REVISTA PRESEI 29.01.

2019
Contents
Opre (ANSPDCP): Numărul plângerilor înregistrate în 2018 a crescut cu 40% faţă de anul anterior .... 2
Conferinţă de semnare a unui acord de împrumut pentru proiecte din domeniul energiei
regenerabile ............................................................................................................................................ 3
Brexit/Planul B: Ce se va întâmpla marţi în parlamentul britanic?......................................................... 3
Iohannis: În tentativa de a se salva de justiţie şi de a-şi prezerva puterea, unii politicieni învinuiesc
magistraţi, blamează multinaţionalele ................................................................................................... 5
Guvern: Corpul de control al prim-ministrului a declanşat o verificare la TAROM ................................ 7
Dragnea: PIB-ul - cu cel puţin 10% mai mare dacă toate instituţiile ar fi urmărit interesul României ... 7
PSD: Dacă nu există cauze naturale, atunci creşterea euro nu poate fi decât artificială ....................... 8
#Romania2019.eu/Teodorovici: România îşi propune să avanseze lucrările în domeniul economic,
financiar şi fiscal, în beneficiul statelor membre .................................................................................... 8
Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei a început o analiză a nivelului ROBOR; suntem foarte interesaţi să
vedem efectele OUG 114/2018 .............................................................................................................. 9
Suciu (BNR): BNR, deschisă la un dialog clar şi onest, pentru clarificări, nu pentru a crea mai multă
confuzie ................................................................................................................................................. 11
Ivan (Sindicatul Publitrans): Vom depune plângere penală împotriva conducerii STB; munca noastră a
fost furată ............................................................................................................................................. 12
Va fi declarată epidemie de gripă? Ministrul Sănătăţii aşteaptă datele oficiale .................................. 14
Eugen Teodorovici, explicaţii în Parlament pentru ordonanţa privind măsurile fiscal-bugetare ......... 14
Ministerul Mediului: Comisia Europeană a aprobat clasarea a două proceduri de infringement contra
României ............................................................................................................................................... 15
Ministerul Culturii apără Directiva privind Dreptul de autor: Vizează facilitarea educaţiei ................. 15
Întâlnire de urgenţă cu premierul, solicitată de primarii de municipii, pe proiectul de buget 2019/
UPDATE: Dăncilă îl trimite pe Teodorovici ............................................................................................ 18
Ce spune Darius Vâlcov de concedierea a 10% din rândul bugetarilor ................................................ 19
DOCUMENT Comisia de Prognoză devine furnizor de ținte pentru ANAF ........................................... 19
Efectul "Ordonanței lăcomiei": Incă o dată, băncile nu sunt interesate de oferta Finanțelor de titluri
de stat ................................................................................................................................................... 20
Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR şi cel care a condus Ministerul de Finanţe în perioada
„îngheţată“ ’92 - ’96, face o dezvăluire şocantă: Lipsesc 34 mld. euro din capitalul firmelor. Avem
firme falimentare cu patroni bogaţi. "Ce ţară e aia în care pierderea e mai rentabilă decât profitul?"
.............................................................................................................................................................. 21
Ce arată datele execuţiei bugetare din 2018: Veniturile nefiscale sunt aproape duble faţă de
încasările din impozitul pe profit .......................................................................................................... 23
Darius Vâlcov, consilierul economic al guvernului: Întâlnirea dintre Guvern, ASF, Ministerul
Finanţelor şi BNR pentru a se discuta situaţia actuală va fi pe 4 februarie .......................................... 24
Nemţii s-au hotărât: Germania nu va mai utiliza cărbune începând din 2038 ..................................... 24

Opre (ANSPDCP): Numărul plângerilor înregistrate în 2018 a

crescut cu 40% faţă de anul anterior
Sursa: Agerpres

Numărul plângerilor înregistrate la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter

Personal (ANSPDCP) a crescut la peste 5.000 în 2018 faţă de 3.543 cu un an înainte, a declarat, luni,
preşedintele ANSPDCP, Ancuţa Opre.

Precizările au fost făcute în cadrul conferinţei "Asigurarea respectării Regulamentului General privind
Protecţia Datelor şi a reglementărilor naţionale aplicabile", organizată la Palatul Parlamentului cu ocazia
Zilei Europene a Protecţiei Datelor, celebrată pe data de 28 ianuarie de către toate statele membre UE.

"În ceea ce priveşte cele opt luni de aplicare a Regulamentului, menţionez că s-a înregistrat o creştere
semnificativă a numărului de plângeri şi sesizări, care a depăşit 5.000 în anul 2018, spre deosebire de anul
2017, când au fost primite 3.543 de plângeri şi sesizări, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 40%.
Acest aflux constituie un important indicator pentru instituţia noastră cu privire la ridicarea nivelului de
conştientizare a publicului larg în privinţa drepturilor de care beneficiază. De asemenea, se remarcă şi faptul
că după 25 mai 2018 s-au primit 309 notificări de încălcare a securităţii datelor din partea operatorilor, număr
care reflectă faptul că aceştia s-au preocupat să pună în practică obligaţia ce le revine sub acest aspect şi, de
asemenea, să ia măsurile corespunzătoare", a precizat Opre.

Ea subliniat că această conferinţă, organizată anual la Palatul Parlamentului pentru a marca Ziua Europeană
a Protecţiei Datelor, are în acest an o semnificaţie specială în contextul preluării de către România a
Preşedinţiei Consiliului UE şi al intrării în vigoare, în urmă cu opt luni, a Regulamentului general privind
protecţia datelor.

"Am dorit ca această conferinţă să fie dedicată dezbaterii efectivei aplicări a principalelor aspecte ale
regulamentului şi ale legislaţiei naţionale, la care Autoritatea a lucrat pe tot parcursul anului 2018. În acest
context aş dori să reliefez eforturile colegilor din Autoritatea Naţională de Protecţie a Datelor care s-au
implicat activ în pregătirea proiectului Legii 129/2018 de modificare şi completare a Legii 102/2005 a
Autorităţii, reglementare care a intrat în vigoare pe data de 24 iunie 2018 şi care ne-a permis clasarea printre
statele care au reuşit să-şi implementeze legislaţia în timp util", a spus ea.

De asemenea, conform datelor evidenţiate în cadrul conferinţei de către reprezentanţii ANSPDCP, pe

parcursul ultimului an, angajaţii Autorităţii au realizat peste 700 de investigaţii, fiind acordate amenzi în
valoare de 600.000 de lei. În ce priveşte obiectul plângerilor şi sesizărilor, acestea au vizat: respectarea
drepturilor persoanelor fizice prevăzute de regulament; s-a reclamat supravegherea video, dezvăluirea de date
pe internet, primirea de mesaje comerciale nesolicitate; s-a solicitat ştergerea datelor de la biroul de credit
sau de la instituţii financiare.
Ion Marin, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, a precizat că este în curs de
elaborare un cod de conduită în conformitate cu prevederile Regulamentului general privind protecţia datelor,
proiectul urmând să fie supus avizului Autorităţii de Supraveghere.

"Dincolo de sancţiunile extrem de severe pe care le prevede regulamentul, este firesc să respectăm legislaţia
impusă de UE într-un domeniu atât de sensibil. Codul nostru de conduită este deja pregătit, în zilele care vin
urmează să îl supunem avizului Autorităţii şi să vedem în ce măsură el va mai suferi modificări în urma
recomandărilor pe care probabil le vom primi", a spus el.

Conferinţă de semnare a unui acord de împrumut pentru

proiecte din domeniul energiei regenerabile
Sursa: Agerpres

International Finance Corporation (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, şi Garanti Bank România
organizează, marţi, conferinţa de semnare a primului acord de împrumut cu o bancă destinat proiectelor din
domeniul energiei regenerabile.

Potrivit organizatorilor, la eveniment vor participaƒ Ufuk Tandogan - CEO al Garanti Bank România, şi
Vittorio di Bello - regional industry senior manager for Financial Institutions Group - IFC.

Noua linie de credit va fi destinată finanţării proiectelor de energie regenerabilă în sectorul IMM.

"Acest acord va conduce la extinderea în mod semnificativ a cooperării între cele două instituţii şi
demonstrează determinarea Garanti Bank România de a sprijini sectoare-cheie ale economiei locale",
menţionează organizatorii conferinţei.

Brexit/Planul B: Ce se va întâmpla marţi în parlamentul

britanic?
Sursa: Agerpres

Parlamentarii britanici vor dezbate şi vor supune la vot marţi răspunsul dat premierului Theresa May după
respingerea în urmă cu două săptămâni în forul legislativ, cu o majoritate covârşitoare, a planului său privind
ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, notează luni Reuters.

Votul de marţi reprezintă o consecinţă a celui din 15 ianuarie în care parlamentul britanic a respins, cu 432
de voturi la 202, acordul de retragere negociat de Theresa May şi Uniunea Europeană. În schimb, marţi există
şansa de a descoperi ce fel de modificări la strategia sa vor fi necesare pentru a obţine sprijinul legislativului,
astfel că May poate încerca să renegocieze acordul la Bruxelles şi apoi să le ceară parlamentarilor să îl aprobe.

Theresa May a spus că doreşte să-şi asigure concesii legate de frontiera cu Irlanda de Nord pentru a obţine
sprijinul parlamentarilor pro-Brexit din propriul partid şi al micii formaţiuni nord-irlandeze Partidul
Democratic Unionist, care susţine guvernul de la Londra în legislativul britanic.
Unii parlamentari doresc o schimbare în sensul ca parlamentul să aibă controlul asupra procesului de
retragere şi şansa de a defini Brexitul. Dacă acest demers va reuşi, acest lucru ar putea avea un efect profund,
oferindu-le parlamentarilor care vor să blocheze, să amâne sau să renegocieze Brexitul o posibilă cale juridică
de a o face.

Alţi parlamentari au propus alternative la acordul convenit de Theresa May şi UE pentru a o convinge pe şefa
executivului britanic să schimbe direcţia acţiunilor sale căutând relaţii mai strânse cu UE sau organizarea
unui al doilea referendum asupra oportunităţii retragerii din blocul comunitar.

