REVISTA PRESEI 03.12.

2018
Contents
Corina Creţu: Nu avem voie să ieşim de pe acest drum european......................................................... 1
Dăncilă despre Preşedinţia Consiliului UE: Vom avea de răspuns la provocări pe care nu le-a avut
nicio ţară ................................................................................................................................................. 2
Modificarea la Legea privind organizarea teritorială a României, promulgată ...................................... 3
Guvernul a aprobat Acordul pentru susţinerea Educaţiei ...................................................................... 4
Guvernul a aprobat Acordul pentru dezvoltarea domeniului construcţiilor .......................................... 4
Preşedintele Iohannis se va consulta cu partidele pe marginea proiectului "România educată" la
începutul anului viitor (surse) ................................................................................................................. 5
Dăncilă: Pentru sectorul construcţiilor, salariul minim brut lunar va fi de 3.000 lei .............................. 5
ROPEPCA: Schimbările propuse la regimul de taxare onshore lovesc industria dar şi preţurile pe piaţa
românească ............................................................................................................................................. 6
Ministrul Muncii, Marius Budăi: Rog sectorul privat să se gândească şi mai mult la investiţia în
oameni .................................................................................................................................................... 8
Deficitul bugetului consolidat a crescut cu 3, 3 miliarde de lei, în octombrie; soldul negativ este de
2,2% din PIB, la 10 luni ............................................................................................................................ 9
Teodorovici: Nu demisionez; nu am făcut niciun rău românului.......................................................... 10
Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene proiecte majore de aproape 4,6 miliarde
euro ....................................................................................................................................................... 12
Eurostat confirmă că România este pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate .................... 12
Iohannis, decizie importantă legată de cea de-a doua remaniere a guvernului Dăncilă ..................... 13
Noul ministru al Muncii îndeamnă la părăsirea guvernării de către PSD dacă scad pensiile: Mai bine
pleacă decât să se ajungă în situaţia asta ............................................................................................. 14
Viorica Dăncilă, interviu la TVR1 de 1 Decembrie: Preluarea preşedinţiei Consiliului UE, un examen pe
care îl dăm în faţa Europei/ Priorităţile României ................................................................................ 14
Incertitudinea continuă pentru companii. Firmele intră în 2019 fără ca transferul contribuţiilor să fie
lege ........................................................................................................................................................ 16
Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de
miliarde. Construcțiile ........................................................................................................................... 16

Corina Creţu: Nu avem voie să ieşim de pe acest drum

european
Sursa: Agerpres
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat sâmbătă, la Cluj, la un eveniment
dedicat Centenarului, că România nu are voie să iasă de pe drumul european, indiferent de greutăţi.

"România împlineşte 100 de ani de la Marea Unire, este un moment poate mai important decât oricare. Este
vorba de 100 de ani încărcaţi de istorie, de suferinţe, dar în care am avut, ca popor, speranţe pentru o viaţă
mai bună. România se află pe drumul cel mai bun pe care l-ar fi putut alege în această lungă călătorie. Mesajul
meu este acela că nu avem voie să ieşim de pe acest drum european, indiferent de greutăţile pe care le
întâmpinăm. Apartenenţa noastră la familia europeană nu are doar o încărcătură simbolică privind identitatea
noastră europeană, ci este şi o garanţie a progresului nostru economic, social şi politic", a spus Corina Creţu.

Comisarul european a mai spus că "în anii de apartenenţă la UE şi în perioada de pre-aderare, România a
beneficiat din partea UE de 45 de miliarde de euro ca sprijin în dezvoltarea economiei naţionale, contribuţia
fiind mai mică de 15 miliarde de euro".

Corina Creţu a adăugat că luni va fi prezentă la Oradea, pentru a participa la inaugurarea unui pod peste Criş,
proiect în valoare de cinci milioane de euro.

Comisarul european Corina Creţu a participat, sâmbătă, la un eveniment festiv dedicat Centenarului,
organizat de fundaţia Transilvania Leaders, eveniment la care au mai fost prezenţi, printre alţii, preşedintele
Academiei Române, Ioan Aurel Pop, fostul premier Victor Ponta, fostul ministru Ioan Rus, primarul Emil
Boc, fostul ministru Sorin Câmpeanu, parlamentari, oameni de afaceri, universitari, reprezentanţi ai
administraţiei locale.

Dăncilă despre Preşedinţia Consiliului UE: Vom avea de

răspuns la provocări pe care nu le-a avut nicio ţară
Sursa: Agerpres

România va trebui să dea un examen al maturităţii şi al capacităţii de exercitare a Preşedinţiei Consiliului

Uniunii Europene şi va trebui să răspundă unor provocări pe care nu le-a mai avut nicio altă ţară, este de
părere premierul Viorica Dăncilă, care este convinsă că mandatul va fi unul "de succes".

"Este o preşedinţie foarte grea, este o preşedinţie în care România va trebui să dea un examen al maturităţii
şi al capacităţii ei de preluare şi mai ales de exercitare a Preşedinţiei Consiliului UE. Vom avea de răspuns
unor provocări pe care nu le-a mai avut nicio altă ţară până acum. Mă refer la Brexit, mă refer la viitorul UE
post-Brexit şi aici vom avea summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, va trebui să răspundem la un acord politic
pe cadrul financiar multianual, va trebui să răspundem unor provocări legate de migraţie, de terorism, unor
provocări legate de politicile tradiţionale, atât de importante pentru România, cum sunt politica de coeziune
şi politica agricolă comună, dar şi unor politici noi, mă refer la politica de apărare, mă refer la migraţie, la
terorism, la politici pentru tineret şi toate aceste lucruri", a afirmat Dăncilă într-un interviu acordat TVR 1 şi
difuzat sâmbătă.

Şefa Guvernului a reiterat că "România este pe deplin pregătită să preia Preşedinţia Consiliului Uniunii
Europene", subliniind că fiecare ministru "are pe birou dosarul cu punctele pe care le avem pe agenda
europeană".
"România este pregătită atât din punct de vedere organizatoric, cât şi logistic, al programului pe care îl avem
pe timpul preşedinţiei. România a asigurat preşedinţia din umbră pe timpul preşedinţiei austriece, tocmai
pentru a avea o trecere lină de la preşedinţia austriacă la preşedinţia pe care o vom deţine noi. Deci, din
punctul acesta de vedere, suntem foarte pregătiţi. Fiecare ministru are pe birou dosarul cu punctele pe care le
avem pe agenda europeană, cu dosarele legislative şi nonlegislative existente la nivel european", a adăugat
Viorica Dăncilă.

Premierul a menţionat că "România va trebui să aibă un rol foarte important, un rol de mediator imparţial şi
facilitator de consens, ceea ce va face ca noi să fim cei care mediază între statele membre şi între toate
celelalte instituţii europene".

