REVISTA PRESEI 21.01.

2019
Contents
Brexit: Premierul Theresa May urmează să prezinte în faţa deputaţilor un nou plan pentru ieşirea din
UE ............................................................................................................................................................ 2
Ministrul Teodor Meleşcanu va participa la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles ...... 2
Pintea: Nu suntem foarte departe de declararea epidemiei de gripă; foarte important este triajul
epidemiologic în şcoli .............................................................................................................................. 3
Ministrul Muncii: Liberalii ar putea tăia pensiile şi salariile dacă vor ajunge la guvernare .................... 4
#Romania2019.eu/ Eugen Teodorovici va prezida prima reuniune a ECOFIN din mandatul
Preşedinţiei României la Consiliul UE ..................................................................................................... 4
#Romania2019.eu/ România a finalizat procesul de adoptare a primului dosar în domeniul afacerilor
economice şi financiare .......................................................................................................................... 5
Preţul energiei cu livrare duminică a scăzut cu 25% faţă de cel cu livrare sâmbătă .............................. 5
ANRE: Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor trebui să livreze până la 65% din producţie pe piaţa
reglementată, cu un profit de 5% ........................................................................................................... 6
Marius Budăi: Creşterea reală a puterii de cumpărare în rândul salariaţilor - 20,3% în ultimii doi ani . 7
Vâlcea: Peste 400 de salariaţi de la Oltchim au fost disponibilizaţi; combinatul chimic a mai rămas cu
177 de angajaţi........................................................................................................................................ 7
SCANDALUL ROBOR se mută în Parlament. Guvernatorul BNR, chemat de Daniel Zamfir la audieri în
comisia de specialitate/ Reacţia BNR: Senatorul nu înţelege piaţa | DOCUMENT................................. 8
ANALIZĂ | Ce înseamnă trai decent în România şi de câţi bani este nevoie pentru acesta ................. 10
O noua taxă auto, în plină procedură de infringement deschisă împotriva României. „Încercăm să
găsim variante în concordanţă cu directivele” ..................................................................................... 12
De ce importăm energie, când vom investi, pe când o stategie? Întrebările care apar după greva
minerilor de la CEO ............................................................................................................................... 13
SONDAJ: Un angajat din cinci crede că lucrează în domeniul nepotrivit şi îşi doreşte o reconversie
profesională .......................................................................................................................................... 15
Forumul economic de la Davos: Cei care vin la summit sunt mai bogați ca oricând; elita financiară a
prosperat după criză ............................................................................................................................. 17
Surprizele din noua lege a salarizarii. Majorările nu-s pentru toată lumea ......................................... 18
Ordonanța 114, impact. Analiza va fi făcută publică ............................................................................ 19
Oamenii cu cele mai MARI creșteri salariale din România, amenințare cu grevă ................................ 19
Bomba care aruncă-n aer Legea pensiilor! Dezvăluire fără precedent ................................................ 22
Schimbări majore pentru Declaraţia Unică. Tot ce trebuie să ştie persoanele fizice cu venituri
extrasalariale: Care este termenul de depunere şi în ce format trebuie depusă declaraţia ................ 23
Restricții în Primăria Motru, pentru că angajații nu au acceptat de bunăvoie renunțarea la drepturile
salariale! Liderul de sindicat, revoltat, primarul neagă ........................................................................ 24
Fierbere la Rulmenți Bârlad! Angajații decid astăzi declanșarea conflictului de muncă ...................... 25

Brexit: Premierul Theresa May urmează să prezinte în faţa

deputaţilor un nou plan pentru ieşirea din UE
Sursa: Agerpres

Premierul britanic, Theresa May, urmează să detalieze luni în faţa deputaţilor un nou plan pentru Brexit după
respingerea masivă, pe 15 ianuarie, de către deputaţi, a acordului pe care l-a încheiat cu Bruxellesul la
sfârşitul lui 2018.

Şefa cabinetului de la Londra s-a angajat în negocieri cu opoziţia pentru a încerca să ajungă la un consens
asupra unui nou acord, dar situaţia se află în impas.

Pe de altă parte, ministrul britanic al comerţului, Liam Fox, a avertizat duminică, în paginile jurnalului The
Sunday Telegraph, contra unui "tsunami politic" dacă deputaţii vor eşua să respecte votul referendumului din
2016 care a decis retragerea din UE.

El i-a criticat, de asemenea, pe partizanii unui Brexit fără acord, dorit de opoziţia laburistă, afirmând că este
"lucrul cel mai stupid posibil" într-o negociere "să renunţi la cartea cea mai puternică''.

Ministrul Teodor Meleşcanu va participa la reuniunea

Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles
Sursa: Agerpres

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, va participa luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe
de la Bruxelles, pe agenda reuniunii miniştrilor de externe din statele membre ale UE figurând teme de
actualitate, precum combaterea dezinformării, cooperarea UE - Liga Statelor Arabe/LAS şi relaţia UE -
Asociaţia Naţiunilor Sud-Est Asiatice/ASEAN.

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, în cadrul reuniunii, prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii
pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate/ÎR, Federica Mogherini, ministrul Afacerilor Externe român
va prezenta omologilor principalele teme aflate în atenţia României pe durata mandatului de Preşedinţie a
Consiliului Uniunii Europene, inclusiv pe cele din domeniul politicii externe şi de securitate, în care
preşedinţia acţionează în sprijinul Înaltului Reprezentant.

Totodată, în cursul zilei de marţi ministrul Teodor Meleşcanu va prezenta priorităţile Preşedinţiei române a
Consiliului UE în sfera relaţiilor externe în cadrul audierilor pe care le va avea la Comisia pentru Afaceri
Externe/AFET, respectiv la Comisia pentru Dezvoltare/DEVE din cadrul Parlamentului European.
În aceeaşi zi, demnitarul român va avea ocazia de a prezenta priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului
UE în domeniul extern în cadrul unui briefing organizat de către think-tank-ul European Policy Center, se
mai arată în comunicat.

Pintea: Nu suntem foarte departe de declararea epidemiei de

gripă; foarte important este triajul epidemiologic în şcoli
Sursa: Agerpres

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, recomandă, în contextul creşterii numărului cazurilor de gripă, ca
persoanele care prezintă simptome să se adreseze medicului de familie, să nu meargă în colectivitate sau în
locuri aglomerate, iar în şcoli să se facă triaj epidemiologic.

"Pentru cei care prezintă simptome, primul lucru să meargă la mediul de familie şi, dacă se poate, să nu ieşim
din casă în colectivitate, în locuri aglomerate. De asemenea, foarte important este triajul epidemiologic în
şcoli, triaj care poate fi făcut de către cadrele didactice, adică pur şi simplu recunoaşterea unui copil care
prezintă simptomele unei răceli. (...) Important este să nu folosim automedicaţia, să urmăm cu stricteţe
recomandările specialiştilor", a declarat, duminică, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, la Realitatea TV.

Ministrul a reafirmat că "nu suntem foarte departe de declararea epidemiei de gripă".

"Nu suntem foarte departe de declararea epidemiei şi dacă trei săptămâni la rând avem săptămână epidemică,
adică numărul cazurilor confirmate este mai mare decât numărul cazurilor estimate, putem vorbi despre o
epidemie. Avem deja o săptămână epidemică şi avem toate şansele ca joi, când vom prezenta datele INSP,
să avem şi a doua săptămână epidemică. De aceea, măsurile pe care împreună cu specialiştii le-am comunicat
Direcţiilor de Sănătate Publică şi Ministerului Educaţiei sunt măsuri ca şi în cazul unei epidemii de gripă", a
explicat ministrul.

Pintea spune că cele 20 de persoane decedate până acum din cauza gripei "au avut în comun un singur lucru,
nu erau vaccinate". "Din cele 20 de persoane decedate - 16 au avut condiţii medicale preexistente", a punctat
ministrul Sănătăţii.

Ea a afirmat că sunt vaccinate 1.255.000 de persoane din grupele de risc. "Cealaltă categorie ar trebui să se
vaccineze cumpărând vaccinul din farmaciile cu circuit deschis. Din datele pe care le avem în acest moment,
procentul este foarte mic. Populaţia nu a ales să se vaccineze", a precizat Sorina Pintea.

Conform ultimei raportări a INSP, numărul persoanelor decedate de gripă a ajuns la 20.

Ultimul caz este un bărbat de 68 ani, din judeţul Galaţi, care a decedat sâmbătă la Spitalul Judeţean de Urgenţă
din oraş din cauza virusului gripal de tip A, subtip H 3, a anunţat duminică, purtătorul de cuvânt al Direcţiei
de Sănătate Publică Galaţi, Liliana Iordăchescu.

Potrivit acesteia, bărbatul nu era vaccinat antigripal şi suferea de boli cronice respiratorii grave.
 Ministrul Muncii: Liberalii ar putea tăia pensiile şi salariile
dacă vor ajunge la guvernare
Sursa: Agerpres

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, şi-a manifestat, sâmbătă, îngrijorarea faţă de poziţia PNL
faţă de sistemul social din România afirmând că, în cazul în care ar accede la guvernare, liberalii ar putea
îngheţa sau tăia salariile.

"Eu am trei temeri foarte mari la ceea ce se poate întâmpla în viitor vizavi de pensionari, salariaţi, studenţi şi
chiar tinerii întreprinzători. În primă fază, am văzut în perioada 2017- 2018 declaraţii din ce în ce mai
alarmiste către populaţie că nu sunt bani de salarii şi nu sunt bani de pensii. S-a demonstrat contrariul, că am
şi plătit salariile la timp, că am plătit pensiile la timp, indemnizaţiile, tot ce înseamnă prestaţii sociale. Mai
mult, majorându-le. Părerea mea este că această lamentare colegii din Opoziţie o vor folosi în momentul în
care să spunem că în 2020 vor veni la guvernare şi expresia lor va fi: 'Noi v-am spus de atunci că nu sunt
bani'. Vor îngheţa salariile sau pensiile sau, mai rău, să facă ceea ce au făcut, şi anume să le taie", a afirmat
Budăi.