Până în prezent au fost depuse 14 amendamente. Speakerul John Bercow va anunţa marţi, în jurul orei 13:00
GMT, care dintre acestea au fost selectate pentru a fi dezbătute şi supuse la vot.

Supunerea la vot a acestor amendamente va avea loc pe rând, de la ora 19:00 GMT. Fiecare procedură de
votare durează aproximativ 15 minute, iar rezultatul este citit cu voce tare în parlament.

Imediat după supunerea la vot a tuturor amendamentelor, va fi organizată supunerea la vot a a aprobării finale
a declaraţiei. Această declaraţie finală nu dictează în mod automat politica guvernului.

Amendamentul B, semnat de 103 parlamentari, cere să fie anulată pe data de 5 februarie regula care prevede
că activitatea guvernamentală are întâietate în parlament. Cu condiţia să fie susţinut de 10 parlamentari din
cel puţin patru partide politice, el dă răgaz pentru aprobarea unui act legislativ care să ofere posibilitatea să
se ajungă până la 26 februarie la un acord aprobat de parlament. În caz contrar, parlamentul va supune la vot
solicitarea către UE pentru renegociere a articolului 50 pentru a preveni un Brexit fără acord pe 29 martie.

Amendamentul N, susţinut de Graham Brady, liderul Comitetului 1922 al parlamentarilor conservatori, cere
înlocuirea mecanismului de 'backstop' cu aranjamente alternative pentru a se evita o 'frontieră dură' în insula
Irlanda şi prevede că parlamentul va susţine acordul Theresei May asupra Brexitului dacă ar fi operate aceste
schimbări. În cazul aprobării, acest amendament ar fi util guvernului întrucât va arăta UE că există sprijin
popular în parlament pentru încercarea Theresei May de a renegocia.

Amendamentul G, elaborat de conservatorul Dominic Grieve şi semnat de 74 de parlamentari, are şanse de

a trece întrucât este sprijinit de parlamentari din mai multe partide. El cere ca, o zi pe săptămână în februarie
şi martie, regula ca activitatea guvernului să aibă întâietate în parlament să fie anulată, oferindu-le aleşilor
prilejul de a propune propriile dezbateri asupra Brexitului.

Amendamentul A, propus de liderul laburist Jeremy Corbyn şi semnat de 52 de parlamentari, cere

parlamentului să ia în considerare alternative pentru a preveni ieşirea Regatului Unit din UE fără un acord,
alternative ce includ o uniune vamală permanentă cu UE şi organizarea unui al doilea referendum. Aprobarea
acestui amendament este improbabilă, întrucât parlamentarii pro-UE din Partidul Conservator au indicat că
nu vor face notă discordantă împotriva liderei conservatoare.

Celelalte amendamente care au fost depuse sunt următoarele:

Amendamentul C, elaborat de liderul Liberal Democraţilor Vince Cable şi semnat de 11 parlamentari, cere
guvernului britanic să excludă varianta unui Brexit fără acord şi să pregătească un al doilea referendum în
care opţiunea de a rămâne în UE să fie prevăzută pe buletinul de vot.

Amendamntul D, propus de liberal-democratul Tom Brake şi semnat de încă 10 parlamentari, solicită crearea
unui comitet de cel mult 17 aleşi din toate partidele politice, care să aibă control asupra procesului
parlamentar al Brexitului.

Amendamentul E, propus de parlamentarul conservator Andrew Murrison şi semnat de 33 de aleşi, cere ca

acordul privind retragerea Marii Britanii din UE să fie revizuit pentru a se adăuga 31 decembrie 2021 drept
dată a expirării mecanismului de 'backstop'.

Amendamentul F, prezentat de laburistul Hilary Benn şi semnat de 17 parlamentari, cere guvernului să

organizeze un nou vot în parlament asupra acordului convenit de Theresa May şi să renegocieze acel acord,
solicitând de asemenea organizarea unui al doilea referendum.

Amendamentul H, propus de un grup de parlamentari laburişti şi semnat de 37 de parlamentari, solicită

guvernului o prelungire a articolului 50 astfel încât să poată fi creată o 'Adunare a cetăţenilor' de 250 de
oameni care să ia în considerare modul de a avansa şi să facă recomandări parlamentului în termen de 10 zile
de la înştiinţare.

Amendamentul I, propus de parlamentara Caroline Spelman şi semnat de 129 de parlamentari, încearcă să

respingă scenariul unui Brexit fără acord.

Amendamentul J, propus de parlamentari din Partidul Laburist, Partidul Conservator şi Liberal Democrat,
cere guvernului de la Londra să solicite extinderea articolului 50 în cazul în care acordul nu este aprobat până
la 26 februarie.

Amendamentul K, elaborat de parlamentarul conservator John Baron şi semnat de 17 parlamentari, cere

aleşilor britanici să respingă orice acord de retragere care ar include un mecanism de 'backstop' nord-irlandez.

Amendamentul L, de asemenea propus de John Baron şi semnat de 17 parlamentari, anunţă că parlamentul

nu va aproba un acord de retragere care ar include un mecanism de 'backstop' nord-irlandez care să dureze
mai mult de şase luni.

În fine, amendamentul M, propus tot de Baron şi semnat de 18 parlamentari, cere parlamentului să respingă
orice acord care nu oferă Londrei dreptul unilateral de a pune capăt mecanismului de 'backstop' nord-irlandez.

Iohannis: În tentativa de a se salva de justiţie şi de a-şi

prezerva puterea, unii politicieni învinuiesc magistraţi,
blamează multinaţionalele
Sursa: Agerpres
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că în tentativa de a se salva de justiţie şi de a-şi prezerva puterea,
unii politicieni învinuiesc magistraţi, blamează multinaţionalele şi diabolizează Uniunea Europeană.

"Cu toate eforturile noastre, nicio faptă de respect şi de redare a demnităţii, oricât de nobilă şi de solară ar
părea, nu poate anula o crimă. Antidotul răului nu poate fi decât o acţiune de salvare a viitorului prin
recunoaşterea capcanelor ideologice şi printr-o atentă examinare a faptelor politicienilor şi a susţinătorilor
lor. În ultimele şapte decenii, lumea s-a schimbat şi, totuşi, instrumentele politicului au rămas aceleaşi. Să nu
uităm că, în numele unui aşa-zis ideal suprem, schimbând legi şi capturând instituţii una câte una, s-a
consolidat regimul nazist. Percepţia că politicienii, care reprezintă oamenii şi interesele lor, au dreptul să
calce în picioare adevăruri, să identifice duşmani, să dea vina pentru eşecurile lor pe diferite categorii de
cetăţeni reprezintă o filosofie toxică. Astăzi, în tentativa lor nesăbuită de a se salva de justiţie şi de a-şi
prezerva puterea, unii politicieni învinuiesc magistraţi, blamează multinaţionalele viclene, cum zic ei, şi
diabolizează Uniunea Europeană, descrisă drept abuzivă şi trufaşă. După ce-i arăţi acum cu degetul, ar urma
alţii, apoi alţii şi tot aşa, până când indistincţia şi căutarea continuă a vinovaţilor s-ar transforma în pretextul
perfect pentru acapararea statului", a spus şeful statului la ceremonia de decorare a unor supravieţuitori ai
Holocaustului.

El a subliniat că "trecutul este un avertisment mereu actual, iar efortul de a-l înţelege nu este niciodată
îndeajuns".

"Este datoria noastră să prevenim şi să anihilăm orice acţiune menită să destabilizeze pacea şi să aducă
atingere valorilor europene fundamentale. Este, totodată, datoria instituţiilor, dar şi a funcţionarilor statului
român să-şi protejeze cetăţenii, prin toate mijloacele, să salvgardeze statul de drept, democraţia, să garanteze
pacea socială şi respectarea valorilor esenţiale. (...) Să respectăm memoria victimelor, să ne asumăm lecţiile
trecutului şi să continuăm să cultivam în societatea românească principiile toleranţei, acceptării, solidarităţii
şi respectului!", a arătat Iohannis.

Duminică, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a unor supravieţuitori ai Holocaustului.

Astfel, în semn de "deosebit respect pentru suferinţele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial,
pentru înalta ţinută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieţii, precum şi pentru eforturile depuse pentru
păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului - o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai
cunoască", şeful statului a conferit: Ordinul Naţional 'Serviciul Credincios' în grad de Cavaler pentru
Davidovits Rachel, Pardău Lea, Schwartz Paul, Segal Sandra, Shai Meir, Szinetar Iudita Agneta şi Vainer
Anette.

De asemenea, preşedintele Iohannis a conferit Medalia Naţională "Serviciul Credincios" Clasa a III-a lui
Andrei Klein.
Guvern: Corpul de control al prim-ministrului a declanşat o
verificare la TAROM
Sursa: Agerpres

Corpul de control al prim-ministrului a declanşat, luni, o acţiune de verificare la Compania Naţională de

Transporturi Aeriene - TAROM SA, din dispoziţia premierului Viorica Dăncilă.

"Obiectivele acţiunii de control constau în verificarea respectării dispoziţiilor legale privind organizarea şi
funcţionarea TAROM SA, regulile care guvernează sistemul de administrare şi control, precum şi
circumstanţele în care două aeronave Airbus A310 au fost înstrăinate în anul 2018", se arată într-un comunicat
al Guvernului.

La finalul verificărilor, concluziile vor fi prezentate prim-ministrului şi, după caz, vor fi comunicate
instituţiilor abilitate pentru dispunerea măsurilor legale ce se impun, precizează sursa citată.

Dragnea: PIB-ul - cu cel puţin 10% mai mare dacă toate

instituţiile ar fi urmărit interesul României
Sursa: Mediafax

PIB-ul şi veniturile bugetare ar fi fost cu cel puţin 10% mai mari dacă toate instituţiile statului ar fi urmărit
interesul României, şi nu destabilizarea actualei coaliţii, a scris preşedintele PSD, Liviu Dragnea, pe pagina
sa de Facebook, ca răspuns la o postare referitoare la veniturile bugetare de anul trecut.

