REVISTA PRESEI 18.01.

2019
Contents
Lia Olguţa Vasilescu, despre incompatibilitate: Eu şi Mircea Drăghici suntem programaţi vineri la
notar........................................................................................................................................................ 2
Bădălău: Cuprumin şi Moldomin sunt priorităţi pentru Ministerul Economiei; foarte mulţi au avut
interes să le blocheze .............................................................................................................................. 3
Corina Creţu: Sunt puţin dezamăgită de ritmul lent cu care s-au derulat programele cu fonduri UE în
România .................................................................................................................................................. 4
Iohannis: Propunerile pentru Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor, în continuare, nu
fac dovada îndeplinirii condiţiilor de legalitate ...................................................................................... 5
Dăncilă: Suntem pregătiţi să oferim soluţii românilor indiferent de scenariul privind ieşirea Marii
Britanii din UE ......................................................................................................................................... 6
Premierul - măsuri de urgenţă în cazul situaţiei de la CE Oltenia: Ne preocupă funcţionarea
sistemului energetic naţional.................................................................................................................. 7
Guvern: Corpul de control al prim-ministrului desfăşoară, începând de joi, un control la Complexul
Energetic Oltenia..................................................................................................................................... 8
Anton: Ne vom strădui să eliminăm taxa de 2% pe cifra de afaceri pentru companiile care produc
energie pe cărbune ................................................................................................................................. 8
Ministerul Energiei: Minerii de la Complexul Energetic Oltenia reiau activitatea.................................. 9
Amenzi de până la 2.000 de lei pentru nerespectarea obligaţiei de garantare în plată a salariului
minim în construcţii .............................................................................................................................. 10
Ministerul Energiei: Minerii de la CE Oltenia vor primi un spor de producţie de 585 lei net, dacă reiau
activitatea ............................................................................................................................................. 11
Ordonanţa 114 va avea ca efect creşteri de costuri pentru companiile din construcţii cu peste 50 de
angajaţi (consultanţi) ............................................................................................................................ 12
#Romania2019.eu/MMACA: România organizează peste 140 de reuniuni ale delegaţiilor statelor
membre UE la Organizaţia Mondială a Comerţului .............................................................................. 13
Eurostat: Estonia şi România, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, în
decembrie ............................................................................................................................................. 13
Studiu: 46% dintre salariaţii din sectorul public de sănătate au sporurile pentru condiţii de muncă la
nivel minim............................................................................................................................................ 14
Hidroelectrica: Nu putem suplini 100% producţia de energie a Complexului Energetic Oltenia,
întrucât debitele sunt foarte mici ......................................................................................................... 15
Eurostat: România, în rândul statelor membre UE cu un număr redus de medici generalişti raportat
la populaţie ........................................................................................................................................... 17
Guvernele UE pregătesc măsuri de urgenţă în cazul unui Brexit haotic. Franţa a activat planul de
rezervă pentru acest scenariu............................................................................................................... 18
Ar putea fi afacerea anului: Cu cine negociază gigantul Telekom pentru preluarea activelor din
România ................................................................................................................................................ 19
Ministrul Economiei: Industria de apărare românească va fabrica o nouă armă de asalt în colaborare
cu Beretta/ Când începe producţia ....................................................................................................... 19
Negocierile cu sindicaliştii de la Complexul Energetic Oltenia s-au încheiat. Ce au obţinut minerii/
Ministerul Energiei anunţă că s-a reluat activitatea la toate carierele................................................. 20
PE propune condiţionarea accesului la fonduri UE de independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei/
Rezoluţie pentru promovarea democraţiei şi normelor statului de drept, adoptată .......................... 21
Leul se prăbuşeşte în raport cu euro. Cursul de schimb leu/euro a atins un nou maxim istoric ......... 23
Aproape 283.000 de persoane angajate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei
de Muncă, în 2018 ................................................................................................................................ 23
Creșterile de salarii nu i-au convins pe medici să rămână în țară: România a pierdut, în medie, 6
medici în fiecare zi din 2018 ................................................................................................................. 24
Uniunea Europeană se pregătește pentru un SCENARIU NEGRU: Românii din Marea Britanie vor fi
puternic afectați.................................................................................................................................... 27
Preşedintele Sanitas: Încercăm să găsim soluţii în privinţa OUG 114................................................... 28
Cine plăteşte? Criza actuală din energie este rezultatul ratării în ultimii 10 ani a unor investiţii de 7
mld. euro ............................................................................................................................................... 29
Consiliul Fiscal: Introducerea taxării pe cifra de afaceri la firmele mici a diminuat încasările la buget
cu 2 mld. lei ........................................................................................................................................... 30
Prețul energiei: Lipsa marilor investiții expune România la orice șoc advers....................................... 31

Lia Olguţa Vasilescu, despre incompatibilitate: Eu şi Mircea

Drăghici suntem programaţi vineri la notar
Sursa: Agerpres

Lia Olguţa Vasilescu a anunţat că vineri dimineaţa va merge la notar împreună cu Mircea Drăghici pentru a
da declaraţii potrivit cărora niciunul dintre ei nu este incompatibil cu funcţia de ministru pentru care au fost
propuşi de premierul Viorica Dăncilă.

"Am înţeles că îmi cere (n.r. - preşedintele Iohannis) dovada că nu sunt incompatibilă. (...) De fiecare dată s-
au făcut aceste verificări. Se fac de agenţiile de specialitate, de ANI. Eu am transmis cv-ul din care reieşea
faptul că nu am nicio incompatibilitate, sub semnătură, nu aşa cum spune preşedintele. Mâine o să-i facem şi
prin notar, dacă aşa se cere. Şi eu şi Mircea Drăghici suntem programaţi mâine la 9,00 la notar (...), în
condiţiile în care legea spune că dacă ai totuşi o incompatibilitate ai un termen de 15 zile ca să ieşi din starea
de incompatibilitate, adică să te retragi din funcţia care ar fi incompatibilă. Bineînţeles că nici legea asta nu
mai contează la preşedintele Klaus Iohannis, Dumnealui vrea să nu fim incompatibili de acum. Nu fac mişto!
Domnul preşedinte Klaus Iohannis face mişto, şi nu de noi, ca persoane, până la urmă, ci de două ministere
care la ora actuală nu au miniştri. Din păcate, suntem într-o situaţie foarte problematică pentru România,
după preluarea preşedinţiei (n.r. - Consiliului UE)", a afirmat Olguţa Vasilescu joi la România TV.
Ea a prezentat la postul amintit cartea sa de identitate, subliniind că a transmis-o şi şefului statului.

"I s-a transmis (n.r. - preşedintelui) copie după cartea mea de identitate, ceea nu s-a mai întâmplat până acum,
este unic în istoria postdecembristă să ceri la numirea unui ministru să-ţi prezinte documente justificative.
(...) Să nu uităm că eu am fost în trei guverne şi de trei ori am avut decret semnat de preşedintele Klaus
Iohannis. (...) Nu ştiu de ce plătim atâtea servicii pe care le are în subordine domnul preşedinte, care bănuiesc
că ar fi aflat... Eu i-am transmis cartea de identitate. (...) Sunt cetăţean român, cu domiciliul în România, în
Craiova. De asemenea, am scos şi certificatul de cazier judiciar, pe care l-am transmis Guvernului încă de
acum o săptămână. Nu s-a pus la dosarul care s-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, dar s-a certificat
prin semnătura doamnei prim-ministru că acesta există. Se pare că nu o crede pe doamna prim-ministru că
există", a afirmat Vasilescu.

Potrivit acesteia, după revoluţie, toţi preşedinţii au acceptat miniştri "sub semnătura certificată a premierului
că îndeplinesc toate condiţiile de legalitate".

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis joi o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care argumentează că
propunerile de numire pentru Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor, Lia Olguţa Vasilescu şi,
respectiv, Mircea Drăghici, în continuare nu fac dovada îndeplinirii condiţiilor de legalitate, astfel încât să li
se poată da curs.

Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a declarat joi că probabil în zilele următoare vor fi trimise la
Cotroceni cazierul Olguţei Vasilescu şi cel al lui Mircea Drăghici, dar a opinat totodată că preşedintele Klaus
Iohannis îşi va menţine "atitudinea" faţă de nominalizarea celor doi la Ministerul Dezvoltării şi Ministerul
Transporturilor, motiv pentru care este posibilă sesizarea Curţii Constituţionale.

Bădălău: Cuprumin şi Moldomin sunt priorităţi pentru

Ministerul Economiei; foarte mulţi au avut interes să le
blocheze
Sursa: Agerpres

Societăţile Cuprumin şi Moldomin sunt priorităţi pentru Ministerul Economiei, acestea reprezentând 92%
din producţia de cupru a ţării, locul trei în Europa ca şi resursă, iar foarte mulţi au avut interes să le blocheze,
a declarat joi, la Antena 3, ministrul de resort, Niculae Bădălău.

"Vreau să vorbesc despre patru proiecte pe care le am, sper ca două să mi le accepte(...) nu trebuie bugetate.
Priorităţi: Cuprumin, Moldomin. Amândouă reprezintă 92% din producţia de cupru, undeva pe locul 3 în
Europa ca şi resursa. Extrem de interesante şi de ofertante. Foarte mulţi au avut interes să le blocheze. Discut
cu echipa mea la minister, am informat-o şi pe doamna premier (Viorica Dăncilă n.r), şi în mare parte este
de acord cu mine. O curăţ, o aşez şi o aşez pe piaţă. Şi ai investitori. În momentul acesta la Cuprumin există
un contractat unde fărâmiţează piatra aia şi îl exportă. Nu vreau să mai exportăm materie brută. Şi îl aşez
frumos şi să prelucrăm.(...)Dar îmi trebuie siderurgie. Vreau să vă spun că vor să vină oamenii serioşi. Dar
să discutam serios, să le dau un lucru stabil şi eu vin cu mina, cariera, cu zăcământul, el vine cu partea
cealaltă. Facem o asociere şi producem (...) 35 de milioane investiţie, aproximativ 1 miliard de euro profit în
trei ani, în Moldomin. Cuprumin a funcţionat, Moldomin a fost blocată. Şi am întrebat: de ce aţi blocat?
Lichidatorul, o poveste destul de dubioasă, destul de complicată, pe nişte sume infime. Aceasta este rezerva
ţării, este strategică. Nu putem să o dăm, să vină doi cu roaba(...) Avem aurul de sub el, avem zincul, plumbul,
avem materialele rare. România este extrem de bogată. Ideea este cum le gestionăm şi cum le aşezăm. Vrem
valoare adăugată la fiecare. Este ok, câştigăm. Vrem să dăm ceea ce dăm acum, dar în cantitate puţină, resursă
puţină, neprelucrată, nu câştigăm. Supravieţuim,", a explicat Bădălău.

Ministrul Economiei a mai afirmat că, printre proiectele pe care le are în vedere se numără şi Remin Baia
Mare, trei perimetre pentru care există licenţe şi studii de fezabilitate, precum şi trei iazuri de steril, la
Hunedoara.

"Mai am Remin Baia Mare, trei perimetre la care am licenţa, studii de fezabilitate, aur, argint, plumb etc.
Acelaşi lucru: investiţie minimă, peste un miliard jumătate. Hunedoara: trei iazuri de steril, pentru că n-am
avut tehnologie, în momentul acesta avem, la Valea, la Rovina, la Ribiţa. Am evaluările pe fiecare: 32 de
milioane investite 500 de milioane profit", a subliniat ministrul Economiei.

În ceea ce priveşte Roşia Montana, şeful de la Economie a subliniat că "este un subiect mult mai complicat".

"Acolo probabil sunt alte interese. Contractul este la mine. O să mă uit pe el...Acum este foarte greu, fiind la
o Curte de Arbitraj", a adăugat Niculae Bădălău.

Corina Creţu: Sunt puţin dezamăgită de ritmul lent cu care s-

au derulat programele cu fonduri UE în România
Sursa: Agerpres

Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, s-a declarat ''puţin dezamăgită'' de ritmul lent
în care s-au derulat şi implementat programele cu finanţare europeană în România.

Corina Creţu a declarat joi, la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe dedicate politicii de coeziune, că în
timpul mandatului său a făcut tot ''ce era omeneşte posibil pentru îmbunătăţirea ratei de absorbţie''.

"Pentru actuala perioadă de programare s-a început, după cum ştiţi, cu întârziere, am semnat programele
operaţionale împreună cu domnul Victor Ponta în 2015. (...) Sunt puţin dezamăgită de ritmul lent cu care s-
au derulat şi implementat programele pentru că, potrivit responsabilităţii partajate, UE asigură finanţarea
pentru proiecte de calitate, dar când vine vorba de realizarea şi implementarea proiectelor acolo este 100 la
sută responsabilitatea statelor membre. În ultima perioadă am creat mai multe planuri de acţiune împreună
cu autorităţile române pentru a îmbunătăţi calitatea şi implementarea proiectelor", a spus Corina Creţu.