"Sunt peste 250 de dosare legislative şi nonlegislative. Este foarte mult. Suntem conştienţi de faptul că nu
vom putea închide toate aceste dosare. Eu am spus că vreau să avem o abordare ambiţioasă, dar, în acelaşi
timp, o abordare realistă. Ambiţioasă, pentru că ne dorim să închidem cât mai multe dosare, dosare cu mare
importanţă atât pentru UE, cât şi pentru România. Obiectivele prioritare sunt cele legate de politica de
coeziune, care ne ajută să eliminăm diferenţele de dezvoltare între state, între regiuni, între sate şi oraşe şi
politica agricolă comună, pentru că, aşa cum ştim, România are un potenţial agricol foarte mare, există foarte
mare interes pentru această politică şi trebuie să ne impunem ceea ce dorim noi de la politica agricolă comună.
Şi aş specifica plăţile directe, care trebuie să crească, care trebuie să fie la nivelul celorlalte state membri, la
menţinerea celor doi piloni, plăţile directe, politica rurală, să nu se plafoneze subvenţia pentru fermele mari",
a explicat Dăncilă.

Ea a mai spus că, prin preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, "România are şansa să dovedească că este o ţară
responsabilă, care aduce plusvaloare UE, că poate gestiona dosare importante şi că poate avea un rol decisiv
în creionarea viitorului UE".

Modificarea la Legea privind organizarea teritorială a

României, promulgată
Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi actul normativ care modifică şi completează Legea nr. 2/1968
privind organizarea administrativă a teritoriului României.

În iulie, Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi
completarea Legii 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

"Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de
constituţionalitate contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), precum şi ale art. 61 alin. (2)
coroborate cu cele ale art. 75", susţinea Iohannis în sesizare.

Şeful statului sesiza existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic, cât şi a unei configuraţii semnificativ
diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

CCR a respins pe 3 octombrie sesizarea preşedintelui Iohannis.

 Guvernul a aprobat Acordul pentru susţinerea Educaţiei

Sursa: Agerpres

Acordul între Guvern şi Federaţiile Sindicale Reprezentative din Învăţământ, prin care Executivul se
angajează să ia măsuri de sprijinire a Educaţiei, în concordanţă cu rolul prioritar al acestui domeniu, prevăzut
în programul de guvernare, a fost adoptat joi, prin memorandum, în şedinţa solemnă de la Alba Iulia.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, Acordul a fost semnat de premierul Viorica Dăncilă şi de liderii
federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ: Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale
Alma Mater, Simion Hăncescu, presedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, şi Marius Nistor,
preşedintele Sindicatului din Învăţământ Spiru Haret.

Acordul are în vedere creşterea sumelor destinate finanţării Educaţiei cu cel puţin 15% anual, comparativ cu
bugetul anului precedent, astfel încât să se ajungă la cel puţin 6% din PIB şi "devansarea creşterii salariale
prevăzute până în anul 2022, până la data de 1 septembrie 2020".

Totodată, documentul prevede "acordarea a două salarii brute pe an pentru dezvoltarea personală şi materiale
didactice" şi "acordarea unei sume de până la 5.000 euro pentru achiziţia şi modernizarea unei locuinţe,
precum şi cumpărarea terenului necesar construcţiei, pentru personalul didactic din mediul rural".

Conform Acordului, cadrelor didactice cu o vechime efectivă în învăţământ de minimum 30 de ani "li se
acordă la pensionare şase salarii medii brute pe economie".

De asemenea, în textul aprobat de Guvern se prevăd "crearea unui cont unic de dezvoltare prin intermediul
căruia toate universităţile să poată demara/ finaliza proiecte de investiţii" şi "construirea a cel puţin 1.000 de
grădiniţe cu program sportiv".

Guvernul a aprobat Acordul pentru dezvoltarea domeniului

construcţiilor
Sursa: Agerpres

Acordul între Guvernul României şi Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, care are scopul să
susţină dezvoltarea sectorului construcţiilor în România, a fost aprobat, joi, prin memorandum, în şedinţa
solemnă a Guvernului, desfăşurată la Alba Iulia.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, acordul a fost semnat la sfârşitul şedinţei de premierul Viorica Dăncilă
şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, Valentin Petrescu.

"Guvernul are în vedere măsuri pentru sprijinirea acestui domeniu, ţinând seama de faptul că sectorul
construcţiilor este prioritar pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programul de guvernare şi că această
activitate este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiţii publice şi private. Sectorul construcţiilor va
fi declarat sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani. Pentru
sectorul construcţii se va stabili un salariu minim brut lunar de 3.000 lei. Taxele datorate de angajator pentru
forţa de muncă vor fi eliminate, iar cele ce revin angajatului se vor stabili astfel încât salariul minim net lunar
să depăşească echivalentul în lei a 500 euro", se arată în comunicat.

Totodată, potrivit aceleiaşi surse, va fi introdusă certificarea profesională făcută de un organism de certificare
neutru, alcătuit din membri ai organizaţiilor patronale reprezentative, organizaţiilor profesionale, instituţiilor
de învăţământ şi specialiştii din domeniu.

De asemenea, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.

În domeniul legislaţiei, se va adopta legea Casei Sociale a Constructorilor în forma actualizată şi se va

perfecţiona legislaţia privind achiziţiile publice.

"O altă măsură va consta în introducerea obligativităţii de acordare a avansului pentru contracte de lucrări în
procent de 30%, în special pentru cele din fonduri europene şi pentru contractele de interes naţional, şi
restituirea acestuia prin reduceri procentuale la fiecare factură, până la finalizarea proiectului. În sprijinul
finanţării sectorului de construcţii se va înfiinţa un Fond de garantare pentru construcţii, cu participarea statului
în procent de 80% şi a firmelor de construcţii cu 20%", se mai arată în comunicat.

Preşedintele Iohannis se va consulta cu partidele pe marginea

proiectului "România educată" la începutul anului viitor
(surse)
Sursa: Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis se va consulta, la începutul anului viitor, cu partidele politice pe marginea
proiectului "România educată", care va fi lansat pe 5 decembrie, potrivit unor surse oficiale.

Sursele menţionate au precizat că proiectul "România educată" se va afla în dezbatere publică trei luni de la
momentul lansării, timp în care vor avea loc şi consultările cu partidele politice.

"Nu ne dorim doar un acord politic. Urmează trei luni de dezbateri pentru a vedea ce cred oamenii.
Preşedintele va media discuţia cu Executivul şi Legislativul. (...) Forma în care preşedintele Iohannis va face
consultările (cu partidele - n.r.) va fi comunicată la momentul respectiv. Consultările vor avea loc la începutul
anului viitor", au precizat sursele oficiale.

Proiectul "România educată" va fi lansat pe 5 decembrie la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, vor fi
prezentate viziunea şi strategia în privinţa educaţiei şi cercetării pentru orizontul 2018-2030 şi şapte rapoarte
tehnice privind cariera didactică, managementul educaţional, echitate de acces şi de rezultat, învăţământul
profesional şi tehnic, învăţământul superior, educaţia timpurie, evaluarea elevilor şi studenţilor.

Dăncilă: Pentru sectorul construcţiilor, salariul minim brut

lunar va fi de 3.000 lei
Sursa: Agerpres
Domeniul construcţiilor va fi declarat "prioritar şi de importanţă naţională" pentru economia românească, a
anunţat, joi, prim-ministrul Viorica Dăncilă, precizând că, pentru acest sector, va fi stabilit "un salariu minim
brut lunar de 3.000 de lei".

La începutul şedinţei solemne de Guvern de la Alba Iulia, premierul a anunţat că vor fi aprobate prin
memorandumuri "două acorduri în domenii prioritare pentru România - construcţii şi educaţie", care vor fi
semnate cu sindicatele şi patronatele imediat după reuniune.