Întrebat de un utilizator al reţelei de socializare când nu vor mai pleca tinerii din România, Dragnea a răspuns:
"În momentul în care nivelul de trai va fi mai apropiat de media Uniunii Europene. În 2016, acesta a fost de
58% din media Uniunii Europene, iar noi am reuşit să îl creştem la 63% în 2018. Ne propunem ca până la
sfârşitul anului 2020 acesta să ajungă până la 68-70%".

Un alt cititor al paginii sale a întrebat cum e posibil ca bulgarii să aibă din 2007 acelaşi curs de schimb. Liviu
Dragnea i-a răspuns că bulgarii au luat măsura să lege cursul leva de euro, adică să rămână fix, cu acordul
Băncii Naţionale, "în timp ce BNR nu".

"Noi nu putem să contracarăm deciziile BNR. O primă măsură referitoare la ROBOR a fost luată prin
Ordonanţa 114, iar în ceea ce priveşte cursul, acesta va reveni în parametri normali. Sigur că mi-aş fi dorit
ca şi Banca Naţională să ne sprijine şi să pună pe primul plan bunăstarea românilor", a mai scris Dragnea.

El a mai fost chestionat de ce lasă pensionarii ieşiţi la pensie la vârsta de 48-50 şi 53 de ani, cu pensii de
minim 4.000 de lei, să se angajeze din nou la stat şi să ocupe locurile de muncă ale tinerilor.

"Noi am dorit să reglementăm cumulul pensiei cu salariul de la stat, însă există o decizie a Curţii
Constituţionale care nu ne permite această reglementare", a spus liderul PSD.
În postarea care a provocat aceste comentarii, Dragnea a adăugat că România a încheiat anul trecut cu venituri
la buget de 295,1 miliarde de lei, cu 71,2 miliarde în plus faţă de anul 2016, reprezentând o creştere de 32%.

"PIB-ul României a ajuns în 2018 la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus faţă de 2016, adică
o creştere de 25%! Sunt cele mai mari creşteri, în doi ani consecutivi, din istoria României", a susţinut Liviu
Dragnea.

PSD: Dacă nu există cauze naturale, atunci creşterea euro nu

poate fi decât artificială
Sursa: Agerpres

Dacă nu există cauze naturale, atunci creşterea euro nu poate fi decât artificială, se arată într-un mesaj
transmis de PSD pe pagina de Facebook a partidului.

În postare se arată că, dacă investiţiile străine au crescut şi au adus mai mulţi euro în ţară, iar în jurul României
euro scade, atunci creşterea euro este artificială.

"Dacă nu există cauze naturale, atunci creşterea euro nu poate fi decât artificială. Dacă investiţiile străine au
crescut şi au adus mai mulţi euro în ţară, dacă s-au absorbit mai multe fonduri europene care au adus mai
mulţi euro în România, dacă au plecat mai puţini români din ţară şi au scos mai puţini euro, dacă importurile
nu au crescut şi nu a fost nevoie de mai multă valută, dacă în jurul României euro scade, atunci creşterea euro
este artificială. Ce face BNR, care are obligaţia să supravegheze sistemul bancar şi să asigure stabilitatea
cursului de schimb?", menţionează social-democraţii în postare.

#Romania2019.eu/Teodorovici: România îşi propune să

avanseze lucrările în domeniul economic, financiar şi fiscal, în
beneficiul statelor membre
Sursa: Agerpres

România doreşte să participe activ la consolidarea proiectului european şi îşi propune să avanseze lucrările
în domeniul economic, financiar şi fiscal, în beneficiul statelor membre, a declarat luni ministrul Finanţelor
Publice, Eugen Teodorovici, în cadrul întrevederii pe care a avut-o la Bucureşti cu ministrul Finanţelor din
Norvegia, Siv Jensen.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, remis luni AGERPRES, cei doi miniştri de Finanţe au
discutat, la sediul MFP, despre priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în domeniul
economic şi financiar.

"România îşi doreşte să fie un participant activ în procesul de consolidare a proiectului european. În acest
context, ne propunem să avansăm lucrările în domeniul economic, financiar şi fiscal, cu scopul stimulării
creşterii economice, a investiţiilor şi prin sprijinirea reformelor structurale, în beneficiul statelor membre", a
afirmat Teodorovici.
Cei doi miniştri de Finanţe au discutat despre serviciile financiare, cooperarea fiscală internaţională,
impozitarea digitală şi ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

La întâlnire au mai participat secretarii de stat în Ministerul Finanţelor Publice Oana-Elena Iacob, Mihai-
Eleodor Mandreş şi Attila Gyorgy.

Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei a început o analiză a nivelului

ROBOR; suntem foarte interesaţi să vedem efectele OUG
114/2018
Sursa: Agerpres

Consiliul Concurenţei a declanşat o analiză a nivelului ROBOR din ultima perioadă, având în vedere
fluctuaţia indicatorului după apariţia, la finele anului trecut, a Ordonanţei de Urgenţă 114/2018, a declarat,
luni, pentru AGERPRES, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

"Avem o analiză pe zona de ROBOR. Ne uităm la ROBOR, nu şi la curs, pentru că au fost dezbateri în spaţiul
public şi suntem foarte interesaţi să vedem efectele Ordonanţei 114 (OUG 114/2018)", a spus Chiriţoiu.

Întrebat dacă urmează să fie declanşată o investigaţie aprofundată pe această temă, el a răspuns: "Ca politică
a instituţiei, nu vă spunem niciodată ce urmează să declanşăm".

În legătură cu afirmaţiile senatorului ALDE Daniel Zamfir, potrivit căruia Consiliul Concurenţei nu a
sancţionat, în 2008, mai multe bănci suspectate că s-ar fi înţeles pentru a manipula nivelul ROBOR, Chiriţoiu
a afirmat că investigaţia de la acel moment nu a identificat dovezi în acest sens.

"Recunosc că este o surpriză pentru mine să fac acum, în 2019, o declaraţie despre evenimente din 2008, dar
avem de-a face cu o ciocnire între mari actori, între titani, şi atunci mai apar şi ricoşeuri, pagube colaterale,
se mai rătăceşte câte un glonţ şi ajungem noi să vorbim de aceste subiecte de acum 11 ani. Procedural,
lucrurile au fost în regulă. Investigaţia a fost finalizată, decizia s-a luat conform procedurilor legale, iar
ordinul de închidere a investigaţiei există şi se află de ani de zile postat pe site-ul instituţiei. Mă surprinde că
se pot lansa atât de uşor acuzaţii fără să faci o minimă verificare, fără să contactezi instituţia sau să verifici
site-ul. Ar fi fost foarte simplu ca aceste afirmaţii false să nu fie făcute publice", a susţinut Chiriţoiu.

În plus, potrivit acestuia, la acel moment, Comisia Europeană, care investiga astfel de practici la nivel
comunitar, a aplicat amenzi în Marea Britanie şi ar fi făcut acest lucru şi pentru băncile din România, dacă
ar fi existat dovezi că acestea au încălcat legea.

"Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în 2008, atunci a fost apogeul crizei, s-a prăbuşit o mare bancă americană,
a fost panică în toată lumea şi la noi a crescut foarte mult ROBOR-ul. S-a pus problema de ce. Din cauza
acestei crize financiare globale sau din cauza unui comportament de înţelegere între bănci într-un anumit
moment, într-o lună? Asta ne-a cerut BNR, se pare, la vremea respectivă să analizăm. Spun 'se pare', pentru
că cel care a declanşat investigaţia, predecesorul meu, nu mai este în viaţă. Raportul nostru nu a găsit dovezi
că ar fi existat o înţelegere în acel moment", a relatat preşedintele Concurenţei.
Din raţiuni procedurale, acest raport a fost discutat şi cu Comisia Europeană, a adăugat el.

"Comisia a identificat un cartel în Anglia şi a sancţionat băncile de la Londra pentru ceva similar, trucarea
indicelui de piaţă monetară de la Londra, pe baza unui autodenunţ, o cerere de clemenţă, făcut de Royal Bank
of Scotland. Această bancă a fost investigată şi de noi, era parte dintre cele zece bănci care făceau asamblarea
ROBOR-ului la momentul 2008. Comisia Europeană a avut la dispoziţie investigaţia noastră, a avut la
dispoziţie autodenunţul Royal Bank of Scotland şi a decis că sancţionează numai la Londra. Dacă ar fi existat
dovezi că există comportamente similare la Bucureşti, atunci Comisia Europeană ar fi preluat cazul nostru şi
ar fi aplicat o sancţiune care ar fi acoperit şi România. Dar nu am găsit noi şi nu au găsit nici dânşii genul
acesta de dovezi şi atunci amenda lor a fost pentru Londra", a explicat Chiriţoiu.

Acest lucru nu înseamnă însă că băncile nu au făcut ceva rău în alte perioade, a atras el atenţia.

"Ne uităm la piaţa bancară şi am avut multe acţiuni de atunci. Avem o investigaţie începută în urmă cu un
an, care este în lucru în momentul de faţă şi pe care o terminăm în acest an. Investigaţia se va termina atunci
când vom avea dovezi dacă au încălcat sau nu legea. Au avut loc inspecţii la 25 de bănci, a fost cea mai mare
inspecţie făcută de Consiliu vreodată, s-au colectat date şi în câteva luni vom avea confirmarea dacă băncile
au încălcat sau nu Legea concurenţei, dar pentru fapte recente, de acum doi ani, nu din 2008", a continuat
oficialul Concurenţei.

Totodată, Chiriţoiu a amintit şi de o directivă europeană care ar fi trebuit transpusă în legislaţia românească
încă de acum trei ani şi care ar fi permis reducerea comisioanelor bancare.

"De trei ani avem o directivă care facilitează intrarea pe piaţă a unor noi actori, companii bazate pe tehnologie,
care vor face concurenţă băncilor. În felul acesta, se vor reduce comisioanele plătite de consumatorii români.
Ar fi trebuit transpusă cel mai târziu acum un an şi puteam să o facem de acum trei ani. Cu toate acestea, nu
o avem transpusă nici acum. Eu mai degrabă m-aş concentra pe acest instrument care e clar, e probat, e la
îndemână, în loc să-mi consum energia pe alte lucruri", a recomandat şeful Consiliului Concurenţei.