Ministrul Muncii susţine că PNL ar putea recurge, în eventualitatea preluării guvernării, la tăierea unor
subvenţii pentru studenţi sau eliminarea finanţărilor pentru programe precum Start-up Nation.

"A doua temere este legată tot de una din declaraţiile lor prin care spun că noi nu trebuie să mai avem
subvenţii. Ce înseamnă subvenţii? Poate nu conştientizează colegii liberali. Nu mai acordă burse studenţilor?
Nu mai acordăm transport gratuit studenţilor? Trebuie să ne gândim foarte bine atunci când facem o declaraţie
în spaţiul public. A treia temere este legată de ajutoarele de stat, că nu vor mai trebui să existe. Ce înseamnă
ajutoare de stat? Iar le spun colegilor că poate nu conştientizează. De exemplu, Start-up Nation este o schemă
de ajutor de stat, o schemă agreată de Uniunea Europeană, este o schemă prin care mii şi zeci de mii de locuri
de muncă s-au creat, iar mii de tineri şi-au putut crea o afacere", a adăugat Marius Budăi.

#Romania2019.eu/ Eugen Teodorovici va prezida prima

reuniune a ECOFIN din mandatul Preşedinţiei României la
Consiliul UE
Sursa: Agerpres

Bucureşti, 20 ian /Agerpres/ - Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, va prezenta luni, la Bruxelles,
priorităţile României în domeniul financiar în faţa Comitetului pentru Afaceri Economice şi Monetare din
Parlamentul European, iar marţi va va prezida prima şedinţa a Consiliului pentru afaceri europene şi financiare
(ECOFIN), informează ministerul de resort.

Şeful MFP se va afla la Bruxelles, în perioada 21-22 ianuarie 2019, pentru o serie de reuniuni şi întâlniri
bilaterale în contextul exercitării Preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene.

"Luni, 21 ianuarie 2019, Eugen Teodorovici va prezenta priorităţile României în domeniul financiar în faţa
Comitetului pentru Afaceri Economice şi Monetare din Parlamentul European; va avea o întâlnire cu
preşedintele Eurogroup, ministrul portughez al finanţelor, Mário Centeno, şi va participa la reuniunea
Eurogroup în format extins. Marţi, 22 ianuarie 2019, ministrul Teodorovici va prezida prima şedinţă a
Consiliului pentru afaceri europene şi financiare (ECOFIN)" , se arată într-un comunicat postat pe site-ul MFP.

Pe agenda reuniunii se regăsesc teme precum programul InvestEU, stadiul revizuirii sistemului european de
supraveghere financiară, programul de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul UE la nivelul ECOFIN şi
Semestrul European.

#Romania2019.eu/ România a finalizat procesul de adoptare a

primului dosar în domeniul afacerilor economice şi financiare
Sursa: Agerpres

Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene a finalizat procesul de adoptare a primului dosar în
domeniul afacerilor economice şi financiare, respectiv regulamentul privind acoperirea minimă a pierderilor
pentru expunerile neperformante (NPL), informează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Înregistrarea unor progrese semnificative în domeniul serviciilor financiare reprezintă o prioritate a României
în Consiliul Afacerilor Economice şi Financiare.

'Este un început promiţător de mandat la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că vom face
o impresie bună şi vom demonstra că echipele de experţi din Ministerul Finanţelor Publice, precum şi din
celelalte ministere de linie sunt pregătite şi se vor ridica la nivelul de performantă aşteptat de la o preşedinţie
de succes', a subliniat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Cele 6 dosare aflate în trialog în acest moment sunt în diferite stadii de progres. De asemenea, Preşedinţia
română finalizează procesul de adoptare a regulamentului privind plăţile transfrontaliere (CBP), cel referitor
la produsele pan-europene de pensii personale (PEPP) şi pachetul de reducere a riscurilor în sectorul bancar.

Conform comunicatului MFP publicat pe site-ul instituţiei, ministrul român de finanţe a avut deja la
Strasbourg, întrevederi cu Pervenche Beres şi cu Othmar Karas, co-raportori pe dosarul privind revizuirea
sistemului de supraveghere financiară europeană şi membri ai Comisiei pentru Afaceri economice şi
monetare (ECON) din Parlamentul European.

Totodată, ministrul român de finanţe a discutat şi cu Isabelle Thomas, membru în Comitetul Bugete din
Parlamentul European, despre negocierile pe marginea cadrului financiar multianual. Cei doi oficiali au
convenit că vor încerca să avanseze cât mai mult posibil în negocierile dintre Consiliul Uniunii Europene şi
Parlamentul European, mai ales în ceea ce priveşte propunerile sectoriale pentru care s-a stabilit deja o
abordare generală sau un mandat parţial în timpul Preşedinţiei austriece.

Preţul energiei cu livrare duminică a scăzut cu 25% faţă de cel

cu livrare sâmbătă
Sursa: Agerpres
Preţul mediu al energiei cu livrare duminică a scăzut pe piaţa bursieră spot până la 291 de lei pe MWh, cu
25% mai mic decât cel cu livrare sâmbătă, de 390 de lei pe MWh, potrivit datelor postate pe site-ul
operatorului bursier OPCOM şi analizate de AGERPRES.

De asemenea, preţul maxim nu depăşeşte 423 de lei pe MWh, în intervalul orar de vârf de consum 18:00 -
19:00.

Preţul energiei cu livrare sâmbătă atinsese nivelul maxim de 650 de lei pe MWh, deşi în zilele de week-end
preţurile sunt de regulă mai mici decât în timpul săptămânii, întrucât şi consumul scade. Acest preţ maxim
nu a mai fost depăşit din februarie 2017, când s-a înregistrat nivelul istoric de 680 de lei pe MWh.

România rămâne şi duminică cea mai scumpă piaţă din regiune, alături de Ungaria, preţul mediu în cele două
ţări fiind 62,07 euro pe MWh. În Slovacia, energia costă 56,53 euro pe MWh, iar în Cehia - 56,37 euro pe
MWh.

Cu excepţia orelor de noapte, România a importat energie pe tot parcursul zilei de sâmbătă, cu valori maxime
de 1.574 de MW în vârf de consum, la ora 18:00, potrivit datelor Transelectrica.

ANRE: Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor trebui să livreze

până la 65% din producţie pe piaţa reglementată, cu un profit
de 5%
Sursa: Agerpres

Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor trebui să livreze pe piaţa reglementată până la 65% din producţie, la
preţuri care să le permită obţinerea unui profit de 5%, potrivit unui proiect de ordin postat pe site-ul Autorităţii
Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

"Obligaţiile de vânzare a unor cantităţi ferme de energie electrică pe bază de contracte reglementate sunt
stabilite de ANRE în ordinea ascendentă a preţurilor determinate pe baza prezentei metodologii: pentru
producătorii care deţin/exploatează comercial unităţi/grupuri nuclearelectrice şi/sau hidroelectrice
dispecerizabile; pentru producătorii care deţin/exploatează comercial unităţi/grupuri dispecerizabile în
cogenerare, care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus; pentru producătorii care deţin/exploatează
comercial unităţi/grupuri dispecerizabile termoelectrice, altele decât cele care se încadrează în prevederile
lit. b)", se arată în proiect.

În cazul Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, este vorba despre maximum 65% din producţie.

Practic, ANRE va direcţiona în primul rând producţia acestor centrale către populaţie şi, dacă mai este nevoie,
va solicita acest lucru şi altor producători, în ordinea ascendentă a preţurilor.

Producătorii care livrează energie populaţiei o vor putea face la preţuri care le permit obţinerea unui profit
reglementat de 5% din suma costurilor justificate, aferente activităţii de producere a energiei electrice şi,
după caz, termice.
Costurile înregistrate suplimentar în perioada anterioară pot fi recunoscute dacă au fost diferenţe mai mari
de 10% şi dacă nivelul hidraulicităţii a fost mai mic cu 15% decât cel prognozat.

"ANRE stabileşte nivelul justificat al preţului mediu de achiziţie a combustibilului pentru perioada
contractuală, pe baza analizei comparativ detaliate a preţului mediu de achiziţie a combustibilului realizat în
perioada contractuală anterioară şi a valorilor previzionate pentru perioada contractuală", se mai arată în
documentul menţionat.

Potrivit notei de fundamentare, această reglementare va oferi predictibilitate, atât pentru producători, cât şi
pentru furnizorii de ultimă instanţă, în ceea ce priveşte cantităţile vândute/cumpărate şi veniturile/costurile
aferente.

Totodată, "pentru clienţii casnici din portofoliul furnizorilor de ultimă instanţă se asigură achiziţia cantităţilor
de energie electrică necesare, la preţ reglementat, şi se asigură stabilitatea preţurilor la clienţii casnici".

Guvernul a aprobat, pe 21 decembrie, OUG 114/2018, care prevede că, "pentru perioada 1 martie 2019 - 28
februarie 2022, pentru clienţii casnici, furnizarea de energie electrică se realizează în condiţii reglementate,
de către ANRE".

Marius Budăi: Creşterea reală a puterii de cumpărare în

rândul salariaţilor - 20,3% în ultimii doi ani
Sursa: Agerpres

Puterea de cumpărare în rândul salariaţilor din România a crescut, în termeni reali, în ultimii doi ani, cu
20,3%, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Marius Budăi, în cadrul unei şedinţe a Comisiei de Dialog
Social din Botoşani.

Potrivit acestuia, câştigul salarial mediu net era, în luna noiembrie 2018, cu 28,5% mai mare faţă de luna
noiembrie 2016, în timp ce indicele preţurilor de consum a crescut, în acelaşi interval de timp, cu 6,8%.