Comisarul a precizat că România are alocate pentru perioada 2021-2027, dacă va fi adoptată formula propusă
de Comisie, 27 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8 la sută în plus faţă de actuala perioadă (2014-
2020).

"În propunerea Comisiei pentru bugetul 2021-2027 m-am zbătut şi am reuşit să menţinem aceeaşi indicatori
de calcul, adică PIB pe cap de locuitor pentru că erau mai multe viziuni de a se introduce indicatori de
migraţie sau legaţi de alte elemente. Am reuşit să păstrăm aceeaşi metodă, care se numeşte metoda Berlin,
care se bazează în principal pe PIB. Potrivit acestei metode, va avea alocate în perioada 2021-2027, dacă va
fi adoptată în formula propusă de Comisie, 27 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 8 la sută în plus faţă
de actuala perioadă. Iar la nivel naţional, aceasta reprezintă o creştere de 13 la sută a ajutorului financiar pe
cap de locuitor, deci pentru fiecare cetăţean român", a spus Corina Creţu.

Comisarul a avertizat că negocierea nu va fi uşoară, dar a precizat că este încrezătoare că se va ajunge la un

acord înainte de summit-ul de la Sibiu.

"Dacă nu, va trebui să aşteptăm după alegerile PE şi, din păcate, dacă proiectul de buget va fi alocat după
aceste alegeri, riscăm să nu putem începe la timp implementarea proiectelor de la 1 ianuarie 2021 şi să avem
întârzieri din cauza adoptării târzii a legislaţiei", a menţionat comisarul european.

Corina Creţu a participat, joi, la conferinţa ''Politica de coeziune socială în UE - trecut, prezent şi viitor'',
organizată de Institutul de Istorie ''George Bariţiu'' al Academiei Române, filiala Cluj.

La eveniment au participat şi fostul premier Victor Ponta, şi fostul ministru Ioan Rus.

Potrivit directorului institutului, Ioan Bolovan, la această conferinţă, care inaugurează un şir de asemenea
dezbateri lunare, au fost invitaţi toţi foştii premieri ai României din perioada 2000-2018.

Iohannis: Propunerile pentru Ministerul Dezvoltării şi

Ministerul Transporturilor, în continuare, nu fac dovada
îndeplinirii condiţiilor de legalitate
Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, joi, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care argumentează
că propunerile de numire pentru Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor, Lia Olguţa Vasilescu,
respectiv Mircea Drăghici, în continuare, nu fac dovada îndeplinirii condiţiilor de legalitate, astfel încât să li
se poată da curs.

El i-a transmis scrisoarea premierului Dăncilă ca urmare a adresei acesteia din 10 ianuarie, prin care a reiterat
propunerea de numire în funcţia de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice a Liei-Olguţa Vasilescu, respectiv de numire în funcţia de ministru al Transporturilor a lui Mircea-
Gheorghe Drăghici.

Şeful statului susţine că premierul şi-a asumat prin această adresă îndeplinirea tuturor condiţiilor de legalitate
de către persoanele propuse.

În argumentaţia sa, preşedintele Iohannis invocă incidenţa dispoziţiilor art. 85 alin. (2) şi ale art. 105 din
Constituţie, precum şi a celor ale art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului
României şi a ministerelor, potrivit cărora pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română
şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se
găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice
şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi
jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
 El mai arată că legea prevede un regim juridic diferit pentru membrii Parlamentului şi pentru membrii
Guvernului atât în ceea ce priveşte incompatibilităţile, cât şi în ceea ce priveşte condiţiile de exercitare a
celor două funcţii de demnitate publică, numai persoana în cauza putând să declare pe propria răspundere că
nu se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

Şeful statului menţionează şi că nici Constituţia şi nici legea nu stabilesc un regim derogatoriu pentru
accederea în funcţia de membru al Guvernului cu privire la dovada îndeplinirii condiţiei de a nu fi suferit
condamnări penale. El precizează că, potrivit legislaţiei, "în cazierul judiciar se ţine evidenţa persoanelor
fizice şi a persoanelor juridice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal sau
administrativ conform Codului penal, precum şi a celor faţă de care au fost dispuse măsuri procesual-penale",
certificatul de cazier judiciar fiind singurul document care atestă situaţia judiciară a unei persoane.

"Constatând că documentaţia care însoţeşte propunerea (respectiv copia cărţii de identitate şi curriculum vitae
actualizat) este incompletă, astfel încât nu se poate verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de art.
105 din Constituţie şi de art. 2 din Legea nr. 90/2001 pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului, vă
aduc la cunoştinţă că, în continuare, propunerile de numire în funcţia de membru al Guvernului nu fac dovada
îndeplinirii tuturor condiţiilor de legalitate, astfel încât să li se poată da curs", conchide Iohannis.

Dăncilă: Suntem pregătiţi să oferim soluţii românilor

indiferent de scenariul privind ieşirea Marii Britanii din UE
Sursa: Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi, că autorităţile române sunt pregătite să ofere soluţii românilor care
muncesc şi studiază în Regatul Unit indiferent de scenariul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea
Europeană.

"Respectăm votul de marţi seara din Camera Comunelor şi sperăm că Marea Britanie va veni cât mai repede
cu soluţii concrete privind etapele următoare, astfel încât retragerea din Uniunea Europeană să afecteze cât
mai puţini cetăţeni şi mediul de afaceri. Considerăm că acordul de retragere oferă un fundament juridic solid,
care limitează consecinţele negative generate de Brexit. Vreau să subliniez faptul că Executivul român s-a
preocupat în permanenţă de respectarea şi protejarea drepturilor cetăţenilor români care studiază şi muncesc
în Marea Britanie. Încă de la începutul procesului de negociere a fost creat un mecanism interministerial pentru
problematica Brexit, care urmăreşte cu atenţie modalitatea în care prevederile acordului sunt implementate,
astfel încât cetăţenii români rezidenţi în Marea Britanie să nu fie afectaţi. Suntem pregătiţi pentru a oferi soluţii
cetăţenilor noştri care muncesc sau studiază în Regatul Unit indiferent de scenariul pe care va evolua ieşirea
Marii Britanii din Uniunea Europeană", a spus Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

Prim-ministrul a menţionat că Brexit este unul dintre cele mai complexe dosare aflate pe agenda Preşedinţiei
române a Consiliului UE.
Ea a prezentat concluziile vizitei de lucru pe care a efectuat-o recent la Strasbourg, în contextul debutului
Preşedinţiei române la Consiliul UE.

"Am transmis un mesaj foarte ferm - toţi cetăţenii europeni să se bucure de respectarea drepturilor, iar dubla
măsură nu trebuie să se regăsească la nivelul comunităţii europene", a afirmat Dăncilă.

Premierul a reiterat că România îndeplineşte demult toate criteriile tehnice şi trebuie să adere la spaţiul
Schengen până la alegerile europarlamentare.

Premierul - măsuri de urgenţă în cazul situaţiei de la CE

Oltenia: Ne preocupă funcţionarea sistemului energetic
naţional
Sursa: Agerpres

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi că a dispus o serie de măsuri de urgenţă în ceea ce priveşte ''situaţia
gravă'' de la Complexul Energetic Oltenia.

"Mi s-a adus la cunoştinţă ieri, cu suspectă şi nepermisă întârziere, situaţia gravă de la Complexul Energetic
Oltenia. Am convocat imediat o întâlnire de urgenţă şi, împreună cu miniştrii şi autorităţile responsabile, am
analizat ce măsuri pot fi luate, astfel încât Complexul Energetic Oltenia să îşi reia activitatea la capacitatea
normală. Ne preocupă situaţia de la CE Oltenia şi funcţionarea sistemului energetic naţional şi am ţinut cont
de toate semnalele apărute în spaţiul public în ultimele zile. Astfel, am dispus următoarele măsuri: să îmi fie
prezentată de urgenţă situaţia stocurilor de cărbune comparativ cu anul trecut, o analiză detaliată a situaţiei
minerilor, a veniturilor lor şi a condiţiilor de lucru, precum şi soluţii de modernizare a Complexului Energetic
Oltenia, Corpul de control să înceapă în această dimineaţă un control la această societate", a declarat Viorica
Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

Premierul a menţionat că încă de marţi a solicitat ministrului Energiei să meargă la Târgu Jiu să discute cu
reprezentanţii companiei şi să vină cu soluţii, iar miercuri dimineaţă a cerut tuturor structurilor de siguranţă
naţională informaţii legate de situaţia CE Oltenia şi verificarea celor apărute în spaţiul public privind achiziţii
de energie din alte ţări la preţuri foarte mari.

"Am solicitat ministrului Energiei să meargă în această dimineaţă la Târgu Jiu, să discute cu oamenii şi să
vină urgent cu soluţii. Am cerut consilierului de stat din aparatul primului ministru, cu responsabilităţi în
domeniul energiei, să convoace de urgenţă Grupul de lucru interministerial pentru siguranţă energetică. Am
solicitat în această dimineaţă tuturor structurilor de siguranţă naţională informaţii legate de această situaţie
extrem de gravă şi verificarea celor apărute în spaţiul public privind achiziţii de energie din alte ţări la preţuri
foarte mari, astfel încât să ne lămurim foarte clar dacă există vreo legătură între acest blocaj şi dorinţa unora
de a face speculaţii pe spatele românilor. Nimeni, absolut nimeni nu se poate juca cu independenţa energetică
a ţării. Cu toate aceste date pe masă, vom putea să luăm deciziile care se impun, astfel încât să nu fie afectată
siguranţa şi funcţionarea sistemului energetic naţional", a subliniat Dăncilă.

Guvern: Corpul de control al prim-ministrului desfăşoară,

începând de joi, un control la Complexul Energetic Oltenia
Sursa: Agerpres

Corpul de control al prim-ministrului desfăşoară, începând de joi, un control la societatea Complexul

Energetic Oltenia - SA.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, transmis AGERPRES, obiectivele controlului constau în "verificarea
respectării prevederilor legale privind regulile de guvernanţă corporativă, modului de stabilire şi acordare a
drepturilor de natură salarială pentru personalul societăţii Complexul Energetic Oltenia SA, respectarea
normelor de sănătate şi securitate în muncă la nivelul acestei entităţi, exploatarea resurselor minerale şi
constituirea stocurilor, realizarea programelor anuale de investiţii şi dezvoltare".

Sursa citată menţionează că, anterior, Corpul de control al prim-ministrului a mai efectuat acţiuni de control
ce au vizat alte obiective. Astfel, a fost verificată încheierea de către societatea Complexul Energetic Oltenia
SA a unui contract de transfer al activului unităţii miniere de la Cariera Berbeşti către societatea Centrala
Electrică de Termoficare Govora SA Râmnicu Vâlcea.

Totodată, Corpul de control al premierului a verificat preluarea de către societatea Electrocentrale Grup SA
a datoriei societăţii Termoelectrica SA faţă de societatea Complex Energetic Oltenia SA, precum şi
respectarea de către societatea Complex Energetic Oltenia SA a prevederilor legale cu privire la angajarea şi
plata cheltuielilor de sponsorizare şi a altor cheltuieli de finanţare a unor activităţi sportive, precizează sursa
citată.

"Dintre acestea, în anul 2018, au fost finalizate două acţiuni de control ce au vizat primele două obiective
enunţate, iar concluziile rezultate au fost comunicate instituţiilor abilitate. Au fost sesizate organele de
urmărire penală pentru verificări şi măsuri potrivit competenţelor", se arată în comunicatul Guvernului.

Anton: Ne vom strădui să eliminăm taxa de 2% pe cifra de

afaceri pentru companiile care produc energie pe cărbune
Sursa: Agerpres

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat joi, la Târgu-Jiu, cu privire la Ordonanţa nr. 114/2018, care
impune o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie, că ''se va strădui să o elimine'' pentru
societăţile care produc energie pe bază de cărbune.

"Taxa de 2% pe cifra de afaceri noi ne vom strădui să o eliminăm pentru companiile care produc energie pe
bază de cărbune, pentru că deja sunt împovărate de certificate, nu mai poţi să le împovărezi şi cu altceva", a
spus Anton Anton.
În ceea ce priveşte certificatele de CO2, ministerul Energiei a spus că acestea reprezintă "una dintre marile
probleme" deoarece valoarea lor ajunge la aproape 40% din cifra de afaceri.