"Dacă subiectul este cum se stabileşte ROBOR, vom colabora cu comisia parlamentară, vom pune la
dispoziţie, cât de repede se poate, date din raportul nostru - acest raport este o radiografie a ceea ce s-a
întâmplat în câteva zile din octombrie 2008", a mai spus el.

În contextul nivelului ridicat al ROBOR, duminică seară, la Antena 3, consilierul premierului, Darius Vâlcov,
a acuzat Consiliul Concurenţei de faptul că tărăgănează investigaţiile.

"Acest nivel al ROBOR, când există lichiditate, trebuie să coboare. (...) Soluţia există şi a fost introdusă în
ultima OUG. Le-a scăpat marilor artişti. Există o obligaţie acolo. Faimosul Consiliu al Concurenţei să nu mai
tărăgăneze! OUG spune aşa: în trei luni trebuie să dai primele indicii şi în şase rezultatul final. Şi ministrul
Finanţelor este pregătit să ceară intervenţia Consiliului Concurenţei, să vedem dacă există vreo înţelegere.
Domnul Zamfir a fost aici şi a arătat cum în 2008 au dat pe faţă această tendinţă. Acum vor fi obligaţi să
prezinte în şase luni raportul final', a spus Vâlcov, potrivit antena3.ro.

Întrebat dacă autoritatea de concurenţă poate interveni pentru a stabili cursul de schimb sau nivelul ROBOR,
Chiriţoiu a răspuns: "România este o economie de piaţă, cursul şi ROBOR sunt stabilite de piaţă, iar piaţa
are un reglementator care este BNR".
"Cu siguranţă, Consiliul Concurenţei nu stabileşte nici dobânda bancară, nici cursul de schimb", a adăugat
el.

De asemenea, referitor la termenul de şase luni în care Consiliul ar trebui să finalizeze investigaţiile, conform
actului normativ la care s-a referit Vâlcov, Chiriţoiu a precizat că unele anchete pot fi terminate în câteva
luni, însă, în cazul investigaţiilor - care se pot finaliza cu amenzi - este nevoie de mai mult timp pentru a
strânge probe concrete.

De regulă, la nivelul Comisiei Europene, o investigaţie durează 2 - 3 ani, a mai afirmat acesta.

"Duratele sunt mari, dar aşa este în toată Europa, pentru că aceasta este natura investigaţiilor. Ele sunt similare
cu cele ale Parchetului, întrucât spui că X este vinovat şi trebuie să plătească o amendă, şi alta este să faci o
analiză rapidă să spui că ceva nu merge bine şi hai să schimbăm regulile ca în viitor să meargă bine.
Reglementatorii, cum sunt BNR sau ANCOM, pot spune că schimbă o regulă în piaţă ca lucrurile să meargă
bine. Noi nu putem face asta, dar noi în primul rând trebuie să spunem dacă X sau Y a încălcat legea şi
ajungem la procese. Ne vom strădui tot timpul să reducem duratele investigaţiilor, dar şi clasa politică trebuie
să accepte că ai la dispoziţie instrumente diferite. Nu poţi să ceri fiecărui instrument să producă efecte la fel
de rapide", a mai spus Chiriţoiu.

Ordonanţa de Urgenţă 114 din 29 decembrie 2018 instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul
energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar. În acest ultim caz, Guvernul a decis
impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie
denumită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie".

Suciu (BNR): BNR, deschisă la un dialog clar şi onest, pentru

clarificări, nu pentru a crea mai multă confuzie
Sursa: Agerpres

Banca Naţională a României este deschisă la un dialog clar şi onest, pentru clarificări, dar nu şi pentru a crea
mai multă confuzie, a declarat, luni, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.

"Invitaţia care a venit la BNR este semnată de domnul Zamfir (senatorul ALDE, daniel Zamfir, n.r.) în calitate
de preşedinte al Comisiei Economice, iar din partea Comisiei Finanţe Bănci este aceeaşi semnătură a
domnului Zamfir care nu reprezintă Comisia care se ocupă direct de BNR. Aşa că, până să meargă BNR la
vreo Comisie în care să vorbească de aşa-zise abuzuri, ar trebui ca să răspundă dânsul la acuzaţia de abuz în
serviciu pe care a ridicat-o un senator membru al Comisiei de Finanţe Bănci pentru că nu a respectat
procedura de convocare. În plus, în spaţiu public domnul Zamfir acuză BNR de aşa zisa manipulare a
ROBOR, un non subiect, o temă falsă la care BNR a dat toate detaliile. Înainte de orice audiere, trebuie
clarificate toate aceste chestiuni din partea expeditorului invitaţiei şi nu să se creeze aşteptări nerealiste. BNR
este deschisă la un dialog clar şi onest, pentru clarificări, dar nu şi pentru a crea mai multă confuzie", a spus
Suciu.

Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al BNR, a afirmat, sâmbătă, la Antena 3, că BNR a trimis rapoarte
şi documente către Parlament, dar că este important ca acestea să şi fie citite.
"Nu există instituţie în România care să trimită Parlamentului din ianuarie şi până în decembrie mai multe
rapoarte şi mai multe documente decât o face Banca Naţională. Dar important este ca aceste documente să
fie citite. Când apare un raport al Băncii Naţionale şi ajunge în Parlament şi de acolo ni se întorc vorbe că în
raportul Băncii Naţionale se scrie că 8 bănci au făcut cartel între ele ca să submineze economia României,
cum să reacţionezi în faţa unei asemenea realităţi? Pentru că nu există. Îl înghit acel raport în care se scrie
aşa ceva, că Banca Naţională a constatat că 8 bănci din România s-au unit să submineze economia naţională",
a spus Adrian Vasilescu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este invitat marţi, la Comisia economică din Senat, pentru a discuta pe
tema raportului de sfârşit de an pe care l-a întocmit Banca Naţională, dar şi despre modul în care se stabileşte
indicele ROBOR pentru cei cu creditele în lei, a declarat luni, pentru AGERPRES, senatorul ALDE Daniel
Zamfir, preşedintele comisiei.

"Am trimis invitaţie către Banca Naţională, avem două teme majore de discutat: una cu privire la raportul de
sfârşit de an, pe care l-a întocmit Banca Naţională, în care atrage atenţia că în România e foarte redusă
intermedierea financiară, cea mai redusă din Europa, şi că perspectivele sunt sumbre, în sensul că
intermedierea financiară va scădea. Al doilea subiect pe care vrem să-l discutăm cu guvernatorul e subiectul
legat de procedura de fixing, de modul în care se stabileşte indicele ROBOR pentru cei cu creditele în lei", a
precizat Zamfir.

Senatorul ALDE a spus că guvernatorul Băncii Naţionale este obligat să vină la comisie, având în vedere că
Parlamentul numeşte Consiliul de Administraţie al BNR.

Potrivit acestuia, la audierea de marţi sunt invitaţi şi membrii Comisiei de buget-finanţe din Sena

Ivan (Sindicatul Publitrans): Vom depune plângere penală

împotriva conducerii STB; munca noastră a fost furată
Sursa: Agerpres

Sindicatul Publitrans APT din cadrul Societăţii de Transport Bucureşti (STB) va depune mai multe plângeri
penale împotriva conducerii societăţii, acuzând neplata zilelor libere.

"Avem foarte multe probleme şi, din păcate, sunt foarte greu de rezolvat. Am aflat acum, după o perioadă
destul de lungă, că ne-au fost furaţi banii de concedii... Practic, munca noastră a fost furată. Noi am lucrat în
liberele noastre, zile libere care nu s-au plătit, şi asta înseamnă undeva la 12.000 lei, 18.000 lei, 20.000 de
lei, care au fost furaţi de la fiecare salariat, bani lucraţi din zile libere. Asta e doar pentru perioada 2013 -
2016, dar de atunci am mai constatat acum de curând că şi banii de indemnizaţii de concediu s-au furat. Banii
nu s-au acordat, adică s-au furat. Pentru mine acesta este furt. Aceşti bani nu s-au acordat, iar pentru mine
asta este furt, pentru mine şi familia mea, aceşti bani nu au ajuns acasă. Deci, s-a subvenţionat activitatea de
transport. Unde s-au subvenţionat banii, trebuie să răspundă conducerea. Eu am muncit pentru banii ăia, şi
banii ăia trebuiau să ajungă la mine în cont, să ajungă la soţie, la copil. Îi cumpăram copilului o maşină foarte
bună cu banii respectivi", a declarat luni, pentru AGERPRES, preşedintele coordonator al sindicatului, Florin
Ivan, în timpul unui protest organizat de Publitrans în cadrul Autobazei Militari.
Preşedintele Sindicatului Publitrans APT consideră că STB a încălcat contractul colectiv de muncă semnat
cu angajaţii.

"Urmează să facem plângere penală, pentru ca toţi cei care au făcut acest furt să răspundă. Pe mine nu mă
interesează că i-au deturnat pentru alte cheltuieli, pentru achiziţii achiziţii, pentru partid sau pentru altceva.
Pe mine mă interesează că banii nu au ajuns la familia mea, şi de aia spun că e un furt, că eu am fost furat.
Am avut încredere, am mers pe un contract individual de muncă şi pe un contract colectiv de muncă cu
angajatorul, iar angajatorul nu l-a respectat. Vom face plângeri penale, pentru persoane fizice, pentru ca toţi
cei din conducere şi din sindicatul aşa-zis reprezentativ să răspundă pentru banii furaţi. Ei sunt cei care
participă la negocieri, noi nu participăm, şi noi nu am ştiut. Dar ei au ştiut, şi asta reiese din faptul că au
deschis, până în acest moment, 17 dosare. Ei au 8.500 de membri, dar au câştigat în instanţă doar pentru 250
de membri, ai lor. Practic, au asistat şi la furtul membrilor lor, cei de la 8.250 de membri ai căror bani au fost
furaţi", a menţionat reprezentantul sindical.