Ministrul susţine că pensia de asigurări sociale de stat a crescut, în ultimii doi ani, în mod real cu 18,6%,
ţinând cont că nivelul pensiei medii s-a majorat cu 26,7%, iar indicele preţurilor de consum a fost de 6,8%.

"Eu nu spun că pensiile sau salariile au crescut suficient, dar spun că facem tot ce putem şi spun că de când
am venit la guvernare suntem doar pe plus. Dacă cineva spune altfel, discutăm pe cifre", a afirmat ministrul
Muncii, care a precizat că indicatorii sunt stabiliţi de Institutul Naţional de Statistică şi de Eurostat.

Vâlcea: Peste 400 de salariaţi de la Oltchim au fost

disponibilizaţi; combinatul chimic a mai rămas cu 177 de
angajaţi
Sursa: Agerpres
Circa 400 de salariaţi ai combinatului chimic Oltchim, atât de la Râmnicu Vâlcea, cât şi de la Divizia Bradu
din Piteşti, au fost disponibilizaţi, cu acordarea de salarii compensatorii, ei urmând să-şi încheie activitatea
în luna februarie, potrivit liderului de sindicat Ion Radu.

Ion Radu a precizat vineri, pentru AGERPRES, că deciziile de concediere au fost emise încă de la sfârşitul
anului trecut, disponibilizarea fiind făcută cu respectarea prevederilor contractului colectiv de muncă în
vigoare la acea dată, cei aflaţi în această situaţie urmând să primească plăţi compensatorii în funcţie de
vechimea pe care o au în cadrul societăţii.

Conducerea combinatului a anunţat joi, printr-un comunicat trimis Bursei de Valori Bucureşti, că a mai rămas
cu 177 de angajaţi ca urmare a vânzării majorităţii activelor societăţii către Chimcomplex Borzeşti şi
Dynamic Selling Group.

Potrivit sursei citate, reducerea de personal s-a făcut prin preluarea de către cei doi cumpărători a 1.356 de
angajaţi, alţi 436 de salariaţi fiind disponibilizaţi.

Chimcomplex SA a cumpărat în luna noiembrie, cu 127 de milioane de euro, cea mai mare parte a activelor
Oltchim, între care secţiile: Clorosodice, Oxo-alcooli, Polioli, Servicii pe teren, Vagoane şi parţial VCM/PVC
1, dar a preluat şi 1.164 dintre salariaţii de la Râmnicu Vâlcea.

Activele companiei vâlcene care nu s-au vândut până acum - Divizia Vâlcea, compusă din şase
compartimente şi un sector al unităţilor în conservare şi Divizia Bradu-Piteşti, cu patru compartimente şi un
sector cu unităţile în conservare - rămân în continuare în administrarea Oltchim.

Combinatul se află din ianuarie 2013 în insolvenţă, acţionarul majoritar fiind statul român, prin Ministerul
Economiei, care deţine peste 54% din acţiunile societăţii.

SCANDALUL ROBOR se mută în Parlament. Guvernatorul

BNR, chemat de Daniel Zamfir la audieri în comisia de
specialitate/ Reacţia BNR: Senatorul nu înţelege piaţa |
DOCUMENT
Sursa: Mediafax

Senatorul ALDE Daniel Zamfir a anunţat că îi va chema, pe 29 ianuarie, la audieri în Comisia economică a
Senatului pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi pe Marius Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei
pentru a da explicaţii despre calcularea indicelui ROBOR.
SCANDALUL ROBOR se mută în Parlament. Guvernatorul BNR, chemat de Daniel Zamfir la audieri în
comisia de specialitate/ Reacţia BNR: Senatorul nu înţelege piaţa | DOCUMENT
Acesta a solicitat Băncii Naţionale a României (BNR) ca, începând de luni, să oprescă acest mecanism
artificial de calculare a ROBOR.

„Vor fi audieri începând din 29 ianuarie în care vor fi invitaţi Mugur Isărescu să prezinte explicaţii şi
preşedintele Consiliului Concurenţie şi toţi autorii implicaţi. Am decis să fac publice aceste informaţii înainte
de audiere pentru că eu consider de interes public deosebit. Vreau să cer BNR ca de mâine să oprească acest
mecanism artificial de calculare a ROBOR care umflă ratele românilor. ROBOR este o înţelegere între
băncile comerciale, nu e nicidecum rezultatul unei pieţe libere, este o înţelegere pentru a acoperi pierderile
care sunt puse pe spinarea celor care au astăzi credite în lei.”, a declarat Daniel Zamfir, preşedinte al Comisiei
economice a Senatului, într-o conferinţă de presă susţinută duminică la sediul ALDE din Capitală.
Senatorul ALDE a explicat mecanismul prin care BNR umflă ROBOR. În acest sens a prezentat documente
cu date despre ROBOR şi cu declaraţii contradictorii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. De asemenea,
acesta a vorbit despre un raport al unei investigaţii începute 2008 şi încheiate în 2011, însă care nu a fost
finalizat cu nicio rezoluţie.

„Investigaţia a început în 2008 şi s-a terminat în 2011, însă s-a terminat cu nicio rezoluţie. Nu a fost tras
nimeni la răspunde şi nici nu a fost clasată din lipsă de probe. Trebuia să existe un ordin al preşedintelui de
închidere a acestei investigaţii să ştim că nu este nimic acolo. Pur şi simplu a fost muşamalizată şi ţinută la
dosar. Dacă aceste documente fac obiectul cercetării altor instituţii ale statului, e perspectiva lor. Eu fac acest
demers doar din perspectiva interesului public. Poate găsi aceste documente la Consiliul Concurenţei sau la
Comisia economică, le pot prezenta oricând”, a declarat Daniel Zamfir.

„ROBOR este aranjat între bănci, este umflat în funcţie de cotaţiile alese de BNR şi care stabilescă dobândă
la care să se imprumute, când de fapt ROBOR ar trebui să se calculeze în funcţie de tranzacţiile între bănci.
O să vedeţi ce diferenţă mare există între indicele ROBOR calculat în funcţie de cotaţii. Astăzi ROBOR se
calculează în felul următor 10 bănci sunt alese, apoi timp de 15 minute, ele stabilesc o cotaţie la care se
împrumută ele între ele. După 15 minute încetează procedura de fixing, de stabilire a ROBOR, după care în
cursul zilei se continuă procedura de împrumut între bnci. Veţi vedea că atunci când se stabileşte ROBOR
băncile, iar după acele 15 minute veţi constat că dobând e mult mai mică. De asta spun că cer BNR ca de
mâine să pună capăt acestei practic şi prin pârghiile pe care le are să stabilească ROBOR în funcţie de
tranzacţiile care se fac şi nu în funcţie de cotaţii, pentru că veţi vedea că sunt bănci care cotează intenţionat
la valori mari, doar ca să ridice acest indice al ROBOR care afectează de ani de zile împrumuturile
românilor”, a mai explicat Zamfir.

Senatorul ALDE a adăugat că s-a întrebat şi dacă BNR intervine în cursul valutar, în contextul în care cursul
de schimb leu/euro a ajuns vineri la un maxim istoric de 4,6975 lei, precizând că Mugur Isărescu va fi întrebat
şi despre aceste aspecte.

„BNR intervine în cursul valutar? Creşterea de zilele astea a cursului valutar este sau nu cu intenţie din partea
BNR? Răspunsurile acestea le vom afla sper la audierea domnului Isărescu la Comisia economică”, a mai
spus parlamentarul ALDE.

De asemenea, el a anunţat că toate aceste lucruri vor fi discutate, săptămâna viitoare, în Comisia economică
a Senatului.

Întrebat ce va face în cazul în care Mugur Isărescu şi Marius Chiriţoiu nu vor veni la audiere, Daniel Zamfir
a spus că nu vrea să se gândească la acest lucru, însă a amintit despre obligaţia de a participa la audierea unei
comisii, invocând cazul Laurei Codruţei Kovesi care a fost chemată în mai multe rânduri la comisia specială
de anchetă a alegerilor din 2009, iar fosta şefă a DNA a refuzat participare.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă
variabilă, a crescut vineri la 2,93%, de la 2,90% joi, arată datele afişate de Banca Naţională a României
(BNR).

Cursul de schimb leu/euro a atins vineri un nou maxim istoric, de 4,6975 lei, ca urmare a unei creşteri de
0,18% faţă de joi, arată datele afişate de Banca Naţională a României (BNR). Aceasta este a patra zi de
creştere consecutivă, continuând tendinţa de săptămâna trecută.

Suciu, BNR: Senatorul Daniel Zamfir aruncă un lung şir de confuzii şi nu înţelege piaţa

Senatorul Daniel Zamfir aruncă un lung şir de confuzii, nu cunoaşte legea după care funcţionează BNR şi nu
înţelege nici piaţa, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, ca reacţie la
anunţul politicianului privind invitarea guvernatorului BNR la comisia economică a Senatulu

„Dl Zamfir aruncă un lung şir de confuzii şi neclarităţi. Piaţă funcţionează de zeci de ani şi brusc descoperă
dânsul că e manipulată. O dovadă clară că nu înţelege nici piaţă nici nu cunoaşte legea după care funcţionează
BNR şi asta e autodescalificant. Impactul BNR asupra pieţei este unul stabilit prin politica monetară însăşi,
care e atributul legal al BNR. Dacă are alte întrebaţi legate de piaţă să se adreseze Asociaţiei Pieţelor
Financiare care funcţionează pe bază unor prevederi internaţional acceptate, pentru că e piaţa bancară pe care
asociaţia o utilizează. Cred că rolul dl Zamfir este doar acela de a creă confuzie. În folosul cui?”, a spus Dan
Suciu.