"Una dintre marile probleme pe care le avem sunt certificatele, cel puţin la CEO, valoarea certificatelor
reprezintă aproape 40% din cifra de afaceri. Nu vă imaginaţi că nu am discutat chestia asta, dimpotrivă, am
discutat-o şi este o situaţie la care noi nu ne-am aşteptat, am vorbit şi cu comisarul european şi i-am prezentat,
'uite asta e curba pe care ne-aţi prezentat-o nouă când s-au inventat certificatele astea' şi curba asta de acum,
reală, este complet alta. Adică am ajuns la nişte preţuri pe care nu le putem suporta, la care nu ne-am aşteptat
şi lucrul ăsta nu e normal şi noi suntem la minister în poziţia în care încercăm să creăm o schemă prin care
să ajutăm CEO şi nu numai pe CEO să reducă această povară a certificatelor. Certificatele au fost inventate
la nivel european pentru decarbonare, deci să fie clar, nu au fost inventate pentru altceva, nu e o povară pe
care o plăteşte România. O plăteşte Polonia, o plăteşte România şi o mai plătesc şi alte ţări. (...) Perspectiva
este ca încet, încet, cu tehnologii moderne, să reuşim să reducem emisiile de dioxid de carbon, dar astea nu
se fac de azi pe mâine, se fac pe baza unui plan şi cu mulţi bani", a mai afirmat el.

Ministerul Energiei: Minerii de la Complexul Energetic

Oltenia reiau activitatea
Sursa: Agerpres

Minerii de la Complexul Energetic Oltenia au reluat activitatea, în urma negocierilor de joi de la sediul
Prefecturii Gorj, informează un comunicat al Ministerului Energiei, remis, AGERPRES.

"Ca urmare a negocierilor de astăzi de la sediul Prefecturii Gorj între Ministerul Energiei, conducerea
Complexului Energetic Oltenia şi sindicatele din cadrul CEO, minerii din cadrul Complexului au început să
reia munca. Astfel, carierele în care activitatea se pregăteşte sa reînceapă sunt: Roşia, Rovinari, Tismana, Jilţ
Nord, Jilţ Sud, Lupoaia şi Husnicioara ", se precizează în comunicat.

Anterior, tot într-un comunicat, ministerul a anunţat că minerii de la Complexul Energetic Oltenia vor primi
un spor de producţie în valoare netă de 585 lei, dacă vor relua imediat activitatea în carierele de lignit.

Ca urmare a discuţiilor din data de joi, dintre conducerea Ministerului Energiei, conducerea Societăţii
Complexului Energetic Oltenia şi reprezentanţii legali ai sindicatelor, în condiţiile reluării imediate a
activităţii, s-a stabilit că, în limita în limita prevederilor bugetare, se va acorda un spor de producţie pentru
personalul muncitor din activitatea de producţie, mentenanţă şi transport cărbune în sumă de 1.000 lei brut,
respectiv 585 lei net.

Pentru conducători formaţie lucru din activitatea de producţie, mentenanţa şi transport cărbune va fi acordată
o sumă de 700 lei brut, respectiv 409 lei net.

Totodată, pentru personalul de conducere din activitatea de producţie, mentenanţă şi transport cărbune va fi
acordat o sumă de 500 lei brut, respectiv 292 lei net.

Pentru alte categorii de personal din activitatea tehnică, exploatare, mentenanţă, transport cărbune, sumele
vor fi convenite în cadrul comisiei de negociere.
De asemenea, vor fi acordate vouchere de vacanţă pentru toti salariaţii în sumă de 1.450 lei, începând cu data
de 1 mai 2019.

Prima pentru Sărbătorile Pascale se va acorda în aceleaşi condiţii ca şi primele pentru Ziua Meseriei,
reprezentând un câştig net de cel puţin 330 lei.

"Administraţia se angajează să nu iniţieze niciun fel de măsuri în vederea aplicării de sancţiuni faţă de
salariaţii participanţi la grevă, în condiţiile recuperării timpului de lucru. Ministerul Energiei garantează cele
mai sus stabilite şi va întreprinde demersuri pentru promovarea actelor legislative necesare aducerii la
îndeplinirea angajamentelor asumate de administraţie", se mai arată în comunicat.

Minerii din carierele de la CE Oltenia sunt în grevă de vinerea trecută. Din lipsa cărbunelui, un grup de la
Rovinari a fost oprit în această dimineaţă.

Amenzi de până la 2.000 de lei pentru nerespectarea obligaţiei

de garantare în plată a salariului minim în construcţii
Sursa: Agerpres

Angajatorii din sectorul construcţiilor care nu respectă obligaţia legală de garantare în plată a salariului minim
brut pe ţară pentru acest sector, stabilit la 3.000 de lei lunar, vor fi amendaţi cu până la 2.000 de lei.

Potrivit unui comunicat al Inspecţiei Muncii, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin
O.U.G. nr. 114/2018 la suma de 3.000 lei lunar este aplicabil tuturor salariaţilor angajatorilor care desfăşoară
activităţi în sectorul construcţiilor.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 3.000 lei lunar nu include sporuri şi alte adaosuri şi
are în vedere un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

"Inspectorii de muncă vor controla aplicarea corectă a acestor prevederi şi, în cazul nerespectării obligaţiei
legale de garantare în plată a salariului minim brut pe ţară în aceste domenii de activitate, se vor aplica
prevederile articolului 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicat cu modificările
şi completările ulterioare, amenda contravenţională fiind de la 300 lei la 2.000 lei", se menţionează în
comunicatul transmis de Inspecţia Muncii.

Inspecţia Muncii a desfăşurat, în cea de-a doua săptămână a lunii ianuarie, mai multe acţiuni de control, în
urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare totală de 995.001 de lei (212.607 de euro). Au fost depistate 44
de persoane care lucrau fără forme legale, dintre acestea 30 erau din judeţul Argeş, 18 din judeţul Arad şi 14
din Bihor, potrivit unui comunicat transmis de Inspecţia Muncii.

În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 791 de controale, în urma cărora s-au aplicat amenzi în
valoare de 924.001 de lei, din care 770.001 de lei pentru muncă nedeclarată, şi au fost sancţionaţi 174 de
angajatori.
În aceeaşi perioadă, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 610 controale, în urma
cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 71.000 de lei. Angajatorii au comunicat către inspectoratele
teritoriale de muncă 133 de evenimente care, în urma cercetărilor efectuate de inspectorii de muncă, vor fi
sau nu încadrate ca fiind accidente de muncă. Dintre acestea, 53 au avut loc în Bucureşti şi 12 în judeţul
Constanţa.

Ministerul Energiei: Minerii de la CE Oltenia vor primi un

spor de producţie de 585 lei net, dacă reiau activitatea
Sursa: Agerpres

Minerii de la Complexul Energetic Oltenia vor primi un spor de producţie în valoare netă de 585 lei, dacă
vor relua imediat activitatea în carierele de lignit, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei, remis,
joi, AGERPRES.

Ca urmare a discuţiilor din data de joi, dintre conducerea Ministerului Energiei, conducerea Societăţii
Complexului Energetic Oltenia şi reprezentanţii legali ai sindicatelor, în condiţiile reluării imediate a
activităţii, s-a stabilit că, în limita în limita prevederilor bugetare, se va acorda un spor de producţie pentru
personalul muncitor din activitatea de producţie, mentenanţă şi transport cărbune în sumă de 1.000 lei brut,
respectiv 585 lei net.

Pentru conducători formaţie lucru din activitatea de producţie, mentenanţa şi transport cărbune va fi acordată
o sumă de 700 lei brut, respectiv 409 lei net.

Totodată, pentru personalul de conducere din activitatea de producţie, mentenanţă şi transport cărbune va fi
acordat o sumă de 500 lei brut, respectiv 292 lei net.

Pentru alte categorii de personal din activitatea tehnică, exploatare, mentenanţă, transport cărbune, sumele
vor fi convenite în cadrul comisiei de negociere.

De asemenea, vor fi acordate vouchere de vacanţă pentru toti salariaţii în sumă de 1.450 lei, începând cu data
de 1 mai 2019.

Prima pentru Sărbătorile Pascale se va acorda în aceleaşi condiţii ca şi primele pentru Ziua Meseriei,
reprezentând un câştig net de cel puţin 330 lei.

"Administraţia se angajează să nu iniţieze niciun fel de măsuri în vederea aplicării de sancţiuni faţă de
salariaţii participanţi la grevă, în condiţiile recuperării timpului de lucru. Ministerul Energiei garantează cele
mai sus stabilite şi va întreprinde demersuri pentru promovarea actelor legislative necesare aducerii la
îndeplinirea angajamentelor asumate de administraţie", se mai arată în comunicat.

Minerii din carierele de la CE Oltenia sunt în grevă de vinerea trecută. Din lipsa cărbunelui, un grup de la
Rovinari a fost oprit în această dimineaţă.
Ordonanţa 114 va avea ca efect creşteri de costuri pentru
companiile din construcţii cu peste 50 de angajaţi (consultanţi)
Sursa: Agerpres

Ordonanţa 114 va avea un impact direct asupra industriei construcţiilor, aducând avantaje fiscale angajaţilor,
dar şi o creştere de costuri pentru companiile cu mai mult de 50 de angajaţi, arată, într-un comunicat, o
companie independentă ce oferă servicii de fiscalitate şi consultanţă în afaceri.

Compania a realizat un calcul privind un posibil impact al aplicării Ordonanţei 114 asupra angajatorilor din
construcţii. Astfel, firmele care au între 50 şi 800 de angajaţi şi în care ponderea celor care primesc salariul
de bază minim brut pe economie este de 40% vor avea o creştere a costurilor începând cu 1 ianuarie 2019
cuprinsă între 5-7%, estimează Cromwell Evan Global.

Firmele cu un număr cuprins între 50 şi 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază
minim brut pe economie este de 60%, vor avea o creştere a costurilor cuprinsă între 12% şi 15%, în timp ce
în companiile cu un număr cuprins între 50 şi 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de
bază minim brut pe economie este de 80%, creşterea costurilor va fi cuprinsă între 24% şi 28%.

Pe de altă parte, taxele plătibile statului aferente contractelor de muncă ce urmează să intre sub incidenţa noii
prevederi legislative se vor diminua cu un procent cuprins între 35% şi 50%, consideră firma de consultanţă,
care arată că aceste taxe sunt cu preponderenţă datorate de angajat, şi nu de angajator.

"În prezent, conform Balanţei Forţei de Muncă publicată de Institutul Naţional de Statistică la 1 ianuarie
2018, România avea aproximativ 700.000 de muncitori care activează în industria construcţiilor, fie sub
formă de contract individual de muncă, fie ca liber profesionişti. Dacă, teoretic, 300.000 dintre aceştia ar
putea beneficia la data de 1 ianuarie 2019 de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% şi
restul beneficiilor aplicabile la contribuţiile medicale (scutire integrală de la plata contribuţiei) şi sociale
(diminuarea acesteia de la 25% la 21,25%) şi ar fi plătiţi în baza unui contract individual de muncă cu salariul
de bază minim brut pe economie va exista o creştere a puterii de consum de 212% în economie (aproximativ
375.300.000 lei) aferent unui număr de 300.000 oameni dintr-un număr total de aproximativ 5.630.000
oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanţa Forţei de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie
2018), în schimb se va diminua suma încasată la bugetul de stat cu un procent de 22% (aproximativ
55.092.000 lei) aferent unui număr de 300.000 de contracte de muncă', se menţionează în comunicatul
Cromwell Evan Global.

Pe de altă parte, reprezentanţii companiei de consultanţă arată că, pentru angajatorii din sector,scenariul nu
pare unul favorabil în condiţiile în care, în cel mai bun caz, doar companiile cu un număr de angajaţi cuprins
între 50 şi 800, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40%, ar
putea susţine creşterea de costuri generată de noile modificări legislative, însă cu profit zero.

"Practic, fără o creştere a veniturilor, pentru a supravieţui, aceste companii se vor vedea în situaţia de a îşi
restructura integral modelul de business (diminuare de costuri concomitent cu creşterea preţurilor/tarifelor).
În situaţia favorabilă în care să presupunem că noul cadru legislativ va da rezultatele scontate şi va atrage
parte din forţa de muncă plecată în străinătate, veniturile la bugetul de stat ar putea creşte prin acumularea de
noi taxe şi impozite, iar impactul ar putea fi unul favorabil pentru economie, în funcţie de numărul de oameni
atraşi. Însă, societăţile comerciale se vor afla tot în situaţia de a îşi reorganiza integral modelul de business
deoarece o creştere a numărului de angajaţi nu poate fi susţinută fără o creştere a numărului de proiecte şi o
ajustare corespunzătoare a preţurilor faţă de clienţi", conchide Cromwell Evan Global.

Potrivit ordonanţei 114/decembrie 2018, în sectorul contrucţiilor, contribuţia de asigurări sociale scade cu
3,75% pentru angajaţii din domeniu, până în 2028, iar salariul minim brut va creşte la 3.000 de lei.