La rândul său, Vasile Constantin, lider sindical la Autobaza Militari, a susţinut că protestul de luni al
sindicaliştilor din STB are drept scop atât recuperarea banilor pentru indemnizaţia de concediu, pentru zilele
libere şi cele consecutive cât şi întocmirea de asigurări CASCO pentru autobuze.

"Protestul de astăzi are ca scop recuperarea banilor pentru recalcularea concediului de odihnă, pentru orele
libere care s-au lucrat între 2014 şi 2017, întocmirea de asigurări CASCO la autobuzele pe care le conducem,
pentru determinările pe care vrem să le facem în totalitate pentru a ne obţine grupa de muncă. Grupa de
muncă înseamnă un stres pentru noi. În primul rând, traseele care există sunt foarte aglomerate, la care
adăugăm injuriile pe care le primim de la călători. Dorim plata egală pentru aceeaşi muncă pentru toţi
conducătorii auto şi să nu mai existe discriminare pe acest segment. Când vorbim despre discriminare
salarială, vorbim despre diferenţe de salariu pe aceeaşi grilă de salarizare. În momentul în care se dă un fond
de salarii pe autobaza respectivă, noi trebuie să dăm aceleaşi salarii la tot personalul de bord. Cu toate acestea,
sindicatul aşa-zis majoritar (Sindicatul STB, n.r.) merge pe principiul că, dacă vii la mine, vei primi grilă de
lucru. Deci, aceste lucruri trebuie să dispară, pentru că noi, cu toţii, prestăm aceeaşi muncă", a spus
Constantin.

Acesta a adăugat că reprezentanţii Sindicatului Transportatorilor Publitrans au un plan prin care se solicită
scăderea vârstei de pensionare pentru conducătorii auto, "undeva la 55-56 de ani, poate chiar spre 58 de ani".

Referitor la asigurarea de tip Casco, Vasile Constantin a punctat faptul că parcul auto al STB nu este acoperit
de un astfel de document, iar în urma unui eventual incident în trafic, şoferul autovehiculului implicat este
nevoit să scoată bani din propriul buzunar. "Autovehiculele din parcul auto al STB, inclusiv cele noi Otokar,
nu au Casco. În momentul când avem un eveniment şi suntem noi, şoferii, parte vinovată băgăm mâna în
buzunar şi plătim", a afirmat reprezentantul sindical.

Membrii Sindicatului Transportatorilor Publitrans - APT protestează, luni, în cadrul Autobazei Militari. Pe
lista revendicărilor se află: recuperarea banilor pentru indemnizaţia de concediu, pentru zilele libere şi cele
consecutive, susţinerea Statului Personalului din Transportul Public Local, asigurări Casco pentru parcul auto
şi, nu în ultimul rând, plată egală pentru muncă egală.

Protestul este programat să se încheie la ora 15:00, iar şoferii vor participa în afara programului de lucru la
acest protest, călătorii nefiind afectaţi.
Va fi declarată epidemie de gripă? Ministrul Sănătăţii aşteaptă
datele oficiale
Sursa:Mediafax

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, este aşteptată să decidă marţi, după publicarea datelor de la Institutul
Naţional pentru Sănătate Publică referitoare la gripă, dacă declară sau nu epidemie de gripă în România.
Numărul deceselor în acest sezon a ajuns deja la 47.
Pentru ca ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, să declare stare de epidemie trebuie ca marţi, datele Institutului
Naţional pentru Sănătate Publică să arate un număr de cazuri diagnosticate de gripă care să fie mai mare
decât cel estimat.

Sorina Pintea a anunţat deja că dacă va fi declarată epidemie, cursurile nu vor fi suspendate, precizând că
dacă numărul de elevi absenţi într-o unitate de învăţământ e de 20% aceasta poate fi închisă.

De la începutul sezonului, numărul deceselor cauzate de gripă a ajuns la 47. Ultimele cazuri sunt cele ale
unor femei, în vârstă de 48 şi respectiv 64 de ani, ambele din judeţul Timiş, confirmate cu virus gripal tip A,
subtip (H1) pdm09, care au murit luni, 28 ianuarie în timp ce o altă femeie în vârstă de 47 de ani din judeţul
Constanţa a murit sâmbătă, 26 ianuarie. Totodată, un bebeluş în vârstă de 11 luni, din judeţul Timis, confirmat
cu virus gripal tip A, subtip (H1) pdm09, a murit vineri, 25 ianuarie. Cu toţii sufereau şi de alte boli şi nu
erau vaccinaţi antigripal.

Doar în patru cazuri de deces provocat de gripă, victimele nu sufereau şi de alte boli, potrivit minstrului
Sănătăţii, Sorina Pintea.

Eugen Teodorovici, explicaţii în Parlament pentru ordonanţa

privind măsurile fiscal-bugetare
Sursa: Mediafax

Ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici va fi audiat marţi în Comisia economică din Senat cu privire
la impactul măsurilor fiscal-bugetare introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018.
Potrivit ordinii de zi a şedinţei de marţi a Comisiei economice din Senat, ministrul Finanţelor Eugen
Teodorovici va fi prezent pentru a discuta aspecte referitoare la impactul măsurilor fiscal-bugetare introduse
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor
publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor
termene.

Tot la şedinţa de marţi este aşteptat şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, însă purtătorul de cuvânt al BNR
Dan Suciu a declarat, pentru MEDIAFAX, că Isărescu nu a decis însă dacă se va prezenta sau nu marţi la
comisiile parlamentare, la invitaţia senatorului Daniel Zamfir. Suciu a mai spus că senatorul Zamfir trebuie
să răspundă acuzaţiilor de abuz în serviciu.

”Până să meargă BNR la vreo Comisie în care să vorbească de aşa-zise abuzuri, ar trebui că răspundă dânsul
la acuzaţia de abuz în serviciu pe care a ridicat-o un senator membru al Comisiei de Finanţe Bănci, pentru că
nu a respectat procedura de convocare. În plus, în spaţiul public dl Zamfir acuză BNR de o aşa zisă
manipulare a ROBOR, un non subiect, o temă falsă la care BNR a dat toate detaliile. Înainte de orice, trebuie
clarificate toate aceste chestiuni din partea expeditorului invitaţiei, şi să nu se creeze aşteptări nerealiste.
BNR este deschisă la un dialog clar şi onest, dar în acest context riscă să creeze mai multă confuzie”, a afirmat
Dan Suciu.

Daniel Zamfir a anunţat că îi va chema, pe 29 ianuarie, la audieri în Comisia economică a Senatului pe

guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi pe Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei pentru a
da explicaţii despre calcularea indicelui ROBOR.

Senatorul a prezentat, într-o conferinţă de presă, o serie de documente cu date despre ROBOR şi cu declaraţii
ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. De asemenea, acesta a vorbit despre un raport al unei investigaţii
a Consiliului Concurenţei, începută în 2008 şi încheiate în 2011. Parlamentarul a mai solicitat Băncii
Naţionale a României (BNR) să oprescă mecanismul artificial de calculare a ROBOR.

Ministerul Mediului: Comisia Europeană a aprobat clasarea a

două proceduri de infringement contra României
Sursa: Mediafax

Astfel, Comisia Europeană a aprobat pe 24 ianuarie 2019, clasarea a două proceduri de infringement din
domeniul protecţiei mediului, declanşate împotriva României în anii 2017 şi 2018.

Este vorba, potrivit ministerului Mediului, despre cauza 2017/0184 – acţiune în constatarea neîndeplinirii
obligaţiilor având ca obiect necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2015/720/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce
priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire şi cauza 2018/0042 – acţiune în
constatarea neîndeplinirii obligaţiilor având ca obiect necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a
Directivei 2015/2193/UE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la
instalaţii medii de ardere.

„În cazul procedurii care viza reducerea consumului de pungi din plastic, România şi-a îndeplinit obligaţiile
prin interzicerea, la propunerea Ministerului Mediului, a producţiei pungilor din plastic subţire şi foarte
subţire cu mâner începând cu 1 iulie 2018 şi a comercializării acestora de la 1 ianuarie 2019. În ceea ce
priveşte procedura de infringement privind poluanţii de la instalaţiile medii de ardere, Comisia Europeană a
decis clasarea cauzei datorită adoptării, de către Parlamentul României, a Legii 293/2018 privind reducerea
emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici, iniţiată de Guvern la propunerea Ministerului Mediului",
arată Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă remis luni MEDIAFAX.

Ministerul Culturii apără Directiva privind Dreptul de autor:

Vizează facilitarea educaţiei
Sursa: Mediafax

Ministerul Culturii pledează pentru Directiva privind Dreptul de autor în Piaţa Unică Digitală, „care vizează
facilitarea educaţiei şi cercetării, o mai bună cunoaştere a culturilor europene şi înţelegere a diversităţii
culturale", se arată în răspunsul instituţiei, elaborat la solicitarea MEDIAFAX.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a răspuns, luni, scrisorii trimise instituţiei de mai mulţi
profesionişti din domeniul digital legată de Directiva Uniunii Europene privind drepturile de autor pe piaţa
unică digitală.

„Propunerea de Directivă privind Dreptul de autor în Piaţa Unică Digitală, iniţiată de Comisia Europeană în
data de 14.09.2014 şi aflată în procedură legislativă ordinară, întemeiată juridic pe Art. 114 TFUE (conform
căruia Uniunea Europeană poate adopta măsuri care vizează realizarea şi funcţionarea pieţei unice), conformă
cu articolele 165, 167 şi 179 din TFUE, vizează facilitarea educaţiei şi cercetării, o mai bună cunoaştere a
culturilor europene şi înţelegere a diversităţii culturale. Propunerea de Directivă intenţionează să contribuie
la promovarea intereselor consumatorilor, în linie cu politicile UE în domeniul protecţiei consumatorilor şi
Art. 169 TFUE, permiţând acces mai larg şi folosire mai extinsă a conţinutului protejat prin drepturi de autor,
făcând parte din Pachetul de modernizare a cadrului legislativ în materie de drept de autor, ca parte integrantă
a Strategiei privind Piaţa Unică Digitală. Conform scopului declarat, propunerea de Directivă vizează
asigurarea unei oferte de conţinut mai variate şi un acces mai larg la aceasta, la nivel online şi transfrontier,
norme îmbunătăţite privind drepturile de autor în domeniile cercetării şi educaţiei şi asigurarea condiţiilor
unei pieţe mai echitabile şi sustenabile pentru creatori şi presă", notează reprezentanţii ministerului.