"Acordul în domeniul construcţiilor: vom declara acest sector prioritar şi de importanţă naţională pentru
economia românească pentru următorii 10 ani. Pentru sectorul construcţiilor, vom stabili un salariu minim
brut lunar de 3.000 de lei, vom elimina taxele pe muncă pentru angajatori, iar pentru angajat le vom stabili
astfel încât salariul minim net lunar să depăşească echivalentul în lei a 500 de euro", a explicat Dăncilă.

Potrivit şefei Executivului, vor fi introduse şi alte măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru în
acest sector.

"O altă măsură va consta în introducerea obligativităţii de acordare a avansului pentru contracte de lucrări,
în procent de 30%, indiferent de sursa de finanţare şi restituirea acestuia prin reduceri procentuale la fiecare
factură, până la finalizarea proiectului", a arătat Dăncilă.

În sprijinul finanţării acestui sector va fi înfiinţat "un fond de garantare pentru construcţii cu participarea
statului în procent de 80% şi a firmelor de construcţii cu 20%", a informat premierul.

ROPEPCA: Schimbările propuse la regimul de taxare onshore

lovesc industria dar şi preţurile pe piaţa românească
Sursa: Agerpres

Schimbările propuse la regimul de taxare onshore analizate recent de Parlament vor afecta în egală măsură
industria românească de extracţie şi prelucrare a gazelor naturale şi buzunarele consumatorilor de energie,
afirmă reprezentanţii Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA),
într-un comunicat remis duminică AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor privind
impozitarea veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor
naturale, în data de 27 noiembrie, membrii Comisiei de Industrii şi Servicii, împreună cu cei ai Comisiei
pentru Buget, Finanţe şi Bănci, au propus eliminarea posibilităţii deducerii redevenţei din impozitul pe
veniturile suplimentare precum şi aplicarea acestui impozit luând în calcul un preţ de referinţă nerealizat.

O astfel de măsură va descuraja investiţiile în condiţiile în care Guvernul va reţine până la 18% ca redevenţă
şi 80% ca taxă suplimentară, lăsând companiile fără stimulente pentru a investi în continuare. În prezent,
statul reţine un maxim de 80% din venitul suplimentar, iar companiile ar trebui să păstreze 20%, menţionează
reprezentanţii companiilor din sector.
"Acest nou regim fiscal va afecta negativ viabilitatea unei părţi semnificative din industria gazului natural
din România, punând în pericol investiţiile noi şi implicit producţia internă de gaz. Este important de
menţionat că investiţiile în industria ţiţeiului şi a gazelor naturale au totalizat, în ultimii 5 ani, aproximativ 6
miliarde de euro", precizează sursa citată.

Mai mult, ROPEPCA estimează un risc crescut pentru scumpirea gazelor naturale în condiţiile descurajării
investiţiilor pe fondul accelerării declinului natural al producţiei.

"Riscul creşterii preţului gazului natural pe piaţa din România ca o consecinţă a amendamentelor fiscale
propuse este considerabil. Întrucât investiţiile viitoare sunt descurajate, rata de declin natural al producţiei va
accelera iar, într-un mediu cu cerere anticipată stabilă, volumele diminuate ale producţiei interne vor conduce
la inflaţie şi la diminuarea puterii de cumpărare. Impactul asupra consumatorilor vulnerabili va fi
semnificativ, întrucât această categorie este deja afectată de creşterea ponderii cheltuielilor cu încălzirea în
bugetul total al gospodăriei", se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii companiilor de explorare şi producţie petrolieră consideră fundamental greşită impozitarea

unui venit suplimentar determinat arbitrar prin raportare la un preţ de referinţă care nu este realizat de către
producătorii români de gaz natural. Totodată, impozitarea, discriminatorie, a unui venit nerealizat contravine
principiilor fundamentale ale Constituţiei României.

"Afectarea negativă a potenţialului investiţional privat va determina diminuarea veniturilor Bugetului

Statului şi va impacta negativ întregul sistem economico-social, întrucât impactul va cascada în întreaga
economie, determinând pierderi semnificative de locuri de muncă şi un efect negativ considerabil în PIB",
subliniază documentul citat.

Totodată, astfel de măsuri vor avea un efect negativ şi asupra securităţii energetice deoarece un regim fiscal
necompetitiv va determina reducerea semnificativă a investiţiilor în România şi fără investiţii masive,
producţia internă de gaz natural va continua să scadă iar ţara va fi nevoită să se bazeze pe importuri de gaz
natural.

De altfel, ROPEPCA arată că, prin modificările anticipate, care determină creşterea în continuare a sarcinii
fiscale, România devine, în mod evident, ţara cu cel mai puţin competitiv regim fiscal pentru sectorul onshore
al gazului natural din Europa.

"Astăzi, întreaga producţie de gaze naturale a României, care asigură independenţa energetică de peste 90%
faţă de gazele din import, provine din zăcămintele onshore. Modificările cadrului fiscal şi de reglementare al
industriei upstream onshore, inopinate şi excesive în ultimii ani, nu fac decât să pună în pericol industria
petrolieră autohtonă, precum şi climatul investiţional, transmiţând semnale negative întregului mediu de
afaceri cu privire la lipsa de stabilitate şi predictibilitate. ROPEPCA solicită respectuos autorilor propunerilor
de modificare a mecanismului de impozitare a veniturilor suplimentare să analizeze impactul pe care acestea
le-ar avea asupra industriei petroliere româneşti şi stă la dispoziţia acestora în calitate de partener de dialog,
precum şi în calitate de platformă reprezentativă a actorilor care asigură siguranţa aprovizionării cu energie
a României, pentru informaţii, analize sau discuţii pe acest subiect", a declarat preşedintele în exerciţiu al
ROPEPCA, Saniya Melnicenco.

Impozitarea veniturilor suplimentare a fost introdusă în anul 2013 drept un impozit temporar, menit să
protejeze consumatorii vulnerabili de efectele dereglementării preţurilor gazelor naturale. Iniţial, acest
impozit suplimentar se aplica preţului de peste 45,71 lei/MWh, într-un cuantum de 60% aplicat diferenţei
dintre preţul de vânzare şi acest prag. În acest an, impozitul a fost majorat la un cuantum de 80% pentru
diferenţa de preţ de peste 85 lei/MWh, diferenţa iniţială de până la acest preţ fiind în continuare impozitată
cu 60% iar producătorii având posibilitatea de a deduce din acest impozit valoarea redevenţelor şi pe cea a
investiţiilor efectuate.

Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră a fost fondată în noiembrie 2012, având
scopul de a consolida imaginea sectorului onshore upstream din România şi de a îmbunătăţi relaţia şi
comunicarea acesteia cu autorităţile şi cu publicul general. ROPEPCA reuneşte 15 dintre cei mai importanţi
deţinători de acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român. Membrii asociaţiei deţin
majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de explorare, dezvoltare şi producţie
onshore din România, reprezentând pentru anii 2014-2017 investiţii cumulate de peste 4 miliarde de euro,
contribuţii către bugetul de stat de 5,5 miliarde de euro, precum şi crearea şi menţinerea a 14.000 de locuri
de muncă.