#Romania2019.eu/MMACA: România organizează peste 140

de reuniuni ale delegaţiilor statelor membre UE la Organizaţia
Mondială a Comerţului
Sursa: Agerpres

România organizează, în cele şase luni de mandat la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, peste 140 de
reuniuni de coordonare ale delegaţiilor statelor membre UE la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)
cu sediul la Geneva, se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi
Antreprenoriat (MMACA), remis, joi, AGERPRES.

Astfel, în cursul săptămânii 7-11 ianuarie 2019, au avut loc primele trei reuniuni de coordonare ale
delegaţiilor statelor membre UE la Geneva, pentru pregătirea sesiunii speciale a Comitetului privind
Memorandumul de Înţelegere privind regulile şi procedurile de soluţionare a diferendelor şi pentru pregătirea
reuniunii Comitetului privind Organul de Apel al OMC.

Pentru săptămâna curentă, au fost programate alte două reuniuni de coordonare pentru pregătirea reuniunii
informale a Consiliului General al OMC. Cu această ocazie, vor avea loc discuţii privind propunerea UE
referitoare la tematica Organului de Apel, dar şi asupra reuniunii OMC privind subvenţiile pentru pescuit. În
tot acest timp, promovarea procesului de modernizare a OMC reprezintă una dintre priorităţile României în
domeniul comerţului internaţional.

În octombrie 2018, cu ocazia întrevederii dintre ministrul de resort, Ştefan-Radu Oprea, şi directorul general
al OMC, Roberto Carvalho de Azevedo, s-a agreat organizarea, în perioada Preşedinţiei României la
Consiliul Uniunii Europene, a unei mese de lucru privind antreprenoriatul, e-commerce şi tehnologiile
avansate pentru IMM-uri.

Organizaţia Mondială a Comerţului va fi partener al acestui eveniment. De asemenea, directorul general al

OMC va fi prezent la Bucureşti cu ocazia organizării reuniunii informale a Consiliului Afaceri Externe în
format Comerţ, în perioada 21-22 februarie 2019.

Activitatea Secţiei Comerciale a Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la
Geneva şi Organizaţiile Internaţionale cu sediul în Elveţia va fi una dinamică, având în vedere faptul că în
2019 vor fi intensificate pregătirile pentru cea de-a 12-a Conferinţă Ministerială a OMC, care va avea loc în
iunie din 2020.

Eurostat: Estonia şi România, cea mai ridicată rată anuală a

inflaţiei din Uniunea Europeană, în decembrie
Sursa: Agerpres

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în decembrie la 1,6% în zona euro şi la 1,7% în Uniunea Europeană, de la
1,9% şi, respectiv, 2% luna precedentă, iar Estonia şi România au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflaţiei
din UE, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cifra furnizată de Eurostat este similară cu estimările analiştilor dar este sub ţinta avută în vedere de Banca
Centrală Europeană. Obiectivul BCE este să menţină creşterea preţurilor în apropiere de 2%, nivel considerat
benefic pentru activitatea economică.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în Estonia (3,3%), România
(3%) şi Ungaria (2,8%), iar cele mai scăzute în Grecia şi Portugalia (ambele cu 0,6%).

Comparativ cu noiembrie 2018, inflaţia anuală a scăzut în 22 state membre ale UE (inclusiv în România), a
rămas stabilă în trei şi a crescut în trei ţări.

În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut preţurile la
servicii (0,58 puncte procentuale), urmate de preţurile la energie (0,53 puncte procentuale) şi de cele la
alimente, alcool şi ţigări (0,34 puncte procentuale).

În schimb, inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru
bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a rămas stabilă în zona euro, la 1,1% în decembrie.

În ceea ce priveşte România, datele publicate în această săptămână de Institutul Naţional de Statistică (INS)
arată că rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor, la 3,3%, în luna decembrie a anului trecut, de la 3,4% în
noiembrie. Rata anuală a inflaţiei se situează astfel, sub prognoza Băncii Naţionale a României anunţată
pentru 2018, de 3,5%.

Studiu: 46% dintre salariaţii din sectorul public de sănătate au

sporurile pentru condiţii de muncă la nivel minim
Sursa: Agerpres

Aproape jumătate (46%) dintre salariaţii din sectorul public de sănătate susţin că au sporurile pentru condiţii
de muncă situate la nivel minim sau sub acest nivel, în timp ce pentru circa 40% dintre cei care lucrează în
zilele libere legale sporurile pentru activitatea desfăşurată au scăzut, reiese dintr-un studiu realizat de Centrul
de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea' şi dat publicităţii joi de Federaţia "Solidaritatea Sanitară'.

Conform cercetării ce a vizat percepţia salariaţilor din sănătate asupra impactului OUG nr. 114/2018 privind
aplicarea unor măsuri fiscal-bugetare, 5% dintre salariaţii chestionaţi au menţionat că sporul pentru condiţii
de muncă este sub nivelul minim prevăzut în Regulamentul de sporuri, cu încălcarea legii. "Majoritatea
acestor spitale se află în subordinea Ministerului Sănătăţii. Pentru aceşti salariaţi garanţia oferită de Guvern
de a asigura acordarea cel puţin a sporului minim este contrazisă de realitate", se arată în concluziile studiului.
În acelaşi timp, raportarea sporurilor pentru condiţii de muncă la salariile de bază se află pe primul loc în
ierarhia revendicărilor susţinute de către salariaţii din sectorul public de sănătate. Pe locul doi în acest
clasament al revendicărilor se găseşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale salariaţilor şi de tratament ale
pacienţilor prin creşterea finanţării unităţilor sanitare, iar pe poziţia a treia se află eliminarea inechităţilor
generate de acordarea sporurilor pentru condiţiile de muncă.

"Efectele OUG nr. 114/2018 asupra veniturilor angajaţilor se adaugă nemulţumirilor deja existente legate de
modul de acordare a sporurilor pentru condiţii de muncă, supra-impozitarea indemnizaţiei de hrană,
diminuarea sporului pentru sâmbete şi duminici, neacordarea voucherelor de vacanţă tuturor salariaţilor din
unităţile sanitare. Ţinând cont că efectele includ introducerea unor excepţii pe perioadă nedeterminată de la
principii legale esenţiale, cum ar fi eliminarea raportării sporurilor pentru condiţii de muncă la salariile de
bază pentru circa 50% dintre salariaţii din unităţile publice, anularea raportării sporurilor de tură, de lucru în
zilele libere legale şi de gardă la salariile de bază, situaţia generează un sentiment general de insatisfacţie la
nivelul salariaţilor din sectorul public de sănătate", notează sursa citată.

Potrivit datelor, 46% dintre salariaţii din sectorul public de sănătate au sporurile pentru condiţii de muncă
situate la nivel minim sau sub acest nivel. "Procentul salariaţilor care au sporurile pentru condiţii de muncă
la nivel minim sau sub nivelul minim este semnificativ mai mare în cazul unităţilor sanitare din subordinea
Ministerului Sănătăţii decât în cazul celor aflate în subordinea consiliilor locale. Transpuse în realitate, cifrele
arată în unele cazuri situaţii de-a dreptul şocante: salariaţii din spitale mari, aflate "la capătul de linie al
complexităţii tratamentului', au sporurile pentru condiţii de muncă semnificativ mai mici decât salariaţii care
lucrează în unele spitale aflate în subordinea consiliilor locale", precizează realizatorii studiului.

Totodată, circa 40% dintre salariaţii care lucrează în zilele libere legale au indicat o scădere a sporului pentru
activitatea desfăşurată în aceste zile, iar sindicaliştii susţin că, în condiţiile constrângerilor introduse de
prevederile OUG nr. 114/2018 şi absenţei protecţiei promise de Guvern, acest spor riscă să diminueze
continuu, situaţia lui fiind de-a dreptul precară".

"Consecinţa firească o constituie scăderea continuă a procentului salariaţilor care vor mai dori să lucreze în
zilele libere legale (consecinţa fiind deja vizibilă în timpul sărbătorilor de la sfârşitul anului 2018)",
precizează Federaţia "Solidaritatea Sanitară'.

Datele obţinute în cadrul acestui studiu constituie o parte din informaţiile ce vor fi prezentate de către
reprezentanţii Federaţiei "Solidaritatea Sanitară' în cadrul negocierilor de joi, 17 ianuarie 2019, ce urmează
să se desfăşoare cu ministrul Sănătăţii, acestea fiind completate de datele publicate deja privind impactul
creşterilor salariale asupra plăţilor informale şi de prezentarea analitică a impactului OUG nr. 114/2018, pe
fiecare categorie de salariaţi.

Studiul a fost realizat de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea' în perioada 27 decembrie
2018 - 14 ianuarie 2019 pe un eşantion de 1.244 de salariaţi.

Hidroelectrica: Nu putem suplini 100% producţia de energie a

Complexului Energetic Oltenia, întrucât debitele sunt foarte
mici
Sursa: Agerpres
Hidroelectrica nu poate suplini din producţia proprie o eventuală închidere totală a Complexului Energetic
Oltenia, din cauza debitelor foarte scăzute ale râurilor, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Bogdan Badea,
directorul general al Hidroelectrica.

"Comparativ cu anul trecut în aceeaşi perioadă, debitele râurilor sunt mult mai scăzute, însă am intrat în iarnă
cu rezervele din lacuri mai mari decât cele obligatorii din programul de iarnă", a spus Badea.

El a arătat că, în general, Hidroelectrica este cea care echilibrează sistemul, însă, în situaţia din aceste zile,
când Complexul Energetic Oltenia riscă să fie oprit din lipsa cărbunelui, producătorul hidro nu poate suplini
întreaga producţie a grupurilor pe lignit.

"Nu putem suplini 100% producţia de energie la de Complexul Energetic Oltenia, cu debitele de acum. Putem
produce maximum 3.500 - 3.800 de MW", a arătat Badea.

Întrebat dacă există riscul să se ajungă într-o situaţie de criză, oficialul Hidroelectrica a arătat că, momentan,
nu se pune această problemă, întrucât se poate importa energie suficientă.

"Însă totul depinde de ce se întâmplă la Complexul Oltenia. Scenariul de producţie zero nu l-a luat nimeni în
calcul. Din fericire, prognozele arată că în următoarea perioadă debitele vor fi în creştere. Însă vom vedea,
pentru că, de multe ori, prognozele nu s-au adeverit", a mai spus Badea.

Joi, la ora 11:45, consumul de energie al ţării era de 8.662 MW, producţia, de 7.248 MW, iar importurile, de
1.414 MW. Hidroelectrica genera 1.351 MW, asigurând 18,5% din totalul producţiei.

La 10:45, Complexul Energetic Oltenia produce 1.615 MW, adică 21,95% din producţia totală de energie a
ţării.

Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul Dunării va creşte în
următoarele zile, până la valoarea de 4.300 metri cubi pe secundă, situându-se sub media multianuală a lunii
ianuarie, de 4.950 metri cubi pe secundă.

În ceea ce priveşte râurile interioare, debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din
mediile multianuale lunare şi există formaţiuni de gheaţă în majoritatea bazinelor hidrografice. Prognozele
INHGA arată că, până la finele săptămânii, debitele medii zilnice vor fi în general staţionare şi sunt posibile
creşteri pe unele râuri mici din vestul, sudul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor slabe şi a topirii zăpezii.

Totodată, datele postate pe site-ul Administraţiei Apele Române arată că gradul de umplere a lacurilor este
în acest moment de 50%.

Complexul Energetic Oltenia a închis în această dimineaţă un grup la centrala Rovinari, din lipsa cărbunelui,
arată datele publicate pe site-ul Transelectrica. Aceasta după ce, joi dimineaţă, minerii din cadrul complexului
au reluat greva.
Din informaţiile AGERPRES, alte două grupuri de la Complexul Energetic Oltenia au fost pornite în această
dimineaţă, la centralele Işalniţa şi Turceni, pentru a compensa lipsa producţiei din grupul de la Rovinari.

Grupul închis la Rovinari nu avea posibilitatea de a stoca cărbune în centrală. Potrivit Transelectrica, grupul
ar trebui repornit pe data de 21 ianuarie.

În prezent, Complexul Energetic Oltenia mai are indisponibile alte trei grupuri. La unul dintre ele, la
Rovinari, se efectuează lucrări de reparaţii, un grup de la Turceni nu are licenţă de exploatare comercială şi
un altul, tot de la Turceni, are sistată investiţia de retehnologizare.

Ministrul Energiei, Anton Anton, împreună cu secretarul de stat, Doru Vişan, vor avea joi o nouă întâlnire
cu liderii sindicali din cadrul Complexului Energetic Oltenia, în urma reluării grevei în carierele CEO.

Discuţiile vor avea loc începând cu ora 12:00 la sediul Prefecturii din Târgu Jiu.

La finalul întâlnirii, ministrul Anton Anton va susţine o conferinţă de presă în care va prezenta concluziile
acestor discuţii.