Din punctul de vedere al oficialilor MCIN, "propunerea de Directivă vizează noi mecanisme de negociere a
licenţelor pentru platformele video-on-demand, o remunerare echitabilă a creatorilor şi a editorilor, precum
şi armonizarea la nivel UE a excepţiilor obligatorii (în scopuri educaţionale, de cercetare şi prezervare a
patrimoniului cultural). După cum apare menţionat şi în scrisoarea deschisă înaintată MCIN, principalele
aspecte divergente vizează:

- Art. 11, referitor la protejarea publicaţiilor de presă în cazul utilizărilor digitale prin introducerea unor
drepturi auxiliare, recunoscând ca titulari de drepturi editorii de presă şi acordarea de licenţe privind
drepturile de utilizare online a publicaţiilor lor;

- Art. 13, referitor la utilizarea conţinutului protejat de către furnizorii de servicii ale societăţii informaţionale
care stochează şi cantităţi mari de opere şi alte obiecte protejate încărcate de utilizatorii lor şi oferă acces la
acestea prin luarea de măsuri corespunzătoare şi proporţionale pentru a asigura funcţionarea contractelor
încheiate cu titularii de drepturi şi prevenirea disponibilităţii, în cadrul serviciilor lor, a anumitor conţinuturi
identificate de către titularii de drepturi în cooperare cu furnizorii de servicii".

Potrivit răspunsului elaborat de funcţionarii de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, "Consiliului UE

îi va reveni sarcina de a obţine acordul inter-instituţional şi de a finaliza acest dosar, după 3 ani de negocieri.
Mizele politice şi financiare ale acestui dosar sunt demonstrate şi de faptul că liderii instituţiilor europene au
semnat, la începutul trialogurilor, o declaraţie inter-instituţională, care să accentueze importanţa finalizării
dosarului înainte de alegerile europene din luna mai 2019".

"România va avea, pe perioada deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, misiunea de a obţine
compromisul cu privire la cele mai delicate şi importante prevederi ale propunerii legislative, şi anume:
remunerarea autorilor ale căror opere sunt exploatate de platformele online care stochează cantităţi mari de
conţinut, cum ar fi Youtube, DailyMotion, Tumblr, şi instituirea unui regim echilibrat al răspunderii acestor
platforme; crearea unui drept conex pentru editorii de presă, în contextul utilizării online a publicaţiilor lor,
versus invocarea prezumţiei pentru a evita generarea unor noi drepturi; instituirea dreptului de revocare,
solicitat de Parlament; obligaţia de transparenţă şi ajustarea contractelor pentru deţinătorii de drepturi;
armonizarea excepţiilor la dreptul de autor. România îşi va exercita cu conştiinciozitate rolul de «honest
broker», urmărind obţinerea unor soluţii de compromis echilibrate şi fezabile, în vederea finalizării
negocierilor şi adoptării Directivei", se poate citi în răspunsul MCIN la solicitarea MEDIAFAX.

„Ne propunem să contribuim la elaborarea unor prevederi ce promovează justul echilibru între nevoia de
dezvoltare a furnizorilor de servicii, avantajele generate pentru consumatorii europeni şi, nu în ultimul rând,
interesele titularilor de drepturi", se arată în răspunsul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Mai multe organizaţii din România solicitau, la începutul lunii decembrie 2018, într-o scrisoare deschisă, ca
Ministerul Culturii (MCIN) să comunice public poziţia ţării noastre în legătură cu Directiva privind
Drepturile de Autor pe piaţa unică digitală, aflată în procedură de negociere la nivelul Uniunii Europene.

„Această propunere se va transforma într-un bumerang împotriva intereselor digitale ale României,
descurajând inovaţia în zona digitală", avertizau profesioniştii din domeniu, printre aceştia numărându-se
Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea
Politehnică Bucureşti, Senior Consultant, Digital/IT Expert, Andreea Paul, preşedinte INACO - Iniţiativa
pentru Competitivitate, Veronica Ştefan, Fondator Digital Citizen, şi Bogdan Manolea, director executiv
Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet.

La începutul lunii septembrie 2018, Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de
Autor, care prevede, printre altele, ca giganţii internetului să plătească mai mult pentru conţinuturile pe care
le utilizează. Proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală, prezentat de Comisia
Europeană pe 14 septembrie 2016, introduce o serie de noi reguli care sunt menite să forţeze platformele
online - tot mai populare - să împartă veniturile cu creatorii de conţinut şi să ofere posibilitatea tragerii la
răspundere a platformelor care încalcă drepturile de autor prin distribuirea de conţinut nelicenţiat.

Votul din septembrie a deschis calea pentru negocieri cu Consiliul Uniunii Europene (reprezentând cele 28
de state membre, care deja au ajuns la un compromis pe 25 mai 2018) şi Comisia Europeană, înainte de a se
ajunge la un text definitiv.

În urma negocierilor din trialog, textul va trebui din nou să fie supus votului Parlamentului European.

Reacţiile cu privire la noile reguli erau împărţite înainte de votul din septembrie, iar cele mai multe grupuri
politice europene, inclusiv Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor şi Partidul Popular European,
nu au avut o poziţie unitară anterior deciziei.

Pe de o parte, enciclopedia online Wikipedia, companii precum Google şi Facebook, activişti pentru drepturi
civile au avertizat că modificările propuse ar îngrădi creativitatea şi diseminarea conţinutului în mediul online
şi astfel ar afecta libertatea de exprimare.

Personalităţi ale lumii digitale, precum fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, şi Tim Berners-Lee,
inventatorul World Wide Web, au criticat şi ei directiva.

Pe de altă parte, numeroşi artişti, instituţii de presă, case de discuri şi studiouri de filme s-au declarat în
favoarea propunerilor, motivând că astfel vor putea beneficia în mod corect de venituri de pe urma operelor
create de ei.
Întâlnire de urgenţă cu premierul, solicitată de primarii de
municipii, pe proiectul de buget 2019/ UPDATE: Dăncilă îl
trimite pe Teodorovici
Sursa: Mediafax

Primarii de municipii din România acuză Guvernul că nu i-a consultat referitor la construcţia proiectului de
buget pentru anul 2019, edilii solicitând o întâlnire de urgenţă marţi cu premierul Viorica Dăncilă. Potrivit
unor surse politice, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici va fi cel care va avea o întâlnire, marţi, la sediul
MFP, cu primarii de municipii din România pe tema proiectului de buget pentru anul 2019. Deşi edilii
solicitaseră o întâlnire de urgenţă, marţi, şi cu premierul Viorica Dăncilă, aceasta nu va fi participa la
întrevedere, au adăugat sursele citate. Astfel, şeful Executivului i-a desemnat pe Eugen Teodorovici şi echipa
sa de la finanţe să poarte discuţiile cu primarii de municipii.

1759 afişări

Imaginea articolului Întâlnire de urgenţă cu premierul, solicitată de primarii de municipii, pe proiectul de

buget 2019/ UPDATE: Dăncilă îl trimite pe Teodorovici
Bugetul, criticatPrimarii de municipii cer întâlnire de urgenţă cu premierul pe proiectul de buget
"In semestrul II din anul 2018 , dar si in luna ianuarie a anului 2019, AMR v-a solicitat în mod repetat
demararea procesului de consultare a structurilor asociative, pentru identificarea unei soluţii privind
finanţarea administraţiei publice locale în anul 2019, conform Programului de Guvernare 2018-2020, dar şi
promisiunilor anterioare ale Guvernului.

Este pentru prima oară in istoria AMR când solicitările noastre de dialog adresate Guvernului României, pe
teme care privesc în mod direct funcţionarea administraţiei publice locale sunt refuzate, astfel incat la niciuna
din cererile transmise nu s-a primit vreun răspuns, de orice natură, de la echipa guvernamentală", arată
primarii de municipii, reuniţi în Asociaţia Municipiilor din România (AMR), condusă de primarul Sectorului
3 Robert Negoiţă.

Edilii arată, în scrisoarea transmisă Guvernului, că proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2019 nu a
fost dezbătut şi acuză Executivul că au aflat din presă că proiectul va fi adoptat până joi.

Tot din surse neoficiale sunt şi speculaţiile, arată AMR, referitoare la cotele din impozitul pe venit încasat la
bugetul de stat la nivelul fiecărei UAT, ce urmează să fie alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2019,
respectiv :

-20% la bugetul local al judeţului;

-45-50% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară
activitatea plătitorii de impozit pe venit, faţă de procentul de 60% solicitat de structurile asociative.

-30-35% pentru echilibrarea bugetelor locale, faţă de procentul de 20% solicitat.

"Dincolo de gravitatea cuantumului procentelor vehiculate în presă, care nu corespund în niciun caz celor
solicitate de reprezentanţii APL, considerăm, stimată doamnă Prim-ministru, că structurile asociative ale
administraţiei publice locale ar trebui să primească informaţiile care privesc bugetele locale în următorii ani,
direct de la sursă şi că, mai mult decât atât, acestea ar trebui să fie cel mai important partener de dialog al
Guvernului, atunci când în discuţie sunt finanţele publice locale.

Având în vedere că până în prezent nu există nicio informaţie oficială privind fundamentarea bugetelor locale
în cadrul Legii bugetului de stat pe anul 2019, solicităm, doamnă Prim-ministru, organizarea unei întâlniri
cu Dvs. pentru discutarea cotelor din IV ce urmeaza a fi alocate UAT si a alocărilor bugetare de care depinde
dezvoltarea comunităţilor urbane în următorii ani , astfel, vă invitam să vă alăturaţi primarilor de municipii,
marţi, 29 ianuarie 2019, începând cu ora 15, str. Matei Basarab nr. 63 la reuniunea CD al AMR", potrivit
sursei citate.