Ministrul Muncii, Marius Budăi: Rog sectorul privat să se

gândească şi mai mult la investiţia în oameni
Sursa: Agerpres

Ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, a afirmat, sâmbătă, că susţine proiectul de majorare a
salariului minim pe economie la 2.080 de lei, el lansând un apel şi la sectorul privat să investească în oameni.

Declaraţia a fost făcută la Botoşani, în urma unor discuţii cu oamenii de afaceri din domeniul confecţiilor,
care sunt nemulţumiţi de intenţia Guvernului de majorare a salariului minim pe economie la 2.350 de lei
pentru angajaţii cu o vechime în muncă de cel puţin 15 ani.

"Întreprinzătorii din Botoşani, pe linie de confecţii, de lohn, sunt nemulţumiţi de diferenţierea salariului
minim pe economie în funcţie de vechime, şi anume acel prag de 15 ani. Au avut motivele dumnealor... Eu
le-am explicat motivele Guvernului, le-am explicat că am amânat aplicarea acesta de la 1 ianuarie, pentru a
dovedi o deschidere faţă de mediul de afaceri şi pentru a crea acea predictibilitate la nivel de 2018, până la
31 decembrie 2018. Am promis că voi prelua ceea ce ei mi-au spus şi voi discuta în Guvern. Susţinem că
trebuie ca salarizarea, atât cât permite activitatea economică, să crească în România şi oamenii să poată avea
un trai decent, dar trebuie să avem grijă şi de oamenii de afaceri", a afirmat Budăi

Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani, Valeriu Iftime, susţine că măsura propusă
de Guvern este "o prostie", subliniind că aceasta ar putea avea un efect social puternic, prin disponibilizarea
persoanelor cu vechime în muncă. El crede că ierarhiile în companii trebuie generate de productivitatea
muncii, nu de măsuri guvernamentale.

"Astăzi în sală au fost oameni de la Neamţ, de la Odorheiu Secuiesc, de la Focşani. Oamenii care au fost în
sală astăzi aici la Camera de Comerţ reprezintă mai mult de 15.000 de angajaţi. Opinia mea este că această
prevedere legată de plata în funcţie de vechime este o mare prostie. O să vedeţi răspunsul: o să îi dea afară
pe cei mai în vârstă. Toată lumea a introdus vechimea în salariul de bază, pentru a nu mai avea această
problemă", a precizat Iftime.
Ministrul Muncii a făcut un apel la agenţii economici privaţi să investească în oameni şi să respecte munca
acestora.

"Rog sectorul privat să se gândească şi mai mult la investiţia în oameni. Odată respectaţi şi plătiţi mai bine,
va creşte şi randamentul lor. E foarte important ca românii să se simtă respectaţi şi protejaţi, să vadă şi să
simtă că le suntem aproape şi că ne ţinem de cuvânt, cu atât mai mult când economia creşte", a adăugat
Marius Budăi.

Deficitul bugetului consolidat a crescut cu 3, 3 miliarde de lei,

în octombrie; soldul negativ este de 2,2% din PIB, la 10 luni
Sursa: Agerpres

Deficitul bugetar a crescut cu 3,3 miliarde de lei în luna octombrie a acestui an, ceea ce a determinat un sold
negativ de 20,1 miliarde de lei (2,2% din PIB) pentru bugetul general consolidat la zece luni, faţă de 16,8
miliarde de lei sau 1,77% din PIB la nouă luni.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice, la opt luni deficitul bugetului general consolidat
era de 14,6 miliarde lei, respectiv 1,54% din PIB.

Anul trecut în aceeaşi perioadă, bugetul general consolidat se încheia cu un deficit de 6,6 miliarde de lei
(0,79% din PIB).

În perioada ianuarie - octombrie 2018, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 232,3 miliarde lei,
au reprezentat 24,5% din PIB, şi sunt mai mari cu 11,8%, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a
anului precedent.

Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+37,8%) şi
din veniturile nefiscale (+18,5%). Potrivit Ministerului Finanţelor, încasările din contribuţiile sociale au fost
influenţate pozitiv, începând din februarie, de transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina
angajatului.

Începând cu luna mai, se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut
cu 9% faţă de realizările aceleiaşi perioade din 2017, ajungând la o valoare de 47,9 miliarde lei pe primele
zece luni ale anului în curs. Veniturile din accize au fost în sumă de 23,7 miliarde lei (2,5% din PIB) cu 7,9%
mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe
pe proprietate au crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

Pe de altă parte, s-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 26,1% pe fondul
reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat
în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 45,5% faţă de
aceeaşi perioadă a anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa
specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile
poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 11,3 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 253,2 miliarde lei, cu 18,1% mai mari faţă de
aceeaşi perioadă din anul precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 25,4% mai mari pe fondul majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru
nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 10,1%.

Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii
bugetare. Subvenţiile sunt mai mari cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, menţinându-se la
acelaşi nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,6%.

Dobânzile sunt cu 25,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezentând 1,2% din PIB,
întrucât în luna octombrie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea
datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 12,1%, fiind influenţate, în principal, de
majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie
2018, ajungând la 1100 lei, de creşterea nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640
lei, precum şi majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea
copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de
dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 20,6 miliarde lei, cu 40,2% mai mari faţă de
aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru întregul an, ţinta de deficit bugetar este de 2,97% din PIB.

Comisia Europeană a solicitat recent României o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având
în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea
semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Comisia Europeană a atras atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la
2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2018, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7%
din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.

Teodorovici: Nu demisionez; nu am făcut niciun rău

românului
Sursa: Agerpres
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, nu intenţionează să demisioneze în urma polemicilor create
de declaraţia sa cu privire la limitarea permiselor de muncă şi consideră că preşedintele României, Klaus
Iohannis, aruncă în spaţiul public o speculaţie de ordin politic.

"Eu nu demisionez pentru că nu cred că am făcut vreodată şi nu o să fac niciodată vreun rău românului, fie
din ţară, fie din afara ţării. Dacă cineva îmi poate aduce o singură dovadă că eu aş fi făcut vreodată ceva rău
atunci plec singur. Până atunci e doar un joc pe care domnul preşedinte (Klaus Iohannis, n.r.) încearcă să îl
facă fără niciun fel de câştig ca şi până acum", a afirmat joi seara ministrul Finanţelor, într-o intervenţie
telefonică la România TV.

Reacţia şefului de la Finanţe vine după ce preşedintele Iohannis a afirmat că, în orice ţară normală, un
ministru care face astfel de declaraţii şi nu are acoperire politică a doua zi pleacă.

Ministrul Finanţelor a menţionat că nu a purtat o discuţie cu şeful statului pe acest subiect.

"Domnul preşedinte se supără pe cineva în fiecare zi şi asta din păcate a devenit o obişnuinţă pentru noi ca
ţară. Vreau să îl asigur pe domnul preşedinte că nici PSD-ul, nici Guvernul, nici coaliţia de guvernare, nici
eu nu dorim ceea ce dânsul insinuează, adică să sechestrăm pe cineva. Ce dorim să facem ca şi Guvern, şi eu
personal ca ministru de Finanţe, este doar să putem să creăm în România acele motive pentru care românii
care trăiesc în afara ţării din motive obiective să aibă acel argument să se întoarcă acasă alături de familie.
Trebuie să luptăm cu toţii pentru drepturile românilor în afara graniţelor României, pentru că ştim foarte bine
că de foarte multe ori românii noştri plecaţi în afară să lucreze sau firme care încearcă să facă un business în
afara României sunt, din păcate, trataţi într-un mod incorect în acele state şi asta ar trebui să fie una dintre
preocupările noastre principale", a subliniat Teodorovici.