ANALIZĂ | Ce înseamnă trai decent în România şi de câţi bani

este nevoie pentru acesta
Sursa: Mediafax

O recentă decizie a Comisiei de Insolvenţă la Nivel Central, care stabileşte valoarea coşului minim lunar al
unei familii la 2.100 de lei în mediul rural şi la 2.600 de lei la oraş, aduce în prim plan o discuţie veche de
decenii, rămasă fără răspuns: ce înseamnă trai rezonabil în România?
Decizia Comisiei de Insolvenţă trebuie privită prin prisma rostului demersului, acela de a determina o sumă
minimă, sub care nu se poate coborî, în cazul unui debitor aflat în insolvenţă, care trebuie să îşi întreţină
familia dar care trebuie să îşi întreţină şi familia. Valoarea coşului minim lunar pentru datornicul orăşean este
de 797 de lei pentru un adult, de 587 de lei pentru copilul cu vârsta de peste 14 ani şi 419 lei pentru fiecare
copil cu vârsta de până la 14 ani.
Dezbrăcate de explicaţiile de mai sus, sigur că a aloca 1.069 de lei pentru mâncarea dintr-o lună a 4 persoane,
sau doar 405 lei pentru facturile la utilităţi sau 53 de lei pentru cheltuieli de educţie, receere şi cultură poate
părea un demers rupt de realitate.

Dar această ruptură de realitate s-a manifestat permanent, în relaţia dintre autorităţi şi nevoile românului de
rînd.

În anul 2000, cu leii vechi, autorităţile stabileau că fiecare român, indiferent de categoria socială, profesională
ori de vîrstă din care face parte, ar trebui să dispună de peste un milion de lei, lunar, pentru a–şi asigura un
minimum de produse şi de servicii necesare pentru a supravieţui. La acea vreme, salariul mediu net pe
economie se ridica la 2.103.644 de lei, iar cel brut la 2.789.047 de lei. Salariul minim pe economie este de
750.000 de lei lunar, valoare neimpozabilă.

Din suma estimată ca fiind necesară pentru asigurarea subzistenţei unei familii medii, mai mult de jumătate
(1.468.000 de lei) era reprezentată de produsele alimentare de larg consum (făină, pîine, carne, lapte, ouă,
zahăr), care trebuie să asigure fiecărui membru 2.760 de calorii lunar. Aproape un sfert din sumă (901.491
de lei) reprezenta plata serviciilor iar 12 la sută (518.000 de lei) mergeau la categoria îmbrăcăminte,
încălţăminte, medicamente, obiecte de igienă personală.

Să recunoaştem că în 2000 autorităţile păreau mult mai relaxate, mai îngăduitoare cu cheltuielile românului.

În 2007, Guvernul anunţa reintroducerea coşului de consum ca modalitate de calcul a salariului minim, după
ce au renunţat, o perioadă, să mai calculeze salariul minim pe economie pe baza respectivului indicator. Ideea
s-a piedut, probabil, în perioada de criză economică care a urmat.

Drept urmare, conform unui sudiu din 2017 al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, familiile angajaţilor
cu salariul minim nu au avut un trai decent în niciun an după 1989!

Să repetăm, pentru a pătrunde ideea: familiile angajaţilor cu salariul minim nu au avut un trai decent în niciun
an după 1989!

Cercetătorii ICCV au luat în calcul o familie medie în care părinţii au câştigat doar salariul minim pe
economie în fiecare din ultimii 27 de ani plus alocaţiile a doi copii aflaţi în întreţinerea acestora. Prima
concluzie a fost că totalul acestor venituri a fost întotdeauna sub pragul de 100% din necesarul unui trai
decent, definit ca un nivel de la care sunt acoperite toate cheltuielile pentru un coş minim de produse şi
servicii îndestulătoare.

Au fost identificate, astfel, unele situaţii „dificile, chiar alarmante”. Familia monoparentală cu unul, doi sau
trei copii în întreţinere din urban „se poziţionează departe de ceea ce se poate numi coşul minim pentru o
viaţă decentă. Pentru a se bucura de un minim de trai decent, o astfel de familie ar avea nevoie să-şi
suplimenteze veniturile cu mai mult de 55-65%, dacă vorbim de un salariu minim pe economie şi alocaţiile
celor doi copii”, arată autorii studiului. De asemenea, „familia de doi adulţi cu doi copii în întreţinere din
mediul urban cu un venit format din două salarii minime şi două alocaţii de copii, de-a lungul perioadei 1989–
2013, se află încă într-o situaţie economică extrem de grea”.

Acelaşi studiu mai arată că familia de doi adulţi cu doi copii în întreţinere din rural cu un venit format dintr-
un salariu minim şi alocaţiile celor doi copii, de-a lungul perioadei 1990-2013 s-a aflat într-o situaţie
materială extrem de grea. „Cu două salarii minime şi alocaţiile copiilor, familia putea acoperi o treime din
minimul de subzistenţă, în intervalul 1994-2000, atingând 67% din acest minim de subzisetenţă şi aproape
60% din minimul pentru un trai decent, în 2013”.

În 2017 necesarul de trai în mediul urban presupunea un coş minim de consum de 2.273 de lei pentru o
familie medie formată din „2,8 persoane”, adică doi adulţi şi doi copii aflaţi în întreţinerea acestora, iar în
mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea
acestui coş minim era de 1.831 de lei.
Ca o referinţă, salariul minim pe economie a fost majorat de la 310 lei la 1.450 lei între anii 2005-2017.

Trecând de la salarii minime şi coşuri şi mai minime la ceea ce s-ar putea numi trai decent, valoarea coşului
minim de consum pentru o persoană urcă la 2.552 de lei pe lună, iar pentru o familie formată din doi adulţi
şi doi copii valoarea coşului este de 6.762 lei, conform unui studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert
România, împreună cu Syndex România şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi prezentat anul trecut în
toamnă.

Cercetarea a fost realizată în perioada iulie-septembrie 2018. Potrivit realizatorilor, rezultatele acestei
cercetări ar trebui să constituie o nouă etapă în discuţia despre traiul populaţiei în România, nu atât prin
reintroducerea noţiunii de coş minim de consum, cât mai ales a ideii de nivel de trai decent. În ceea ce priveşte
repartizarea cheltuielilor familiei, pentru alimentaţie este nevoie de 1.405 lei, pentru îmbrăcăminte şi
încălţăminte - 651 de lei, locuinţă - 1.781 de lei, dotarea locuinţei - 220 de lei, cheltuieli cu locuinţa - 477 de
lei, produse de uz casnic şi igienă personală - 238 de lei, servicii - 488 de lei, educaţie şi cultură - 546 de lei,
îngrijirea sănătăţii - 107 de lei, recreere şi vacanţă - 234 de lei, fondul de economii al familiei - 615 de lei.

O cu totul altă dimeniune, să recunoaştem, care, privită prin prisma realităţii româneşti, se apropie chiar de
ceea ce se numeşte „clasă medie”.

Şi nu trebuie uitat un amănunt: coşul minim, de oricine ar fi stabilit, cuprinde alimente sau servicii de slabă
calitate: presa a relatat că în 2017 Institutul Naţional de Statistică încludea în coşul lunar alimente precum
untura, cartofii, mezelurile sau pastele făinoase. O familie „mânca” lunar 13 kilograme de cartofi şi 37 de
kilograme de pâine, dar numai 800 de grame de peşte, 3 kilograme de mere, 500 de grame de citrice şi 400
de grame de carne de oaie. Untul lipsea, înlocuit de untură şi margarină.

Coşul minim de consum este, la fel ca alţi indicatori, precum PIB, un instrument politic şi economic, menit
să ofere o anumită dimensiune în calcule şi nu să măsoare gradul de bunăstare şi de mulţumire al unei naţii.

Astfel de dileme au fost încercate şi de alte persoane, primul exemplu fiind chiar cratorul PIB, Simon
Kuznets, laureat al premiului Nobel, care atenţiona Congresul american, încă din 1934, că nivelul de
bunăstare al unei naţiuni poate fi dedus numai cu aproximaţie în urma calculării venitului naţional. Marea
greşeală, spun criticii, este faptul că orice activitate economică este socotită bună şi valabilă pentru averea
naţională: consum sporit de carburanţi egal bunăstare, chipurile, chiar dacă asta înseamnă epuizare de resurse
naturale şi poluare; consumul de alcool şi tutun antrenează şi consumul de medicamente şi costurile cu
îngrijirea medicală, adică PIB în plus; înarmarea înseamnă PIB mai mare, dar înseamnă oare şi o îmbunătăţire
a calităţii vieţii?

La fel şi în cazul coşului minim: o famile de 2,8 peroane poate avea un trai decent într-un sat din Vaslui cu
o sumă pe care o altă familie din Teleorman, ca să luăm un nume la întâmplare, nu s-ar descurca nici jumătate
de lună, iar alţii din Bucureşti nici măcar o săptămână.

O noua taxă auto, în plină procedură de infringement deschisă

împotriva României. „Încercăm să găsim variante în
concordanţă cu directivele”
Sursa: Mediafax

Graţiela Gavrilescu spune că nu este gata o formulă de calcul pentru noua taxă auto şi, după ce grupurile de
lucru vor avea o variantă sustenabilă astfel încât să nu poată fi atacată, va fi informată populaţia. Ministrul
spune că se caută soluţii pentru respectarea directivelor europene.

„Încercăm să găsim variante astfel încât să fie în concordanţă cu directivele europene. În momentul în care
vom avea o formulă de calcul care să fie sustenabilă, să nu poată fi atacată, o să informez public cetăţenii. Să
dea inclusiv prin act normativ prin care să purtăm o discuţie prin care să informăm cetăţenii”, a declarat
ministrul Mediului, vicepremierul Graţiela Gavrilescu, la Antena3.