Darius Vâlcov, consilierul premierului pe economie, a anunţat că bugetul de stat pentru 2019 s-ar putea să
fie pus în dezbatere publică marţi, iar luni urmează să mai aibă loc o discuţie în Coaliţie.

Ce spune Darius Vâlcov de concedierea a 10% din rândul

bugetarilor
Sursa: DCNews

Consilierul premierului pe probleme economice, Darius Vâlcov, a catalogat drept "invenţie" scenariul unei
"cote de 10%" în materie de disponibilizări în sistemul public, dar a precizat că se fac analize în ceea ce
priveşte reorganizarea şi funcţionarea în parametri cât mai buni a unor instituţii.

"Este o invenţie, nu există aşa ceva, nicio cotă de 10% pe sistem public. Este foarte adevărat că se fac analize
pe instituţii publice în ceea ce priveşte reorganizarea şi funcţionarea în parametri cât mai buni a unor instituţii,
dar asta nu înseamnă că, automat, la toate trebuie ca o parte din personal să fie redus. Sunt foarte multe unde
trebuie adus personal şi, probabil, aceste lucruri se vor regla în momentul în care fiecare instituţie va avea
auditul complet, mai exact fiecare minister va avea un audit complet, astfel încât să se poată introduce şi
digitalizarea de care vorbim atât de mult. Şi, probabil, unul dintre indicatorii cei mai importanţi atunci când
se va avea în vedere reorganizarea ministerelor va fi ca cei care ştiu să lucreze pe calculator trebuie să rămână
şi să fie aduşi alţii noi din piaţă dacă există o lipsă în ceea ce priveşte aceste competenţe ", a declarat Darius
Vâlcov luni, la România TV, întrebat dacă în materie de disponibilizări în sistemul public "s-a bătut în cuie
cota aceea de 10%".

Fiind întrebat dacă prin cele afirmate confirmă "anumite concedieri în sistemul public", consilierul
premierului a precizat: "Nu, nu am confirmat, am spus că vor fi reorganizări şi vor fi foarte multe angajări.
Am spus şi, şi".

DOCUMENT Comisia de Prognoză devine furnizor de ținte

pentru ANAF
Sursa: Hotnews

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP)
au încheiat un acord de cooperare, potrivit unui document publicat pe site-ul Fiscului. Astfel, CNSP va
indentifica firme "care prezintă risc fiscal ridicat", iar ANAF va merge în control. Acordul este semnat atât
de noua șefă ANAF, Mihaela Triculescu, cât și de președintele Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu.

Vezi Acordul ANAF și CNSP aici.

Ce spune documentul:
Începând cu luna ianuarie 2019, CNSP va selecta contribuabilii care vor fi propuși pentru a fi cuprinși în
controalele întreprinse de ANAF în funcție de domeniul de activitate, fluctuația cifrei de afaceri și a celorlalți
indicatori stabiliți de comun acord între ANAF și CNSP.
Analiza de risc se va realiza de ANAF în funcție de indicatorii statistici existenți în bazele de date ale AANF
și indicatorii statistici trimiși de CNSP.
Analiza de risc are ca scop determinarea sectoarelor și societăților unde există riscuri fiscale potențiale.
CNSP va comunica conducerii ANAF lunar situația domeniilor și a societăților comerciale care prezintă un
grad ridicat de risc de evaziune fiscală. Trimestrial se va face o analiză comună a rezultatelor și se vor aduce
îmbunătățiri metodologiei de analiză re risc, dacă va fi cazul.
ANAF va utiliza analiza re risc și informațiile transmise de către CNSP pentru stabilirea programului
acțiunilor de control. Modalitatea de preluare și stabilirea concretă a acțiunilor de control se realizează de
către ANAF cu comunicarea către CNSP a considerentelor pentru care unele dintre propunerile CNSP nu au
fost preluate.
În măsura în are pentru analiza re risc sunt necesare informații sectoriale și microeconomice de la societățile
comericiale sau instituții publice, ANAF și CNSP vor colabora în vederea obținerii acestora, în conformitate
cu prevederile legale.
În cazul în care din analizele de risc rezultă necesitatea realizării unor acțini de verificare și control complexe,
cu aprticiparea și altor organisme abilitate, ANAF și CNSP propun Guvernului luare de decizii cu privire la
modalitățile concrete de cooperare instituțională.
ANAF se angajează să transmită CNSP informații cu privire la efectele obținute în privința reducerii
evaziunii fiscale, în urma acțiunilor de control la societățile comerciale propse în analizele de risc.
În vederea realizării prevederilor Acordului, ANAF și ANSP pot constitui grupuri de lucru comune.

"Conform datelor Institutului Național de Satistică (INS), ponderea economiei neobservate în PIB (economia
ascunsă de bunuri și servicii care nu contribuie la buget) a crescut la 22,8% în anul 2016, de la 20,5% în
2015, continuând să se mențină la peste 21% în anii 2017 și 2018. Aceasta înseamnă că aproximativ 160-180
miliarde lei reprezintă valaorea adougată brută care nu este fiscalizată, ceea ce înseamnă un minim de pese
50 miliarde lei mai puțin la bugetul general consolidat", se arată în document.

Efectul "Ordonanței lăcomiei": Incă o dată, băncile nu sunt

interesate de oferta Finanțelor de titluri de stat
Sursa: Hotnews
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a încercat să se împrumute astăzi (luni - 28 ianuarie) de 400 milioane
de lei, de pe piata internă. Cei 7 dealeri primari au transmis câteva oferte, dar în valoare de 30% din suma
cerută. Având în vedere ofertele băncilor, Finanțele au refuzat.

De altfel, de la începutul anului MFP încearcă să se împrumute, dar ofertele nu sunt pe măsura "dorinței".
Acesta este unul dintre efectele Ordonanței lăcomiei 114/2018. În ritmul acesta, cel mai probabil autoritățile
vor fi nevoite să apeleze la buffer. De asemenea, mai există o posibilitate, de a ieși pe piețele externe. Rămâne
de văzut care vor fi costurile de finanțare pe piața externă, în condițiile noii OUG.

De la începutul anului au avut loc 13 licitații. La o singură ofertă pare că au fost interesate băncile de titluri,
cea din 17 ianuarie, cu maturitatea pe 10 ani.

Oferta de luni, 28 ianuarie, avea data scadenței în 2031.

Statul spera să împrumute peste 3 miliarde lei, luna acesta.

Potrivit datelor BNR, cei 7 dealeri primari sunt Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare
– Groupe Société Générale S.A., Banca Transilvania S.A., Citibank Europe Plc. Dublin – Sucursala România,
ING Bank N.V. Amsterdam - Sucursala București, Raiffeisen Bank S.A., UniCredit Bank S.A.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR şi cel care a

condus Ministerul de Finanţe în perioada „îngheţată“ ’92 - ’96,
face o dezvăluire şocantă: Lipsesc 34 mld. euro din capitalul
firmelor. Avem firme falimentare cu patroni bogaţi. "Ce ţară e
aia în care pierderea e mai rentabilă decât profitul?"
Sursa: Ziarul Financiar
În România capitalismul s-a construit într-un ritm foarte accelerat şi a fost construit de câteva grupuri
restrânse de interese, spre deosebire de situaţia din statele dezvoltate, unde economia de piaţă a fost creată
pe o perioadă îndelungată, în mod organic.

De aceea, România are în prezent un sistem capitalist hibrid, care a scos la iveală un mare eşec al economiei
de piaţă: crearea de patroni bogaţi cu firme falimentare, a explicat Florin Geor­gescu, prim-viceguver-nator
al Băncii Naţio­nale a Româ­niei şi fost ministru al finanţelor (în perioada noiembrie 1992 - decem-brie
1996 şi în perioada mai-decembrie 2012).

În perioada 1992- 1996, când Florin Georgescu a fost ministru de finanţe, guvernul condus la acea dată de
Nicolae Văcăroiu a subven­ţionat masiv între­prinderile de stat care erau pe pierderi, a frânat privatizarea şi
restructurarea, iar investiţiile străine au fost minime. Ca urmare, în 1997 cursul valutar leu-dolar s-a depreciat
masiv, apoi în ’98 - ’99 Bancorex şi Banca Agricolă a trebuit să fie salvate cu bani de la stat, iar investiţiile
străine, la care România era în urmă cu 5 - 6 ani faţă de Ungaria sau Cehia, abia atunci au început să vină.
„Unul dintre eşecurile majore ale economiei de piaţă din România este acela că se înregistrează un deficit
substanţial de capital, despre care nimeni nu vorbeşte. Din gestiunea firmelor lipsesc 34 de miliarde (de euro
– n. red.), adică 21% din PIB. Ce capitalism e ăla fără capital? Dacă ne uităm la principiile capitalismului,
vedem că în România «împăratul este gol». Sunt capi­talişti fără capital, sunt oameni care trăiesc pe datorie,
dar îşi arogă drepturi de capi-talist. Acest deficit de 34 de miliarde este localizat la 277.000 de firme, 38%
din total, din care 270.000 au capital negativ de 30 de miliarde, deci practic sunt falimentare, au datoriile mai
mari decât cuantumul activelor“, a spus Florin Georgescu. El a fost prezent ieri la un eveniment organizat în
cadrul ASE Bucu­reşti, unde a primit o diplomă de excelenţă şi distincţia „Cercetătorul ştiinţific al anului
2018“ din partea Asociaţiei Generale a Econo­miştilor din România (AGER).
El a comparat situaţia celor aproxi­mativ 1.000 de mari întreprinderi socialiste considerate „dinozauri“ care
au fost „omorâte“ odată cu intrarea în economia de piaţă cu firmele care generează pierderi şi care sunt în
prezent „şobolani care trăiesc pe datorii“ în capitalism.