În context, Eugen Teodorovici a făcut apel la calm şi la consens politic.

"Să dăm dovadă că într-adevăr avem o singură voce atunci când există un punct de vedere ca ţară şi mai ales
să arătăm tuturor care sunt la masă cu noi, de anul viitor, că într-adevăr România poate să pună la aceeaşi
masă toate interesele europene, şi să găsească, şi să medieze soluţia optimă pentru fiecare cetăţean al acestei
familii europene", a precizat ministrul Finanţelor.

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat joi declaraţia ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, referitoare la
dreptul de muncă al românilor din afara graniţelor, afirmând că aceasta este inoportună şi antiromânească.

Mai mult, şeful statului a precizat că, în urma acestei declaraţii, Teodorovici ar trebui să plece din funcţie.

"În orice ţară normală, un ministru care face astfel de declaraţii şi nu are acoperire politică a doua zi pleacă.
Faptul că nu a plecat mie îmi arată că aceasta este o abordare agreată de PSD şi acest lucru mă supără foarte
tare şi cred că în acelaşi fel supără milioane de români. Cum poate PSD să îşi imagineze că dreptul la liberă
circulaţie şi dreptul la muncă pe care le-au câştigat românii cu greu pot fi anulate doar aşa că un partid îşi
doreşte nişte soluţii total ieşite din tiparele europene?", a arătat preşedintele Iohannis.
Ministrul Finanţelor a afirmat, marţi, într-o dezbatere la Parlament, că permisul de muncă ar trebui limitat la
5 ani fără drept de reînnoire în aceeaşi ţară.

Declaraţiile ministrului Finanţelor au atras critici din partea sindicatelor, reprezentanţii Blocului Naţional
Sindical catalogând drept anti-europeană propunerea lui Teodorovici, venită cu puţin timp înainte de
preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România.

Ulterior, într-o postare pe pagina de Facebook, şeful de la Finanţe a precizat că România se confruntă cu o
criză acută de forţă de muncă, iar o eventuală funcţie de stabilizare macroeconomică trebuie să aibă ca
principal scop sprijinul financiar pentru acţiuni de încurajare a întoarcerii forţei de muncă în ţările de origine

Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene

proiecte majore de aproape 4,6 miliarde euro
Sursa: Agerpres

Ministerul Transporturilor a transmis Comisiei Europene proiecte majore în valoare de circa 4,6 miliarde
euro, cel mai recent fiind proiectul privind zona orbitală a Capitalei.

Potrivit unui comunicat al MT, remis joi AGERPRES, instituţia, în calitate de Organism Intermediar pentru
Transport, a transmis Comisiei Europene, pe 28 noiembrie, proiectul major "Infrastructura integrată pentru
zona orbitală a Municipiului Bucureşti". Acesta este al paisprezecelea proiect major transmis de Organismul
Intermediar la Comisia Europeană totalizând aproximativ opt miliarde de euro, din care fonduri de la UE de
aproximativ 4,6 miliarde de euro.

De asemenea, Organismul Intermediar, împreună cu beneficiarul Compania Naţională de Administrare a

Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR), pregăteşte transmiterea la CE a proiectului major "Pod
suspendat peste Dunăre în zona Brăila", în valoare totală de aproximativ 554 de milioane de euro.

"Acest proiect, împreună cu proiectele majore deja transmise la CE, va conduce ca Ministerul Transporturilor
- Organismul Intermediar de Transport să fie în măsură să acopere în integralitate alocarea de fonduri
europene nerambursabile din POIM 2014-2020, prin proiecte transmise la Comisia Europeană", se
menţionează în comunicat.

Eurostat confirmă că România este pe ultimul loc în UE la

cheltuielile pentru sănătate
Sursa: Agerpres

România este statul din Uniunea Europeană care în 2016 a alocat cel mai mic procent din PIB (5%) pentru
sănătate, la polul opus fiind Franţa (11,5%), Germania (11,1%) şi Suedia, arată datele publicate joi de Oficiul
european de statistică (Eurostat).

Comparativ, Bulgaria a alocat în 2016 o cotă de 8,23% din PIB pentru sănătate, Cehia - 7,14% din PIB,
Ungaria - 7,36% din PIB, şi Polonia - 6,52% din PIB.
România este pe ultimul loc şi când vine vorba de sumele cheltuite pe cap de locuitor pe sănătate - 400 de
euro în 2016, urmată de Bulgaria, cu 600 de euro, şi Polonia - 700 euro. La polul opus se situează Luxemburg
(5.600 euro), Suedia (5.100 euro) şi Danemarca (5.000 euro).

Iohannis, decizie importantă legată de cea de-a doua

remaniere a guvernului Dăncilă

Sursa: Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să ia o decizie în ceea ce priveşte cea de-a doua remaniere
guvernamentală privind portofoliile de la Transporturi şi Dezvoltare, după ce şeful statului a precizat că va
lua o hotărâre în acest sens după sărbătorile Centenarului, respectiv după 1 decembrie.

Pe 22 noiembrie preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va lua o decizie în ceea ce priveşte cea de-a
doua remaniere guvernamentală, privind portofoliile de la Transporturi şi Dezvoltare, decât după sărbătorile
Centenarului şi data de 1 Decembrie.

"PSD este la al treilea guvern în nici doi ani, au fost schimbate enorm de multe persoane pe poziţiile de
ministru, i-am numărat, nu o să vă vină să credeţi, sunt 70 de politicieni care au fost sau sunt acum miniştri
în aceste guverne. Aşa nu se poate guvena, e imposibil să schimbi miniştri toată ziua bună ziua, de asta se
ocupă PSD. Cum să ne imaginăm că poate să funcţioneze un guvern cu două remanieri într-o săptămână? Eu
nu sunt de acord să contribui la o astfel de guvernare care seamănă cu un carusel. În acest sens, ca să fie
lămurită chestiunea în această săptămână, nu va mai exista nicio schimbare de miniştri, iar această chestiune
care mi-a fost propusă azi va fi luată în analiză cel mai devreme după sărbătorile Centenarului şi zilei de 1
decembrie. Până atunci nu se va întâmpla nimic. După 1 decembrie putem să discutăm dacă va fi cazul. Până
atunci nu vom schimba miniştri", anunţa atunci preşedintele Klaus Iohannis.
Tot joi, Lucian Şova şi-a înregistrat demisia din funcţia de ministru al Transporturilor la cabinetul
premierului. Demersul lui Şova a venit ca urmare a deciziei PSD de a-l remania, mandatul său urmând să fie
preluat de Mircea Drăghici.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, la finalul şedinţei CEx al PSD de miercuri, că o va propune pe Lia
Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării şi pe Mircea Drăghici la Ministerul Transporturilor.