CE Oltenia se confruntă de vinerea trecută cu o grevă a minerilor care a dus la sistarea activităţii în toate
carierele de lignit. Minerii solicită majorarea salariilor şi vouchere de vacanţă.

La începutul acestei săptămâni, conducerea societăţii arăta că stocurile sunt suficiente pentru o săptămână.

O primă întâlnire între autorităţi, reprezentanţii greviştilor şi conducerea CE Oltenia a avut loc la Bucureşti,
în 14 ianuarie, Ministerul Energiei anunţând, ulterior, că minerii vor primi majorări salariale de 12%, însă
numai după ce vor începe negocierile într-un cadru legal şi, respectiv, după reluarea programului de lucru în
cariere.

Cele câteva mii de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia care activează în cadrul unităţilor miniere au
decis, însă, să continue greva cerând, în principal, creşterea salariilor cu 45% şi condiţii mai bune de lucru.

Eurostat: România, în rândul statelor membre UE cu un

număr redus de medici generalişti raportat la populaţie
Sursa: Agerpres

Grecia, Bulgaria, Slovenia, Letonia, Spania, Marea Britanie şi România sunt statele din Uniunea Europeană
care în 2016 aveau cel mai mic număr de medici generalişti raportat la populaţie, arată datele publicate joi
de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În majoritatea statelor membre, în 2016 existau între 60 şi 120 de medici generalişti la suta de mii de locuitori.
Două ţări au raportat peste 160 de medici generalişti la suta de mii de locuitori: Portugal (253) şi Irlanda
(179). Acestea sunt urmate de Austria, Olanda şi Franţa, unde erau între 150 şi 160 de medici generalişti la
suta de mii de locuitori.

La polul opus, cel mai mic număr de medici generalişti raportat la suta de mii de locuitori se află în Grecia
(42), Bulgaria (64), Slovenia (68), Letonia (72), Spania (75), Marea Britanie (76) şi România (77).

Guvernele UE pregătesc măsuri de urgenţă în cazul unui

Brexit haotic. Franţa a activat planul de rezervă pentru acest
scenariu
Sursa: Mediafax

Ţările membre ale Uniunii Europene cheltuiesc zeci de milioane de euro, suplimentează personalul vamal şi
emit decrete de urgenţă pentru a face faţă posibilităţii tot mai probabile a producerii unui Brexit fără un acord,
informează agenţia The Associated Press şi postul BBC News.

Edouard Philippe: Franţa a activat planul de rezervă pentru cazul unui Brexit fără un acord / Măsuri similare
în mai multe ţări UE
Capitalele europene se pregătesc să reglementeze situaţia cetăţenilor britanici care locuiesc şi muncesc în
spaţiul Uniunii Europene şi care după Brexit nu vor mai beneficia de drept de şedere şi speră că Marea
Britanie face la fel în cazul propriilor cetăţeni.

Londra a anunţat că cetăţenii UE vor putea rămâne temproar în Marea Britanie chiar şi în cazul unui Brexit
fără acord.

Portugalia a anunţat că va crea linii speciale de aşteptare la aeroporturi pentru cetăţenii britanici, în condiţiile
în care un număr mare de turişti din Regatul Unit vizitează anual Portugalia.
La Berlin, parlamentarii germani au dezbătut joi un proiect de lege ce are drept scop să prevină problemele
birocratice ce ar putea apărea în cazul unui Brexit fără acord, iar autorităţile olandeze caută să suplimenteze
numărul veterinarilor care se ocupă de verificarea importurilor de animale vii, inclusiv prin angajarea de
veterinari din estul şi sudul Europei.

Prim-ministrul francez Edouard Philippe a anunţat joi că scenariul ieşirii Marii Britanii din UE fără un acord
pare "tot mai puţin improbabil", astfel că Franţa a activat planul de rezervă pentru a se pregăti în cazul în care
se va întâmplă acest lucru.

Parisul va aloca aproximativ 50 de milioane de euro pentru pregătirea porturilor şi aeroporturilor franceze,
după ce Camera Comunelor de la Londra a respins recent Acordul Brexit negociate de Guvernul britanic cu
Uniunea Europeană.

Premierul francez a afirmat că va trebui dată o lege care să asigure un cadru legal pentru un Brexit fără un
acord.
Cea mai mare parte a fondurilor alocate de Paris vor merge către sporirea securităţii la aeroporturi şi
Eurotunnel, tunelul de sub Canalul Mânecii. În aceste condiţii, urmează să fie angajaţi sute de noi ofiţeri
vamali.

La rândul ei, Marea Britanie a alocat câteva miliarde de lire sterline şi a suplimentat numărul funcţionarilor
publici în încercarea de atenua efectele negative ale unui posibil Brexit fără un acord.

"Considerăm acest lucru foarte serios acum că posibilitatea unui Brexit fără un acord devine din ce în ce mai
posibilă după noaptea de marţi", a declarat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Un oficial UE urmează să efectueze vizite în toate ţările membre pentru a ajuta la coordonarea planurilor de
rezervă în caz Brexit fără un acord.

Cele mai afectate de un astfel de rezultat ar fi ţările UE care au legături comerciale strânse cu Marea Britanie,
printre care Irlanda, Olanda şi Germania.

Ar putea fi afacerea anului: Cu cine negociază gigantul

Telekom pentru preluarea activelor din România
Sursa: Mediafax
Omul de afaceri bulgar Spas Roussev, care tocmai a finalizat achiziţia operaţiunilor din Albania ale Deutsche
Telekom pentru 50 milioane de euro, susţine că negociază cu gigantul german şi achiziţia operaţiunilor din
România, informează ZF, care citează publicaţia bulgară Capital.
Presa bulgară: Un om de afaceri bulgar negociază preluarea Telekom
Achiziţia face parte dintr-o tentativă de a consolida piaţa de comunicaţii din Balcani.

„Achiziţia Telekom Albania este primul pas al încercării mele de a consolida piaţa de telecom din Balcani.
Negocierile cu Deutsche Telekom continuă pentru operaţiunile lor din România, negocieri în care, datorită
dimensiunii tranzacţiei, sunt implicat alături de un partener. Ulterior vor fi discuţii şi pentru Macedonia”, a
declarat Roussev.

Publicaţia bulgară notează că omul de afaceri ar avea nevoie de un partener puternic şi cu bani având în
vedere dimensiunea operaţiunilor din România ale Telekom - un rulaj de aproape un miliard de euro pe an
cu un profit operaţional de peste 160 de milioane de euro.
Spas Roussev a achiziţionat Telekom Albania alături de omul de afaceri bulgar de origine albaneză Elvin
Guri.

Ministrul Economiei: Industria de apărare românească va

fabrica o nouă armă de asalt în colaborare cu Beretta/ Când
începe producţia
Sursa: Mediafax
Industria de apărare românească va fabrica o nouă armă de asalt, de ultimă generaţie, în colaborare cu
compania Beretta, la standarde NATO, finalizarea contractului fiind prevăzută pentru vară, iar începerea
producţiei în toamnă, a declarat joi ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, la Antena 3.
Arma va fi fabricată la Plopeni, fabrica fiind aleasă de partenerul italian, a precizat Bădălău, iar pentru început
30% dintre componente vor fi fabricate pe plan local.

Ministrul a vorbit de un plan de relansare a industriei de apărare din România, care a realizat în 2017 exporturi
de 120 de milioane de dolari.

Un proiect inclus în acest plan este fabricarea pulberii la uzina specializată de la Făgăraş, în colaboare cu
Pirochim Victoria. „În prezent importăm pulberea”, a precizat ministrul, care spune că urmează a fi construită
la Făgăraş o fabrică de nitroceluloză, în următorii doi ani şi jumătate, cu credite bugetare, care va fi cea mai
modernă din Europa. După începerea producţie de pulbere, aceasta va putea fi exportată, a adăugat Bădălău.

Ministrul spune că industria de armament beneficiază de un context favorabil de piaţă, din cauza sancţiunilor
aplicate Rusiei, iar printre clienţi se numără Statele Unite sau India.

Bădălău a vorbit şi de modernizarea fabricii Metrom din Braşov, pentru a fabrica „muniţie NATO şi nu
numai”. El a admis că valoarea exporturilor ar putea creşte în acest an la 150 de milioane de dolari, iar cu
noua fabrică de pulbere acestea vor creşte şi mai mult.

Negocierile cu sindicaliştii de la Complexul Energetic Oltenia

s-au încheiat. Ce au obţinut minerii/ Ministerul Energiei
anunţă că s-a reluat activitatea la toate carierele
Sursa: Mediafax
Negocierile dintre reprezentanţii Ministerului Energiei şi sindicaliştii din cadrul Complexului Energetic
Oltenia se desfăşoară cu scandal, joi, discuţiile fiind reluate după ce părţile s-au înţeles, apoi, la redactarea
documentului, în loc de 1.000 de lei net ar fi apărut 1.000 de lei brut.
Anterior, Ministerul Energiei anunţase că în urma negocierilor desfăşurate la sediul Prefecturii Gorj între
Ministerul Energiei, conducerea Complexului Energetic Oltenia şi sindicatele din cadrul CEO, minerii din
cadrul Complexului au început sa reia munca în carierele Roşia, Rovinari, Tismana, Jilţ Nord, Jilţ Sud,
Lupoaia şi Husnicioara. În alte trei cariere minerii urmau să fie informaţi despre rezultatul negocierilor.
Joi seară, Ministerul Energiei a transmis că a fost reluată activitatea în toate carierele.

Preşedintele CEO, Sorin Boza, a declarat, joi, că în urma discuţiilor purtate, joi, de reprezentanţii Ministerului
Energiei, conducerea CEO şi reprezentanţii sindicatelor, s-a stabilit un spor dpentru personalul muncitor din
activitatea de producţie, mentenanţă, transport cărbune, de 1.000 de lei brut, respectiv 585 lei net, pentru
conducători formaţiilor de lucru din activitatea de producţie, mentenanţă, transport cărbune va fi acordată o
sumă de 700 de lei brut, respectiv 409 lei net, iar pentru personalul de conducere din activitatea de producţie,
transport cărbune va fi acordată o sumă de 500 de lei brut, respectiv 292 lei net.

De asemenea, vor fi acordate vouchere pentru vacanţă de 14.50 lei începând cu data de 1 mai 2019 şi prime
de Paşti, prime de ziua meseriei, reprezentând un venit net de 330 de lei.
„Administraţia se angajează să nu sancţioneze salariaţii, cu condiţiile recuperării timpului de lucru. Soluţiile
găsite sunt în condiţiile reluării imediate a a activităţii”, a spus Boza.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat că ştie că oameni sunt nemulţumiţi, dar consideră că soluţiile
găsite sunt bune.

„Am venit la Târgu Jiu pentru a restabili legătura dintre angajaţi şi conducerea companiei. Şi am venit având
clar în minte un singur rol: rolul de garant. În urma discuţiilor au rezultat nişte soluţii şi eu garantez că se vor
întâmpla. Nu există un dubiu şi sindicatele au apreciat acest lucru. Au avut acum câteva zile au avut temeri
că una discutăm şi apoi nu se vor realiza. Totul se va întâmpla în condiţiile în care se va relua munca în
cariere. Ştiu că oamenii sunt nemulţumiţi. Am reuşit şi am discutat astăzi, am asistat la discuţii, nu am
intervenit, dar am asistat la aceste discuţii şi cred că soluţiile sunt avatajoase şi nu desfiinţează compania.
Dacă nu reuşim să relumăm azi activitatea, mi-e tare greu să spun ce se va întâmpla”, a spus ministrul Anton
Anton.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Vişan a spus că şi Complexul Energetic Oltenia
are o obligaţie contractuală generată de contractele bilateral pe care le are, obligaţie contractuală care, dacă
nu este îndeplinită, generează daune.

„Ca atare, în toată această perioadă, Complexul Energetic Oltenia şi-a îndeplinit această obligaţie, a
funcţionat şi a asigurat energia pe care o avea contractată. Oprirea blocului de la Rovinari a fost înlocuită tot
în cadrul Complexului Energetic Oltenia cu alt grup de la Işalniţa. Oprirea celui de-al doilea grup de la
Rovinari , dată de stocurile de cărbune, este compensată de pornirea unui bloc la Turceni. Dacă nu se începe
lucrul, această companie are o mare problemă şi asta înseamnă conştientizarea de la domnul Boza, până la
ultimul angajat, de la mine, de fapt, până la ultimul angajat. Că avem o problemă, şi ca atare, normalitatea
înseamnă să începem lucrul. La această dată, Sistemul Energetic funcţionează fără nicio abatere”, a spus
Vişan.

În urma negocierilor, liderii de sindicat merg cu protocolul semnat la minerii care sunt în grevă de şase zile
şi ei vor decide rdacă reiau sau nu activitatea.