„Aceasta este realitatea. Ori veniţi cu capital, să fiţi capitalişti, ori, dacă nu, lăsaţi-vă de meserie. Nu trebuie
să fiţi patroni dacă nu aveţi bani sau dacă nu vreţi să îi aduceţi. Pentru că în loc să aducă capital ei folosesc
datoriile, inclusiv către ei înşişi. Astfel, pentru că nu vor să bage bani în capital, îşi împrumută firmele: 30%
din rulajul firmelor cu pierderi este venit pasiv din zona de «credite acţionari». Nu vor să bage bani în capital
pentru că le e greu să îl mai recupereze, aşa că preferă să mai facă o operaţiune cu firma care are o situaţie
negativă financiară, o împrumută, realizează operaţiunea şi iau banii înapoi. Şi unde este performanţa firmei,
pentru că nu poţi să cumperi roboţi cu arierate şi datorii şi cu credite de la întreprinzător.“

Florin Georgescu a mai subliniat faptul că acest deficit de capital trebuie recunoscut şi că numai din aspectele
macroeconomice - dobândă şi curs - nu se pot rezolva „la infinit“ deficitele şi deficienţele structurale care
apar în economie.

„În domeniul finanţelor publice avem o scădere accentuată a veniturilor fiscale, de 25 - 26% din PIB în
perioada 2015 - 2017, comparativ cu 41% din PIB, cum este în zona euro în care dorim să ne integrăm.
Aceste eşecuri ale economiei de piaţă demonstrează că economia de piaţă românească este numai parţial
funcţională. De ce? Pentru că avem 270.000 de firme cu capital negativ falimentar în business.“

Prim-viceguvernatorul BNR a mai spus că sunt probleme legate şi de zona de facturi, pentru că în România
se plătesc facturi la rate de 5-6 ori mai mari decât în statele dezvoltate şi chiar prin comparaţie cu state precum
Polonia sau Cehia.

„Problemele manifestate în economia de piaţă românească au efecte negative ma­jo­re în distribuţia

resurselor şi în asigu­ra­rea unui climat concurenţial corect. (...) În Româ­nia s-au privatizat libertăţile şi s-
au socializat răspunderile, astfel încât astăzi, pentru antreprenorii autohtoni, dar şi pentru investitorii străini,
pierderea este mai rentabilă decât profitul, iar de multe ori falimentul nu provoacă proprietarului o pagubă,
ci reprezintă un câştig. Un paradox inedit şi nedorit. Ce ţară e aia în care pierderea e mai rentabilă decât
profitul? Firme falimentare cu patroni bogaţi. Iar fali­mentul nu e o pagubă, ci un câştig major.“

În acest context, Georgescu a amintit de faptul că rezultatele unor studii sociologice recente arată că 65 - 70%
dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre câştigătorii tranziţiei de la comunism la capitalism,
prin faptul că se consideră că nu munca a fost cauza îmbogăţirii persoanelor fizice respective.

„De aceea, considerăm că actualul edificiu economico-social necesită o co­recţie. După restituirea averii
statului şi a unor cetăţeni oneşti, în viitor este nevoie de mai multă redistribuire aplicată cu transpa­renţă. În
scopul asigurării unei baze solide pentru furnizarea bunurilor şi serviciilor publice, în opinia noastră este
necesară revizuirea sistemului fiscal, îndeosebi cel pri­vind persoanele fizice cu accent pe impo-zitarea
progresivă a veniturilor şi pro­prie­tăţilor pentru a surprinde mutaţiile substan­ţiale în distriburiea acestora
pe parcursul a 30 de ani“, a mai spus Georgescu.

Ce arată datele execuţiei bugetare din 2018: Veniturile

nefiscale sunt aproape duble faţă de încasările din impozitul
pe profit
Sursa: Ziarul Financiar
Veniturile totale ale bugetului au crescut în 2018 cu 17%, dar veniturile fiscale au avansat cu doar 1,6% în
termeni nominali.

Execuţia bugetară pe 2018 indică un avans de 17,2% al veniturilor şi de 16,8% al cheltuielilor, însă
slăbiciunea construcţiei buge­tare este relevată de faptul că veni­tu­rile fiscale au crescut cu doar 1,6%, în
vre­me ce „veniturile nefiscale“ (care includ şi divi­dendele pe care statul le cere de la compa­ni­ile sale sau
alte venituri extraordinare) au avansat cu 24%.

„Veniturile fiscale au crescut în termeni nominali. În termeni reali ele au scăzut, pentru că inflaţia medie
anuală a fost de peste 3%. Dacă raportăm acestă situaţie la deflatorul PIB, atunci căderea este şi mai mare“,
comen­tează economistul Laurian Lungu.

Faptul că veniturile fiscale nu cresc la un nivel apropiat de ambiţiile guvernului obligă Ministerul Finanţelor
să scoată bani din piatră sea­că. Veniturile nefiscale (între care dividen­de­le cerute de stat companiilor în
care este ac­ţio­nar) au crescut anul trecut cu 24%, până la 27 mld. lei. În aceeaşi vreme, bugetul a fost
ali-men-tat din impozitul pe profit din întreaga eco-no-mie cu doar 15,6 mld. lei. Practic, venitu-rile ne-fiscale
au însemnat 9% din veniturile buge-tu-lui general consolidat, în vreme ce doar 48% din ve­niturile aceluiaşi
buget au însemnat venituri fiscale.

„Veniturile fiscale sunt coloana vertebrală a bugetului. Este o problemă când acestea sunt la un nivel
mediocru. Dar cum remediezi situa­ţia? Este o chestiune ce ţine de respectarea le­gi­lor, este o problemă de
structură“, comen­tează Laurian Lugu.

Potrivit execuţiei bugetare pe 2018 publicate de Ministerul Finanţelor, veniturile bugetului general
consolidat, de 295 mld. lei, au fost cu 7,6 mld. lei mai mari decât sumele pre­vă­zute în legea bugetului, în
vreme ce chel­tuielile de 322 mld. lei au fost mai mari cu 8 mld. lei faţă de program.

Deficitul bugetar a fost de 2,88% din PIB, după ce acesta a avansat în decembrie faţă de noiembrie cu doar
0,14%.
„Este posibil ca nişte plăţi să fi fost amâ­na­te şi asta a permis păstrarea bugetului în ţinta de deficit. Dar
întotdeauna s-a întâmplat aşa, nu doar acum. Aceste amânări ţin deficitul în ţintă pe cash, dar pe ESA
(standardul euro-pean de contabilitate – n.red.) se vor ve-dea“, comentează economistul Dragoş Cabat.

Faţă de 2017, veniturile totale ale bugetului consolidat au crescut cu 17,2%, iar cheltuielile cu 16,8%.

Încasările din TVA au fost cu 11,3% mai mari în 2018 decât în 2017, până la 59,6 mld. lei. Dar faţă de
prevederile iniţiale ale bugetului ele au fost cu 1,7 miliarde de lei mai mici. De asemenea, încasările din
accize au crescut cu 7,2% faţă de 2017. Dar, de asemenea, au fost mai mici cu 1,7 mld. lei faţă de program.

Darius Vâlcov, consilierul economic al guvernului: Întâlnirea

dintre Guvern, ASF, Ministerul Finanţelor şi BNR pentru a se
discuta situaţia actuală va fi pe 4 februarie
Sursa: Ziarul Financiar
Darius Vâlcov, eminenţa cenuşie a programului economic al Guvernului, a anunţat luni seara la România TV
că întâlnirea din Comitetul de macroprudenţialitate dintre Guvern, Minsiterul Finanţelor, ASF şi BNR va
avea loc pe 4 februarie.

Comitetul de macroprudenţialitate este forul care trebuie să analizeze deciziile economice care afectează
stabilitatea economico-financiară a României.

După apariţia taxei bancare, care a dat peste cap tot sistemul bancar, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a
declarat că va discuta această problemă cu ministrul finanţelor în Comitetul de macroprudenţialitate.

Vâlcov a spus în emisiuni televizate că taxa bancară nu se va scoate şi nici nu se va modifica.

Toate băncile s-au ridicat împotriva acestei taxe bancare, iar Mugur Isărescu a calificat-o ca fiind o mare
trăznaie.

Taxa bancară, care va fi plătită în funcţie de nivelul dobânzii de referinţă ROBOR, va trimite pe pierdere mai
mult de jumătate din băncile din România.

Problema BNR este că această taxă bancară este legată de nivelul ROBOR, ceea ce îi afectează capacitatea
de intervenţie în piaţă.

După apariţia taxei bancare, la care s-a adăugat creşterea cursului valutar din luna ianuarie, de peste 2%, între
PSD, Ministerul Finanţelor şi Guvern pe de o parte şi BNR de ceallată parte, a izbucnit un război în declaraţii
publice.

PSD, Ministerul Finanţelor şi Guvernul, prin Darius Vâlcov, acuză BNR de creşterea cursului. BNR le
răspunde, susţinând că toate schimbările fiscale adoptate de Guvern, taxa bancară, au provocat acest lucru.

Nemţii s-au hotărât: Germania nu va mai utiliza cărbune

începând din 2038
Sursa: Ziarul Financiar
Într-o mişcare de pionierat, Germania decide să renunţe la cărbune ca sursă de energie electrică până în 2038,
cel târziu, ca parte din eforturile de a combate schimbările climatice, potrivit MarketWatch.

Comisia de Cărbune, un panel numit de guvernul german pentru a analiza situaţia, a ajuns la un acord
duminică după mai multe luni de analiză şi dezbateri.

„Am reuşit”, spune Ronald Pofalla, şeful comisiei. „Acesta este un efort istoric”.

Mai mult de o treime din energia electrică a ţării este produsă din cărbune, ceea ce contribuie la dimensiunea
efectului de seră – contribuind masiv la încălzirea globală.

Cei 28 de membri ai comisiei, care reprezintă regiuni de minerit, companii de utilităţi, oameni de ştiinţă şi
specialişti în mediul înconjurător, sugerează că o revizuire a ţelului în 2032, pentru a încheia total consumul
până în 2035.

Planul prevede miliarde de euro necesari din foduri federale pentru a ajuta regiunile care vor fi lovite de
şomaj şi pentru a proteja consumatorii de creşterile de preţuri.

Întreaga decizie aşteaptă aproabarea Guvernului.