Pe 26 noiembrie, luni, vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Paul Stănescu a demisionat şi el din funcţiile pe
care le avea în Guvernul Dăncilă. După ce a demisionat din Executiv, Stănescu că a declarat că este ”un om
de onoare care nu se agaţă de scaune” şi că numirea sa în funcţiile guvernamentale a fost urmare a
insistenţelor membrilor conducerii Partidului Social Democrat.

PSD a decis în ultima şedinţă CExN schimbarea lui Paul Stănescu cu Ilan Laufer. Ulterior, preşedintele a
respins propunerea, iar următoarea variantă a PSD a fost Lia Olguţa Vasilescu.

Şeful statului nu a semnat decretele de revocare din funcţie a miniştrilor Lucian Şova şi Paul Stănescu.
În acest context, ministrul Justiţiei a anunţat, pe 26 noiembrie, luni, că va redacta până luni un proiect de
sesizare a CCR pentru un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte, rezultat de
refuzul de revocare şi numire a miniştrilor. Toader a anunţat că decizia sesizării CCR nu a fost luată.

"Până luni, voi redacta un proiect de posibilă sesizare a Curţii Constituţionale pentru un conflict juridic de
natură constituţională între Guvernul României şi preşedintele republicii pentru refuzul de revocare şi numire
a miniştrilor propuşi. Nu înseamnă că s-a luat decizia. Înseamnă că la nivelul Ministerului Justiţiei, vom
redacta acest proiect de posibilă sesizare a Curţii Constituţionale. În cursul zilei de luni îl vom prezenta, îl
vom discuta şi apoi cei care au competenţele de a decide vor decide dacă vor sesiza Curtea cu un astfel de
conflict. Posibila sesizare venind de la Guvern, parte a conflictului, adică sub semnătura doamnei premier",
a anunţat Tudorel Toader, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al PSD.

Noul ministru al Muncii îndeamnă la părăsirea guvernării de

către PSD dacă scad pensiile: Mai bine pleacă decât să se
ajungă în situaţia asta
Sursa: Mediafax

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a criticat declaraţiile lansate în spaţiul public potrivit cărora nu mai sunt
bani pentru plata pensiilor sau chiar pentru majorarea acestora şi a subliniat că PSD, formaţiunea politică din
care face parte „mai bine pleacă de la guvernare” decât să scadă pensiile.

„Am auzit foarte multe discuţii vizavi de existenţa sau inexistenţa pentru plata pensiilor pentru noiembrie
sau decembrie. Vreau să spun foarte clar şi condamn cu bună ştiinţă declaraţiile care sunt iresponsabile.
Pentru că un pensionar care se uită la televizor şi vede un parlamentar, un director, orice, îl percepe ca pe o
autoritate şi pune bază în ceea ce spune. (...) Induc o grijă suplimentară pensionarilor. (...) Mesajul este foarte
clar: există bani de majorarea pensiilor, există bani pentru plata actuală a pensiilor”, a declarst ministrul
Muncii, Marius Budăi, la RomâniaTV.

Ministrul a mai dat asigurări că pensiile nu vor fi diminuate cât timp PSD este la guvernare.

„Eu cred că PSD mai bine pleacă de la guvernare decât să se ajungă în situaţia asta. Niciodată, cât vom fi la
guvernare, nu vor scădea pensiile. Niciodată. Vă spun cu claritate. Este mesajul PSD, nu este mesajul
ministrului Muncii”, a spus Marius Budăi.

Marius Budăi a fost numit în funcţia de ministru al Muncii la finele lunii noiembrie, în locul Olguţei
Vasilescu, aceasta fiind propusă la portofoliul Ministerului Transporturilor, însă preşedintele Klaus Iohannis
a refuzat numirea. Ulterior, PSD a propus-o pe Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării, iar de această dată
Iohannis a spus că va lua o decizie după data de 1 decembrie.

Viorica Dăncilă, interviu la TVR1 de 1 Decembrie: Preluarea

preşedinţiei Consiliului UE, un examen pe care îl dăm în faţa
Europei/ Priorităţile României
Sursa: Mediafax

Premierul Viorica Dăncilă a declarat sâmbătă, într-un interviu la TVR, că preluarea preşedinţiei Consiliului
UE este un examen pentru România, iar pentru o notă mare e nevoie de consens între partide, iar unii
politicieni să treacă "dincolo de interesul personal".
"Întotdeauna am crezut în consens şi proiectele mari trebuie să unească clasa politică. Încă mai cred, pentru
că adevăratele proiecte naţionale presupun acest lucru. (...) Acest lucru presupune să dăm la o parte interesele
politice şi să ne unim pentru acele proiecte. Eu văd preluarea preşedintiţiei Consiliului UE ca pe un proiect
naţional, aici e un examen pe care îl dă România în faţa Europei. Toţi vrem să obţinem o notă mare, dar acest
lucru presupune un consens între instituţiile statului, clasa politică, dorinţă a fiecăruia de a ne implica în acest
proiect naţional", a declarat Viorica Dăncilă, la TVR.
Premierul a vorbit şi despre reacţiile adversarilor politici şi a făcut referire, chiar dacă nu direct, la criticile
preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la faptul că România nu ar fi pregătită să preia preşedinţia Consiliului
UE.

"Foarte mulţi dintre politicieni au văzut interesul personal dincolo de cel de ţară, am văzut afirmaţii că nu
suntem pregătiţi, ce a făcut să avem reacţii din partea altor ţări, cum ar fi Finlanda (n.r.: care a anunţat că e
pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE în locul României) apoi declaraţiile CE şi ale preşedintelui
Parlamentului European care au spus că suntem pregătiţi. Aş vrea ca această dată, 1 Decembrie, sărbătorirea
Centenarului să aducă mai multă înţelepciune şi pornind de la 1 ianuarie să vedem preşedinţia rotativă ca un
proiect de ţară pentru că nu e proiectul premierului, al Guvernului, ci al românilor", a mai spus Dăncilă.

Dăncilă, despre priorităţile din timpul preşedinţiei Consiliului UE: Politici de coeziune şi agricole

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că priorităţile României în timpul preşedinţiei Consiliului UE sunt
reprezentate de polica de coeziune şi cea agricolă, autorităţile fiind conştiente că nu pot închide toate cele
250 de dosare.

"România este pe deplin pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE, organizatoric şi logistic, România a
asigurat preşedinţia din umbră în timpul preşedinţiei austriece. Din punctul acesta de vedere suntem pregătiţi.
Fiecare ministru are pe birou dosarul cu punctele pe care le avem pe agenda europeană. (...) Sunt peste 250
de dosare legilative şi non-legislative. Suntem conştienţi că nu le putem închide pe toate. Le-am spus tuturor
că trebuie să avem o abordare ambiţioasă, dar şi realistă", a declarat Viorica Dăncilă, într-un interviu acordat
TVR.

Premierul spune că a avut discuţii în mod repetat cu preşedintele Comsiei Europene, a Parlamentului
European şi cu cel al Consiliului şi că România va fi pregătită cu privire la preluarea preşedinţiei Consiliului
UE.