PE propune condiţionarea accesului la fonduri UE de

independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei/ Rezoluţie
pentru promovarea democraţiei şi normelor statului de drept,
adoptată
Sursa:Mediafax
Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient
fraudele şi actele de corupţie vor risca suspendarea fondurilor comunitare, conform unui proiect de rezoluţie
aprobat joi de Parlamentul European.

"Asistată de un grup de experţi independenţi, Comisia Europeană va avea sarcina de a depista «deficienţe
generalizate în privinţa statului de drept» şi va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăţilor
efectuate prin bugetul UE sau reducerea prefinanţării", se arată în proiectul aprobat joi de Parlamentul
European cu 397 de voturi pentru, 158 împotrivă şi 69 de abţineri.
Planul va fi implementat doar dacă va fi aprobat, după negocieri, de Parlamentul European şi de Consiliul
European.

Imediat ce un stat membru sancţionat va remedia problemele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul
European şi Consiliul UE pot hotărî deblocarea fondurilor.

Comisia Europeană va putea stabili că normele statului de drept sunt expuse riscurilor dacă apar probleme în
funcţionarea sistemului de implementare a bugetului UE, în funcţionarea sistemului autorităţilor de control
financiar, în investigarea fraudelor, a actelor de corupţie, în evaluările efectuate de instanţe judiciare, în
combaterea evaziunii fiscale sau în cooperarea autorităţilor naţionale cu Oficiul UE pentru combaterea
Fraudelor sau, eventual, cu Parchetul General European.

Proiectul de rezoluţie denumit "Protejarea bugetului UE în cazul constatării deficienţelor generalizate în

materie de stat de drept în statele membre" este parte a Planului bugetar multianual 2021-2027.

Comisia Europeană a propus în 2017 şi în 2018, în cadrul proiectului de reformare a bugetului comunitar,
posibilitatea limitării accesului la finanţare europeană în cazul ţărilor membre ale Uniunii Europene care nu
respectă principiile statului de drept.

În octombrie 2018, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a somat ţările central şi est-europene să respecte
normele statului de drept şi sistemul de distribuire a imigranţilor extracomunitari, reiterând că Uniunea
Europeană "nu este supermarket".

PE cere intensificarea acţiunilor pentru promovarea democraţiei şi normelor statului de drept

Uniunea Europeană trebuie să intensifice acţiunile pentru promovarea democraţiei, a normelor statului de
drept şi a drepturilor fundamentale în spaţiul comunitar, inclusiv prin susţinerea organizaţiilor societăţii
civile, conform unei rezoluţii adoptate joi de Parlamentul European.

Parlamentul European a exprimat susţinere pentru propunerea Comisiei de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri
Interne (LIBE) de a tripla fondurile alocate în bugetul multianual comunitar (2021-2027) pentru Programul
de Drepturi şi Valori, până la nivelul de 1,834 de miliarde de euro (Comisia Europeană propusese 642 de
milioane de euro).

Propunerea de lansare a negocierilor cu membrii Consiliului UE a fost aprobată joi cu 426 de voturi pentru,
152 împotrivă şi 45 de abţineri.

"Cu obiectivul general de protejare şi promovare a drepturilor şi valorilor prevăzute în Articolul 2 al

Tratatului UE prin susţinerea organizaţiilor societăţii civile la nivel local, regional, naţional şi transnaţional,
Programul încearcă să promoveze egalitatea şi nediscriminarea, să încurajeze implicarea cetăţenilor şi
participarea la procesul democratic şi să combată violenţa", anunţă Parlamentul European într-un comunicat
postat pe site-ul instituţiei.

"Eurodeputaţii au decis în mod specific să menţioneze protejarea şi promovarea principiilor democraţiei şi

statului de drept ca fiind principalul obiectiv, dat fiind că aceste norme sunt elemente preliminare necesare
apărării drepturilor fundamentale şi asigurării încrederii reciproce între statele membre şi cetăţeni la nivelul
Uniunii Europene", precizează Parlamentul European.

Eurodeputaţii au acceptat ca, în cazuri excepţionale, în care se constată deteriorarea rapidă şi în mod grav a
situaţiei dintr-un stat membru şi sunt expuse riscurilor valori fundamentale, Comisia Europeană să lanseze o
procedură de finanţare a organizaţiilor societăţii civile pentru facilitarea şi susţinerea dialogului democratic.
Leul se prăbuşeşte în raport cu euro. Cursul de schimb
leu/euro a atins un nou maxim istoric
Sursa: Mediafax
Cursul de schimb leu/euro a atins joi un nou maxim istoric, de 4,6890 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,13%
faţă de miercuri, arată datele afişate de Banca Naţională a României (BNR). Aceasta este a treia zi de creştere
consecutivă, continuând tendinţa de săptămâna trecută.

Cursul leu/euro a atins miercuri un nou maxim istoric, de 4,6830 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,02% faţă
de marţi, în condiţiile în care marţi urcase la un alt nou maxim istoric, de 4,6822 lei, ca urmare a unei creşteri
de 0,11% faţă de luni.

Moneda europeană a revenit pe apreciere în faţa leului, marţi, după ce a scăzut luni cu 0,02%, la 4,6771 lei,
inversând uşor trendul zilelor precedente.

Cursul de schimb pentru euro a atins pentru prima dată nivelul de peste 4,67 lei miercuri 9 ianuarie, fiind
stabilit la 4,6722 lei, o creştere de 0,11% faţă de ziua precedentă. De asemenea, joi 10 ianuarie, acest curs a
fost stabilit la 4,6764 lei, o creştere de 0,09% faţă de miercuri. În plus, cursul valutar leu/euro a fost stabilit
vineri la 4,6782 lei, o creştere de 0,04% faţă de joi.
Cursul de schimb leu/dolar, care în România este stabilit prin paritate cu euro, a urcat joi cu 0,15% faţă de
miercuri, la 4,1126 lei, aceasta fiind a patra zi de creştere. Miercuri, acest curs a trecut peste pragul de 4,1
lei, după aproape trei săptămâni sub acest nivel.

În schimb, cursul valutar pentru francul elveţian a fost stabilit joi la 4,1453 lei, în scădere de la 4,1555 lei
miercuri, inversând tendinţa ultimelor trei zile.

Gramul de aur a fost stabilit joi la 171,1534 lei, în creştere de la 170,2727 lei miercuri. Un nivel mai ridicat
de atât, respectiv de 174,8019 lei, a fost stabilit la data de 21 aprilie 2017, astfel că a atins un nou maxim al
ultimelor aproape 21 de luni.

Cursul afişat pe BNR este calculat pe baza tranzacţiilor interbancare.

Aproape 283.000 de persoane angajate prin intermediul

Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în 2018
Sursa: News.ro
Aproape 283.000 de persoane au fost angajate, în anul 2018, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru
Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Dintre acestea, majoritatea - aproape 160.000 - sunt bărbaţi.
Potrivit ANOFM, ca urmare a implementării Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, în anul
2018 au fost încadrate 282.921 de persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la 31 decembrie 2018, 104.239 au peste 45 de ani, 70.989 au vârsta
cuprinsă între 35 şi 45 de ani, 59.321 au între 25 şi 35 de ani, iar 48.372 sunt tineri sub 25 de ani (dintre care
27.373 tineri NEET).

Cele mai multe persoane încadrate sunt bărbaţi (159.098), numărul femeilor fiind de 123.823.

În funcţie de rezidenţă, 154.513 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar
128.408 persoane sunt din mediul rural.

Conform ANOFM, nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că
cele mai multe au studii liceale (88.827), profesionale (67.864), gimnaziale (62.338), 29.011 fiind cu studii
universitare.

Din numărul total de persoane încadrate prin intermediul ANOFM în anul 2018, 174.068 (61,52%) fac parte
din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile, arată ANOFM, precizând că încadrarea într-o categorie
de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţe.

Un clasament al judeţelor cu cele mai multe persoane angajate arată că Bucureşti ocupă primul loc (21.229),
urmat de Timiş (20.516), Suceava (16.868), Neamţ (13.266) şi Iaşi (11.507).

"Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de
date a agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reşedinţa
beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată. În anul 2018,
numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de
loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau
cuprinderea în măsuri active, a fost de 594.505 persoane", arată sursa citată.

Creșterile de salarii nu i-au convins pe medici să rămână în

țară: România a pierdut, în medie, 6 medici în fiecare zi din
2018
Sursa: Hotnews
Creșterile salariale semnificative pe care anul 2018 le-a adus în sistemul sanitar par să nu îi fi convins pe o
parte dintre medici să rămână să profeseze în țară. Chiar dacă salariile unora dintre ei au crescut substanțial
sau chiar s-au dublat începând din martie anul trecut, numărul celor care au făcut cerere pentru a obține
certificate de conformitate (documente care le permit să profeseze în afara țării) a scăzut nesemnificativ în
2018, după creșterea substanțială a salariilor din sistem, comparativ cu anul 2017, arată datele transmise
HotNews.ro de Ministerul Sănătății. Datele arată că România a pierdut, în medie, 6 medici în fiecare zi din
2018.
În total, 2.312 medici au cerut eliberarea certificatelor de conformitate în anul 2018, în timp ce în 2017,
numărul total a fost de 2.794 de medici, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății la solicitarea
HotNews.ro.

2.312 medici înseamnă o medie de 6 medici pe zi care au cerut documentele pentru a părăsi țara și a putea
profesa în străinătate în anul 2018.

Cu un an mai devreme, în 2017, înainte de creșterea salariilor din sistemul sanitar, totalul de 2.794 însemna
o medie de 7,6 medici plecați zilnic din țară.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a precizat, pentru HotNews.ro, că nu este obligatoriu ca toți medicii care
au cerut eliberarea acestor certificate de conformitate să plece din țară, putând exista și excepții.

Numărul medicilor care au solicitat certificate de conformitate în 2017 și 2018 (sursa: date transmise de
Ministerul Sănătății la solicitarea HotNews.ro):

Certificatele de conformitate în baza cărora medicii români au dreptul să profeseze în afara țării sunt eliberate,
la cerere, de Direcțiile de Sănătate Publică, aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Ministerul Sănătății transmisese în urmă cu o lună alte date privind numărul medicilor deciși să plece din
țară: S-au strecurat inexactități
Pe de altă parte, cu doar o lună în urmă, în decembrie 2018, Ministerul Sănătății a transmis alte date privind
numărul de certificate de conformitate cerute de medicii care vor să profeseze în afara țării, care arătau o
ușoară creștere în 2018 comparativ cu anul 2017. Datele respective au fost transmise de Ministerul Sănătății
ca răspuns la o interpelare pe această temă formulată de deputatul PSD Ioan Dîrzu. Potrivit răspunsului
Ministerului Sănătății la interpelarea deputatului PSD, numărul medicilor care au solicitat eliberarea
documentelor de conformitate pentru a putea profesa în străinătate în perioada ianuarie 2018 - noiembrie
2018 a fost de 2.580, în creștere foarte ușoară față de aceeași perioadă a anului 2017 (2.548 de cereri).

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat, pentru HotNews.ro, că în răspunsul oferit în urmă cu o lună de
instituția pe care o conduce, publicat pe site-ul Camerei Deputaților, "s-au strecurat inexactități".

Deputatul PSD Ioan Dîrzu scria, în interpelarea sa, că "a venit momentul să culegem rezultatele implementării
din Programul de guvernare 2018-2020, referitoare la majorarea salariilor medicilor, care au primit într-o
singură tranșă măririle salariale pentru următorii 3 ani".

El i-a adresat ministrului Sănătății, Sorina Pintea, următoarea întrebare: "Care este numărul cererilor depuse
de medici pentru a profesa în afara țării, după implementarea majorărilor salariale și comparativ cu perioada
de dinaintea majorărilor?"

Răspunsul oficial transmis de Ministerul Sănătății la interpelarea formulată de deputatul PSD Ioan Dîrzu:
"Referitor la întrebarea/interpelarea dvs. privind "cererile medicilor de a pleca din țară", vă comunicăm
următoarele:
Situația solicitărilor depuse de medici pentru eliberarea documentelor de conformitate se prezintă astfel:
- în perioada ianuarie 2017 - noiembrie 2017 s-aua înregistrat 2.548 de cereri.
- în perioada ianuarie 2018 - noiembrie 2018 s-au înregistrat 2.580 de cereri."

De asemenea, în noiembrie anul trecut, Sorina Pintea declara că "cererile depuse de medici pentru a pleca în
străinătate, pentru acele certificate de conformitate, au scăzut cu aproximativ 45-50%. Există, în schimb,
foarte multe solicitări pentru a se întoarce în România".

Sorina Pintea a explicat, săptămâna aceasta, pentru HotNews.ro, că declarația sa din luna noiembrie făcea
referire la o anumită perioadă din an, nu la întreg anul 2018, fiind vorba, la acea vreme, despre date parțiale.