În ceea ce priveşte stabilirea unui termen în privinţa taxei auto, Gavrilescu a spus că trebuie să dea dovadă
de „responsabilitate”
„Am reuşit să adoptăm într-un timp scurt o ordonanţă pentru restituirea acestei taxe. Lucrul acesta s-a făcut
este pentru că un volum foarte mare de documente a fost adus la ANAF, iar procesarea documentelor necesită
timp”, a mai spus ministrul.

Totodată, Graţiela Gavrilescu a mai spus că grupurile de lucru se vor întâlni săptămânal pentru a fi găsită cea
mai bună soluţie.

„Eu le-am spus un lucru celor cu care lucrăm ca să găsim variante, este că în fiecare săptămână încearcă să
se întâlnească astfel în timp scurt să găsim o variantă. Eu nu vă pot promite că avem o variantă într-o lună,
două. Atunci când aplici o formulă de calcul e mai greu. În primul rând nu vorbim de taxă, ceea ce încercăm
să găsim noi nu este o taxă. Tocmai de aceea am spus că nu fabricăm nici un fel de impozit, contribuţie sau
ce o să fie el, atâta timp cât nu lăsăm o perioadă de timp pentru a informa populaţia. Cred că trebuie să facem
o foarte bună informare care ţine loc de prevenţie, pentru că prevenţie nu trebuie să fie doar în sănătate,
trebuie să fie în toate domeniile”, a mai spus Gavrilescu.

Deşi România este una dintre cele mai poluate ţări, iar mai multe studii arată că Bucureştiul este cel mai
aglomerat oraş din Europa, Ministerul Mediului nu a reuşit nici în 2018 să elaboreze, şi totodată să-şi asume,
o nouă Taxă Auto.

Încă din 2017, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, promitea că la începutul anului 2018 se va
implementa un nou timbru. Între timp, Comisia Europeană a deschis, în primăvară, o procedură de
infringement împotriva României, deoarece autorităţile nu au întreprins măsurile necesare pentru a respecta
valorile limită convenite privind calitatea aerului. Dosarul a fost înaintat de Comisia Europeană la Curtea de
Justiţie a Uniunii Europene.

De ce importăm energie, când vom investi, pe când o stategie?

Întrebările care apar după greva minerilor de la CEO
Sursa: Mediafax

Greva minerilor de la CE Oltenia şi implicaţiile asupra sistemului energetic naţional nu a făcut decât să aducă
în atenţie un număr de probleme ignorate ani de-a rândul: investiţiile în producţia de energie, nevoia de
retehnologizare, situaţia financiară, lipsa de coerenţă în politicile energetice.
Toată această iarnă, nu numai în perioada grevei, România a fost un importator de energie, chiar şi în zilele
cu conum redus. La momentul scrierii acestui text, sâmbătă 19 ianuarie, la ora 12,46 consumul era de 8.233
MW, producţia de 7.156 MW iar importul de 1.076 MW. Pe piaţa angro de electricitate preţul ajungea,
repetăm, sâmbăta, într-o zi fără consum industrial, şi la 650 lei MWh, aproape pe maximul pieţei din toate
timpurile, atins în 2017.

Cum s-a ajuns în acestă situaţie?

Primul lucru, lipsa unei strategii clare în domeniu, cu toate că mai fiecare ministru al sectorului a elaborat,
gândit sau pus în dezbatere aşa ceva. MEDIAFAX a dat, în peste 26 de ani de activitate, în jur de 600 de ştiri
despre „strategie energetică”, prima referire la o strategie de acest tip apare în declaraţia unui fost şef al
RENEL, care vorbea de o strategie pentru următorii 20 de ani. Un an mai târziu ministrul de atunci al
Industriei, Radu Berceanu, anunţa strategia acelui moment, rezumată scurt de cuvântul „închidere”. De mine,
de capacităţi de producţie, de diverse altele. În 2001, Guvernul aprobă o strategie energetică pe termen mediu,
adică 2001 – 2004 (pare a fi mai degrabă pe termen scurt): restructurări, privatizări, scumpiri, idei puţine şi
fixe. Un an mai târziu Guvernul aprobă o Strategie energetică pe termen lung, fără ca termenul „lung” să fie
clar definit. Acelaşi bla-bla: restructurări, privatizări, scumpiri.

Urmează strategii în 2006, mai multe variante şi cu implicarea experţilor preşedintelui jucător, strategie care
se împiedecă într-o strategie energetică în discuţie la nivel european, astfel că a noastră rămâne cumva în
suspensie. În toată tevatura apare şi o strategie energetică a Bucureştilor, proiect de 2,5 milioane de euro, cu
actori binecunoscuţi - RADET, ELCEN, CET-uri. Care este rezultatul astăzi? Toată lumea în insolvenţă!

Ba au fost tot felul de curiozităţi: "tehnicile eficiente de gătit", pentru reducerea consmului de energie în
zonele rurale, precum şi "diseminarea de pliante", văzută ca o măsură de creştere a eficienţei energetice.

Tot aşa în 2009, în 2011, în 2013, în 2014, 2015, 2016, 2018, mereu noi miniştri, proiecte, dezbateri,
restructurări, privatizări, scumpiri, gaze de şist. Mai mult, ministrul din 2015 spunea că nu avem capacitatea
umană pentru a finaliza strategia energetică, pe simulări şi scenarii. Orice va fi însemnând asta. Acelaşi
ministru, ceva mai târziu: E adevărat că nu avem o strategie energetică, dar nici Europa nu are!

Ministrul Anton Anton a pus, în urmă cu o lună şi jumătate, în dezbatere publică un nou proiect, criticat de
mai toate organizaţiile din domeniu.

În toţi aceşti 30 de ani de după revoluţie proiectele sau retehnologizările au rămas în stadiul de proiect. O
putere instalată de 24.000 MW nu poate asigura un consum de 9.000 MW, iar importul a fost constant în
această iarnă, zilnic, între 500 şi 2000 MW.

În plus, statul a descoperit că societăţile din energie pot da bani la buget, deşi nu a excelat în grija faţă de
companiile la care este acţionar. Suma totală pe care Ministerul Finanţelor a cerut-o anul trecut de la marile
companii la care statul este acţionar, prin dividende, este de 2.361 miliarde lei, conform notei de
fundamentare a ultimei rectificări a bugetului de stat. Veniturile din dividende sau vărsăminte cuvenite
bugetului de stat au fost reestimate cu un plus de 1.912 miliarde lei, ca urmare a centralizării sumelor
repartizate de către operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat din profitul exerciţiului
financiar al anului 2017. După apariţia vestitei OUG 114/2018, statul pare că vrea să ia nu numai lâna de pe
oaie, ci pielea cu totul, pentru că a impus companiilor, prin ordonanţa menţionată, o taxă de 2% pe cifra de
afaceri şi cedarea unei trimi din rezervele acumulate, asta după ce oricum plătesc dividendele suplimentare.
Fundamental, comportamentul este corect, fiind principiul de bază al capitalismului: compania produce
profit, acesta este repartizat acţionarilor. Problema este că orice acţionar responsabil din lumea aceasta
priveşte, înainte de a cere, de a vota distribuirea dividendelor, planurile de afaceri şi de investiţii ale
companiilor, ia în calcul dezvoltarea acestora, pentru simplul motiv că va vrea dividende nu numai într-un
an sau doi, ci mult mai mulţi.

În plus, conform aceleiaşi OUG 114, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor trebui să vândă 65% din producţie
la preţul de cost plus 5%, conform normelor emise de ANRE, pentru a asigura plafonarea peţurilor pentru
consumatorii casnici, care reprezintă o cincime din total. Oficial, companiile nu au anunţat care vor fi efectele
acestor prevederi asupra cifrelor lor de afaceri şi asupra planurilor de investiţii. Nuclearelectrica se află în
plin plan de retehnologizare a Unităţii 1 de la Cernavodă, pentru extinderea activităţii, dar şi în negocieri
pentru Unităţile 3 şi 4, iar Hidroelectrica anunţase un plan de investiţii pe 5 ani în valoare de peste 5,6 miliarde
lei.

Şi alte companii din domeniul energetic se văd nevoite să acţioneze: Engie, de exemplu, şi-a notificat clienţii
industriali că, după apariţia OUG 114, va scumpi gazele naturale, conform unor relatări din presă.

Faptul că minerii din Oltenia nu au mai livrat o săptămână cărbune nu ar fi trebuit să aibă un impact prea
mare asupra sistemului. Şi practic nici nu prea a avut; dar ani şi ani de indiferenţă şi inactivitate, nu atât din
partea companiilor cât din partea decidenţilor vor aduce sistemul energetic, în curând, într-o situaţie cu
adevărat fără ieşire.

SONDAJ: Un angajat din cinci crede că lucrează în domeniul

nepotrivit şi îşi doreşte o reconversie profesională
Sursa: Mediafax

Doi din cinci angajaţi români se declară nemulţumiţi de situaţia lor profesională actuală şi iau în calcul o
schimbare de job anul acesta, iar unul din cinci se gândeşte chiar la o schimbare de carieră, considerând că
lucrează în domeniul nepotrivit pentru el, arată un sondaj realizat de BestJobs.