Cât priveşte priorităţile în cele şase luni de mandat: "Cele legate de politica de coeziune, care ne ajută să
eliminăm elementele de diferenţă privind dezvoltare dintre regiuni şi cele de politică de agricultură, trebuie
să ne impunem şi aş specifica aici plăţile directe, la nivelul celorlalte state membre, să nu se plafoneze
subvenţia pentru fermele mari. Am făcut o prioritizare a dosarelor pentru a vedea realist pe care le putem
închide. Evaluarea se va face pe baza dosarelor închise pe cadrul multianual, pe Brexit sau cum putem creiona
viitorul UE după Brexit. România va trebui să aibă un rol de mediator între statele membre şi celelalte
instituţii ale UE. Sunt optimistă, cunosc bine mecanismul de lucru în cadrul organismelor UE şi cred că vom
avea o preşedinţie de succes", a mai sus Viorica Dăncilă.
Incertitudinea continuă pentru companii. Firmele intră în
2019 fără ca transferul contribuţiilor să fie lege
Sursa: Ziarul Financiar

Bilanţul primului an de im­ple­men­tare a ordonanţei care pre­ve­de transferul contribuţiilor de la angajator

la angajat (OUG 79/2017) ilustrează o situaţie anormală pe piaţa muncii, în contextul în care unele companii
nu ştiu dacă să majoreze sau nu salariile brute ale angajaţilor în 2019.

„Situaţia actuală a acestei OUG 79/2017 este oarecum neobişnuită. Legea de aprobare a ordonanţei a fost
adoptată destul de rapid de Senat, respectiv pe 4 decembrie 2017. Pe 7 decembrie 2017 a intrat în procesul
legislativ la Camera Deputaţilor, cameră decizională. Avizele de la 6 din cele 7 comisii care trebuia să se
pronunţe au venit rapid, de asemenea, unu fiind chiar negativ. Însă avizul Comisiei juridice lipseşte cu
desăvârşire, după cum lip­seş­te şi raportul Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci, al cărui termen de
întocmire şi depu­nere era 14.12.2017“, a explicat Ramona Jurubiţă, country managing partner al firmei de
audit şi consultanţă KPMG România. Ea a mai spus că, în mod evident, firmele nu au nicio garanţie că
prevederile acestei ordonanţe de urgenţă nu vor fi schimbate prin legea de apro­bare sau declarate
neconstituţionale de către Curtea Constituţională. Prin urmare, multe com­panii sunt reticente în legătură cu
majo-rarea salariului brut cu circa 20%, aşa cum ar trebui după acest transfer de contribuţii pentru menţinerea
salariilor nete la acelaşi nivel.

„Aş face apel către autorităţile statului în vederea clarificării prevederilor acestei ordo­nan­ţe prin demararea
procedurilor de apro-ba­re prin lege a ordonanţei. Prelungirea acesteia nu face decât să adauge şi mai multă
neîncre­de­re în relaţia dintre autorităţi şi mediul de afaceri“.

Liderul KPMG a adăugat că, într-un anume sens, situaţia iese serios din tipare, având în ve­de­re că în anul
2017 au fost depuse la Camera De­pu­taţilor 37 de proiecte de legi de aprobare a unor ordonanţe de urgenţă
care au fost emise în 2017 (deci situaţia acestei OUG 79/2017), iar din­tre acestea 31 au devenit deja legi.

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul

modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde.
Construcțiile
Sursa: cursdeguvernare.ro

O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care
gestionează salarizarea în economie:

Angajaţii din sectorul construcţiilor ar putea beneficia de un salariu minim brut de 3.000 lei, iar cel net ar
urma să depăşească echivalentul a 500 de euro, conform unui Acord semnat joi de premierul Viorica Dăncilă
și de președintele Federației Patronatelor Societăţiilor din Construcţii, Valentin Petrescu.
Dacă vor fi transpuse în legislaţie, aceste măsuri ar putea duce la o scădere a veniturilor bugetare, precum şi
la discriminarea celorlalţi muncitori necalificaţi din economie. Aceştia ar plăti taxe pe muncă mai mari, la
venituri nete mult mai mici.

Caracterul profund neobișnuit al Acordului constă în amestecul de sume calculate atât în euro cât și în lei,
precum și maniera, încă ininteligibilă în care vor fi compensate și subvenționate contribuțiile sociale ale
muncitorilor, astfel încât, potrivit Acordului, să nu le fie afectată contribuția la pensie.

Acordul cu patronatele din construcţii a fost aprobat prin memorandum, în ședința solemnă de joi a
Guvernului, desfășurată la Alba Iulia, potrivit unui comunicat transmis joi de Palatul Victoria.

Pentru ca la un salariu brut de 3.000 de lei, un angajat să beneficieze de un net de minimum 500 de euro,
explică același comunicat, vor fi reduse taxele pe muncă ale angajatului:

Taxele ce revin angajatului se vor stabili astfel încât salariul minim net lunar să depășească echivalentul în
lei a 500 euro.

Aceasta înseamnă că taxa pe muncă plătită de angajat (în procent) va fluctua în funcție de paritatea euro/leu.

Salariul minim net de 500 de euro (2.350 de lei, la un curs mediu de 4,7 lei/euro), promis joi de Guvern, este
mai mare decât salariul mediu net din acest sector, situat în jurul a 2.000 lei, conform datelor INS aferente
lunii septembrie 2018.

Pentru ca un astfel de acord să aibă aplicabilitate fiscală (adică juridică) ar mai fi nevoie de elaborarea
legislației care să-l susțină și care să rezolve 3 mari probleme de funționalitate:

1-, cum poți stabili, în mod legal, ca guvern, o referință salarială în euro? Și cum se poate ea împăca cu o altă
referință, tot salarială, în moneda națională?

2-, cum ar putea fi administrată constituționalitatea unui astfel de demers legislativ, care poate fi socotit
discriminatoriu?

și, 3 – întrebarea cea mare:

Care sunt beneficiarii legislației care va susține Acordul? :

aplicabilitatea unei astfel de legislații e atât de complicată și se întinde pe atât de mulți ani în contextul trecerii
integrale a taxelor la angajat, încât singura rașiune o o miză foarte mare:

Companiile din construcții sunt deja foarte determinate să plătească salarii mari și plătesc salarii mari pentru
muncitorii pe care-i mai găsesc, încât se pot lipsi de acest intempestiv ajutor guvernamental.
E greu de spus răspunsul corect e cel oferit de datele INS: construcțiile civile sunt ok, însă scăderile dramatice
sunt la construcțiile bazate pe investiții guvernamentale: drumuri, autotsrăzi, spitale – de regulă lucrări scoase
de pe listele finanțărilor cu bani europeni și trecute la Parteneriatul Public Privat.

Problemele acestui sistem imaginat de Guvernul Viorica Dăncilă

Pentru ca dintr-un salariu minim brut de 3.000 de lei, un angajat să poată primi un net de 2.350 de lei (500
de euro), acesta ar trebui să vireze statului impozite şi contribuţii de 650 de lei, în condiţiile în care, în alte
sectoare ale economiei, un angajat plătit la nivelul salariului minim virează taxe de 738 de lei pe lună şi
rămâne cu un net de 1.162 de lei.

Aritmetica și Acordul :

– în momentul de față, la un brut minim pe țară de 1.900 de lei, netul este 1.162 lei, deci taxele pe muncă
plătite de angajat se ridică la 738 de lei, din care:

25% CAS (pensii): 475 lei

10% CASS (sanatate): 190 lei
10% impozit pe Venit: 73 lei
Problema nr. 1:

Pentru a se ajunge la brutul şi netul stabilit prin memorandumul adoptat joi, taxarea pe munca în construcţii
ar urma să fie redusă cu 88 de lei (11,93%), la nivelul salariului minim.