Salariile medicilor au crescut substanțial începând din martie 2018

Salariile angajaților din sistemul sanitar, în special medici și asistente, au crescut substanțial începând din
martie 2018.

Cei mai norocoși angajați din sistem au primit chiar salariile dublate după aplicarea noii legi a salarizării și
a noului regulament al sporurilor. Doar o parte dintre angajații din sistem - personal TESA, biologi, chimiști
și biochimiști - nu au beneficiat de majorări salariale.

Sorina Pintea a anunțat, încă de la instalarea în funcția de ministru al Sănătății, în februarie 2018, că salariile
medicilor și asistenților urmau să crească în luna martie cu procente cuprinse între 70% și 172%, față de
nivelul din luna ianuarie, potrivit legii cadru 153/2017 privind salarizarea personalului medical din fondurile
publice.

Ministrul Sănătății a dat asigurări, la acea vreme, că există bani cuprinși în buget pentru aceste majorări
subtsanțiale, adaugând că "Principala mea temere este să avem un act medical de calitate, corespunzător
acestor salarii. Aducem salariile aproape la nivelul Uniunii Europene, deci cred că trebuie să oferim și servicii
la nivel de Uniunea Europeană. În acest moment nu mai există scuză."

Un medic român a plecat din țară la fiecare 6 ore până în 2016

În România, un medic plecă din țară la fiecare 6 ore, arătau datele prezentate de Colegiul Medicilor la finalul
anului 2016. Peste 14.500 de medici români au solicitat de la Colegiul Medicilor actele necesare pentru a
putea profesa în afara ţării în perioada 2010-2016. La finalul anului 2016, peste 10.000 de medici români
lucrau în Germania, Franţa şi Marea Britanie - cele mai importante 3 destinații alese de medicii români care
părăsesc țara.

În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență în România, profesioniștii
calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit, arată și un studiu al Băncii Mondiale, publicat în vara anului
trecut de HotNews.ro. De exemplu, în 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a
fost mai mult decât dublă față de media economiei, arată studiul citat.
Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor
români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25% din totalul
medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor
mai săraci români.

Uniunea Europeană se pregătește pentru un SCENARIU

NEGRU: Românii din Marea Britanie vor fi puternic afectați
Sursa: stiripesurse.ro
Respingerea de către parlamentul britanic a acordului de retragere din Uniunea Europeană, care a sporit
temerile privind un Brexit dezordonat, a determinat mai multe state membre ale Uniunii Europene să-şi
accelereze pregătirile pentru schimbările cauzate de retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de
Nord din blocul comunitar la 29 martie, conform calendarului prevăzut, comentează joi AFP, potrivit
agerpres.ro.

Comisia Europeană, care printre altele presează statele membre să adopte propriile măsuri la nivel naţional,
a publicat 88 de note sectoriale în vederea pregătirii UE pentru un scenariu de Brexit fără acord.

Executivul comunitar a prezentat la 19 decembrie aceste măsuri care vizează evitarea haosului pe 29 martie
2019 dacă până atunci nu este finalizat niciun acord privind o retragere ordonată a Regatului Unit din UE.

Măsurile respective se referă la drepturile cetăţenilor, cu o abordare ''generoasă'' cu condiţia reciprocităţii, şi

la sectoarele cele mai expuse: pieţele financiare, traficul aerian, vămile şi piaţa emisiilor de CO2.

Executivul UE a anunţat după votul de marţi seară din parlamentul britanic că va trimite o echipă în capitalele
'Celor 27' pentru a-şi coordona activitatea cu cele ale statelor membre.

''Nimic nu este lăsat la voia întâmplării'', a dat asigurări un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Cea mai expusă este Republica Irlanda, ce are o frontieră terestră comună cu Regatul Unit. Dublinul a anunţat
suplimentarea personalului vamal şi sanitar cu 1.000 de angajaţi, măsură considerată necesară în cazul
retragerii Regatului Unit din UE, cu sau fără un acord.

În bugetul său pentru 2019, Irlanda a alocat 1,5 miliarde euro pentru amortizarea oricărei 'unde de şoc' legate
de divorţul dintre britanici şi UE. În plus, în luna martie ar urma să fie adoptată de parlamentul irlandez o
lege pentru a contracara consecinţele unui Brexit fără acord.

Aeroporturile şi porturile sunt vizate de măsuri speciale. Portul din Dublin a fost dotat cu locuri speciale
pentru inspecţii şi au fost suplimentate parcările pentru camioane, iar personalul administrativ a fost
suplimentat cu 144 de angajaţi.
Franţa a declanşat joi planul său referitor la un Brexit fără acord, plan pregătit din aprilie 2018, care include
un set de măsuri legislative şi juridice. Este vorba în special de reglementarea statutului celor aproximativ
200.000 de britanici care trăiesc în Franţa, care vor avea la dispoziţie 12 luni pentru a-şi clarifica situaţia, ''cu
condiţia reciprocităţii'' din partea Regatului Unit.

O altă măsură se referă la realizarea ''de urgenţă'' a infrastructurilor necesare pentru a asigura controalele la
frontiere începând cu 29 martie.

Foarte expusă în cazul unui Brexit fără acord este şi Olanda, mai ales ca urmare a legăturilor comerciale prin
intermediul celui mai mare port din Europa, Rotterdam. Haga a alocat deja o rezervă financiară de 100 de
milioane de euro şi are în vedere recrutarea a 900 de noi angajaţi vamali.

Săptămâna trecută guvernul olandez a anunţat că cei aproximativ 45.000 de cetăţeni britanici şi familiile lor
care trăiesc în Olanda îşi vor păstra dreptul de a trăi şi a munci inclusiv în cazul unui Brexit fără acord,
beneficiind de o perioadă de 15 luni pentru a solicita un permis de şedere.

Guvernul de la Madrid a lansat un site (http://www.lamoncloa.gob.es/brexit/Paginas/index.aspx) în vederea

informării agenţilor economici, dar şi a cetăţenilor britanici stabiliţi în Spania şi a cetăţenilor spanioli care
trăiesc pe teritoriul britanic.

Suedia îşi continuă pregătirile pentrru securizarea statutului celor 20.000-30.000 de britanici care trăiesc în
ţara nordică şi pentru a sprijini companiile. Autorităţile suedeze au identificat patru sectoare sensibile -
aprovizionarea cu medicamente, serviciile vamale, finanţe-bănci şi chestiuni sanitare şi fitosanitare.

Preşedintele Sanitas: Încercăm să găsim soluţii în privinţa

OUG 114
Sursa: stiripesurse.ro
Preşedintele Sanitas, Leonard Bărăscu, a declarat joi, după întâlnirea cu ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea,
privind impactul Ordonanţei de urgenţă 114/2018 asupra veniturilor salariale ale personalului medical şi
auxiliar, că sunt probleme în continuare şi speră că acestea vor fi rezolvate într-o întâlnire cu premierul
Viorica Dăncilă, potrivit agerpres.ro.

Citește și: Klaus Iohannis se pregătește să apese BUTONUL ROȘU: mișcare care îngroapă coaliția PSD-
ALDE

"Sunt probleme în continuare, mai aşteptăm. În schimb, mai avem o promisiune pentru săptămâna cealaltă
(27-28 ianuarie - n.r), o întâlnire cu doamna premier şi cu cei care au participat la această OUG 114. Încercăm
în continuare să găsim soluţii. (...) Numai după întâlnirea cu premierul cred că putem să avem soluţii concrete
cu cei care au iniţiat OUG 114 - ce a fost în capul lor, şi de ce se îngheaţă anumite sporuri, salarii şi de ce la
ele, la cele din 2018, există această raportare", a declarat Bărăscu, la finalul întâlnirii de la Ministerul
Sănătăţii.
Potrivit liderului Sanitas, există speranţe că revendicările vor fi rezolvate. "Speranţe avem, pentru că nu se
poate altfel şi nu e bine pentru niciuna dintre părţi. (...) Dacă se va întâmpla ceea ce este acolo, un scandal
monstru va fi", a spus Bărăscu.

La rândul său, vicepreşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară, Gabriel Predica, a explicat că sunt două
perspective de modificare a OUG, ori prin altă ordonanţă de urgenţă ori prin procedură parlamentară.

"Au fost două tipuri de discuţii - discuţiile tehnice legate de ceea ce putem obţine prin interpretarea
prevederilor actuale ale ordonanţei. Noi suntem convinşi că avem dreptate în anumite chestiuni, spre
exemplu, cea legată de modalitatea în care se aplică această creştere pentru cei care beneficiază de creşterea
salariului de bază; iniţial, aplicăm salariul minim pe economie şi ulterior îi dăm pătrimea corespunzătoare.
Deci, au fost discuţii tehnice de ceea ce putem obţine la momentul actual aşa cum arată ordonanţa. Partea a
doua (a discuţiilor - n.r.) ţine de ceea ce ne dorim să obţinem odată cu modificarea ordonanţei şi sunt două
perspective de modificare: ori printr-o altă ordonanţă de urgenţă ori la momentul la care aceasta intră în
procedura parlamentară de adoptare prin lege. Vom vedea la discuţiile ulterioare care va fi modalitatea prin
care vom reuşi să obţinem ceea ce ne dorim, adică aplicarea sporurilor la salariile de bază actuale pentru toate
categoriile de personal - asta este o solicitare esenţială - şi cea de a doua solicitare este ca niciunul dintre
salariaţi să nu intre într-o formă sau alta pe o zonă de pierdere salarială raportată la decembrie 2018", a
afirmat Predica.

Aplicarea prevederilor Ordonanţei 114 nu duce la scăderi de venituri salariale ale personalului medical şi
auxiliar, declara ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, săptămâna trecută.

Ea spunea că s-a convenit cu sindicatele să se facă simulări pentru a vedea exact care sunt principalele
nemulţumiri pe care le invocă sindicatele legate de prevederile ordonanţei şi afirma că vor exista runde de
discuţii pentru a putea rezolva problemele care au apărut.

Pintea a explicat atunci că tariful orar pentru nivelul gărzilor se calculează la nivelul salariului de bază din
ianuarie 2018, rămânând la acelaşi nivel, înainte de majorare. "Gărzile şi sporurile care se aplică la salariile
de bază şi sporurile de condiţii rămân îngheţate la nivelul 2018, dar salariaţii cărora le rămân îngheţate
sporurile beneficiază de majorările aferente Legii salarizării", a explicat ministrul pe 8 ianuarie.

Cine plăteşte? Criza actuală din energie este rezultatul ratării

în ultimii 10 ani a unor investiţii de 7 mld. euro
Sursa: Ziarul Financiae
Proiectele reactoarelor 3 şi 4 sunt amânate la nesfârşit, iar centralele pe gaze sau cărbuni, centralele în
cogenerare, toate au rămas pe hârtie.

„Suntem nebuni dacă pierdem această investiţie“, spunea în 2014 un consultant pentru japonezii de la
Marubeni într-un proiect cu Electrocentrale Bucureşti. România nu doar că a pierdut această investiţie, ci
proiecte de circa 7 mld. euro au rămas amintiri. Rezultatul? De două săptămâni România trăieşte un haos
energetic.
De la începutul anului 2019, România este forţată să importe zilnic electricitate pentru a-şi asigura consumul,
termocentralele au rămas în plină iarnă fără stocuri de cărbuni şi

s-au stabilit recorduri istorice în ceea ce pri­veşte pre­ţul curentului. Explicaţia? Lipsa investi­ţii­lor în
producţia de energie începe să îşi arate colţii. Fie că este voba de retehno­logizări sau de proiecte noi, acestea
pot fi nu­mărate pe de­gete, în contextul în care preo­cu­parea fiecărui guvern a fost numirea conexiu-nilor
politice în fotolii călduţe sau golirea con­turilor compa­niilor de stat din energie pentru a alimenta pensii sau
salarii. România nu a dus lipsă de oportunităţi, dar le-a ratat pe toate.

La începutul anului 2007, aproape că nu exista un mare grup energetic european care să nu fie interesat de
proiecte de producţie a energiei în România. Zece ani mai târziu, toţi investitorii au plecat, niciunul dintre
me-moran-dumurile semnate cu statul nefiind implementat.

Discursul mereu a fost că România are oportunităţi şi că investitorii care au fugit vor fi înlocuiţi de alţii. Nu
a mai venit nimeni însă, toate guvernele din România „dormind“ la căldura unui sistem de producţie făcut
înainte de 1989, cu suficiente capacităţi pentru alimentarea consumului local. Pe hârtie.