Cel mai important motiv pentru care românii şi-ar schimba jobul sau chiar cariera rămâne salariul, pentru
mai mult de jumătate dintre cei care iau în calcul să facă un astfel de pas în 2019, urmat de lipsa oportunităţilor
suficiente pentru dezvoltare profesională (39%) sau de nevoia de schimbare a angajatorului, a mediului de
lucru ori a echipei (28,5%). Alţi aproape 18% dintre cei care se gândesc să-şi schimbe jobul nu se simt
motivaţi în poziţia actuală, 14% îşi doresc mai mult timp liber, iar pentru 10,7% dintre respondenţi este dificil
să avanseze în cadrul companiei. Nu în ultimul rând, aproximativ 27% susţin că nu le place ceea ce fac sau
consideră că domeniul în care lucrează nu se potriveşte cu aptitudinile lor profesionale, majoritatea fiind din
rândul angajaţilor care se gândesc la o reconversie profesională.
Când evaluează o nouă oportunitate de job, cele mai importante două criterii sunt, la egalitate, salariul şi
beneficiile extra-salariale împreună cu programul de lucru, pentru circa 86% dintre respondenţi. Urmează
domeniul de activitate al companiei, de care ţin cont 39,3% dintre angajaţi, şi proximitatea biroului faţă de
casă, care contează la fel de mult ca perspectivele de dezvoltare în cadrul companiei, după cum au punctat
32% dintre respondenţii sondajului BestJobs. Totodată, candidaţii mai evaluează poziţia în piaţă şi reputaţia
angajatorului (14,3%) şi inclusiv părerile despre angajator din social media (7,7%).
„Interesant este că, în premieră, programul de lucru contează la fel de mult ca pachetul salarial la evaluarea
unei oferte de job. Cu alte cuvinte, oamenii pun tot mai mult preţ pe echilibrul dintre viaţa la job şi timpul
personal, pe care nu mai sunt dispuşi să-l sacrifice atât de uşor în folosul companiei. În plus, generaţia tânără
este mult mai flexibilă şi dispusă la schimbări radicale în carieră, pe care le vede ca pe o provocare, dar şi ca
pe un mod de a-şi descoperi talentele. De aceea vedem un procent atât de mare de salariaţi care vor să îşi
schimbe jobul sau, mai mult, să ia decizia radicală de a-şi schimba complet domeniul de activitate”, a declarat
Călin Fusu, CEO al companiei de recrutare BestJobs.

Flexibilitatea când vine vorba despre programul de lucru, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia profesională în
cadrul companiei, este principalul beneficiu pe care şi-l doresc de la un potenţial angajator aproximativ 68%
dintre cei chestionaţi, urmat de posibilitatea de a lucra de acasă (52%), precum şi de acordarea mai multor
zile de concediu de odihnă (44%). Totodată, jumătate dintre respondenţi şi-ar dori de la viitorul angajator
abonamente la clinici medicale private şi programe de dezvoltare sau training-uri. Un sfert dintre salariaţi
pun preţ pe programele de reduceri pentru serviciile oferite de către partenerii agreaţi ai companiei, alţi 17,8%
vor abonamente la săli de sport, iar 7,2% şi-ar dori un spaţiu pentru recreere la birou.

Peste jumătate dintre angajatori vor reduce costurile cu personalul din cauza majorării salariului minim pe
economie

De cealaltă parte, peste jumătate dintre angajatorii care au răspuns sondajului au declarat că, în urma creşterii
salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, vor lua măsuri pentru reducerea cheltuielilor cu personalul.
Astfel, aproximativ un sfert dintre angajatori iau în calcul reduceri de personal, fie prin comasarea anumitor
funcţii sau responsabilităţi, fie prin restructurarea anumitor poziţii sau prin automatizarea de procese care ar
elimina resursa umană aferentă, iar alţi 14% analizează restrângerea pachetelor de beneficii extra-salariale.
Pentru 12% dintre companii, majorarea salariului minim va determina cel mai probabil îngheţarea altor
creşteri salariale planificate la nivel de companie pentru acest an. Restul de 49% nu prevăd vreun impact pe
care salariaţii să îl resimtă.

Efervescenţa pieţei muncii determină însă mulţi angajatori să continue procesul de recrutare şi în 2019, atât
pentru poziţii noi, cât şi pentru acoperirea poziţiilor existente pe care se înregistrează fluctuaţii de personal.
Cei mai mulţi angajatori (44%) estimează că vor deschide până în 10 poziţii noi în primul semestru din 2019,
iar 37,2%, între 10 şi 50 de poziţii, existând totodată şi cazuri unde vor fi deschise peste 100 de poziţii. O
treime dintre poziţiile noi vor fi acoperite de un singur candidat, în timp ce pentru aproximativ jumătate
companiile caută să recruteze între 2 şi 5 angajaţi. Deşi angajaţii speră la salarii mai mari de la viitorul job,
cei mai mulţi angajatori (46,5%) spun că ofertele salariale ale companiei vor fi similare celor din 2018. Numai
un sfert dintre companii spun că vor oferi un salariu mai mare cu până la 5%, alţi 16,3% vor creşte ofertele
salariale cu 6-9%. Există însă şi angajatori pregătiţi să ofere salarii cu 10-15% mai mari noilor angajaţi anul
acesta (7%) sau chiar cu 20% mai mari (2,3%), mai arată sondajul BestJobs.

În privinţa beneficiilor extra-salariale noi pe care le vor oferi salariaţilor în acest an, companiile au precizat
că acestea vor fi: petreceri pentru angajaţi (11,7%), teambuilding-uri (10,7%), prime pentru ocaziile speciale
(10,2%), bonuri de masă (10,2%), abonamente la clinici medicale private (8,8%), cursuri şi training-uri de
dezvoltare personală (8,3%). Doar 5,4% dintre angajatori spun că vor oferi program flexibil, iar mai multe
zile de concediu de odihnă vor fi acordate de către 3,4% dintre respondenţi. Printre beneficiile ce vor mai fi
acordate se numără transport gratuit, fructe şi/sau cafea gratuite la birou, abonamente la săli de sport etc.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 23 decembrie 2018 - 9 ianuarie 2019 pe un eşantion de 1.411
utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban, şi pe un eşantion de 382 companii mici, medii şi mari din
România.

BestJobs este o platformă de recrutare online cu o experienţă de peste 18 ani în domeniu, cu peste 25.000 de
joburi active în orice moment, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Forumul economic de la Davos: Cei care vin la summit sunt

mai bogați ca oricând; elita financiară a prosperat după criză
Sursa: Hotnews

La un deceniu de la declanșarea crizei financiare, participanții la Forumul Economic Mondial de la Davos,

care va avea loc săptămâna viitoare (22 - 25 ianuarie), par să fi recuperat ce au pierdut, și chiar mai mult
decât atât, comentează publicația Bloomberg, citată de Mediafax.

David Rubenstein și-a dublat averea din 2009, iar cea a lui Jamie Dimon s-a triplat. Iar Stephen Schwarzman
și-a sporit averea de șase ori. Sunt niște rezultate remarcabile, privite prin prisma tulburărilor economice și
politice din ultimul deceniu, de la Lehman Brothers la Brexit, până la Donald Trump. Averile a circa zece
participanți din 2009 de la Davos au crescut cu 175 de miliarde de dolari, în timp ce averea medie a
gospodăriilor americane a stagnat, a scris Bloomberg.

Datele ilustrează decalajul din ce în ce mai mare dintre cei 0,1% și restul locuitorilor planetei. Datele UBS și
PwC arată că averile miliardarilor lumii au crescut de la 3.400 miliarde de dolari în 2009 la 8.900 miliarde
de dolari în 2017.

Acțiunile băncilor centrale împotriva crizei au dus la creșteri de prețuri ale acțiunilor și a altor active.

Toate acestea înseamnă că bărbatul Davos, pentru că manifestarea rămâne copleșitor de masculină, exercită
mai multă autoritate și vizibilitate decât oricând.

Dimon se întoarce la World Economic Forum cu un JPMorgan Chase & Co. mai mare și mai profitabil ca
oricând. Schwarzman a făcut din Blackstone Group cel mai mare manager de active alternative din lume, în
valoare de 457 miliarde de dolari la 30 septembrie 2018, de la 95 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2008.

Și Davos rămâne la fel de popular ca niciodată. Forumul, intitulat "Globalizarea 4.0", este așteptat să
găzduiască 3.000 de persoane. Anul acesta, George Soros găzduiește o cină la care va vorbi, iar JPMorgan al
lui Dimon organizează o petrecere. Bill Gates va fi din nou prezent, ca și co-fondatorul Carlyle Group, David
Rubenstein, care găzduiește o emisiune la Bloomberg TV și a cărui avere s-a dublat în ultimul deceniu.

Pentru cei cu puține sau fără active, a fost un deceniu mult mai dificil. Salariile au stagnat și, în timp ce
piețele de acțiuni au crescut, tot mai puțini adulți din SUA au investit în bursă, în prezent fiind mai puțini
decât în 2009. Sumele primite de directorii executivi ai celor mai mari companii americane sunt acum de 312
ori mai mari decât salariul mediu anual al muncitorului tipic, în timp ce în 2009 erau de 200 de ori mai mari,
de 58 de ori în 1989 și de doar 20 de ori în 1965.

Recentele turbulențe de pe piețele bursiere ar putea însemna rememorări dureroase ale anului 2009 pentru
unii participanți. Bursa americană a avut în 2018 cel mai rău an de la criza financiară, în timp ce petrolul a
încheiat anul cu cea mai mare scădere trimestrială din 2014. Și exită mult mai multe riscuri, de la Brexit la
negocierile comerciale dintre SUA și China și la lupta continuă dintre președintele Donald Trump și Congres
asupra bugetului.

Toate acestea pot însemna că omul Davos și-a atins punctul culminant.

Surprizele din noua lege a salarizarii. Majorările nu-s pentru

toată lumea
Sursa: DCNews

De la 1 ianuarie 2019 toți cei cu salariu minim pe economie ar trebui să primească o mărire, mărire care va
fi de la anul diferențiată, în funcție de studii. Măririle de salarii însă se vor aplica în anumite condiții din
cauza unor capcane în noua lege a salarizării.

Noua lege a salarizării spune că nu toți angajații cu studii superioare vor beneficia de mărirea salariului minim
la 2.350 de lei.

La o lectură mai atentă, descoperim că angajații cu o vechime de sub un an nu vor fi beneficiarii măririi
salariului minim pe economie.