Din 650 de lei, cât înseamnă taxele angajatului constructor, 475 de lei trebuie să meargă obligatoriu la CAS,
contribuții, pentru ca persoana respectivă să încaseze la bătrânețe pensia corespunzătoare salariului minim
pe economie.

Prin urmare, pentru ca acest sistem să funcționeze, ar trebui ca guvernanții să opteze între două variante:

88 de lei mai puțin la bugetul Sănătății (CASS) și la bugetul de stat (impozit pe venit)
88 de lei să fie subvenția statului, așa cum au cerut patronatele
Pierderea potențială totală este chiar mai mare – ce nu se încasează prin neaplicarea taxelor general valabile.

La 3.000 de lei brut:

angajatul încasează un net de 1.774 lei

și plătește statului 1.226 de lei
În cazul constructorilor, după cum arată calculele de mai sus, în loc de 1.226, angajatul va vira pentru CAS,
CASS și IV doar 650 de lei.
Diferența este de 576 de lei/lună, bani în minus la bugete, pentru fiecare salariu minim din construcții, dacă
se va ajunge la aplicarea Acordului.

Problema nr. 2:

Reducerea contribuțiilor doar pentru muncitorii constructori necalificați, care sunt retribuiți cu minimul de
500 de euro ar crea o anomalie. Ar însemna ca lucrătorii calificați, din același sector, care câștigă acum între
3.001 lei și 4.000 lei să primească un net inferior celui încasat de angajatul cu salariul minim.

Prin urmare, taxarea pe muncă (aplicată angajatului) ar trebui redusă cu 11,93% pentru toți salariații din
construcții astfel încât diferenţele de net din prezent să se menţină odată cu schimbările adoptate în
Memorandum.

… Și alte facilități
Aceste derogări de la regimul general valabil fac parte dintr-un set de facilități ce vor fi acordate pe o perioadă
de 10 ani acestui domeniu declarat “prioritar pentru realizarea obiectivelor prevăzute în Programul de
Guvernare” și a cărui “activitate este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiţii publice şi private”.

Trebuie menționat că, în mod obișnuit, aceste salarii minime specifice pe sectoare sunt negociate între
sindicate și patronate, nu de către Executiv și patronate. Guvernul stabilește nivelul salariului minim pe
economie, împreună cu ceilalți doi parteneri sociali, după care patronatele și sindicatele negociază salarii mai
mari, în funcție de ramură, industrie etc.

Celelalte facilități promise constructorilor:

Va fi introdusă certificarea profesională făcută de un organism de certificare neutru, alcătuit din membri ai
organizaţiilor patronale reprezentative, organizaţiilor profesionale, instituţiilor de învăţământ şi specialiştii
din domeniu.
De asemenea, se vor introduce măsuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru.
În domeniul legislaţiei, se va adopta legea Casei Sociale a Constructorilor în forma actualizată şi se va
perfecționa legislația privind achizițiile publice.
O altă măsură va consta în introducerea obligativității de acordare a avansului pentru contracte de lucrări în
procent de 30%, în special pentru cele din fonduri europene și pentru contractele de interes național, și
restituirea acestuia prin reduceri procentuale la fiecare factură, până la finalizarea proiectului.
În sprijinul finanţării sectorului de construcţii se va înfiinţa un Fond de garantare pentru construcţii, cu
participarea statului în procent de 80% şi a firmelor de construcţii, cu 20%.
Ce a cerut patronatul
1. Subvenționarea cu 70 – 80% a taxării pe muncă, adică din 45% – partea angatului și din 2,25% – partea
angajatorului, timp de 10 ani. “Pentru toate obligațiile pentru muncă, ale angajatului și angajatorului”, a
explicat pentru cursdeguvernare.ro Manuela Merișca, vicepreședinte FPSC.

Sistemul este diferit faţă de facilităţile care există pentru angajaţii din IT și pentru cercetători, care sunt scutiți
de la plata impozitului pe venit (10%). Patronatele din construcţii au cerut aplicarea unei reduceri pe toate
taxele legate de muncă, ceea ce însemna contribuții mai mici inclusiv la pensii și la sănătate. Completarea
până la nivelul normal (25% – pensii, 10% – sănătate, plus 2,25% – contribuţia asiguratorie pentru muncă,
plătită de angajator), urma să fie virată de la buget.

2. Această subvenție să se se aplice pe toate salariile cuprinse între 500 şi 3.000 de euro.

Ce a promis patronatul:
• creșterea salariilor, pentru a nu mai pierde forță de muncă și chiar pentru readucerea românilor plecați
în străinătate, a explicat Manuela Merișcă
• nu vor urca prețul final al construcțiilor (pentru că subvenția va acoperi o parte din costurile
suplimentare implicate de majorarea salariului minim)
Peste 70% din muncitorii din construcţii au salariul minim, au argumentat cei din FPSC.

Situația a făcut ca deficitul din acest domeniu să urce la 400.000 de angajați, peste numărul salariaţilor din
sector – aproximativ 300.000, conform Federației.

”Avem circa 300.000 de munitori la nivel naţional, în construcţii. Ar fi nevoie de minimum 700.000. Căutăm
lucrători peste tot, inclusiv în şcolile din provincie, oferim şi cursuri gratuite. (…) Există o fluctuaţie mare
de personal, am ajuns să licităm pentru forţa de muncă. Sunt cazuri de firme care câştiga azi contracte, iar a
doua zi rămân fără muncitori, pleacă aproape toţi în Vest”, a declarat săptămâna trecută Sorin Greu,
vicepreședinte FPSC, într-o conferință de presă în care au prezentat solicitările înaintate Guvernului.

În construcții, reducerea salariilor minime pentru lucrătorii extracomunitari devine inutilă

Patronatele din construcții au reușit în ultimul an să convingă coaliția aflată la guvernare să adopte mai multe
măsuri favorabile lor.

Printre ele se numără și reducerea salariului minim pentru persoanele contractate din state terțe, măsură care
ar devenit inutilă dacă Memorandumul va fi implementat.

Constructorii au susținut încă de anul trecut că forța de muncă din țările din afara UE este prea scumpă, iar
deficitul de personal va face imposibile marile proiecte de infrastructură.

În cele din urmă, au obținut condiții mai ieftine pentru importarea muncitorilor din afara UE.

Conform legii, cetăţenii statelor extracomunitare puteau fi angajați pentru sume cel puțin la nivelul salariului
mediu brut pe economie. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuia să fie de cel puţin patru ori
câştigul salarial mediu brut.

În noiembrie, Parlamentul a modificat legea, astfel încât li se aplică același regim ca și lucrătorilor autohtoni
– salariul minim net de 1.162 de lei, în loc de 2.688 lei (salariul mediu pe economie, în septembrie, potrivit
datelor INS).
După introducerea salariului minim pe sector, constructorii vor plăti un lucrător extracomunitar cu un net de
cel puțin 2.350 de lei, cu 1.188 de lei peste nivelul actual (al salariului minim), respectiv cu 330 de lei sub
fostul plafon (al salariului mediu).