Ce s-a făcut însă în ultimii 30 de ani pentru producţia de energie locală? Cele două reactoare de la Cernavodă
au fost puse în funcţiune în 1996 şi 2007. Lucrările erau oricum făcute în cea mai mare parte înainte de 1989.
OMV Petrom a făcut o cen­trală nouă pe gaze la Brazi, iar din 2009 până în 2015 s-au montat eoliene de
peste 4,5 miliarde de euro. Şi acestea au fost realizate de in­vestitori străini doar după ce statul le-a pus la
dispoziţie cea mai generoasă schemă de sprijin din UE. Ceea ce a uitat să facă statul a fost să pună condiţii.

Ieri, după o săptămână de negocieri, Ministerul Energiei a reuşit să calmeze spiritele la CE Oltenia,
promiţându-le minerilor de acolo creşteri salariale, doar pentru a-i face să se întoarcă la lucru. Pentru prima
dată, în plină iarnă, o mare termocentrală din România a rămas fără cărbuni, Rovinari închizând în noapte un
grup pentru că nu mai avea ce arde. Acum, Ministerul Energiei încearcă să elimine taxa de 2% pe afacerile
producătorilor de cărbuni, introdusă tot peste noapte. Măsurile din ultima vreme arată însă un singur lucru.

„Energia este un domeniu condus din criză în criză“, după cum spunea recent un specialist pentru ZF.

Consiliul Fiscal: Introducerea taxării pe cifra de afaceri la

firmele mici a diminuat încasările la buget cu 2 mld. lei
Sursa: Ziarul Financiar
Modificările fiscale din perioada 2015-2018 care au avantajat micro­întreprinderile prin oferirea posibilităţii
acestora de a plăti impozit pe cifra de afaceri şi nu pe profit au condus la o scădere a încasărilor la bugetul
de stat, potrivit unei analize realizate de Consiliul Fiscal.

„Numărul firmelor plătitoare de impozit pe profit s-a redus considerabil în ultimii patru ani, iar încasările
bugetare au fost afectate negativ cu sume de ordinul a 1,5 - 2 mld. lei. Impactul buge­tar al acestor măsuri s-
a dovedit dificil de estimat ex-ante, iar datele la nivel micro-economic observate ex-post au arătat în general
pierderi de venituri mai ridicate comparativ cu cele anti­cipate iniţial“, se arată într-un raport al Consiliului
Fiscal. Pe de altă parte, datele ZF arată că cele 4.500 de companii cu statut de mari contribuabili au 70% din
cifra de afaceri totală din economie şi generează numai 35% din încasările de taxe şi impozite la bugetul de
stat. În restul statelor europene, marii contribuabili generează 70 - 80% din totalul încasărilor din taxe şi
impozite. Reprezentanţii Consiliului Fiscal au realizat un raport pentru perioada 2015- 2018 în care au
analizat impactul mo­di­ficărilor legislative în ceea ce pri­veş­te regimul de impozitare a câşti­gu­rilor
firmelor din România. „În pe­rioada 2015 - 2018, plafonul de venituri anuale până la care o firmă es­te inclusă
în categoria microîntre-prin-de--rilor a fost majorat de peste 15 ori, a-ces-ta crescând de la 65.000 euro în
anul 2015 la 100.000 euro în anul 2016, 500.000 euro în anul 2017, ajungând la 1.000.000 euro în anul 2018“,
se arată în analiză.

Prețul energiei: Lipsa marilor investiții expune România la

orice șoc advers
Sursa: cursdeguvernare.ro
Greva minerilor de la Complexul Energetic Oltenia a dus România în pragul crizei energetice, din cauza
amânării perpetue a marilor investiții în sistemul energetic.

În absența unor investiții realizate, există puține soluții alternative de siguranță la care să se apeleze în cazul
unor evenimente adverse.

Chiar dacă Transelectrica, operatorul sistemului energetic, a reușit să țină sub control situația, Guvernul pare
să fi intrat în panică, din moment ce premierul Viorica Dăncilă a solicitat „tuturor structurilor de siguranţă
naţională informaţii legate de situaţia extrem de gravă” de la CE Oltenia.

Focarul de criză energetică a erupt tocmai la CE Oltenia, la a cărei termocentrală de la Rovinari este plănuită
investiţia într-un nou grup energetic de 600 MW, potrivit celei mai recente variante a Strategiei energetice
naţionale.

În contextul nou inventatei taxări a companiilor energetice de 2% pe cifra de afaceri, problemele companiilor
energetice au toate șansele să se acutizeze și în alte puncte decât la CE Oltenia unde și-au găsit doar o supapă
de refulare.

La asta se mai adaugă un lucru esențial: în anul 2018 guvernul a golit conturile marilor companii din energie,
inclusiv din profitul anilor trecuți. Cu ce și de inde investiții:

Cu mai bine de o lună înainte de apariţia surprinzătoare a OUG, AmCham avertiza că securitatea energetică
a României poate fi periclitată de lipsa investițiilor în capacități de generare a energiei electrice.

Multe proiecte strategice și 4 favorite

Strategia estimează nevoia de investiţii în energie la 15 – 30 de miliarde de euro până în 2030, „cu o estimare
centrală de aproximativ 20 de miliarde de euro”. Estimările nu sunt însoțite de surse de finanțare precise.
Multe dintre proiecte sunt vechi, sau foarte vechi și de aceleaşi 20 de miliarde de vorbeşte de cel 20 de ani,
mai ales din perioada marilor privatizări energetice de acum 14 ani

Mai cu seamă patru proiecte strategice ar urma să asigure alternative de siguranţă pentru sistem, spune
„Strategia energetică a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050” – apărută în septembrie anul trecut.

Obiectivele strategice de investiții menționate nu oferă însă alternativele la șocurile adverse.

Cărbunele nemuritor
Grupul nou de 600 MW dorit la Rovinari ar însemna o investiţie energetică de aproape un miliard de euro,
„în condiţiile în care de 25 de ani nu s-au mai făcut investiţii în sectorul termoenergetic românesc”, spune
strategia.

Din start, noua strategie a fost criticată pentru că, în ciuda orientărilor Uniunii Europene, mizează încă pe
cărbune pentru producția a peste 20,6% din energia care va fi produsă în 2030, adică 15,8 TWh, sau cât a
produs CE Oltenia în 2017.

Mai ales lignitul extras şi folosit la CE Oltenia pune probleme de mediu. O directivă europeană cere reducerea
emisiilor de dioxid de carbon până la la 550 grame pe kWh produs.

CE Oltenia reuşeşte doar „undeva la 940 de grame. (…) Dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit,
n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic, este imposibil. Este important să înţelegem de ce 550 şi nu
750. Ne limitează tehnic“, declara Sorin Boza, directorul companiei, cu câteva luni înaintea publicării
proiectului de strategie.

Limitarea tehnică înseamnă, în fapt, nevoia de o tehnologie suficient de performantă ca să se reducă emisiile.

Altfel, cărbunele este mai mult decât o problemă energetică, este una de dezvoltare economică și socială.
Restrucutrarea mineritului și a producției energetice pe bază de cărbune a fost mereu împiedicată de
considerente sociale.

Resursele Nucleare
Cele două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă au constituit singura investiţie energetică strategică
realizată în România după 1990, în condiţiile în care Reactorul 1 fusese deja realizat până atunci în proporţie
de 45%, potrivit Nuclearelectrica.

Primele două reactoare al centralei CNE Cernavodă au costat aproape 2 miliarde de euro.

Următoarele două reactoare ar urma să coste circa 5 miliarde de euro, potrivit estimărilor Nucleraelectrica şi,
teoretic, ar urma să fie construite de China General Nuclear Power Corporation.

Dacă va fi de acord şi Comisia Europeană.

Între timp, este necesară retehnologizarea Reactorului 1, pentru prelungirea duratei sale de viață cu încă 25
de ani, ceea ce va costa cel puțiin un miliard de euro.

Resursele Hidro
Strategia consideră „obligatorie realizarea unei capacităţi de stocare cu puterea de circa 1.000 MW în CHEAP
Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”.

Documentul nu estimează costul respectivei centrale „hidroenergetice cu acumulare prin pompaj”, după cum
nu a estimat nici pe cel al reactoarelor nucleare, deși din motive diferite.

Estimarea Nuclearelectrica este plasată oricum la jumătatea altor estimări, cele mai mici independente, dar
preluarea cifrei în Strategie ar fi însemnat o indicație de preț adresată chinezilor.

sursa. HidroTarnita.ro

Estimarea proiectului demult visat de la Tarnița – Lăpușești este mai dificilă. Compania de proiect
HidroTarnița S.A. estimează investiția la un miliard de euro (fără TVA), dar Guvernul României a aprobat
nu mai puțin de 4 (patru) memoranumuri privind proiectul în nu mai mult de 16 luni, ultimul în 31 iulie 2014.

Proiectul a fost gândit în 1979 şi presupune o hidrocentrală de 1.000 MW cu pompe, care să producă energie
la orele de consum maxim, iar la minime să o consume, pompând înapoi apa în lacul de acumulare.

Antecedentele, inclusiv din România, arată că astfel de proiecte nu devin rentabile decât după ce energia se
va scumpi, după cum a relevat la un anumit dat însuși administratorul judiciar al Hidroelectrica.

În fine, proiectul hidrocentralei de pe Dunăre de la Turnu Măgurele – Nicopole ar urma să producă 2.200
GW/h și să aducă țării alte foloase, de la transporturi, la navigație și irigații, potrivit Strategiei.

Nici costul acestui proiect nu este estimat în Strategie, dar mai important pentru actualul guvern este detaliul
strategic că va fi unul dintre mult doritele parteneriate public-private, de care se va ocupa Comisia Naţională
de Strategie şi Prognoză.

Şi originile acestui proiect sunt îndepărtate: în 1975 România şi Bulgaria semanu acordul privind realizarea
lui, trei ani mai târyiu se semna şi proiectul tzehnic, chiar începeau şi lucrările, oprite apoi.

Partea română ar trebui să plătească 1.535 milioane de euro potrivit unei variante de proiect de 810 MW
putere instalată, potrivit unei declaraţii mai vechi a directorului Hidroelectrica, Bogdan Badea.

Finanțarea
Capitolul referitor la finanțarea investițiilor prevăzute de cea mai recentă Stategia energetică acoperă mai
puțin de o jumătate de pagină din cele 62 ale documentului.

Sursele de finanțare sunt amintite în treacăt, dar fără să fie precizate și fără detalii despre felul în care vor fi
accesate.

Nimic despre profiturile companiilor de stat transformate în dividende pentru acoperirea deficitului bugetar.

Nimic despre emisiunile de titluri de stat făcute în același scop și nu cu destinații precise, precum finanțarea
investițiilor energetice.

Strategia 2018 – 2020 estimează totalul investițiilor pentru această perioadă la 15 miliarde de euro și numai
necesarul de investiții aferente rețelelor electrice la aproximativ 500 mil € anual până în 2030, adică 6
miliarde de euro.

Numai că, sumele pe 2018 sunt stornate sau, ca și, cel mai probabil, cele pe 2019, sau vor fi puse în contul
anilor viitori, ca urmare a politicii guvernamentale de spoliere a companiilor de stat de profituri, și de rezerve.

Transelectrica, compania majoritar de stat care operează monopolul magistralelor electrice naționale, ca și
celelalte companii de stat, în marea lor majoritate – energetice, contribuie anual cu circa peste un miliard de
euro, pe care nu îl folosesc la investiții.

Poate că această nouă strategie energetică va fi aprobată, va deveni poate și lege, dar aplicarea ei rămâne sub
semnul îndoielii.

„O strategie nu are nevoie de punere în context, ci de punere în aplicare”, remarca expertul Vasile Iuga, cu
ocazia Conferinței cursdeguvernare.ro „Cu strategia pe masă: România în ecuația energetică europeană și
impactul asupra industriei. Politicile adecvate”.

Alte proiecte strategice

Strategia mai include un obiectiv la CE Oltenia: grupul energetic nou de 400 MW cu parametrii
ultrasupracritici la Turceni”. Mai sunt și altele:

grup energetic nou 200 MW CCGT- Craiova II, pe gaz cu funcționare flexibilă inclusiv stocarea resursei
energetice în depozitul subteran Ghercești;
grup energetic nou 400 MW CCGT pe gaz cu funcționare flexibilă – Mintia;
centrala Hidroelectrică Răstolița – 35 MW;
centralele hidroelectrice de pe râul Jiu – 90 MW;
centrale hidroelectrice pe râul Olt (defileu) – 145 MW;
închiderea inelului de 400 kV al României de către Transelectrica;
închiderea inelului de 400 kV al Municipiului București de către Transelectrica, pe zona de est;
Electrocentralele pe gaz ar putea avea un anumit impact din punctul de vedere al eryistenţei sistemului la
şocuri, dar nu şi micile hidrocentrale menţionate şi nici obiectivele Transelectrica, importante mai degrabă
pentru siguranţa în exploatare a sistemului.