Mai există o situație în care angajații nu vor beneficia de mărirea salariului și anume aceea în care angajatul
are alte studii decât domeniul în care lucrează.

Așadar, vor beneficia de mărire numai angajații care lucrează într-un loc de muncă pentru care este necesară
diploma obținută în facultate și au o vechime de un an.

La vechime se pot adăuga și internship-urile dar numai dacă au fost efectuate pe domeniul pentru care
angajatul lucrează în prezent.

Cum se calculeaza şi cine plăteşte taxele la noile salarii minime pe economie

Împortant de reținut este faptul că pentru a primi un salariu mărit de la 1 ianuarie trebuie ca angajatul să aibă
vechime de cel puțin un an în domeniul în care lucrează, fie că are studii specifice, fie că nu.

Amenzi pentru firmele care nu majorează salariile. Cât riscă patronii

O altă situație care nu se încadrează la mărirea salariului este aceea în care o persoană cu studii superioare
ocupă un post care nu necesită acest lucru dar este din domeniu studiilor.

O situație specială este și în cazul celor angajați cu program parțial. Salariul de 2.350 a fost stabilit pentru un
program normal, de 167,333 de ore pe lună (în medie), ceea ce înseamnă un minimum obligatoriupentru
programul parțial. Angajatorul ve fi nevoit să se raporteze la 2.350 de lei în vederea acordării salariului pentru
programul parțial pentru cel care îndeplinește restul de condiții însă va trebui să plătească contribuțiile la
valoare salariului minim.

Ordonanța 114, impact. Analiza va fi făcută publică

Sursa: DCNews

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIMMR) organizează luni o
conferinţă de presă în cadrul căreia va fi prezentată analiza de impact a OUG 114/2018 în rândul IMM-urilor
din România.

De asemenea, discuţiile vor viza şi poziţia CNIMMR privind priorităţile Preşedinţiei române la Consiliul UE
2019 şi modificările regimului sancţionar al ANPC.

La conferinţă vor participa Florin Jianu - preşedinte CNIMMR, Ovidiu Nicolescu - preşedinte de onoare al
CNIMMR, Liviu Rogojinaru - secretar-general al Consiliului şi Dragoş Petrescu - preledintele Asociaţiei
Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA).

Ce modificări suferit ordonanța

Ordonanţa de Urgenţă 114 din 29 decembrie 2018 instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul
energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar.

În energie, companiile vor plăti o contribuţie de 2% din cifra de afaceri iar în telecom această contribuţie este
de 3%. Totodată, preţul gazelor şi al energiei electrice va fi plafonat la 68 lei/MWh în perioada 1 aprilie 2019
- 28 februarie 2022, iar ANRE va elabora în ianuarie o metodologie în acest sens.

Pe de altă parte, Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR
mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi "taxă pe lăcomie".

Oamenii cu cele mai MARI creșteri salariale din România,

amenințare cu grevă
Sursa: DCNews
Salariații din Sănătate au beneficiat de cele mai mari creșteri de salarii din sectorul bugetar în ultimul deceniu.
Cu toate acestea, există nemulțumiri. Sindicaliştii din Sănătate au amenințat recent cu o posibilă grevă.

Veniturile salariaților din Sănătate au crescut de aproape trei ori în perioada 2009 - 2018. De asemenea, a
crescut și numărul de angajați din spitale: 5.000 de noi locuri de muncă în aceeași perioadă (2009-2018).

La cât a ajuns valoarea salariului mediu

Salariul mediu net din Sănătate a ajuns la valoarea de 3.536 de lei net în noiembrie 2018 (cu 27% mai mare
decât salariul mediu la nivelul întregii economii).
În rândurile de mai jos, vedeți exact care au fost modificările salariile din ultimii ani în domeniul Sănătății:

Decembrie 2009
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1019 net - 713
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 2199 net - 1539

2010
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1301 net - 911
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 3253 net - 2277

2011
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1301 net - 911
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 3253 net - 2777

2012
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1301 net - 911
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 3253 net - 2277
2013
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1301 net - 911
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 3253 net - 2277

2014
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1301 net - 911
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 3253 net - 3253
Medic rezident an 1, gradația 0 - bursă rezidențiat
670

2015 - 1 ianuarie
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1401 net - 981
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 3353 net - 2347
Medic rezident an 1, gradația 0 - bursă rezidențiat
670

2015 - 1 octombrie
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1751 net - 1226
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 4191 net - 2934
Medic rezident an 1, gradația 0 - bursă rezidențiat
670

2016 - 1 august
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1914 net - 1340
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 5443 net - 3810
Medic rezident an 1, gradația 0 - bursă rezidențiat
670
2016 - 31 decembrie
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1985 net - 1390
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 5987 net - 4191
Medic rezident an 1, gradația 0 - bursă rezidențiat
670

2017
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 1985 net - 1390
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 5987 net - 4191
Medic rezident an 1, gradația 0 - bursă rezidențiat
670

2018 - 1 ianuarie
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 2482 net - 1452
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 7484 net - 4378
Medic rezident an 1, gradația 0 - bursă rezidențiat
670

2018 - 1 martie
Medic rezident an 1, gradația 0
brut - 5700 net - 3335
Medic primar - UPU, gradația 5
brut - 16611 net - 9717
Medic rezident an 1, gradația 0 - bursă rezidențiat
670

Bomba care aruncă-n aer Legea pensiilor! Dezvăluire fără

precedent
Sursa: stiripesurse.ro
Sindicaliștii din Poliție lansează un nou atac la adresa Guvernului Dăncilă. După ce, recent, au făcut public
fluturașul de salariu al ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan, acum sindicaliștii fac praf legea pensiilor.

Potrivit unor calcule prezentate de reprezentanții Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” (SPRD),
pensiile militare sunt în picaj, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Polițiștii susțin că pensiile acordate înainte de 15 septembrie 2017 au fost cele mai mari, iar cele de după 1
ianuarie 2018 scad încontinuu. Aceștia prezintă cazul unui individ care dacă ieșea la pensie „cu 7.474 lei
brut, în perioada neagră ( septembrie-decembrie 2017), culmea, lua pensie netă, mai mare cu 1.000 lei
aproape”.

Pentru ca tot nu pricepeam cum calculeaza Casa Sectoriala de Pensii a MAI, pensiile militare, m-am enervat,
am stat toata noaptea la birou si am reusit sa fac un fisier de calcul al pensiei militare, in Excel ( il gasiti pe
link!) . Calculele par bune pentru ca le-am verificat cu 3 decizii de pensie militara, din perioada septembrie
2017-2018.

Rezultatul e socant. Daca pensiile inainte de 15 septembrie 2017 au fost clar cele mai mari, culmea, cele mai
mici sunt pensiile calculate dupa 1 ianuarie 2018. Pensiile calculate dupa 1 ianuarie 2018 sunt in scadere
chiar si fata de perioada considerata „neagra”, 15 septembrie 2017-31 decembrie 2017.

Scaderea se datoreaza trecerii contributiei individuale la bugetul statului (25%) in sarcina politistului si
majorarii CASS la angajatul politist. Scaderea impozitului (de la 16%, la 10%) a influentat prea putin,
scaderea drastica a pensiilor militare.

In foto aveti exact rezultatul calculelor pentru un politist cu o medie a salariiilor brute de 7474 lei si care a
iesit la pensie, in 2018. Am decizia lui de pensie, la birou. Daca respectivul iesea cu 7474 lei brut, in perioada
neagra ( septembrie-decembrie 2017), culmea, lua pensie neta, mai mare cu 1000 lei aproape.

Si cand ma gandesc ca s-a intentionat, in proiectul de OUG 114/2018, sa se impuna pensionarilor militari sa
plateasca si 10% CASS, din pensie….Ce ne-a facut PSD-ul din 2017, incoace, e absolut incredibil….

Schimbări majore pentru Declaraţia Unică. Tot ce trebuie să

ştie persoanele fizice cu venituri extrasalariale: Care este
termenul de depunere şi în ce format trebuie depusă declaraţia
Sursa: Ziarul Financiar
Persoanele fizice care au realizat anul trecut venituri extrasalariale din activităţi independente, dividend,
jocuri de noroc, chirii şi alte surse au obligaţia de a-şi definitiva impozitul pe venit pentru 2018 până pe data
de 15 martie.

„Partea foarte bună este că lucrurile par mai clare. Nu avem multe modificări. Aş spune că devine mai uşor,
dar persoanele în vârstă vor fi afectate, încât declaraţia unică nu mai poate fi depusă anul acesta decât în
format electronic. Ordinul cu formatul declaraţiei a fost publicat în Monitorul Oficial, iar programul
electronic va fi pus pe site-ul ANAF unde este şi programul de anul trecut”, explică Adrian Benţa, consultant
fiscal.

Şi în 2019 se păstrează obligaţia de a plăti contribuţia la sănătate pentru veniturile extrasalariale dacă realizezi
mai mult de 12 ori salariul minim pe economie, adică 24.960 lei. „Pentru ce este peste, se percepe 10% din
salariul minim, adică 208 lei pe lună”.

Anul aceste se păstrează scutirea la plata contribuţiei la sănătate şi a celei la pensie pentru persoanele cu
venituri din drepturi de autor dacă sunt şi salariate.

Pe de altă parte, „se păstrează plata la pensii pentru persoanele care înregistrează venituri din activităţi
independente chiar dacă sunt salariate, dacă sunt peste plafon. Acum, codul fiscal face referire la mai multe
salarii minime. (...) Există un proiect de modificare a Codului Fiscal, ca sigurările sociale pentru veniturile
extrasalariale vor fi calculate la nivelul de 2080 lei ori 12 luni”.

