiţii normale, cu
mult peste nivelul de 1,4% determinat de aplicarea metodologiei (cost +5%) propusă de ANRE.
Industria nucleară are ca specific un nivel ridicat al activelor imobilizate, situaţie generată de investiţiile
iniţiale (costul mare de realizare) ale unei centrale nucleare.
Nuclearelectrica se află într-o situaţie contradictorie: Scăderea profitului îi afectează capacitatea de a se
împrumuta. Ar trebui „să-şi asigure finanţarea proiectului de retehnologizare a Unităţii 1 în proporţie de
100% din fonduri proprii”, dar şi acestea vor fi diminuate.
„Modelul nostru iniţial prevedea pentru retehnologizare o finanţare cu structura 43% fonduri proprii şi 57%
împrumuturi”.
Ca să-și asigure finanţarea 100% din resurse proprii pentru retehnologizarea Unităţii 1, „SNN are nevoie o
majorare cu 43 de lei a preţului reglementat conform metodologiei actuale considerând că întreagă energie
electrică disponibilă la vânzare (81,6 TWh) din următorii opt ani ar fi vândută la preţul reglementat impus
prin propunerea de ordin ANRE.
Dacă SNN ar livra 65% din energia produsă cu preţ reglementat, contribuţia companiei la bugetul de stat al
României ar fi redusă cu 252 milioane lei/an (reprezentând aproximativ 17 lei/MWh aferent unui consum
casnic anual naţional de 15 TWh).
Și alți operatori din sistemul energetic, printre care Electrica, Enel, E-On, OMV Petrom, CEZ au avut
numeroase eobiecții și propuneri de modificare a ordinului incriminat, cele mai multe respinse de ANRE.

Guvernul a oprit mașina de măsluit indicatorii. Cum a

funcționat aceasta
Sursa: cursdeguvernare.ro
Intrarea în luna februarie a anului 2019 a însemnat și oprirea mașinăriei de măsluit indicatorii. În urmă cu
câteva zile a expirat timpul în care cifrele mai puteau fi manipulate.

În continuare, prezentăm mecanismul prin care, în ultimele 3 luni, s-a muncit serios la Finanțe (dar și la
celelalte ministere de linie) pentru scoaterea la vopsea a doi indicatori:

-, deficitul bugetar pe 2018

-, PIB-ul (implicit, creșterea economică) pe 2018.

La final, vom arunca o privire pe efecte. Și vom încheia și cu o floricică plină de nectar.

1, Deficitul bugetar pe 2018. Și pe cash, și pe ESA

Începând cu luna octombrie, ministerul de Finanțe a început amânarea la plată a rambursărilor de TVA.

Potrivit surselor cursdeguvernare.ro, în luna noiembrie 2018 s-au rambursat cu circa 30% mai puțin decât în
luna similară a anului 2017.

În luna decembrie, minusul de rambursare a fost de circa 15,5%.

Mutarea acestor plăți în anul 2019 a fost de natură să țină deficitul sub 3%. Deficitul pe cash.
Căci la deficitul pe ESA (cel luat în calcul la nivel european) lucrurile au fost mult mai complicate.

A fost nevoie ca și în luna ianuarie 2019 să se amâne rambursările de TVA, întrucât ESA se socotește din 01
februarie-31 ianuarie a anului următor.

În paralel cu amânarea TVA-ului, au apărut situațiile în care guvernul – între octombrie 2018 și 31 ianuarie
2019 – a respins la primire, a avertizat să nu se amită sau pur și simplu nu au înregistrat facturile venite de la
furnizori sau prestatori.

Simpla înregistrare a facturilor încarcă deficitul ESA – așa că abia la 01 februarie a început să se dea drumul
la facturi.

2, PIB-ul și creșterea economică

În paralel cu manipularea deficitului (și pe cash și pe ESA), amânarea rambursărilor de TVA a ajutat, la
propriu, și la manipularea PIB și a creșterii economice. Astfel:

PIB-ul nominal – în sensul că a înregistrat taxe nete mai mari adăugate la valoarea adăugată brută.

Dar și PIB-ul real – în sensul că TVA-ul are deflator zero pentru ceea ce nu a avut cota modificată.

3, Paradoxul economic Teodorovici-Vâlcov: Cum economia devine ”mai mare și mai bogată” când statul o
prejudiciază
Având în vedere cifrele de mai sus, situația se prezintă astfel:

Prin amânarea de către guvern a datoriilor statului către economie, și cu întârzierea, de către guvern, a plății
sau chiar înregistrării facturilor statului de la economie,

rezultă că aceeași economie a crescut, și că este mai puțin îndatorată.

Restul sunt artificii și lipsă de responsabilitate: nu e de mirare că OUG 114 prevede abrogarea răspunderii
asupra indicatorilor pentru ministrul de finanțe Teodorovici și pentru premierul Dăncilă.

4, Și ”floricica”: ce legătură e între profesori, gripă, concediu și deficitul pe ESA

Imaginea de mai jos reprezintă o circulară, potrivit căreia guvernul consideră că profesorii aflați în vacanță
se află în concediu.

E valabil de la 01 ianuarie 2019 – adică luna în care cheltuielile se pun la deficitul ESA.
Miza? Cei aproximativ 300 de lei brut normă de hrană a profesorului, bani care nu se mai dau în concedii.
Cum concediile sunt acum egale cu vacantele, și cum în ianuarie 2019 școala a început pe data de 14, și cum
în ianuarie mai pică un concediu medical, o gripă, o suspendare de cursuri, …

Acum profesorii fac scandal și speră să întoarcă decizia guvernului. Azi, în vacanța din februarie 2019,
profesorii au fost chemați să semneze cererile de ieșire din activitate în zilele de vacanță din ianuarie: pentru
a se scădea, retroactiv, ”contabil” pentru ”luna de ESA.

5, Consecințele
Prima consecință a acestor artificii este că guvernul pornește în anul 2019 cu un deficit din capul locului de
aproximativ 0,3% din PIB.
Un minus la care se va adăuga deficitul real al acestui an: care va fi administrat cumva doar printr-o creștere
de venituri.
Venituri: Păi de la cine urmează să facă guvernul venituri?