Restricții în Primăria Motru, pentru că angajații nu au

acceptat de bunăvoie renunțarea la drepturile salariale!
Liderul de sindicat, revoltat, primarul neagă
Sursa: Gorjeanul
După discuțiile eșuate privind renunțarea de către angajații primăriei din Motru la drepturile salariale, șeful
administrației locale a schimbat foaia, impunând reguli dure în instituție. Mai exact, printr-o dispoziție a
edilului Jianu, de joi, niciun angajat nu mai poate părăsi instituția fără ordin de deplasare, dacă destinația este
oraș sau delegație, dacă privește plecarea din localitate. Angajații văd asta drept o răzbunare, pentru că nu au
fost de acord să renunțe la sporul de condiții vătămătoare și la reducerea coeficienților. Cel mai afectat este
chiar liderul de sindicat, Pavel Tutunaru, care pleca zilnic câteva minute acasă pentru a-și administra insulina.
Edilul neagă spusele subordonaților săi și menționează chiar că a actualizat o dispoziție a fostului primar
Hanu, urmare a comportamentului neprofesionist al unor funcționari, care nu ar fi fost găsiți în birouri de
către cetățeni.

Pavel Tutunaru, lider sindicat Primăria Motru: “Este o răzbunare a primarului, pentru că salariații nu sunt de
acord cu măsurile lui. Vineri, a încercat cu tabele, să pună angajații primăriei să semneze ca să se folosească
de semnături ca să spună că oamenii sunt de acord să li se reducă salariile. Dar nu au semnat nici jumătate
din ei, pentru că le-am explicat că nu este bine. Edilul voia să ne bage banii de masă în salariu și să ne scadă
apoi coeficienții ca salariații să nu simtă nicio mărire. În ordonanța 114, primarul este obligat să ne dea și
banii de masă și voucherele, în caz contrar va primi amendă între 50.000-100.000 de lei. Ca să ascundă asta,
vrea să bage banii în brut și să taie coeficienții. Eu i-am solicitat să renunțe și el la sporul de proiect, adică la
2470 de lei cât ia acum ca spor pe lună, și renunțăm și noi la sporul de condiții vătămătoare. I-am spus să
renunțe la posturile vacante care sunt bugetate, 35 de posturi. I-am zi să renunțe la promovări și astfel ar fi
bani suficienți și pentru creșteri salariale și pentru tot, nu vrea, iar dacă face peste noi, vom da primăria în
judecată. Edilul are un salariu brut de 14.700 de lei, iar acum i se mărește la 16.240 brut”.
Gigel Jianu, primar Motru: “Am preluat o dispoziție mai veche a fostului primar Hanu și am actualizat-o
doar. Dacă liderul este afectat, normal că zice că nu a mai existat așa ceva. Eu nu am fost mulțumit de
randamentul unor funcționari, de fiecare dată când îi căuta cineva ei spuneau că sunt pe teren și când trebuiau
să justifice erau prinși cu minciuna, că spuneau că erau tocmai la persoana care îi căuta la birou. Și atunci am
spus că toată lumea care pleacă să o facă în baza unui ordin de serviciu, care se înregistrează într-un registru
special, dacă vine cineva la birou și îl caută pe funcționar noi știm unde este. Nu este răzbunarea mea, măsura
este luată cu mult înainte, iar legat de boala lui Tutunaru eu nu am știut nimic. Nu știu ce probleme de sănătate
are, iar în cazul său cred că sunt anumite prevederi legale. Nu am cunoștință de așa ceva, dar știu că prin
CCM avem stipulat că salariații au o zi liberă și plătită pentru a-și face anlize, în rest nu știu. În ceea ce
privește ultima întâlnire cu salariații, eu nu vreau tăieri, ci o plafonare a veniturilor la nivelul anului trecut,
tocmai pentru că la buget, anul trecut, am avut înregistrată o scădere cu 10%, iar anul acesta va fi sumbru,
scăderile vor fi și mai mari, iar fondul de salarii ar fi mult mai crescut cu peste 20%. Eu nu vreau să renunț
la sporul respectiv, deoarece ei nu știu cât muncesc eu pentru proiectele cu fonduri europene. Liderul nu știe
ce efort financiar îmi impune munca pentru aceste proiecte prin care eu aduc sute de miliarde în oraș. Nu știu
cum se va rezolva problema, pentru că, inițial, peste 90% au fost de acord să renunțe la spor, dar domnul
viceprimar Morega a început agitația”. Între sindicatul din primărie și edilul local există, fără tăgadă, mari
tensiuni și un conflict anunțat public de liderul de sindicat Tutunaru, acesta reproșându-i primarului că nu l-
ar fi găsit la birou pentru încheierea protocolului anunțat, dar și pentru alte probleme ce privesc buna
desfășurare a activității administrative. Ultimul meci s-a jucat, vineri, după ce edilul a luat o măsură
restrictivă care, spune sindicalistul, nu ar fi existat niciodată în Primăria Motru. Primarul i-a răspus lui
Tutunaru că decizia luată săptămâna trecută, prin care toți salariații ce părăsesc primăria în scop lucrativ o
pot face doar cu ordin de deplasare ori delegație semnată de șefii de birouri și contrasemnată de edil. “A dat
această decizie ca să nu îmi mai fac insulina. Eu sunt insulino-dependent. O să vin cu adeverință de la medic
că eu trebuie să servesc masa de cinci ori pe zi și să îmi fac doza de insulină. El pleacă peste tot, iar noi nu
avem voie să părăsim unitatea, deși funcționarul are treburi și în afara instituției” a completat Pavel. Salariații
sunt foarte nemulțumiți și văd acest demers ca o răzbunare a primarului, care le-a propus, luni, reduceri
salariale semnificative prin renunțarea de către salariați la drepturile lor. Aceștia sunt curioși, dacă regula
nouă se va aplica pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care ar fi de partea primarului. Jianu conduce
primăria municipiului de doi ani și jumătate, iar relațiile cu salariații nu au fost întotdeauna cordiale, dar,
niciodată nu a impus astfel de reguli în activitatea de serviciu. Angajații au făcut grevă spontană când
primarul a încercat, anul trecut, să le reducă oamenilor salariile prin diminuarea coeficienților la minim.
Protestul a schimbat situația. Edilul nu intenționează însă să renunțe la dispoziția dată săptămâna trecută,
subliniind că aceasta este de fapt un document aplicat cu ani în urmă în instituție fără ca salariații să fi ripostat
în vreun fel. Primarul așteaptă însă soluții pentru ca situația privind creșterile salariale să fie dezamorsată
pentru binele ambelor părți.

Fierbere la Rulmenți Bârlad! Angajații decid astăzi

declanșarea conflictului de muncă
Sursa: EstNews
Cei aproximativ 1.500 de angajați ai SC Rulmenți Bârlad vor decide astăzi dacă declanșează conflictul de
muncă.

Ultima zi de negocieri între conducerea fabricii, controlată de holdingul turcesc Kombassan, și liderii de
sindicat nu a adus nimic nou, așa încât vor începe formalitățile pentru declanșarea conflictului de muncă,
potrivit legislației în vigoare.

”Sâmbătă ar fi trebui să ne întâlnim pentru ultima oară, însă această întâlnire nu a mai avut loc. Nu a existat
niciun răspuns la cererile noastre, nicio ofertă, nimic. Nu am mai fost contactați pentru discuții. Mâine (luni,
21 ianuarie – n.r.) începem pregătirile pentru declanșarea conflictului de muncă, urmând toți pașii legali. Am
pregătit tabelele nominale care vor fi trimise pe secții, pentru ca oamenii să spună dacă sunt sau nu de acord”,
a declarat, pentru Est News, Vasile Roșca, liderul Sindicatului Liber ”Rulmentul” (SLR).

Conform legislației muncii, reprezentanții salariaților vor sesiza angajatorul cu privire la intenția declanșării
conflictului, precizând revendicările angajaților, motivarea acestora, precum și propunerile de soluționare.
Patronatul are obligația de a răspunde în scris sindicatelor, în termen de două zile lucrătoare de la primirea
sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.

În situația în care sindicaliștii nu au primit răspuns la toate revendicările sau, deși au primit, nu sunt de acord
cu argumentele conducerii, vor sesiza în scris Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui, în vederea inițierii
concilierii, procedură obligatorie pentru legalitatea unei eventuale greve generale.

Ședințele au loc în cadrul unei comisii formată din reprezentanți ai sindicatului, ai patronatului, precum și ai
ITM. În cazul în care conflictul colectiv de muncă nu este soluționat prin această procedură, va fi declanșată
greva generală.

Vasile Roșca, liderul SLR Bârlad, spune că a contactat inclusiv Camera de Comerț Română-Turcă pentru a
prezenta situația de la Bârlad.

Vineri, 18 ianuarie, sute de salariați ai fabricii de rulmenți din Bârlad au încetat lucrul și au organizat un
protest spontan în fața palatului administrativ. Oamenii au aflat că, în urma negocierilor pentru noul contract
colectiv de muncă, veștile nu sunt deloc îmbucurătoare. Conducerea întreprinderii a acceptat să le majoreze
lefurile cu doar 4,6%, în loc de 25% cât au cerut angajații. După mai multe discuții, liderii de sindicat au
înaintat propunerea ca majorarea salarială să fie cu o sumă fixă de 250 de lei, însă turcii din conducere nu au
fost de acord nici așa.

Mai sunt și alte drepturi pe care conducerea fabricii ar vrea să le taie de pe lista de revendicări, printre care
zilele de concediu de odihnă, ajutoare de înmormântare, tichete de masă etc.

Tensiunile din fabrică au izbucnit în decembrie, când oamenii ar fi trebuit să primească, potrivit contractului
colectiv de muncă, tichete cadou în valoare de 320 de lei, doar au primit doar de 200 de lei.

Vasile Roșca a calificat nedreaptă această decizie a conducerii, deoarece, susține el, anul 2018 a fost unul în
care s-a muncit foarte mult, producția a mers bine, iar oamenii au făcut ore suplimentare.